unul dintre cei mai cunoscuti compozitori francezi ai perioadei romantice. Tatl su a fost un profesor de canto, iar mama sa pianist amatoare. Nscut la Paris n anul 1838, a nceput studiile muzicale la vrsta nc de la vrsta de 9 ani la Conservatorul din Paris, avndu-l profesor de compoziie pe Jacques Halvy, cu fiica cruia se va cstori n 1869. n 1857 obine importantul Premiu al Romei i studiaz timp de trei ani n Italia. Dup ntoarcerea la Paris, se dedic compoziiei i i ctig existena ca profesor particular de muzic. n urma unei infecii cronice a amigdalelor, face un reumatism articular acut cu complicaii cardiace i moare la 3 iunie 1875, n vrst de numai 36 de ani, trei luni dup premiera operei sale Carmen. Este nmormntat la cimitirul Pre Lachaise din Paris. Printre cele mai cunoscute opere se numr "Les pcheurs de perles" ("Pescuitorii de perle", 1863), "La jolie fille de Perth" ("Frumoasa fat din Perth", 1867) i "Djamileh" (1872). Opera Carmen (1875), bazat pe o nuvel de Prosper Mrime, a rmas pn n prezent cea mai important creaie a sa, dei la premiera din Paris nu s-a bucurat de prea mult succes. Totui, n acelai an, dup moartea lui Bizet, opera nregistreaz un succes triumfal pe scena Operei de Stat din Viena. Pentru contemporani, trsturile veristice ale operei au strnit la nceput indignare: Intriga operei are loc ntr-un mediu de ignci cu moravuri uoare, muncitoare la o fabric de igarete, dezertori, contrabanditi. Doar toreadorul corespunde idealului unui erou de oper. Prin folosirea unor
motive muzicale caracteristice, ca Habanera i Seguidilla, Bizet deschide
drumul adoptrii muzicii tradiionale spaniole, care a fcut coal pn n secolul al XX-lea, n special prin compozitorii francezi Emmanuel Chabrier sau Maurice Ravel, sau compozitorul rus Ceaikovski. n scurta sa via, Georges Bizet i-a nscris numele n istoria genului cu nemuritoarea Carmen. Georges Bizet reprezint astfel una dintre marile personaliti ale muzicii secolului al XIX-lea.