N auriculo temporal

-Ia nastere din mandibular prin 2 radacini

-in parotida transv extreme sup a acesteia, dupa care incrucisaza art temporala
superficiala, dispunandu-se post vaselor temporale superficiale, cu care urca anterior pav
urechii.
-se termina prin numeroase ramuri superficiale pt teg partii laterale a capului
-in traiectul sau da cateva filete vaselor meningee mijlocii si temporale superficiale, art
temporo-mandibulare, gl parotide, metului acustic extern, pavilionuluio urechii prin n.
auriculari anteriori si membr. Timp
-asigura inerv secretorie a gl parotide, inervatie c provine pe n glosofar ce o transmite
ggl 8
-se ansotmozaeaza cu ggl otic, n alveolar inf iar in parotida cu n facial
-Prezinta anastomoze si cu plexul pericarotidian extern iar prin ramurile sale temporale
cu n suborbital
N alveolar inferior
- cel mai vol ram al n mandibular
-coboara vertical pana la orif superior al canalului mandibular in care se angajeaza si la
origine prezinta ramuri comunicante cu n lingual si auriculo temporal
-in canalul mandibular n. este insotit d vasele alveolare inferioare si pct d reper d intrare
in canalul mandibular (Spix) , pct folosit in anestezia nervului este lingual lui Spix
-inanite d a se angaja in can mandibular da nastere unui ram collateral, n milohioidian
care merge prin santul milohioidian impreuna cu vasele omonime pt a se distribui m.
milohioidian si pantecelui post al digastricului
-n milohioidian poate da uneori ramuri pt mandibula, ramuri c patrund prin fata linguala a
mand si inerv incisivii
- in can mand da ramuri dentare inferioare care se distribuie radacinilor dintilor arcadei
dent inf si ramuri gingivale inferioare pt gingia adiacenta dintilor inferiori
-iese din cand mandibular prin gaura mentoniera, ramul sau term purtand num d n. mental
care se raminfica in ramuri mentale pt barbia osoasa, in ramuri labiale pt buza infsi
ramuri gingivale pt giniga d la niv incisivilor si caninilor
-datorita apropierii d n lingual se poate explica si anestezia in teriotoriul acestui nerv cand
se practica anest. N. alveolar
N lingual
-la origine prezinta ramurile comunicante cu alv. Inf
-coboara ant d n. alveolar
-descrio o curba cu concavitatea antero-medial
-ca si n. alveolar se gas initial intre mm. pterigoidieni in aceasta port. Anastomozandu-se
cu n. coarda timpanului printr-un ram communicant, dupa care paraseste marg ant a m.
ptetrigoidian si ajunge deasupra marg sup a gl submandibulare.
-coboara pe fata mediala a gl submandibulare, inconjura canalul lui WHARTON trecand
din afara inauntrul canalului si se va plasa medial d gl. Sublinguala unde se termina prin

ramuri linguale care vor inerva mucoasa linguala dinaintea V-ului lingual si unele din
aceste ramuri coboara p m. hioglos anastomozandu-se cu n. hipoglos sau cu ramuri
comunicante din ac nerv
-in cursul traiectului sau n. lingual da cateva ramuri pt istmul faringian care vor inerva
mucoasa care acopoera pilierul ant al valuli palatin si amigdala palatine
-alte ramuri sunt destinate ggl nervosa submand si sublingl
N mandibular
- are anexat ggl otic al lui Arnold care insa functional ap N glosofaringian, acesta este
situate inf si medial d gaura oval ape partea mediala a n mandibular in apropierea originii
n lingual, primeste fibre aferenta simpatico si parasimpatice.
-aferentele simpatico sunt fibrele postggl din ggl cvrc sup care trec prin ggl fara sa faca
sinapsa si ajung la gl parotida
-afer parasim sunt fibre preggl din nucleul salivator inf din bulb ce ajung la ggl otic p
calea nn. Glosofaringian, timpanic si pietros profound mic , acesta din urma se an cu n.
pietro superficial mic si cu un ram simpatico din plexul ce inconjura a. mening mij si
ajunge la ggl otic; de aici vor pleca fibre postggl ce vor merge cu n auriculo temporal
ajungand la gl parotid ape care o inerv secretor
-d la ggl otic mai pleca:
-n.tensor al val pal, al timpanului, un ram communicant cu ramul meningeal al n. mand,
un ram com cu n auriculo temp.
Anastomozele n mand
-intre n mand si maxilar an se realiz prin intermediul ramurilor meningeale si a nn.
Zigomatic si temporal profound anterior
-cu n oftalmic prin doua ramuri
-cu n facial prin auriculo temporal, an care poate fi uneori dubla
-cu n bucal
-cu n intermediary prin coarda timp si n lingual
-cu n glosofaringian prin n lingual care prez ram an si cu n hipoglos
-cu pl cerv superficial an se realiz prin intermediul auriculotemporaluui si prin n
mentonier care se an cu ramul auricular respective cu ramuri ascendente din n cervical
transvers din pl cervical superficial
-cu plexul cervical se an si cu n. occipital mare al acestuia prin ramurile terminale ale n
auriculotemoralului
-cu simpaticul prin intemr n auriculotemporal care se an cu pl carotidian extern precum si
cu an dintre lingual si ggl submand si subling
Vascularizatia n mandibular
-trunchiul n mand este vasc d catre ram arteriale trigeminale si ramul ggl trigeminal care
isi au originea in carotida interna
-primeste ramuri din a miningee mijloci si din maxilara
-ramurile musculare ale nervului sunt vascularizate de catre ramurile omologe ale a
maxilare

-a temoporale profunde ant mij si post, a maseterina, a bucala, si a pterigoidiana

-n auriculotemp este vasc intai d a meningee mij si apoi din a temporala superficiala
-n lingual a meningee mij si a maxilara
-n alveolar inf vasc d a maxilara, meningee mijlocie si in final d catre a alveolara
inferioara

Articulatiile capului cu gatul

-art atlanto axoidiana
-este formata din doua art : art atl axo laterala si mediana
-art occipito-atloidiana
Art Atlanto axoidiana laterala
-este o art plana care se stabileste intre suprafetele articulare ale atlasului dp fata inf a
maselor laterale ale ac orientale oblic inf medial si procesele art sup ale axisului orientate
invers
-sup art sunt acop d cartilaj hialin mai gros central, realizind un contact mai intim la niv
central si usor mai indepartat ant si posterior
-fiecare art prez cate o capsula articulara proprie, intarita d doua membrane altanoaxiale ,
anterioara si posterioara
-membrana sau ligamentul atlantoaxial anterior se insera superior pe marg inf a arcului
anterior al atlasului iar inferior pe fata ant a corpului axisului iar cea posterioara pe marg
inf a acr post si tubercului post al atlasului coborand p marginile lamelolor vertebrale si
prc spinos al axisului
-capsula articulara este intarita inauntru d lig lateral inf al lui Arnold
-membr altanto axoidiana post este traversata d al doilea n cerv posterior
-in ac art se executa misc d flexie extensie si misc de lateralitate ce au o amp[lit mare
Art atl axoidiana medie
-se stabileste intre dintele axisului si inelul osteofibros al atlasului care se roteste in jurul
dintelui axisului
-axisul prez doua supraf ovalare la niv intelui, anterioara si posterioara cu axul mare
dipus vertical
-inelul osteofibros al atlasului este form din arc ant al atlasului ce prezinta p fata post o
supraf art eliptica pt supraf art ant a dintelui iar posterior inelul este form d lig transvers
care se insera prin extremitatile sale pe fata mediala a maselor laterale ale atlasului
-ac lig desparte inelul osteofribros d canalul vertebral
- p fata ant prez o supraf art eliptica ce se articuleaza cu fateta art post a dintelui
-avand in vedere config art se poate vorbi d doua art atloanto axiale medii:
-una ant intre dinte si arcult ant al atl
-una post o sindesmo otondoidiana
-lig transvers care se prez sub forma unei bande fibr transversale prezinta sup si inf cate o
prelungire, prima transverse occipitala iar cea de-a doua transv axoidiana formandu-se
ligamentul cruciform
-alest ligament nu are roul de a mentine suprafetele articulare in contact ci ligamentele
care part la mentinerea contacului sunt lig occipito axoidiene, ligamente care sunt
considerate d unii autori ca articulatie independenta

-ac ligamente sunt in numar d 3:

-unul median care se num occipitoaxoidian median si se intainde d la niv GO suprafata
bazilara la corpul axisului, situate post lig transvers
-doua laterale dp partile laterale ale condililor occipitali la partile lat are corpuli axisului d
o parte si d alta a celui median; doaprta numele d membrane tectoria
-occipitalul este legat si d dintele axisului prin lig occipitoodontoidiene care sunt in
numer d 3:
-unl median sau lig apical al varfului ce merge d la prtea ant a gaurii occipitale pe vf
dintelui si este cosiderat drept primul arc vertebral avand ant membr atloidiana iar post
lig transvers occipital
-doua lig laterale care merg dp fata mediala a condililor occipitali pe partile laterale ale
procesului ?
Art occipito-atloidiana
-este o art bicondiliana sum si atlantooccipitala
-se stab intre cond occ cu supraf art sup a maselor laterale ale atlasului care se mai num si
cav glenoide ale altasului si sunt orientate oblic dinspre lateral spre ant si medial, avand
aspect unei amprente d talpa d patof
-supraf art sunt acop d cartilaj hialin si prezinta doua membrane: occ atloidiene ant si post
-cea anterioara se intinde intre marg post a gaurii occipitale si marg sup a arcului ant a
atlasului fiind formata din doua foite siperificiala si profunda
-cea profunda se continua postero-lat cu lig occatloidian lateral
-cea posterioara g la GO la marg sup a arcului posterior al atlasului fiind perforate de
art vertebrala si primul n rahidian cervical.
-cele doua membr occ atloidiene, ant si post, impreuna cu lig occ atloidian lateral, form
ligamentul circular mare al lui DUBREUIL-CHAMBARDEL
-in ac art se executa misc d flexie extensie si limitate miscari d inclinare laterala;
-o sectiune frontala la niv ac ligamente ne arata ca dinspre ant spre post se gasesesc urm
lig:
-lig vertebral comun anterior
-ligamentele occ atloidian si atloido axoidian
-lig occipito odontoidian
-lig cruciform
-lig occipito axoidian sau membrane tectoria
-lig vertebral comun posterior
-miscarile d ansamblu ale capui:- lfesie extensie rotatie si inclin lat
-flesie-extensie se face ca sic ea d rotatie sub un unghi d aprox 30 grade extensia mai
limitata 20 grade; se executa la niv art altanto occipitale in jurul uni ax transversal; flexia
este limitata de lig posterioare
-rotatia se executa in special in art atlanto axoidiana dupa un ax vertical ce trece prin
dinte fiind limitata d catre lig/?; in ac miscare fetele art ale atlasului alineca pe cele ale
axisului darn u aacopera decat jumatate dintre ele
-miscare d inclinare laterala se executa in jurul unui ax anteroposterior ce trece prin
fiecare condil occipital, fiind mai limitata facandu-se sub un unghi d aprox 15 grade

PLEXUL CERVICAL
-se distribuie m atero lat ai gatului, diafrabmului
Formare plexului
-prin anastomoza ramurilor ant a primilor 4 nervi cervicali
-primul n cervical este pur motor si ramul sau ventral trece peste proc transv al atalsului
pt a se anastomoza cu ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical cu care formeaza
prima ansa cervicala sau ansa atlasului; cea mai constanta ansa.
-ramul venral al celui de-al doilea n cervical, la niv vf proc transv al axisului se bifurca
intr-un ram ascendant ce se an cu C1 si un ram descendent ce se an cu ramul ansc al lui
C3 formand cea de-a doua ansa cervicala sau ansa axisului
-ramul ventral al celui de-al treilea n cerv prin ramul sau assc se an cu C2 iar ramul desc
se an cu ramul asc al lui C4 cu care form a treia ansa cervicala
-ramul ventral al celui de-al 4lea n cerv strabate alt treilea spatiu intertransversal, siutat
intre scalenii ant si mijlociu, si ramul sau asc se an cu C3 iar ramul descendent se an cu
C5 participand astfel la formarea trunchiului sup al pl brachial.
-a doua ansa inerveaza in special pielea capui si gatului
-a treia in pielea umarului si partea sup a peretelui ant a toracelui
-pl cerv este sit profound in reg lat a gatului, fiind acoperit d lama prefertebrala a fasc
cerv si sit intre m prevertebrali sit medial.
-ant are raport cu m SCM si manunchiul vasculonervos al gatului in special c vena
jugulara interna
-[rimele doua anse cervicale vin in raport cu elem spatiului retrostilian
-a treia ansa corescp trigonului carotic venind in rap cu elem vasculo nervoase d la niv
acestuia care o acopera bineinteles
-dupa raporturile si terit d distributie ramurile pl carv se impart in ramuri :-superficiale si
profunde
-ramurile superficial lse exteriorizeaza la mijlocul marg post a SMC, zona numica
PUNCTUL NERVOS ce foloseste ca punct d reper pentru anestezia ramurilor
superficiale a plexului . de la ac niv ele trec pe fata ant a m SCM si se raspandesc in
evantai spre zonele cutanate pe care le inerveaza. Sunt reprez prin :
-n occipital mic care merge de-a lungulmarg post a SMC, traverseza fasc cervicala, merge
post pav urechii si se distribuie teg reg parietala laterala, mastoidiana si treimii mediale
sup a pav urechii.
-n auricular mare se imparte intr-un ram ant care inerveaza teg reg paratideo maseterine
si un ram post care da filete pt doua treimi inf a fetei mediale a pav urechii, teg meatului
acusti extern si pt teg reg mastoidiene
-n transvers cervical este cel mai volumios ram cutanat al pl cervical si dup ace inconjura
marg post a SCM perforeaza fascia cervicala si merge inf m platisma incrucisad vena
jugulara externa, dand ramuri sup pt pielea trigonului submandibular si ramuri inf care se
distribuie dupa c traverseaza platisma, tegumentului reg antero-inf a gatului.
-n supraclaviculari traverseaza platisma si se impart in n supraclaviculari mediali, and sau
suprasternali, intermediary mijlocii sau supraclaviculari propiuzisi si laterali, posteriori
sau supraacromiali, inervand teg din reg corescupunzatoare

-ramurile priunde dau nastere ramurilor musculare, ansei cervicale

-Testut imparte ramurie pl cerv profound in ascendente, pt m drept lateral si dr ant al
capui, descendente, prerpezentate de ansa cervicala si nn frenici, meiale sau interne pt m
lung al gautlui si laterale sau externe pt SCM trapez, ridicatorul scapule si rhomboid
-ramurile musculare pt : lung al capului si scalenilor mij si ant
-ram musc pt trapez si SCM sunt considerate ca apartinand ramului communicant cu n
accesor
-ansa cervicala este form din doua radacini:
-rad superioara cu org in ram ant ale n C1 si C2 si
-rad inf formata dintr-un ram nervos ce uneste ramurile ventrale ale C2 si C3
-cele doua rad se unesc anterior venei jugulare interne
-la formarea ansei participa si un ram nervos tiroidian, ansa cerv inervand mm
subhioidieni cu exceptia m tirohioidian in d hipoglos
-n frenic este cel mai lung ram al pl cervical, fiind un n mixt c in diafragma, pleura
parietala, peritoenul diaphragmatic continand atat fibr motorii si vegetative. Se form
dintr-o rad principala reprez d ramul ventral al lui C4 (cea mai voluminoasa si constanta)
si doua radacini secundare, numite si nn frenici accesori ce provin din C3 si C5. La baza
gatului cei doi n frenici prim cate o an d la n sublclav si d la ggl cerv ant. La niv gatului n
are un traiect descendent in teaca m scalen ant. Inferior, la niv cervical, n incruciseaza
clavicula, intrand in cavitatea toracica, unde este situate la intrare intre artera
subclaviculara sit ant si v subclaviculara, fiind sit intotdeauna lateral n vag. Frenicul
stang trece lateral c crosa canalului thoracic, post venei subclaviculare, avand rap
asemanatoare cu a toracica int si frenicul drept. Frenicul drept coboara p fata postero lat a
v brahio cefalice drepte si apoi f fata lat a v cave sup, trece ant pediculului pulmonary ca
si frenicul stang, coboara de-a lungul ftei lat a pericardului pana la niv diafragmei pe care
o abordeaza p fata antero lat a v cave inf si traverseza diafragma fie prin orif v cave inf
fie p laturile acestuia. Frenicul stg incruciseaza fata post a arc aortic, aj p diafragma pe
care o strabate ajungand p fata abdominala a acesteia. La niv gatului nn frenici nu dau
nici un ram cloateral. In torace ei dau ramuri pleurale, pericardice si pt v cava inf. Nn
frenici se termina cu nn frenico abdominal ant post si lat, cel post terminandu-se in ggl
celiat corespunzator, iar celelalte doua ramuri se distribuie port musculare ale diafragmei.
N frenic drept se imparte in ram sale term deasupa diafragmei si f aproape de ea . ram
sale patrund in diafragma unde se impart in ram musculare sup pt diafragma, care dau si
un ram anastomotic pt frenicul d partea opusa, formand an prepericardica. Ramul
abdominal da ramuri pt cava inf, periotoneu si suprarenala drreapta. Se an cu filete nerv
ale pl celiac cu care form pl diaphragmatic drept. N frenic stg da aceleasi ramuri ca si
frenicul drept, darn u da ramuri pt suprarenala stanga si destul d frecvent sici pt ggl celiac
corespunzator. Pl cervical se an cu simpaticul cervical, cu n accesor, cu n subclavicular si
n hipoglos. Este vasc d ramuri din a subclaviculara, toracica int si art frenice sup si inf.

Simpaticul cervical
-trunchiul simp cv este sit de o parte si d alta a CV
-se intinde d la baza craniului la orif sup al toracelui
-este form din 3 ggl sup mij si inf, uniti intre ei prin ramuri interggl
-inerveaza capul gatul memrb sup si mediastinul anterior

Calea aferenta:
-are ggl viscero senz in ggl spinali cerv si toracici
Calea eferenta
-neuron preggl sit in coarnele lat ale maduvei T1-T3, ai carui neuroni reprezinta centrii
axiali ai simpaticului cervical
Fibrele preggl
-merg cu ramurile comunicante albe ale nervilor spinali cervical ice parasesc maduva
spinarii pt a intra in struct rad ant a n spinal si vor face sinapsa cu deutoneronul (neruonul
postggl) in ggl laterovertebrali.
-sunt fibre c fac sinapsa in ggl intermediary sit p traiectul ramurilor comunicante; sau in
ggl vicerali din aproierea viscerelor pe care le inerveaza, sn si ggl previscerali.
Fibrele postgg
-sunt ramuri comunicante cenusii
-merg la efectorii viscerali pe calea n spinali sub forma d plexuri arteriale si sut destinate
viscerelor gatului si toracelui, unde ajung fie pe calea plexurior periarteriale
corespunzatoare, fie pe cai proprii cum ar fi n cardiaci
Ggl cerv sup
-cel mai volum ggl cerv
-4 cm lung
-0.5-1 cm latime
-este de obicei fisiform
-se int d la 2 cm sub baza craniului la a 4-a vert cervicala.
-este sit in reg retrostiliana
-coresp post lamei prevertebrale
Ramuri colaterale
N jugular
- se despr la niv polului superior si merge la cei 2 ggl ai glosofaringianului
-asigura inerv simpatico din teritoriul acesto nervi
N carotidian intern
-merge p fata post a catoridei interne
-participa la form pl carotidian intern
-din ac plex pleaca ramuri reprez prin n pietros prof , n canalaulu pterigoidian, ramuri
comunicante pt n oculomotor, trohlear, oftalmic, abducens
N carotidieni externi
-part la form pl carot ext si comun din care se for pl periarteriale
-ramul larigo-faringian pt cele doua viscere si pt tiroide
N cardiac cervical superior
-se despr din partea inf a ggl prin 2-3 filete ce se vor uni pe fata post a carotidei int si se
uneste cu cardiacul mijlociu

-trim ramuri pt ggl inf al vagului

-se termina in pl cardiac posterior si ant
GGL cerv mij
-poate sa lipseasca
-cand exista este variabil ca forma si situare
-poate fi sit ant proc transv al celei de-a 6-sa vert cv
-ramul interggl care il uneste d ggl cv inf formeaza intai o butoniera numita butonierea lui
DROBNIC prin care trece, cele doua ramuri se reunesc si se bifurca imediat intr0un ram
posterior care ajunge la ggl cerv post si un ram ant, mai subtire care trece succesiv p
fetele ant inf si post si se term la niv ggl cv inf formand ansa subclaviculara sua nasa lui
VIEUSSEAN
Ramuri comunicante
-ramuri com cu n cv C4 C5
-an cu n frenici si n laringeu inf
Ramuri vasculare
-pt carotida comuna
Ramuri viscerale
-reprezentate prin ramuri toroidiene
GGl cerv inf
-este constant, are forme variabile, frecvent fiind stelatnumit si ggl stelat
-rez prin fuzionarea ggl segmentat cervical C7 C8 cu primu GGl toraci num si ggl cervico
thoracic
-locurile d fuziune dintre ggl sunt evidentiate prin santuri ce se vad pe supraf ggl
-este situate in foseta lui SEBILEAU
Ramuri cominicante:
-pt nervii cervicali C7, C8, D1, D2
-ram an pt nervul recurrent
Ramuri vasc
-merg p art subclav si ramurile ei.
-n lui Francois Frank
-n cardiac cervical superior