Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualele
pr~CC uenle.
Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor de
folosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.
Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla in
numar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au
fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.
V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....
eu
tu
el, ea
In continuare
yfl
singular
plural
mon per
talnl meu
.
mam re mama mea
to pere
~\!S
tata] tiiu
esfr'er
- fialii ~f1i
- surorile sale
singular
nOI
l;tl:1I
voi
ei, ele
plural
,
INS
!lOS S(~lIrs
LECTIA
9
,
PARTEA INTAI
[l
voce tare
~i
fili atcnti la
- limpul
\' J
[I
tll
II:IJ
- soarele
III
nJ
- luna
IJ
- steaua
Ie soleil
:>
la lune
>
l'etoile (f.)
:>
Ie eiel
> [I ) 1'1 J
- cend
Ie printemps (m.)
>[l )pl-(:n
- primavara
I'ete (f)
..u. 7
:>
I'automne (m.)
[lEI ]
1I1\ cR J
- lama
[II
-J
- v,lDtul
JJ
- zapada
701
- anotimplll
Ie vent
:>
Ja neige
>ll
la saisoo
> [I
I'annee (f.)
:>
:> [lL~
aceleia~i
11
[I. n
- anul
'lO
Je I
:.]
- anolimplIrilc anllilli
I'hiver (m.)
III c ]
Ie solei!
:>
(I
la saisof1
:>
Ie temps
> II
I'ete (f.)
- toamna
:> 11 lonl
I'hivcr(m.)
vara
~I
I, ]
'iii]
- lama
- soarele
- anotimpul
- timpul
[1
- vara
[I
- anul
I'annee (f.)
:>
la neige
> [I
Ie printemps (m.)
>[1
la lune
> {Ia
q]
- zap,lda
- pn avara
II]
-luna
- anotimpurilc anullIi
I'automne (m.)
Ie ciel
>
Ie vent
:> [It
l'etoilc (f.)
:> [I I
Pl 'ell
- toamna
- ecru I
- vanl'lll
.1
I]
- stealla
in p pozi ii:
>
> (I
t1
Prietenii
no~tri
prive-sc soarele.
- Scara admiram
luna ~j stelele.
>
II adore la neige.
- EI adora zapada.
> [r
~l'hjver
r11
tI IRt:I( pi ElL!
11\
.J{.
11 In]
Le prinlemps, l'ete,
l'automne et I'hiver ce sont
les saisons de I'annee.
- Primavara, vara.
toamna ~i iama sunt
anotimpurilc anului.
in ultima
quatre
>
- patru
LRJ
>
>
>
Primavara lucram In
gradinile noastre.
- Vara cemI este albastru.
IIR]
- Toamna eu admir
culorile naturii.
lama ca esle mereu acasii..
lU u
a la maison.
Spunem:
Dar:
en ele
>l r r
- vara
ell aulol1lnc
>1
lion]
-toamna
en hiver
>[
RJ
au printemps
-}
- lama
- primavara
In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .omplelati
proPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03na
din mijluc:
\lara mLl due lCl mare.
Marie flU iube., ( iama.
>[m
Primavara e. te un anotimp
frumo. al anului.
nb
m'rg
rn zapada alba.
- >
I'
III
je veux aller
I ll\
pri
mp n tr jardin
\lsI be
>
lJ
n Lg
> l luRd i U
- Aujourd'hui
>I~
lanchc.
II
e t gris.
invat~lIn
1111
md
a la montagne.
Sa
l.
II
lama \Ireal
la 11111111 .
ala mer.
Fn t je vai.
faire
>
- a face
I]
>f 0 I
~i
- eu fae
nou.s faisons
>
- !loi faeem
lu faiL
( II I ]
- tu faei
VOLl-
il hlit
[ II
- el face
ils font
l ) I IJ
- ei fae
- ea face
dies font
[ It
- ele fae
faites
;>
I]
- voi faccti
eUe fait
-[ I 1
Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r In
limb<l rnmana:
Jc [ais mon devoir.
>
;, III
II m 70J
:>L
Ei nu gatesc niciodaUi.
- Ea nu face nimic.
In
plRm
nen
>[Rr~1
- DifUlC
- ceva
quelque chose
Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei
.. pas", de exemplu:
Je ne fais pas.
- I\u fae.
Je ne fais rieo.
- Nu fac l1irnic.
> [I RUllI
- a construi a casu
IIi]
faire la chambre
faire Ie lit
- a face patul
faire la cuisine
>[1 R I
:>
- a face ceva
>lfl
- a nu face nimic
Iz'nl
La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de
exemplu:
ne pas parler
>[IOr l
ne pas travailler
>[ nO pJ II
- a nu lucra
ne pas faire
- a nu face
ne rieo faire
>
11
- a nu vorbi
RIE]
RH~ d
- a nu face nimic
Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea
unniltoarelor
propozi~ii ~i eitj~i-Ie
eu voce tare:
ht .
I ~
dans
sa chambre.
r
1f~
- Ma mere aime
C 11
qI I
11 II
. dlll
dan l jardin.
- Marie et Sophie r nl vite
leurs devoirs,
- Le samedi nOlls
h
11
'ill I:h
'/
Sa studiem acum
l'
et
utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular
a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:
il fait beau
il fail mauvais
il fait chaud
- III I
it fait froid
> r11 t
- cste cald
II
- cste trig
il fait du venl
- este vant
il fait du soleil
- este soare
>1
>l1l
du vent.
hi J
~i
ro~u.
1t
LI
1 I J I'
>
II
IlJ
n,
II
'WI
<:1,
II
urn
11m
1't"1
I.
I <:
.1!
(I
I, I
II II I P I
bUll
it pleut
>
il neige
> (II
I l
t ~
lJ
- ploua
- ninge
,1
Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:
En hiver il fait Ires froid et
il neige souvent.
nl\eRlll:1
It n J ' U\ I)
nOr01
l:
tll
n"
l.
~i
\a
~i
ploua.
Il lU]
Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citili
propozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:
OaTe plou,i'?
Nu, nu ploua.
Astazi ninge.
- En Roumani,e >11 pi ul
beaucoup.
11'1 J
>[c
II il II n) I
.1.
t:1
r<l]
1.:.
>;1
urn nl J1 I
In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulcti
verit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:
Astazi ploua, dar este eald.
>.
'1111
UJUU
Jl pI
no~tri
>1
I,'
:>
>11
l r
II n
Illil
"
~i
>1
E~IC
:>
destul de frig
Este soare,
pute~i
~i
ploua.
III
> 11
merge la muote.
llllt
rt
>
>
sa-~i
lI'r
IlI\U
.1
Marie detesta
faca patu!.
>
nn
LECTIA
9 - PARTEA A nOVA
,
Sa i'n\'il\3m
lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.
~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:
- unsprezece ciiini
>[
ooze cbiens
cinq livres
- cinci caJ1i
sept garons
dix magasins
- zece magazine
>[ 11
dix ellfanls
~aple
baie\i
- zece copii
neuf arnis
- noua prieteni
dOllz~
- dou:lsprezece case
maisons
six tables
>[
el~ves
>f
IzEI
six
t.lbl]
- l llElUu,-j
huit Ctudiants
huit \'oisins
1\
~ase
me e
~ase
elevi
- opt studcnli
- opt vecini
17 ]
si . (
dix I Ul )
se pronun\i1
>(
I 1I
six hommes
>(
six enfants
>1
SIX
>[ I]
11111
I;{al'
~5n
huil garyOnS
>1
huit tSkvcs
>[ l!lL
huit appartements
>l t
dix livres
>[ II 11\ R)
dix
>[
dix etudianb
>1
[LEI
dix hlHds
>[ dLl.Ql l J
1 'IR I]
Rt
It
m]
L.ll ~]
Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant care
incepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.
Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0
vocala sau ell .. h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II
UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l
I J.
Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:
- Oomnul ~i doamn:i
Dupont au einci copii.
Monsieur et madame
Dupont Ollt einq enfants.
[oj
- Prietenii vo~tri au
douasprezece zile libere, pe an.
>11
10
r.
hllit cabiers?
i)
~ase.
>
Qui, huit.
>
In gradina sa sunt
unsprezecc caini,
lJ
II
- Ei sunt zece.
10
C;:ll
Un et un font deux.
>1
- Unu ~i
> [J{
- !Doi ~i eu
> [[
:.ll:
CUi llnll
Uilll
rae dOl.
file trei.
LtRJ
Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.
forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:
Aeeea~i
Combien font?
- Cat fae?
>[
>
>l
II R
tUJ
,ffi IIUJ
Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli
In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:
Cal [ae trei cu doi?
>Cum
ICIWLJ
Ir'l
>
>
Zeee.
Zece elevi.
Ei Ii privese pe cei
in cafenca.
~ase
barbali
>
II
Id~
J J
une heure
I J
:> t I
- ora
un quart d'heure
- un sfert de ora
II
- 0
:> II nil 1 [t
une minute
Ie minllit
jumatate de ora
- un minut
- miezul nop\ii
Il<lmll]
rnaintcnant
-acum
Ie Inidi
1C
-amiaza
Iludt]
11
lllle minute
- un minut
I I lilt I
Ie rninuit
- miezul nOPlii
une beure
- 0
maintenant
-aeum
un quart d'heure
>[
- un sfert de ora
une demi-heure
- 0
Ie midi
iJ
propozj~ii.
jumatate de ora
. amlaza
Citi!i
Cll
~i
llrmarili
Le lundi je travaille
cioq beuIes.
a['ecule.
Maintenant je fais la cuisine.
:>
:>
a Pans.
(
II
'1
:>
:> loJ
In
t IJ
> l milh J n J t
12
...
ora
a dix
>[ tJlZO I
hcun:s
>[
la ora zece
11]
a minuit
Pn.:cum
- la mieztll nop\ii
~i
de deux beufes
~I
huit heures
sa
:>
r ll'
I lIt . R UHf) R]
ex'ersa~i cuvintele
de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:
La ora
~apte
[r1
lEa lucrcaza de la ora
~aph;
- >
In
la ora trei.
> I d tl{.
La
pr~m: d~llnnul
t"'
0
ju
'
-tate de ora.
> [\'
ld[nl
l J
VQUS
[ . a
mel(
lU RU",
)1 -Ill
la tde?
t-:l .J
d:
!]!mm peste
\...1
P'o~i
run L..lh~
>UUI. ~I
jumatate de ora.
mi hcUJ
>[ p(
I.laz
13
'II
dt
IIll
Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i
deci cu aten\ie:
Quelle heure est- iP
>r
A queUe heme?
:.>0 [
to I
till
- La ce oriP
lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco
tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:
Quelle hcurc est-il?
>1
Ii ]
Je va is au cinema
asix heures.
>11
>
>
Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i
propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:
La ce ora putem sa mergem la Paul?
;>
>
;>
>l
La ce ora faci ordine in camera 13?
~~
~
11 I
til
iJ I
UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli
propoziliile de mai jos ill limba franceza:
Toamna vantul sutla putemic.
> In
> II
14
11
15
Cli
unu?
[J
sol~il, ei~l,
I J
n.euf
16
RECAPITULAREA LECTJEI
9
,
9.1.
[m -II
eo hiver
en
- toamna
n l llJ
en alitOfTme
et~
Tl
-iama
- vara
"IE]
- primavara
au printemps
faire In chamhre
- a face patul
H J 11]
faire Ie lit
faire Ia cuisine
[1.:1{ I k illn]
- a face miincare
a constrlli
II]
11 ,
a ou face n,imic
ne rien fail'
9.2.
il fait beau
(11
i\ fait mallvais
[11
i\ fait ehaud
[ II
il fait froid
rill
il fait du vent
[II -
il fait du soleI!
[11
il plclIt
[II
il neige
(II n
~i
cstc eald
- estc reee
- bate
antul
e soare (a
ie~it
soarelc)
- ploua
- nmge
urmatoarck lntrcbari:
II
9.3.
casa
A quelle heure... ?
- La ee orfl. .. ?
- Cat/cali ... ?
je fais
- eu fae
nous faisons
[ u
l I tJ
I II I]
I ~I I J
tu fais
It
- tu faei
vous faites
il fait
[il I ]
- el face
ils font
elle fait
[ 11 J
- ea face
elles font
17
ilj
noi facem
- voi face,i
-ei fae
-ele fae
9.4.
[ k. I
SIX
I 1J
huil
B.
IIJ
- patnt
cinq
-cinci
sc:pl
[ t]
-:?aptc
- opt
neuf
onze
1-
~ase
dix
- zccc
douze
zJ
- doisprezece
i1
-nuua
- unsprezece
Pronun~ia
Pronun~ia
unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:
IlUi(.
I 1111
six ecoles
./'--J
'" II (of
ell
wI]
huit eleves
dix eludianls
- daca
acelea~i
pronun~ale
six filles
l/
huil garc;ons
dix livres
J II
- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:
SIX
~ase
huil
II]
opt
dix
i J
zece
18
B.
D.
~i
ram~ll1a:
1.
Lc samedi
2.
3.
4.
5.
VQlIS
aParis?
2.
Cum
3.
4.
5.
e~te
este reee.
2.
3.
4.
5.
2.
4.
5.
19
~i
iarna.
LECTIA
10 - PARTEA iNTAI
,
Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo. Ca de obicei, v:l rugam sa
cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:
week-end (m.)
>[ II ml]
Ie tennis
>l
- teni lit
I xposition (f.)
It:
- sp
.0
colu!. picsa
1 I 'atm
Sll:ClaC C
la place
pantalon
~,(
la jupe
>1
- pantaJonii
- rochia
- fusta
[usta mini
la minijupe
Ie chemisier
>[1 I
la che.mise
>[
nllli
- bluza
-
cama~a
- jlllllatatea
la demie
- sfertul
:>
it
la jupe
1.1
Ie tl;llnis
CI
- 10 'ul
p II,do]
II' I
. (
la robe
Ie quart
XpOZl la
>[1
1'1
- usIa
ni
- tenisul
I)
Ie 'peetacle
Ie chemisicr
- bl z..a
. c. p z.i ia
,ij]
Ie pantalon
>110
la place
>11.1 pl ]
la robe
II
ta demie
>[1 tI
la minijupe
>[
la chemise
>[t
Ie quart
>[I.l
20
- loelll
- rochia
'I)
week-end (m,)
I \
ntalonii
sfar~it
de saptamana
- 'umalatea
- fusta mini
~ )
i7:]
cama~a
- SfCltul
citi~i
propozi~ii:
>1
RI
)11
au rnagasin.
-I
I
ala tele.
Ma place dans Ie cinema
Ill!
est oc.upee.
Ils achetent des pantalons
Doirs et des chemises blanches.
MC$ amies aiment les robes
rouges, les minijupes et
Ie chemisiers bleus.
>[111Jka
- (II
>(1
ala mer.
Urrn;iriti
Dl
.l:1Jv
- P
II
11
Cli
>1 . () I
> U1ZU I
> [puR 1
PQ-Uf
Ie week-end
~i
ele corecte:
>
Je vais au bureau
> II
pour travailler.
III
11111
'I
puJ 1111
11
- Ii cumpar Annei
- Eu merg la birou
','1
t.j
ca sa lucrez.
21
rochie.
trei expresii:
pour Ie week-end
pour Anne
pour travailler
AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare
si~
~i
i'nccrca\i
> l . tf :R
"II
I H 1
> II I \
.:11 ul
I 1
pa
\II.IIE
1 m lLI
Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll
l'O~u:
La ora doua
oexpozilie.
~i
jumatate vizitam
:>
>~
- Aujourd'hui
au theatre.
.j[
- Je veux etre
sa fiuacasa.
y a un tres bon
>
1 LI hi
Jean ne arata
(Paul va
a la WIt:,
L.lL.
I 1.
! JI:
a re'
bL 111 I J
~-
I .
l"n'
,~etit.
- Nous allons
Aceasta nu este
22
1 r d 'U
ur I .
Ill,um:
~n(l nl .
Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limba
rom~[Ia:
>r.., '1, I aR
>[IOIR.\
a I'ecole.
>1
III J
Ace~tj
copii merg la
~coala.
Nous admirons
CCs expositions en France.
<-
"'' "
>r
()
II
RI
a ['ecole.
In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am
prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:
ce
CD
CD
- aCOsta
>1
eet
>
C/( ()
C0l1S0UI1CI.
de
aceasta gradjna
t
acesta
I U 'Zut/l .
care se!olosl::.>t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, de
v;emplu:
cet opera
cet homme
- aceasta opera
>
It:l
Ill]
- aces! an
cette
- aceasta
23
CD.
CD
care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell
exemplll:
ccttc [cnune
>1
eette usine
- I' ,tl
ces
>l F
ac~asta
consuolICi, de
[emcie
- aceasta uzinfl
LI J
aeeste
care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:
ccs maisons
>[ E
ces bommes
>1
- uceste cast:
czu]
- acc:;>ti oameni
Z I
I 111
ees Ii Is
- acesle paturi
:>[
cc matin
- azi dimineata
- anul acesta
cette annee
>1
ce soir
JOS
RJ
- in scara aeeasta
- J'ecoute volonticrs
t'.
III1 <'
111
no us allons au cinema.
acest baiat.
I.
r In.
I est lri
Jl:
i _ ule.
- Je visile souvent
lU.
parient anglais.
11m
- Nous visilOIlS
a Sucares!.
Maria nu
r.
- Je veux achetcr
ma~ina.
- Nous prcfcrons
IllI
24
Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i
deci cu aten\ie:
libre
> [hh ]
gai
> [I!
.J
gaie
:> [I!
- vesela
gentil
:>
[I Ii]
gentille
:>
[J
-- J
amabila, bine-crescuta
- rau, rautacios
> [ E iilJ
mechante
vesel
- amabil, bine-crescut
li,l
[I
mechant
- liber
- rea, rautacioasa
vleux
:> l j J
(se folose~te Inaintea substantive lor care 'Incep cu
- vechi, batran
0
cODsoana)
vieil
> [\it:l1
-vecbi,batnm
(forma folosita 'Inaintea substanti velor de gen masculin, la singular, care 'Inc.ep Cll 0 vocala sau eu "h"
mut)
- vecbe, batrana (fern)
vieille
Cititi 'Inca
mechante
>1
Iibre
>111 R]
-liber
l_ ]
- vesel
gai
gentille
V1CUX
gale
mechant
gentil
vieit
- rea, rautacioasa
~ll
- amabila, bine-crescuta
IJ III
>1 I]
>1 ' .
>1 I >1 !Jlil
>1 J 11
- vechi. batran
- vesela
- rau, rautacios
- bine-crescut, amabil
- vecru, batran
Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare
aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:
Cclte robe verte est vieille.
b 1:1 t
>
II
/Old]
~i
cu multa
In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i
regulile de formare a propozi!iilor:
(D.
- Programul la televizor
este, mai interesant
in aceasta seara.
nu
I-L-1
..!I
>lr l
nI
Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care se
formeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I (l
1 inaintea adje tivului:
beau
frumos
grand
mare,lnalt
fatigue
obosit
Jeune
lanar
Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:
Maseulin:
bon
- bun
meil1eur (que)
- buna
meilleure (que)
- mai bu
Feminin:
bonne
deciit)
- Tu as mai.ntenant un
Cumparam
cas[\
mai modema.
bun~i.
26
I~ 'f
rO~lI:
1l:Ilkur ami.
m~
que Paul.
Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali
rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i
urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:
Tatal Dostru cste rnai intercsant dedit
domnul Dupont.
Mama noastra este mai tanara
frumoasa dedit solia lui.
~i
mai
> 11
> r ur
LIT
J lin
,1f(]1Jl
>
pr:1.
>
\
I
>
>
>
>
27
h r
LECTIA
]0
,
PARTEA A DOVA
In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.
Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele bine
limba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutor
pentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza .
../'
../'
../':'-.,i.
../'
print0:1ps.1 Au
ausS'iune belle
saj~n.11
m~vai .11
cha~.11
Nous allons
fait du
s~il.ll
~ime
pas
elF, est
l'au~rnne.11
.....,.
../'../'
../'../'
a la ~r et a la mo~gne.11
.....,.
I il
pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I
.?' I
.....,. .
- P.Ierre, que He heure est-l1711
-!'heures moms
. Ie quart
.....,. . II
- II est hult
- Vas-tu
.?'
.?'
a recole cc matin? II
../'
../'
.....,.
- Oui, dans cinq minutes. I I
.?'
../'
~.?'.....,.
.....,.
Marie deteste cetle robe. I I Elle n'est pas belle. II Elle prcfCre I sa minijupe noire. I I l:11e aimc
?
.
~..?'..
?'
~
/.'
.?'
aussli son vleux pantalon. IIMals Illest trap petit I pour efte. IISophie, I sa .u:ur, est plus
~.?'
../'
.?'
-Oui11
28
I . Iv1ais
,
~
.Sophu:
?
?
- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II
~
- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le11
- Mais ils on
?
~
~
- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11
In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile
gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:
I'
Este cinci
~i
un sfert.
11
1~1lI
HI m
111 en.
nl
t quart.
II I CirRI
> Esl-
11.11
;>
>[
~i
t.lmne -
stele Ie?
La miezul noptii.
IIIII
lllJl1UI
heur'
Cl.:tlc
r!u ',,; c, l
[)CC'I
It'lL
>
olr
~i
este frig,
> EJ III
29
Ii tolit d I
nl II n I'
11
JI I r
lid,
hl'lI
Cite cill"\i ai
p~lltru
Paul?
1I11
-Ill [1f1ur P
II u,ul
til
Pr
rJ ~
...
facem nimic.
qlllrt I'll
lell
>le:.
Ace~ti
>
, t pI
>. IJI1,III,1I1
sf;]r~it
1 U\.II..
de stiptamana?
k- n j"
LIT
fUSla ::oi
>
bluza.
\ILJ
Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:
[tl
[1
[I
f1 I
l ]
sp~tacle,
q.yart, week-end
30
l)
lIT
JUfl
'I lin .~
Ol I
RECAPITULAREA LECTIEI
10
10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:
ce
- acesta
i OJ
care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,
de exemplu: ce garyon, ce livre
eet
- aeesta
'll
care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,
de exemplu: eet nomme, eet ctudiant
cel1e
care se
ces
l.
- aceasta
11
folosc~tc
[E
ace~tj,a,
acestea
CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:
ces hommes. ces livres, ces femmes.
Adjectivcle demonstrative pot fi folosite inaintea complementului de limp, avand unnalomV
inteles:
Ce soir je suis seu!
IO.~.
a la maison.
in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prin
adaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:
Pierre est grand mais Paul est plus grand.
Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:
Man velo est bon.
TOD
31
:,
B.
c.
D.
2.
Tu es libre
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':
I.
2.
J.
4.
5.
~i
corecta\i
gre~elile:
I.
2.
3.
4.
5.
32
...
VOCABULARUL LECTIILOR
9 SI
10
,
,
(m.) - a'culin (f. - feminin
~I quelle heure
- b ce ora
a midi
l' ann~e (f.)
>
- anul
JrILJ
(,
au printemps
.~i '
- Ia amiaza
, nlllij
- primavara
RYJ
automne (111.)
:;-. r Illt nJ
- toam.na
ee
> ( II]
- acesta
eet
>[ 'l]
- aCl.:sla
(inainlea substant ivelor
a cilfor prima litera estc
o vocala sail ,X' mul)
celte
>
ces
l lJ
- acea_ ta (f.)
[lj
chemise ([.)
>
:>
L mllJ"J
chaud
., [ I]
chaudc
- bluza
- cald (rn,)
- calda (f.)
"T
ciel (m,)
>
cinq
:>
acestea
- ca.ma:
i]
ace~tia.
7.)
- lu<.:ru (cl:va)
'lJ
- 'cr
- CInCI
combien
/l
- cali, ciite
demi-heure ([.)
- 0 jUfll::'itatc de or:1
demie (f.)
, [ ( m
- jumatate
dix
;> [
It.I '1
dOllze
ell automne
n ','
- zece
I ]
>[
In
- toamna
11J
- vam
> In:.1 ]
- iarnn
en hiver
l' (m.)
ctoi Ie (f.)
exposition (f.)
- expozi\ic
rai
faire la chambn:
faire la cuisine
ara
stea
n race
d'
- a tace ordine
>
i1.inJ
33
m
Ilj
[IoU
faire Ie Iii
- 11
- a face ceva
>
- a conslrui
t~j
- fac (eu)
fais (je)
,
face palul
casa
fais (Iu)
> [t
- faci (Iu)
raisons (nous)
>
7..]
- facem (noi)
faites (vous)
> It: Ij
- faceli (voi)
>
I '1
- faceti (voi)
gal
> [ 'l:;]
- vesel (m.)
gale
>Lt:]
- vesel a (.).
genlil
> JJl"]
- amabil, prietcnos,
bine-crescut (m.)
genti lle
>l
hcure (f.)
>
hiver(m.)
>
11
eR]
huit
[I
III
il fait beau
> I Ill'
,]
il fail chaud
>
r 11"1:
II)
- amabila, bine-cn.:scuta
prietenoasa (f.)
ora
iama
- opl
_. estc vreme frumoasa
- este cald
it fait du soleil
- bate $oarele
U fait du vent
- bate vantul
(1 j"tR
il fait froid
:>
il fait mauvais
> fillc m
- eslc rece
~
ilncige
1111 JI
- nin e
il pleut
[II pi
- ploua
jupc(f.)
> I I Jl
- fusta
[II
-liber
libre
June (f.)
[1
> [I
-luna
maintenant
- acum
mechaot
- rau (m.)
mcch,mte
>1
mcilleur
> II
- rea (r.)
11
-mJI
un(m
- mai b n
rneilkure
(f)
midi
> m Jj]
- amiaza
minijupe (f)
:>
- fusta mini
minuit (m.)
> ([ lin
minute (f.)
:>
1m I
- miczul oop!ii
-minut
34
JJ
:> [r
neigc (f.)
- zapada
ne rien faire
:>[
onz.:
:> [-
pantalon (masc.)
place (f.)
:>[ I
pIllS
:>[pl
pour
- lpLIRJ
- pcntru
printernps (m.)
>lra--)
- prinuivara
quart (m.)
>(k~
- UD
- unsprezece
-loc
- patru
quellemps fait-il?
nen
robe (f.)
- ceva
7.J
quelquc chose
(f
>(
eJ
-nimic
:>[
b]
- rocbie
>[ ali]
- anotimp
sept
>1
- saple
SIX
:> [-1.\
-~ase
soleil (m.)
> [" I
- soare
spectacle (m.)
-f
sfert
- sfert de ora
10
:> [k..11
quatr.:
~.
- panlaloni
1k.1
<tt
- nOll a
neuf
IJ
tclUpS (m.)
:>(.-j
- timp, vreme
tennis (m.)
:> [l~n-. J
- tenis
week-eud (m.)
- [Ilk Ll
- srar~it de saptamana
vent (m.)
~'l va]
- vant
vieil
vieille
:>
/-1
r II
IJ
>[
35