Arterele carotide primitive dreapta si stanga au origini diferite.

Artera carotida comuna stanga isi are originea direct din crosa aortei, iar cea dreapta are originea din
trunchiul arterial brahio-cefalic.
Carotida comuna stanga dat originii sale este mai lunga decat cea dreapta.,cu aprox 3 cm si din
acelasi motiv prez si un traiectect intra-toracic in care are o directie oblica spre sup. spre lat si post si
prez urmatoarele rapoarte:

anterior trunchiul venos cefalic profund,

posterior artera subclaviculara stanga si ductul toracic.
la dreapta traheea si esofagul;
la stanga sau lateral nervul vag stang, pleura si plamanul stang.

Artera carotida primitiva dreapta este mai scurta decat cea stanga si nu va prezenta traiect
intratoracic.
La nivelul regiunii cervicale cele 2 artere carotide primitive sau commune au aceleasi rapoarte :

Anterior lobii glandei tiroide, m omohioidian, lama pretraheala a fasciei cervical, . m SCM si
lama superficiala a fasciei cerv.
Posterior vin in raport cu m prevertebrali acoperiti de lama prevertebrala a fasciei cervicale
si artera tiroidiana inferior incruciseaza fata lor post in dreptul procesului transevers al
vertebrei cervicale 6 (c6) .
Medial sunt cu laringele, traheea, faringele si esofagul
Lateral este cu vena jugulara interna.

Arterele carotide commune dreapta si stanga sunt invelite de lama vasculara a fasciei cervicale in
interiorul careia se mai afla si vene jugulara interna si n vag impreuna cu care formeaza pachetul
vasculo nervos al gatului.
In dreptul planului conventional orizontal dus prin marg sup a cartilajului toroid sau la aprox 1 cm
deasupra acestuia artera carotida comuna se termina bifurcandu-se in artera carotida externa si art
carotida interna. La locul de bifurcatie intre cele 2 carotide externa si interna exista tractusuri
fibroase care formeaza ligamentul intercarotidian al lui RIEFFEL. Posterior bifurcatiei carotidei
commune se gaseste glomusul sau corpusculul carotidian format din celule epiteliale, capilare si
filete nervoase ce apartin nervilor IX si X. Acest glomus are rol de chemoreceptor instiintand sistemul
nervos despre variatiile chimice ale sangelui si determinand pe cale reflexa modificare ritmului
respirator.

Artera carotida externa

Ram de bifurcatie antero-laterala a carotidei primitive si este artera gatului a fetei si a durei mater.
Originea din carotida primitiva in dreptul planului conventional orizontal dus.

Page 1 of 11

Traiect. La origine este antero-mediala fata de carotida interna . Urca spre lateral incruciseaza
succesiv fetele anterioara si medial a carotidei interne dupa care urca vertical in santul arterei
carotide ajungand la nivelul gonionului unde trece prin furca muschiului stilieni.
Patrunde apoi succesiv in regiunea sub-parotidiana si parotidiana iar in grosimea glandei parotide in
dreptul marginii posterioare a colului condilului mandibulei se termina dand artera temporala
superficiala si artera maxilara.
Traiectul arterei este impartit in 3 portiuni: portiunea cervicala propriu-zisa apoi urmatoarea
portiunea subangulo-mandibulara si regiunea intra-parotidiana.
Regiunea cervicala propriu-zisa se intinde de la originea arterei si pana in dreptul pantecelui
posterior al digastricului. Artera se gaseste in santul carotidian, este superficiala reprezentand locul
de ligatura al arterei.
La acest nivel este continunta in loja carotidiana de forma prismatic triunghiulara careia i se descriu 3
pereti:
1. peretele lateral al lojei carotidiene dinspre superficial spre profund este form din tegumente
, m pielos al gatului , lama superficiala a fasciei cervicale si apoi tesut celular subcutanat la
nivelul caruia se gasesc nervii transversali ai gatului , ramurile cervicale ale nervului facial si
vena jugulara externa.
2. Peretele medial este format de osul hioid si membrane tirohioidiana , iar mai posterior de
acesta sunt muschii constrictor superiori si mijlociu ai faringelui, care alcatuiesc peretele
lateral al faringelui.
3. Posterior sunt procesele transverse cervicale , muschii prevertebrali cu lama prevertebrala a
fasciei cervicale in dedublarea careia coboara lantul simpatic cervical.
Continutul lojei carotidiene va fi reprezentat de un plan celular nodular , un plan venos, un plan
nervos si un plan arterial.
Planul celulo-nodular este prezentat de tesut medular lax iar nodulii limfatici jugulari interni dintre
care cel mai important este nodului limfatic al lui KUTNER.
Planul nervos este reprezentat de perechea a X-a de nervi craniei sau nervul vag situat in unghiul
diedru posterior dintre artera carotida interna si artera jugulara interna si separate de artera carotida
externa prin diametru carotidei interne.
Nervul hipoglos incruciseaza artera carotida externa exact la locul unde din acesta se desprinde
artera occipitala si va participa la delimitarea triunghiului lui Farabeuf in felul urmator:

superior nervul hipoglos,

posterior si lateral de vena jugulara interna
anterior si inferior de triunghiul venos tiro-lingo-faringo-facial,

Deoarece nervul hipoglos poate prez variante de traiect , se ia ca limita sup a triunghiului pantecele
posterior al digastricului, iar triunghiul astfel format se numeste triunghiul lui Guyon.

Page 2 of 11

In aria acestor triunghiuri se gaseste artera carotida externa, si principalele ei ramuri colaterale.
Acest triunghi este considerat triunghiul de ligatura al arterelor carotida comuna si externa.
Portiunea sub-angulo-mandibulara
In aceasta portiunea artera se angajeaza dupa ce a trecut de pantecele posterior al digastricului si
descrie o curba cu convexitatea mediala ce o apropie de peretele lateral al faringelui.
Artera traverseaza muschii diafragmei stiliene, avand lateral de ea pantecele posterior al digastricului
si muschiul stilohioidian si medial de ea muschii stiloglos, stilofaringian si ligamentul stilomandibular,
acestia 3 separand-o de artera carotida interna. Din acest motiv anatomia clasica afirma ca artera
carotida externa trece prin furca muschilor stilieni iar in furca carotidelor stau muschii stiloglos,
stilofaringian si ligamentul stilomandibular.
In apropierea peretelui lateral al faringelui artera descrie o curba pronuntata cu convexitatea
posterior, curba care o apropie de spatial para-amigdalian a lui Calas. In mod normal artera trece la
1, 5 cm lateral de amigdala palatine dar exista situatii cand se poate apropia si la numai 5 mm de
acesta. In aceasta portiune sub-angulo-mandibulara are rapoarte cu ramul lingual al nervului facial si
cu perechea a IX-a de nervi cranieni.
Portiunea intra-parotidiana
Patrunde in loja glandei parotide pe fata ei medial la unirea a o 1/3 superior cu 2/3 inferioar.
Ajunge in grosimea glandei, urca vertical pana la nivelul colului condilului mandibului devenind din ce
in ce mai superficiala.
Se termina la acest nivel dand temporala superficiala si artera maxilara.
In loja glandei parotide dinpre profund spre superficial se gasesc 3 planuri: planul arterial ,planul
venos si planul nervos.
Planul venos este format de vena jugulara externa si afluentii de origine. La originea ei vena jugulara
externa este apropiata de artera carotida externa dar pe masura ce coboara se indeparteaza una de
cealalta intre ele interpunandu-se o lama groasa de parenchim parotidian. Tot in planul venos se
gasesc venel carotide externe ale lui LAUNEY care insotesc artera carotida externa si se vor varsa in
trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial si tot in planul venos se gasesc nodulii limfatici parotidieni
profunzi grupati in jurul venei jugulare externe cat si in jurul arterei carotid externe. Planul vernos
este format de plexul parotidian al nervului facial din care se vor desprinde ramurile terminale ale
acestuia.
Nervi care trec prin glanda parotida
Nervul auriculo-temporal (ram din mandibular), care este initial satelit al arterei maxilare si apoi
insoteste vasele temporale superficiale.
Nervul mare auricular (ram superficial al plexului cervical), ramului parotidian (mai exista si un ram
mastoidian care nu trece prin glanda parotid).

Page 3 of 11

Pe tot traiectul descries artera carotida externa este inconjurata de un plex nervos numit plexul
pericarotidian extern cu originea in ganglion cervical simpatic superior si undeva pe traiectul ei si plex
nervos se gaseste un mic ganglion simpatic numit ggl lui Scarpa (diferit de cel vestibular).
Ramurile colaterale ale arterei carotide externe:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

artera tiroidiana superioara ,

artera linguala ,
artera faciala,
artera faringiana ascendenta ,
artera occipital,
artera auriculara posterioara.

Ramurile terminale ale arterei carotid externe

Artera temporala superficiala-este ramul de bifurcatie superficial si lateral al carotidei externe .Se
formeaza in loja parotidiana la nivelul marginii posterioare a colului condilului mandibulei.
De la origine urca vertical , iese din loja parotidiana impreuna cu nervul auriculo-temporal situate
posterior fata de ea. Trece anterior tragusului, incruciseaza in unghi drept radacina longitudinala a
porcesului zogmatic si la 2-3 cm deasupra procesului zogmatic se termina dand un ram anterior sau
frontal care se anastomozeaza cu artera supra-orbitala si un ram posterior sau parietal care se
anastomozeaza cu ramurile arterelor occipitale si auriculara posterioara.
Ramurile terminale vascularizeaza-pielea capului si a fruntii, aponevroza epicraniana, m frontal si m
auricular-superior.
Ramurile colaterale ale arterei temporale superficiale sunt:
1. Artera transversa a fetei-isi are originea din temporala superficiala in loja parotidiana, merge
transversal spre anterior paralel cu arcada zigomatica. Trece peste muschii maseteri si
buccinator fiind situate intre arcada si ductul lui Stenon. Se termina in partile moi ale
obrajilor si vascularizeaza glanda parotida, articulatia temporo-mandibulara si muschii cu
care are rapoarte. SE ANASTOMOZEAZA CU ARTERA FACIALA PE CARE O POATE SI SUPLEA.
2. Artera zigomatica-merge paralel si deasupra arcadei zigomatice intr-o dedublare a
aponevrozei temporale. Se termina la nivelul unghiului extern al pleaopelor si vascularizeaza
muschiul orbicularul pleoapelor si conjunctiva de la acest nivel.
3. Artera temporala profunda posterioara-perforeaza aponevroza si muschiul temporal trece
intre acesta si solzul temporalului si intalneste nervul temporal profund posterior ram din
mandibular impreuna cu care form un pachet vasculo-nervos destinat fibrelor posterioare ale
muschiului temporal.
4. Arterele auriculare anterioare-care se impart la randul lor in inferioare pentru tragus si
lobulul urechii , mijlocii pt portiunea ant a concai si radacina helixului si superioare pentru
muschiul auricular anterior si portiunea superioara a helixului.
Artera maxilara-ramura de bifurcatie mediala si profunda a carotidei externe. Se intinde din
regiunea parotidiana pana in fundul fosei pterigo-palatine unde se termina ca artera sfeno-palatina.

Page 4 of 11

Artera inconjuara din afara inauntru colul condilului mandibulei trecand prin butoniera
retrocondiliana a lui Juvara impreuna cu nervul auriculo temporal situate superior de ea.
In 65% din cazuri artera are urm traiect: se aseaza pe fata laterala a muschilui pterigoidian lateral si
merge intre acesta si muschiul temporal, oblic spre anterior si medial ajungand pana in portiunea cea
mai superioara a tuberozitatii maxilei. La acest nivel descrie o curba pronuntata cu convexitatea
anterior pentru a se putea angaja prin portiunea cea mai superioara a fosei pterigopalatine unde se si
termina.
In restul de 35% din cazuri artera ramane intre cei 2 muschi pterigoidieni mergand catre baza
procesului pterigoidian unde perforeza pterigoidianul lateral trecand prin fasciculele de origine ale
acestuia dupa care se angajeza prin fosa pterigo-palatina.
Ramurile colaterale ale arterei maxilare sun in nr de 14: 5 ascendente, 5 descendente, 2 ant si 2 post.
Colaterale ascendente:
1.
2.
3.
4.
5.

artera timpanica,
meningee mijlocie,
artera mica meningee ,
artera temporala profunda mijlocie,
artera temporala profunda anterioara.

Colateralele descendente:
1.
2.
3.
4.
5.

Artera dentara sau alveolara inferioara

Artera maseterina superioara
Artera bucala
Grupul arterelor pterigoidiene
Artera palatine descendenta sau superioara

Colaterale anterioare:
1. Artera alveolara
2. Artera suborbital
Colateralele posterioare:
1. Artera viviana
2. Artera pterigo-palatina.
Ramul termina al maxilarei interne este artera sfeno-palatina care ajunge in fosele nazale prin
orificiu cu acelasi nume si la acest nivel da

un ram medial care parcurge septul nazal , trece prin canalul palatin anterior si ajunge la
nivelul boltii panatine vascularizand-o.
un ram lateral care parcurge peretele lateral al foselor nazale si va avsculariza sinusurile
frontale, maxilare, celulele etmoidale si canalele nazale.

Page 5 of 11

ARTERA CAROTIDA INTERNA

Este artera portiunii anterioare si superioare a encefalului, globului ocular si anexelor sale.
La origine este situata anterior si lateral fata de carotida externa. Urca oblic spre medial catre
peretele lateral al faringelui, incrucisand astfel artera acrotida externa si fiecare artera se aseaza
conform numelui ei.
De la nivelul peretelui faringelui urca vertical pana la nivelul orificiului inferior al canalului carotidian.
Strabate canalul carotidian din stanca temporalului , iese prin orificiul superior al canalului carotidian
si se angajeza prin santul cavernos de pe peretele lateral al corpului sfenoidului.
In apropierea proceslui clinoidian anterior perforeaza dura mater de jos in sus, isi da singurul ram
colateral, artera oftalmica dupa care se termina dand arterele cerebrale anterioara si mijlocie , artera
cominicanta posterioara si artera coroidiana anterioara.
Traiectul arterei-artera traverseaza 4 regiuni:
1) Regiunea carotidiana superioara (regiunea SCM superioara)-La acest nivel artera sta pe planul
muschilor prevertebrali, scalemi si transversali ca pe un pat avand medial faringele si anterolateral lama superficiala a fasciei cervicale, marginea anterioara a muschiului SCM si va avea
rapoarte cu
vena jugulara interna situatat posterior si lateral de ea;
trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial care o incruciseaza aproape de origine.
Nervul hipoglos care o incruciseaza in dreptului pantecelui posterior al digastricului trecand
intre vena jugulara interna si artera carotida interna.
Artera occipital ram collateral din carotida externa o incruciseaza in vecinatatea digastricului.
Nervul vag situate in unghiul diedru post dintre artera si vena jugulara interna,
simpaticul cervical situate posterior in dedublarea aponevrozei prevertebrale
nervul laringeu superior ram din vag o incruciseaza medial de jos in sus.
2) Regiunea Retrostiliana. Artera se gaseste in spatiul latero-faringian format din
medial peretele lateral al faringelui ,
lateral muschiul SCM cu fascia lui ,
anterior ponevroza faringiana ,
posterior muschii prevertebrali cu fascia lor.
Artera ajunge in loja retrostiliana a acestui spatiu dupa ce a incrucisat fata profunda a pantecelui
post al digastricului.
Va avea rapoarte cu :

vena jugulara interna, care initial este apropiata de artera dar pe masura ce urca catre baza
craniului se indeparteaza de aceasta pentru a se angaja prin gaura jugulara astfel intre cele 2
vase se formeaza triunghiul carotico-jugular in aria caruia se gaseste nervul vag care isi da la
acest nivel nervul laringeu superior.
Nervul vag situate mai aproape de vena decat de artera
ggl simpatico cervical superior
cu nervii cranieni IX, XI si XII.
Page 6 of 11

VENELE CAPULUI SI GATULUI

Sunt 6 vene principale:
1)
2)
3)
4)
5)
6)

vene jugulara inerna,

vena jugulara externa,
vena jugulara anterioara,
venele tiroidiene inferioare (toate acestea gasinduse-se in regiunea anterioara a gatului)
vena jugulara posterioara,
vena vertebrala (care se gasesc in regiunea cefei.)

Vena jugulatra interna-aduna sangele venos din cavitatea craniana , regiunea orbitala, o parte a fetei
si cea mai mare parte a regiunii laterale a gatului.
Incepe la nivelul gaurii jugulare unde continua sinusul venos lateral su transvers dupa care coboara
vertical pana in vecinatatea bazei gatului unde se anastomozeaza cu vena subclaviculara la nivelul
extremitatii mediale a caviculei si formeaza triunchiul venos brahio-cefalic drept si stang.
Calibrul ei se mareste pe masura ce coboara catre baza gatului.
Prezinta 2 dilatatii importante:
1) golful venei jugulare, dilatatia superioara conrespunzatoare fosei jugulare de la baza craniului
2) sinusul jugular, dilatatia infeioara de forma fusiforma.
Prezinta pe traiectul ei 2 valvule osteale
Rapoarte-la origine situate in portiunea postero-laterala a gaurii jugulare coboara in regiunea gatului
fiind situate lateral de carotida interna iar sub cartilajul tiroid la teral de carotida comuna. Se afla
intr-o teaca vasculara impreuna cu aceste 2 vase si cu nervul vag.
Afluenti ai venei jugulare interne

la baza craniului: sinusul pietrios venos inferior, sinusul pietro-occipital, vena condiliana
anterioara si venele faringiene.
la gat in vecinatatea osului hioid este triunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.

Anastomoze
1) cu vena jugulara externa prin ramuri ce unesc venele frontale cu venele temporale.
2) Prin reteaua venoasa ce uneste plexul alveolar cu plexul pterigoidian.
3) Prin vena comunicanta intra-parotidiana si prin venele emisare care asigura comunicare dintre
sinusurile venoase ale dureimater cu venel extracranieni tribucare jugulare externe.
4) vena jugulara anterioara prin ramri ce unesc vena jugular ant cu vena faciala.
Vena jugulara externa-aduna sagele venos din regiunile profunde ale fetei, cea mai mare parte a
peretilor cutiei craniene, si de la nivelul planurilor superficiale ale regiunilor posterioara si laterala ale
gatului.

Page 7 of 11

Se formeaza in loja parotidiana inferior de gatul condilului mandibulei prin anastomozarea venei
temporale superficiale cu vena maxilara. Strabate pe rand regiunile parotidiana, SCM, si
supraclaviculara.
In regiunea parotidiana coboata vertical in grosimea glandei parotide fiind situata lateral de artera
carotida externa si medial de plexul parotidian al facialului.
In regiunea SCM coboara spre posterior incruciseaza fata superficiala a muschiului SCM fiind situatat
in tesutul celular subcutanat si acoperita de muschiul platisma.
In regiunea supraclaviculara ajunge in unghiul inferior al triunghiului omoclavicular, travserseaza
lama superficiala si apoi lama pretraheala a fasicei cervicale devenind profund.
Se incurbeaza in jos in spre medial si se varsa in vena subclaviculara aproape de conflentul venos
jugulo-subclavicular si ea prezinta 2 valvule osteale.
Afluenti:

venele auriculare posterioare

venele occipital
vena scapularra superioara ,
vena scapulara posterioara
ramuri cervicale superficiale.

Anastomoze cu vena jugulara interna , cu vena jugulara anterioara si cu vena cefalica printr-o
anastomoza preclaviculara.
Vena jugulara anterioara aduna sangele venos de la nivelul regiunii anterioare a gatului.
Se formeaza in regiunea suprahioidiana prin anastomozarea mai multor vene submentale
superficiale.
De la origine coboara vertical fiind situate putin in afara liniei mediane a gatului. La origine este
situate superficial de lama superficiala a fasciei cervicale, iar in dreptul osului hioid o perforeaza
devine profunda si coboara astfel pana in dreptul incizurii sternale gasindu-se in spatial suprainterfascial suprasternal. De la acest nivel se incurbeaza mergand spre lateral incruciseaza fata
profunda a muschiului SCM si se termina varsandu-se in vena subclaviculara.
Cele 2 vene jugulare anterioare se anastomozeaza intre ele la diverse nivele.
Venele tiroidine inferioare : sunt in nr variabil , se formeaza in portiunea inferioara a glandei tiroide,
si coboara anterior traheei anastomozandu-se intre ele. Se formeaza doua triunchiuri principale care
se varsa in triunchiurile venoase brahio-cefalice.
Vena vertebrala-la nivelul regiunii cefei se descriu 2 categorii de plexuri venoase.
Plexurile venoase intra-rahidiene situate pe toata lungimea canalului vertebral si plexurile venoase
extrarahidiene situate in jurul coloanei vertebrale si impartite de planul frontal ce trece prin
procesele transverse cervicale in anterioare si posterioare.

Page 8 of 11

Dintre plexurile posterioare, plexul occipito-vertebral dintre atlas si occipital este foarte bine
dezvoltat si in acesta isi au originea venel vertebrala si jugulara posterioara.
Vena vertebrala este una singura , insoteste artera vertebrala fiind 1 si se formeaza prin
anastomozarea ramurilor ce provin din confluentul occipito-vertebral cu vena condiliana posterioara
, cu vena emisara mastoidiana si cu venel muschilor cefei.
Coboara prin canalul transversal al vertebrelor cervicalr inpreuna cu artera vertebrala fata de care
este situate lateral. Sub procesul transvers al lui c7 coboara spre anterior , trece anterior de ggl.
stelat si se varsa in trunchiul venos brahio-cefalic.
Afluenti

vene ce provin din plexurile extrarahidiene cervicale ,

venele spinale
venele cervicale ascendenta si profunda.

Anastomoze-cu sinusurile vemoase ale dureimater , cu vena occipital si cu vena jugulara posterioara.
Vena jugulara posterioara-isi are oiriginea in plexul nevos occipito-vertebral de unde coboara spre
medical pe sub muschiul mare oblic al capului iar in dreptul procesului spinos al axisului da o
anastomoza pentru vena jugulara posterioara de partea opusa. Coboara apoi spre lateral pe sub
muschii marele complex si transversalul spinos pana la procesul transvers a lui c7. La acest nivel trece
intre procesul transerv a lui c7 si coasta 1 si se varsa in trunchiul venos brahio-cefalic.
Anastomoze-prin venele occipital cu vena jugulara externa si cu jugulara interna, cu sinusurile
venoase ale durei mater si cu vena vertebrala corespunzatoare.

Page 9 of 11

LIMFATICELE CAPULUI SI GATULUI

Limfaticele capului sunt reprezentate dinspre posterior spre anterior din cercul nodular pericervical
format din:

grupul occipital ,
grupul mastoidian,
grupul parotidian,
grupul submandibular
grupul genian
grupul submental.

1) Nodulii occipital-sunt reprezentati se unul sau maimulti nodului superficiale situati in dreptul
insertiei mastoidiene si occipital a SCM si nodului occipital profunzi situati sub muschiul splenius
de-a lungul vaselor occipital aduna limfa din portiuna occipital a pielii capului si o parte din
limfaticile superficiale si limfatice ale fetei.
2) Nodulii mastoidieni-reprezentati de 1-4 nodului care aduna limfa de la tegumentele regiunii
temporale si in plus de la pav. urechii si condunctul auditiv extern.
3) Nodulii parotidieni sunt impartiti in 3 grupe: supraapronevrotici situati anterior de conductul
auditiv extern sub aponevrotici situati intre aponevroza si fata superficiala a glandei si profunzi in
parotida de-a lungul venei jugulare externe si arterei carotid externe. Aduna limfa din portiunea
frontala si teporala a pielii capului de la nivelul pleoapelor, a rad nasului de la urechea externa si
medie, de la parotida si de la mucoasa foselor nazale.
4) Grupul submandibular-reprezentati de 3-6 nodului limfatici esalonati de-a lungul marginii inf a
mandibulei si aflati pe traiectul vaselor faciale, aduna limfa de la portiunea externa a pleoapelor,
nas, obraji, buze,gingii, si planseul bucal
5) Grupul genial-noduli mici, inconstanti situati de-a lungul vaselor faciale.
6) Grupul submental-sunt 2-3 noduli situati in spatial dintre pantecele anterioare ale digastricului.
Sunt dispusi supra si sub-aponevrotic si aduna limfa de la Barbie .buza inf.obraji , gingia
inf.,planseul bucal.
Nodulii Limfatici ai gatului-reprezentati de
1. Nodulii jugulari anteriori formati din nodului situati de-a lungul venei jugulare anterioare si care
trimit limfa sau eferente catre nodulii jugulari interni.
2. Nodulii jugulari externi-esalonati de-a lungul venei jugulare externe dar si a arterei carotid
externe.
3. Nodulii laterali profunzi ai gatului-formati din grupul jugular intern , grupul spinal si grupul
cervical transvers:
3.1. Grupul jugular intern: sunt noduli dispusi anterior si lateral de jugulara interna impartiti in
subdinastrici, supraomhioidieni si inferiori la anastomozarea su subclavia. Aduna limfa de la
toata partea ant a capului si gatului si trimit eferente ce se varsa pe stanga in ductul toracic
si pe dreapta in marea vene limfatica.

Page 10 of 11

3.2. Grupul spinal: este format di noduli esalonati de-a lungul nervului accesor (ramului extern al
nervului accesor/spinal.) Aduna limfa de la nodulii occipital si matoidieni si o varsa catre
nodulii cervicali transversi.
3.3. Grupul cervical transvers-format din nodului esalonati de-a lungul arterei cervicale
transverse care aduna limfa din grupul spinal si trimiit eferente pe stanga in ductul toracic si
pe dreapta in marea vena limfatica.
3.4. Grupul cervical profund juxta visceral-impartiti in nodulii retrofaringieni situati in dreptul
maselor laterale ale atlasului si inaintea muschilor prevertebrali. Aduna limfa de la fosele
nazale , rinofaringe si trompa lui Eustachius.
3.5. Grupul pre-laringian: situati anteriori membrane crico-tiroidiene.
3.6. Grupul pretraheal-situati anteriori traheei cervicale , aduna limfa de la laringe si traheea
cervicala si o trimit catre nodulii jugulari interni si nodulii recurentiali.
4. Nodulii recurentiali situati de-a lungul nervului recunrent sau laringeu inferior , care aduna limfa
de la laringe , trahee cervicala , esofag cervical si de la tiroida si o varsa pe stanga in ductul
toracic si pe dreapta in marea vena limfatica.

Page 11 of 11