Contextul economic care a condus la Actul Unic

European
n 1985 , CE avea n dezbatere un plan foarte ambiios, Programul Pietei

Unice definitivarea pieei unice europene;

S-a semnat AUE la Luxemburg, n februarie 1986, ratificat de cele 12 ri

membre n perioada 1986-1987, i intrat n vigoare la 1 iulie 1987;

Un economist francez avertiza c rzboiul declanat de SUA i apoi Japonia

contra Europei nu se d cu dolari, cu petrol, cu tone de oel sau cu maini

moderne, ci cu imaginaie creatoare i cu talent managerial;
Dei se realizase uniunea vamal, construcia integrativ pierdea din dinamism,

iar obiectivele privind realizarea UEM se aflau departe;

Integrarea industrial, cea economic n general i nu doar cea comercial se
mpiedica de barierele fizice, tehnice i fiscale;

Cont.
Actul Unic este, ntr-o fraz, obligaia de a realiza simultan marea pia fr

frontiere, o mai mare coeziune economic i social, o politic european

a cercetrii i a tehnologiei, consolidarea Sistemului Monetar European, iniierea
unui spaiu social european i aciuni semnificative n materie de mediu. (J.
Delors, 1987)

Actul Unic introduce noiunea de spaiu fr frontiere , concept mai larg dect
cel de pia comun;
Stabilirea pn la 31 decembrie 1992 a unui spaiu fr frontiere n care circulaia
bunurilor, persoanelor, serviciilor i a capitalurilor s fie asigurat;
Se preconiza realizarea pn n anul 1992, a unei mari piee interne ca element
central al unei strategii de relansare a construciei europene;
Obiectivul crerii PUI depea limitele economicului viznd i dezvoltarea unui

sentiment al europenilor c aparin aceluiai ansamblu n interiorul cruia vor

putea circula liber, fr formaliti, vor putea studia i munci acolo unde i doresc;

Obiectivele PUI
Coeziunea economica crearea conditiilor ca fiecare membru sa

depuna eforturi de a-si conduce politica economica ntr-un mod

convergent cu cele ale partenerilor, contnd pe sprijin din partea
organismelor comunitare;
Armonizarea politicilor sociale posibilitatea organelor

comunitare de a adopta si implementa reglementari n domeniul

social, viznd armonizarea conditiilor de munca si de viata ale
cetatenilor din tarile membre;

Obiectivele PUI
Coordonarea eforturilor de cercetare si

dezvoltare tehnologica ale statelor membre cu sprijin

multilateral comunitar, inclusiv financiar;
Cooperarea monetara;
Trecerea la majoritatea calificata n procesul de
adoptare a deciziilor n cadrul Consiliului Ministerial;
Sporirea competentelor Parlamentului
European; - ales prin vot universal direct (din
1979) care primeste puterea de a amenda deciziile
adoptate cu majoritate calificata;
Consolidarea rolului executiv al Comisiei;

Piata Unica presupune:

Libera circulatie a capitalurilor, fortei de munca, bunurilor si

serviciilor,
nlaturarea controalelor la frontierele interne;
Armonizarea ratelor TVA;
Recunoasterea reciproca a standardelor si a procedurilor de
certificare a calitatii,
Dreptul de resedinta fara detinerea obligatorie a unui loc de
munca.
Politica comerciala autentic comuna (nu doat tarif vamal
comun);
Control comunitar asupra politicii in domeniul concurentei;
Fonduri structurale sporite;
Majoritate calificata n Consiliu.

Libera circulatie a bunurilor

A presupus n primul rnd suprimarea frontierelor

vamale interne;
acest proces s-a realizat n doua etape:
- Introducerea DAU (Documentului Administrativ
Unic) care simplifica semnificativ procedurile vamale si
presupunea adoptarea unui sistem unic de clasificare a
marfurilor n cadrul gruparii;
- Eliminarea formalitatilor si a controlului vamal la
frontierele intracomunitare; controlul sanitar-veterinar
a fost mentinut o vreme,cu titlu de exceptie, fiind
nlocuit cu controlul la locul de productie si la cel de
comercializare;

Libera circulatie a bunurilor

n 1979, CEJ a generalizat principiul recunoasterii reciproce

CE a dezvoltat un proces de uniformizarea normelor tehnice

bazat pe 3 piloni:
Armonizarea reglementarilor nationale care consta n
stabilirea unor standarde minime privind protectia sanatatii si
a mediului;
Elaborarea unor norme si standarde unice europene
de catre organismele europene de standardizare;
Aplicarea generalizata a principiului recunoasterii
reciproce pentru produsele pentru care nu s-au adoptat
standarde comune sau nu s-a produs armonizarea normelor
nationale.

Libera circulatie a bunurilor

n ce privete adoptarea unui sistem unitar de impozite indirecte s-a decis:
Aplicarea generalizat a TVA la toate tipurile de vnzri. Conform recomandrii
Comisiei, pentru toate operaiunile, TVA trebuia facturata la productor, respectiv n

ara de origine;
erau evideniate dou situaii particulare:
Situatia in care cumprtorul unui produs este i consumatorul final atunci plata TVA
se va face n ara n care a fost achiziionat produsul;
Situatia in care cumprtorul este o entitate supus impozitului pe cifra de afaceri,
atunci acesta va plti TVA existent n ara n care produsul a fost achiziionat, la
cumprare, iar cnd produsul este revndut, entitatea respectiv va factura TVA, la
nivelul existent n ara sa;
Limitarea nivelurilor de TVA la maxim dou n fiecare ar (una normal i una
redus);Comisia a recomandat rate normale ntre 14-20% i rate reduse ntre 4-9%

Libera circulatie a bunurilor

Dupa 1989 a devenit operationala scutirea de la plata

TVA la vama fiecarui stat prin care trecea produsul,

regula fiind cea a platii TVA o singura data catre
statul care importa bunul;
n 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea
generalizata a principiului aplicarii TVA la
locul de origine proces care urma sa se realizeze n
doua etape n perioada 1993-1997;
Din 1997, se aplica generalizat principiul
facturarii la locul de origine al produsului.

Evolution of intra-EU trade in goods as share of EU GDP, 1999-2011

(average of export and import) - Source: Eurostat

Libera circulatie a persoanelor

Art.48 al Tratatului de la Roma prevedea

crearea conditiilor pentru realizarea liberei

circulatii a persoanelor pe teritoriul
Comunitatii. Aceasta nsemna abolirea
oricarei discriminari bazate pe nationalitate
n privinta angajarii, stabilirii salariilor si
conditiilor de munca

Libera circulatie a persoanelor

Primele masuri de asigurare a libertatii de miscare a lucratorilor au

fost adoptate n 1964, cnd detinatorii asa-numitelor profesii

liberale dobndeau dreptul de practicare a meseriei n oricare
dintre tarile membre pe baza armonizarii calificarii
profesionale;

Din 1985 s-a renuntat la armonizare n favoarea recunoasterii

reciproce a calificarii;

Principiul consacrat este ca odata ce o persoana este calificata sa

exercite o profesie n tara sa, se o poate exercita n orice

alta tara membra;

Carta Sociala adoptata n 1989, a cuprins si prevederi referitoare la

libera circulatie a fortei de munca.

Principiile
Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

Dreptul de a munci n oricare tara membra a UE;

Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un

salariu corespunzator;
Dreptul la conditii de munca si de viata
mbunatatite;
Dreptul la protectie sociala n conformitate cu
prevederile legislatiei nationale;
Dreptul la libera asociere si la negocieri colective;
Dreptul la pregatire profesionala;

Principiile
Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale
Fundamentale (cont.)

Dreptul barbatilor si femeilor la tratament egal;

Dreptul lucratorilor la informare, consultare si

participare;
Dreptul la protectia sanatatii si securitatii muncii;
Protectia copiilor si a adolescentilor;
Un standard de viata decent pentru persoanele
vrstnice;
Integrarea sociala si profesionala mbunatatite
pentru persoanele cu diverse disabilitati.

Libera circulatie a serviciilor

Desi sectorul serviciilor ocupa peste 60% din forta de munca,

liberalizarea acestuia s-a produs mai lent;

Tratatul cu privire la Uniunea Europeana reglementeaza principiul
liberalizarii serviciilor sub doua forme:
Dreptul de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul

altui stat n scopul prestarii unui serviciu;

Prestarea de servicii, transfrontalier, fara a fi necesara deplasarea
prestatorului.
Libertatea de prestare a serviciilor este valabila pentru cetatenii
statelor membre care sunt domiciliati pe teritoriul altui stat membru.
Aceste doua conditii sunt cumulative.

n cadrul notiunii de servicii sunt incluse:

Acele activitati independente, exercitate temporar ntr-un alt

stat, recompensate cu o anumita suma de bani.

n aceasta categorie se includ:
Activitati cu caracter industrial;
Activitati cu caracter comercial;
Activitati mestesugaresti;
Profesiunile liberale;

Sistemele de educatie nationala nu sunt considerate servicii;

Dreptul comunitar clasifica serviciile n:
Servicii active;
Servicii pasive;
Servicii de corespondenta.

Sectorul serviciilor financiare

A fost permanent un sector puternic reglementat;
Justificarea masurilor protectioniste nationale s-a bazat pe

urmatoarele argumente:

Mentinerea lichiditatii si credibilitatii bancilor;

mpiedicarea institutiilor financiare sa-si asume riscuri prea

mari;
Rolul institutiilor financiar-bancare n crearea de masa
monetara si n finantarea deficitelor bugetare;

Caracteristica principala a sectorului de asigurari n cadrul UE

o reprezinta eterogenitatea serviciilor furnizate de diferiti
operatori comunitari.

Efecte ale PUI

Intensificarea concurentei ntre companiile care activeaza n toate

sectoarele;
Accelerarea ritmului restructurarii n industrie, ceea ce conduce la
cresterea competitivitatii la nivel international;
Diversificarea gamei de produse si sericii si oferirea lor la preturi
mai reduse;
Rapiditate mai mare si costuri mai reduse pentru livrarile
transfrontaliere;
Mobilitate n crestere pentru forta de munca;
Crearea de noi locuri de munca n tarile membre,
Cresterea suplimentara a veniturilor;
Intensificarea convergentei si coeziunii economice ntre diversele
regiuni ale UE;

Impactul PUI ...n cifre

PIB-ul UE-27 a fost cu 2,13 % mai mare n 2008, dect ar fost fr

piaa unic
crearea a 2,77 milioane de noi locuri de munc
Intensificarea schimburilor comerciale ntre rile UE (de la 800 de
miliarde EUR n 1992 la 2800 de miliarde EUR n 2011) precum i cu
statele tere (exporturile UE ctre trile tere au crescut de la 500 de
miliarde EUR n 1992 la 1500 de miliarde EUR n 2011)
Creterea atractivitii UE pentru ISD (Fluxul de investiii strine
directe ntre rile a crescut de la 64 de miliarde EUR n 1992 la 260
de miliarde EUR n 2010, nainte de criza economic, acesta
ajungnd la 730 de miliarde EUR)
La sfritul anului 2010, cca. 6 milioane de ceteni din UE lucrau n
alt ar membr a UE dect ara lor de origine.

Provocari la adresa PUI

Globalizarea presiuni concurentiale tot mai puternice

asupra companiilor din Europa

Schimbarile structurale necesare pentru instituirea unei
economii a cunoasterii
Dependenta energetica in crestere
Schimbarile climatice si imbatranirea populatiei
Extinderea UE
Ajustarile structurale necoordonate in contextul actualei
crize economice si financiare
Aportul efectiv al PUI la obiectivele Strategiei Europa 2020

Directii de dezvoltare a PUI

Accentuarea beneficiilor PUI pentru consumatori si

cetateni
Dezvoltarea unei economii europene integrate
Orientarea catre o societate a cunoasterii (economie
creativa)
Imbunatatirea reglementarii prin cresterea calitatii
legislatiei comunitare din sfera PUI
Promovarea dezvoltarii durabile
Deschiderea PUI catre mediul international

Avantaje PUI in perceptia cetatenilor UE

Referine bibliografice

Miron, D., Folcu, O. (2008), Economia integrrii

europene, Capitolul 2
http://ec.europa.eu/internal_market/index_en.htm