Eseu argumentativ in care sa justificati importanta unui document curricular
Planul cadru de invatamant
Conceptul de plan de invatamant. Planul de invatamant este cel mai amplu si cel mai important document curricular la nivelul intregului sistem national de invatamant. Reprezinta un veritabil indicator /barometru al insusi climatului, nivelului si pulsului socio-cultural si economic al unei tari, prin felul cum contureaza continutul invatamantului prin acest plan (22, p. 183). Este un document oficial in care se exprima in modul cel mai sintetic continutul invatamantului. Se elaboreaza pe niveluri si profile de scoli si stabileste: -disciplinele de studiu grupate pe arii curriculare; -numarul de ore minim /maxim pe arii curriculare, discipline si anii de studiu. Acest document are caracter reglator-strategic si rcflecta politica educationala a sistemului de invatamant national. El exprima conceptia pedagogica generala care fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national. Pe linia managementului sistemului de invatamant planul cadru influenteaza strategia de alocare a surselor umane si materiale pentru invatamant, sistemul de evaluare, examinare, sistemul de formare initiala si continua a personalului didactic si auxiliar. Ceea ce aduce nou teoria curriculum-ului in privinta planului de invatamant este reconsiderarea acestuia, in sensul rolului si acoperirii in realitatea educationala globala. Un plan de invatamant curricular conccput nu mai prevede totul, nu mai reglementeaza totul, ci numai ceea ce este absolut important, fara a lasa la voia intamplarii permisele, de acum, initiative personale, locale, zonale in sfera educatiei.(23) .Planul de invatamant curricular, flexibil si benefic pentru toti educabilii este mai dificil de conceput decat planul-directiva de dinainte, rigid, imuabil si obligatoriu pentru toti educabilii, fara nuantari si deosebiri. Evaluarea de principiu a planului de invatamant. Orice plan de invatamant presupune un proces amplu de proiectare cu succesiuni de etape destul de anevoioase, pe zone largi dinspre macroeducational (politici educationale) catre microeducational (scoala, clasa) in care sunt cooptate diverse instante consultative si decizionale pentru o expertiza complexa pe un triplu nivel (Crisan, A., 1994: Planul cadru , 1998):
- expertiza stiintifica (cu angajarea de experti in dezvoltarea si diversificarea curriculara);
- expertiza practica (cu angajarea cadrelor didactice in clasa, la lectii); - expertiza decizionala (angajand autoritatea centrala de slat si de resort - M.E.C.). Un plan curricular de invatamant trebuie sa fie, in primul rand, in deplina concordanta cu legea invatamantului, rezistand evaluativ atat unei analize de sistem, cat si unei analize functionate. Analiza de sistem vizeaza doua aspecte: coerenta verticala a planului care presupune: integrarea verticala a grupelor de obiecte de invatamant si a obiectelor de invatamant, pe clase si cicluri de invatamant si coerenta orizontala a planului: integrarea pe orizontala a grupurilor de obiecte de invatamant si a obiectelor de invatamant. pe clase si cicluri de invatamant; integrarea pe orizontala, atat a obiectelor intre ele, eat si a grupurilor de obiecte intre ele, pe filiere si profile. Analiza functionala interpreteaza planul de invatamant ca pe un document reglator strategic care are drept functie principala structurarea formala a sistemului de invatamant privind relatiile dintre componentele sale: nivelurile si profilurile de invatamant, ariile si obiectele de studiu, schemele orare s.a. Evident ca, orice plan de invatamant de dinainte de 1989 din sistemul de invatamant romanesc nu ar :fi rezistat unei astfel de analize curriculare, pentru simplul motiv ca fusese conceput pe cu totul alie coordonate. Actualul plan-cadru de invatamant a fost conceput avand la baza atat finalitatile educatiei. realist derivate si detaliate din Legea Invatamantului, cat si o serie de principii noi, de abordare efectiv curriculara, absolut necesare pentru elaborarea unui astfel de document.