[ Infectii cu transmitete sexuala (ITS) ] Viata sexual este © parte normald.sisinStoast a existente! noastre. Este un mod de a ne impartisi afectiunea si tandretea, placerea si bucuria. Pentru unii viata sexual8 inc& ‘nu exist3. Pentru alti viata sexuald este parte a unei relat de lung3 durata sau relatile sexuale nu implics neaparat 0 legiturd stabil3. Indiferent dac’ al sau nu o relatie stabil, ‘aceasté brosurd incearcé s& te ajute s8 al o viaté sexuald sindtoass, Infectiicu transmitere sexual? i ‘Sunt infec tranémise de eo persoand lo alta"prin contact ‘sexual. Exist foarte multe tipun de astfel de infecti. Toate sunt trensmise prin contact sexual neprotejat (Fara prezervativ) Boll venerice = infectii cu transmitere sexual? ‘Amandous inseamn’ infect ce se transmit prin contact ‘sexual. Termenul de “boli venerice” era folosit foarte des in recut (dupa Venus, zelta iubirl). Ins astdzi se prefers termenul adecvat de infectil cu transmitere sexual (ITS). Ceeste special a ITs? Cu totii contact’ diferite boll infectioase intr-un moment sau altul al viet noastre. Infectille cu transmitere sexual sunt si tle astfel de boli, Gravitatea evolutiel lor depinde de cit de repede le depistezi si de cat de devreme Incepi sé te tratez! Unele pot avea urméri grave si permanente asupra sin8tati ddac& sunt isate netratate, [ Cine se poate imbolndvi? | Oricine. Oricine are relat sexuale se poate imbolnavi de ITS, Daci ai un contact sexual neprotejat (vaginal, anal, oral) cu cineva care are infectia, atunci o poti lua situ. Nu trebuie neaparat s& “te culci in dreapta si-n stanga” Pentru'a lua'o ITS. Dar cu cét ai mai multi parteneriicu care ai relatii sexuale, cu atat creste riscul.[ Ce semne ma pun pe g&nduri? ] © Secret (scurgeri) neobisnuite din vagin sau cin uretré (din penis). La femei existé o secretie fiziologicé (normals). Ar trebul s& te ingrijorezi dacé secretia isi schimb’ culoarea, rmirosul (devine chiar neplicut), consistenta, provoacd Intati/mancrime sau e mai abundent’ ‘© Bésicute sau bubite ng’ vagin, penis sau anus ‘© Mancarime sau intatie angi vagin, penis sau anus: (© Dureri sau arsurilaurinare (© Urinare maifrecvent& decat de obicel (© Durere a contactulsexual ac’ observi unul din semnele descrise alel, atunci du-te la: @ clined de boli dermato-venerice, cabinet de obstetric’-ginecologie, cabinet de planificare familial’, dispensar, policinicé sau la medicul de familie, Cu cat descoperi mai devreme infectia 51 te duci sd te tratezi, cu atdt te vei vindeca mai usor. Atentie! Poti avea ITS faré sé ai semne! De exemplu, 9 din 10 femel cu gonoree nu au simptome (vezi “Gonoreea”). Aceasta pentru c& unele ITS sunt latente, adic& ‘semnele pot aprea dupa céteva luni dela infectare (chiar mal mult) sau pur si simplu nu aper ("purtétor sénatos"). Insé, ersoana infectata poate transmite boala sau poate prezenta ‘complicati la un moment dat. Aga cd daca ai motive sa crezi c& te-ai infectat (chiar dac& nu ai semne) mergi imediat la un. control medical[ Ce fac dacé bénuiesc cd am ITS? ] {n acest caz te duci imediat s8 te consulte un medic: Dermato-venerolog Ginecolog Urolog ‘Medic de planificare famiiala Medicde familie eaaae [ce se intamplé la cabinetul | medical?) Te vor vedea un medic si o asistenta medicals. In conditli de confidentialitate ei pot: ‘2 Si depisteze dacéint-adevaraio ITS; Sate rateze giincele mai multecazuris& elimine problema complet; ‘> S8 raspunda la toate intrebanie tae. Te vor treba ce simptome ai, care este starea ta generala de SSnstate, despre relatille tale sexuale. Aceste intrebarl fl vor ‘ajuta si-sidea seama despre ce ITS este vorba. Iti vorexemina zona genitald (at8tla fete cat sila baleti). Potifi rugat s&-tfaci un set de analize, care potinclude: 2 Examen de urin’ ‘2Analiza séngelul Pexamenal secretiei Dac esti insarcinaté spune asta medicului, finde’ unele tratamente pot afectafatul. UUneor' tse cere si vil la mai multe consultati Este extrem de impartant s& respect! aceste intélnin st sé te {uci la toate controalele pentru a te asigura cé tratamentul a avutsucces. (Gree informa data personalulul medical este sit confidential![ Trebuie s8 vorbese sicu...? | | soi spui partenerlui c aio TS nu este uso. | Da. Trebuie s& vorbesti cu partenerul de cuplu. Sau cu persoanele cu care ai avut contacte sexuale in perioada y precedent (pana s8-ti dai seama c& ai o ITS). Si ele pot fi infectate. Deci, au nevoie de un control medical si Te: poti-simti jenat;-Speriat, supérat,-ranit-seu chiar tratament ct de repede cu putings. vinovat. Nu exist un mod bun sau ru de a-i comunica partenerului tu acest lucru. E bine ca partenerii unui cuplu s& ving impreun’ ta Clinic’. isi pot oferi reciproc sprifin afectiv si emotional. Dar dacd intre voi exist 0 bun’ comunicere, atunci o Amandoi vor urma tratamentul -Deci nu va mal exista potiface! riscul dea se infecta unul pe celalalt. ack nl estiintro relate stabild este la fel dé important ‘s4-ti convingi partenerul actual sa mearga la un medic. Chiar siun e-mail sau un SMS este mai bun deat nimic. [ E important si sii minte c& T7S-urile pot f tratate cu succes ] door aac sunt depstate la tmp![ Cum ma pot proteja de ITS? ] Cu cat reusesti s& respecti mai multe din "reaulile de aur” de ‘mai jos, cu atat vei fi mai putin expus riscului de @ contacta Ts, ‘Abstinenta iti poate ‘dacs optezi pentru o viatl sexual rotectie maxima. Dar incearcé si ai relatie fideld cu un singur partener. Dacé nu, Limiteazs-ti numarul de parteneri. Relatile sexuale cu mai ‘multe persoane inseamna un risc mai mare de a intalni pe cineva care sé alba ITS. Foloseste prezervativul. € singurul mijloc prin care te pot! proteja de ITS $1 de sarcinile nedorite (dacS e folasit corect). Gandeste-te inainte de a avea un contact sexual $i vorbeste cu partenerul de cuplu dacs sti ed ai TTS Este mai bine 58 v8 abtinet{_ dacS unul din vol are o inflamatie, 0 renisel/O) serrate neobleriur pendliesnd atsrgaae verde" dele medic. {Ai grijd de igiena personals, in special de igiena organelor lrului, modifies! ale piel palmelor.Testele de singe (ROW sou VDRL) suntintens portive. ‘@sifis teria: este restul perioadel de evoluie pan’ ls 15 ani. Acum mcrobul se cantoneacd in alferte organ interne (ease, sistem nenos, sorts ets.) pe care le distruge. Boals este dn cen ce mai greu de vindecat $5 poate ajunge chiar la ceces complica: ‘@Netratat, poate duce Ia afectarea grav 2 organelor Income, mal ales cele icniarla deces. ‘esiflisul se transmite de la mama infectaté a f@t th timpul saeind, putand determina la acest mallomati $i ate afeciunicongentale grave. negii genitali (Condileame, verucl, vegetatveneriene) Apatla lor este determinatd de anumite tulpini ale Virusuu Uman Papilloma (HPV) tat ta femel cit sls birbat, boala se manifest prin ‘apargia unelo sau mai mult exerescente de culoarea Piel, cimoase, de dimensun) initial mici, uneor chiar Inviztble care apar in zona genitals (wulv3, vagin, col Uutern,uretr, penis, anus sau tegument din jurul or). Femele cu neg pe pereti vaginulul sau pe colul uterin pot SBinu abserve existena lexunior, chiar dac8 sunt ma mar. Compleat Lafemeie, atuncicind sunt foarte mari, negli genial pot ‘impledicanasterea pe colevasinala. ‘Atenjiot Nu exist teste spectice pentru identiicarea ineciet cu HPV ar femelle nfecate pot prezenta un rsc mai mare de ‘apariie @ canceruiul de col vterin. Orce femele care a ‘vu neg! genital treble 8 is facd anvel un test Babes Papanicolau Tipunle de virus care caurears aparija neglor nu sunt aceleas. cu cele care auc [a cancerul de col uterin ar \rusut, de obice,clspare din organism dupa aproximativ 2am find eliminate sstemul muna” Pentru prevenires infect cu MPV exist un vaccn care protejeaza femele impotrva tipurior de. virus care auzeazé negi gentall scancerul deco utein Folesrea prezervativulul reduce semnificat riscul de Infectare cu HPV, Sure: Cntr de Corl Preven 9 Boller (C06)ie herpesul genital sie determinate vrs herpes simplex ip 2. ua cu vst herpes simplex to co detarmna heres tlarivelu gui La ambele ane, nica se manests prt su mal mute \Vezioteco pol prea orunde in zora jena isu sole Jo ‘maneanir. Vozelle 69 rupspontang frmoaza Ueoral care paths durraeks Lazumnie se unsecs angureineseva ie, Seobceltartss ave cies, complica: Le ainbele sexe pot snires slectuni neuooaice, La femel e-pesu gental poate ve la ploeres sarcini sau nagters prematrs. Doct mam este bolas opt se poste iect In tmpul ager. a cops Bet Info ale och, ‘casei lit saat ssimulsnarve, Urol date acesten zat eae gee icin chee RA eso ene ont toatl via ‘Virtuo nr colt orgariemu amare oat vita, ‘Setorninandesn cs nen reapanta snptomelor Persoana infect poate vans ioc mai Gopate chiar ‘Secs nu are mc un semn Ge boa In aes moment. fr en ‘Slaculor de boa cortagoaaies ate maim 9 hu edule ‘Sut corel sonal Presorvalva aslaua.Goar’0 protec felava conra Vanomten erpesula gona. Prezeja lunar erp cregie rac ansmlere HIV. Primate simptome apar, de oboe, la oud saptaman de ta ‘ontactl sonal nfectar rsa ese posilea acest snes. ‘para dole au a 2 prez mo fom ugoa, conta hale ale mnsro al pil hepatita b Hepatita 8 este 0 boalS inflamatorle a fiatulu ‘eterminatd de virusul hepatitelB. Exst8 mal mule Flu de wiusun ce pot determina hepatte (A, 8, C, D,€ ete). Inve aceste virusur exists diferente in ceva ce prvesie ‘odul de transmitee 9 gravitatea bol. ‘Dey au determing nc un fel de simptome ale aparatului ‘genta, virusul hepatte 8 se. transmite cel mal freevent Be cale sexvald. Alte chi de transmitere sunt: singe, transplantur, instrumentar medical nesterizat, de mamBiavst. De multe on, hepatita 8 nu se manifests clini, Atunc! ‘nd apar, semnele cele mai frecvente sunt ob0seal3, Dlerderea poftel de mancare, greata, voms, colorares {egumentelor si mucoaselor (och) int-o nuanta gaibule (icten. ‘complica Hepatta B este oinfectieoravs, Virsul cantonat in ficat poate determina in timp hepatita cronic, ciroza hepatics Saucancer hepatic, urate de deces. Purstori de virus 8 vauvoie sé doneze singe, chiar dacd sunt sSnatos. ‘Atentiot Te pot) proteja contra hepatitel B, casi contra altor ITS, ‘evitand’ contactele sexuale intbmplatoare $i folesind rezervativul. Din frie, contrainfeciecu vrusu hepatite 8 exist un vaccin care te poate protejal Intreabs mesicul tu de famile despre ethiv / sida SindomulImunodencenel Dini Gn enlerh A105) este e. boall cauzatl ge wrusul HIY" (Viruel tmnotete el Umea vial dees seal tuna af erponsmad cg incapab se apers a ‘lupta cu agent infectiogi. ‘fseropoitvinenmib af purttor de vrs. Ci infect {univ nu sunt eapat bln Gar otters Wut Celotal Asven SIDA nse f cay, prt fal So pelinfeie uv Organismal nmol pote lupe ‘ticobi sana dverseta Heconarl de tansmfate © MV. este pra contact cu ‘cee necator vrs este concentra mere (cinge, sserma, secre vagal), La. 0, pewand Sects, una iv se afi iy tate il’ corp Cinge. sperms, seeregh vaginal, pte mater, crm, saliva) dar in concentratii diferite. De aceea nu toate Tiel corpubtenn ia da reearte HIV SE TRANSMITE prin: ial ‘eraport sexual (vaginal, anal oral) ‘@s8nge(primirea de singe sau produse aleacestula) @Folosirea acclor si a alter obiecte ascutte, t2icase nesteriizate, ‘@cea mama infectat at (transmitere vertical) HIV NU SE TRANSMITE prin: strangere de man stingere; Imbratigare; folosirea in comun a. cniioy, erful, tachmunion a prosoopelor sau 9 nainelor; sBrut; de pe angele usior;scaune de WC; din plscind; prin clupitur de inten Infectia cu HIV poste fi depistatd prin anumite teste de ‘ge core evidenyazs antcorpl sinetzat) de organism contra virusulul: ELISA, Wester Biot In primele 1-9 lun! ela contactul Infectant aceste teste nu sunt ins ‘oncludente ~ organismulu trepule acest timp pentru 3 ‘Sintetiea anticorpl pe care’ depstear’ testul = de aceea Fezultatul defini nu poate stst pans cenu rece aceasts peroad3, numa fereastrsimunolagies Tineri pentru Tineri SARK beter Sos ca Sucre Ro Tete (oss) 2011095 wool 0722 685 314 A fe reas NS Eel Steayay0, rons’ specialistul@y4y.r0 “Tipit cu sprint: MINISTERUL SANATATH PUBLICE nates de Management a Proiet Program finangat de. Fo Combatere's MiV/SIDA, TBC §! Malaria Cepyrgnt2008Funsai ner pent Tiner Rong [eet erescre evar el ear pu 0 tM ea os SEES WO Tet noe ens ees Spe na 9