Sunteți pe pagina 1din 35

RECAPITULARE

Incepand ell acea. l.i Ice~ic. vurn face 0 curta recapitulare a problemelor abordalC In manualele
pr~CC uenle.
Am ucordat mulla atent'c udjectivc or posesive care pot cauza clificulta\i pentru ca reguliJe lor de
folosire In francez1i <liTera de cele din lim a roman5.
Regula gcncHlla pc c,lre IllI In.:bui :a 0 ilMn, este ca In franccza adjectivul posesiv se aeonla in
numar~i gcn ell subSlalitivul prcccdat. forma sa depinde de numarul ..posesorilor". Aceste reguli au
fost pre-.lcnlate in Jeqiil pn:teuente. totu~i vom r eni la a estea 111 tabeJul de mai jos.
V1.i "om prezenta intai adj.ectivde poscsi vc care desemnea - un singur ..poseso ....

eu

tu

el, ea

In continuare

yfl

singular

plural

mon per
talnl meu
.
mam re mama mea

mcs Jeres fra\ii mei


Oles s(y:u . - surorilc meIe

to pere

101 men.: - mam3 la

te fr res - fra'lii tai


tes SQ;urs - surorile tale

son pi':.re - tatal sau


sa mere - m:llna sa

~\!S

tata] tiiu

esfr'er

- fialii ~f1i
- surorile sale

prczcntam adjectivele posesive care desemneaz Illui mulli "posesori":

singular

nOI

l;tl:1I

_otre pen: - tat5l nostru


notre mere - mama noastra

voi

votre perc - tntcii voslru (tatiH dunmeavoastrfi)


VOlTe m Ie - mama voustra (mama dumneavoastr~)

ei, ele

leur pi':re - tatal lor


leur me'c- tatililor

plural
,

INS

frcres - fralii no~tri


- sumrile I oasU'e

!lOS S(~lIrs

vos frere' - fralri vo~tTi


doll llmcavoastra)
vos soeur - surorile voastre
(. urorile dumneavoastra)
(fra~i.i

leur fr\;rcs - [ralii lor


leurs su.:urs surerile lor

LECTIA
9
,

PARTEA INTAI

Sa i'ncepem lec\ia eu Doile cuvinte. Cititi-Ie


sensullor in limba romana:
Ie temps

[l

voce tare

~i

fili atcnti la

- limpul

\' J

[I

tll

II:IJ

- soarele

III

nJ

- luna

IJ

- steaua

Ie soleil

:>

la lune

>

l'etoile (f.)

:>

Ie eiel

> [I ) 1'1 J

- cend

Ie printemps (m.)

>[l )pl-(:n

- primavara

I'ete (f)

..u. 7

:>

I'automne (m.)

[lEI ]

1I1\ cR J

- lama

[II

-J

- v,lDtul

JJ

- zapada

701

- anotimplll

Ie vent

:>

Ja neige

>ll

la saisoo

> [I

I'annee (f.)

:>

lcs saisons de I' nonee

:> [lL~

aceleia~i

11

[I. n

- anul
'lO

Je I

:.]

- anolimplIrilc anllilli

sllbstant'ive i'ntr-o alta mdine:

I'hiver (m.)

III c ]

Ie solei!

:>

(I

la saisof1

:>

Ie temps

> II

I'ete (f.)

- toamna

:> 11 lonl

I'hivcr(m.)

Citi1i Inca odata

vara

~I

I, ]
'iii]

- lama
- soarele
- anotimpul
- timpul

[1

- vara

[I

- anul

I'annee (f.)

:>

la neige

> [I

Ie printemps (m.)

>[1

la lune

> {Ia

q]

- zap,lda
- pn avara

II]

les saisons de I'annee

-luna
- anotimpurilc anullIi

I'automne (m.)

> 'Iu un]

Ie ciel

>

Ie vent

:> [It

l'etoilc (f.)

:> [I I

Pl 'ell

- toamna
- ecru I

- vanl'lll

.1

I]

- stealla

in p pozi ii:

Sa folosim acum substanliv

Je ne travaille pas vite,


j'ai Ie temps.

>

Nos amis regardent Ie soleiL

> (I

- Nu lucrez repede, am timp.

t1

Prietenii

no~tri

prive-sc soarele.

Le soir oous admirons


la lune et les etoiles.

- Scara admiram
luna ~j stelele.

Aujourd'hui Ie ciel est bleu.

- Astazi eerul este albastru.

Mon ami aime Ie printemps.

- Prietcnlllui meu ji place primavara.

Vatn: pere n'aime pas


du tout I'automne.

- TaUilui vostru nu-i place


deloe toamna.

Notre frere, prefere .w m'


a I'automne.

>

II adore la neige.

> 111 i.hlo! II I:JI

- EI adora zapada.

Paul aime Ie vent tres fort.

> [r

- Lui Paul Ii place vantul putcmic.

~l'hjver

r11

tI IRt:I( pi ElL!

11\

.J{.

- Fratelui nostru ii place


iama decat toamna.

11 In]

Le prinlemps, l'ete,
l'automne et I'hiver ce sont
les saisons de I'annee.

- Primavara, vara.
toamna ~i iama sunt
anotimpurilc anului.

II y a quatre saisons de I'annee.

- intr-un an sllnl palru anotimpuri.

in ultima

propozilie ali i'ntalnit un nou numeral:

quatre

>

- patru

LRJ

Citi\i eu atentie propoziliile urmatoare:


Au printemps DOUS
travaillons dans no jardin.

>

Eo ete Ie eiel est bleu.

>

En automne j' admire


les couleurs de la nature.

>

Eo hiver cHt cst IOlljours

Primavara lucram In
gradinile noastre.
- Vara cemI este albastru.

IIR]

- Toamna eu admir
culorile naturii.
lama ca esle mereu acasii..

lU u

a la maison.
Spunem:

Dar:

en ele

>l r r

- vara

ell aulol1lnc

>1

lion]

-toamna

en hiver

>[

RJ

au printemps

-}

- lama
- primavara

In exeeitiul um1iitor vom folosi nou) vocabular si l$xpresiile men!iOnall: IJ1;]i SU .omplelati
proPQ7.i\iik de mai jos folosind fillrul r-o~u iar :lpoi eiti!i-.e conform pronufltici indicate pe col03na
din mijluc:
\lara mLl due lCl mare.
Marie flU iube., ( iama.

- Marie n'aime pas >1 II

>[m

Primavara e. te un anotimp
frumo. al anului.

nb

m'rg

rn zapada alba.

- >

I'

III

je veux aller

I ll\

pri

mp n tr jardin

\lsI be

- Anne ador >

>

lJ

n Lg

- Voila rna belle>

> l luRd i U

Ast:l i eeru! e e gri.

- Aujourd'hui

>I~

lanchc.

II
e t gris.

- Leurs parents e -outent


souvenl Ie con ert
>. [
.w I'
I n

Parintii lor aseulla adeseori


conccrtul "Cele palru
anolimpuri".

invat~lIn

eSI une belle

1111

md

a la montagne.

lala stcaua mea frumnasa!

Sa

I t1 III 1l1ll1 nous re ardoDs


t ujours k 'oir >l .
tJ
cl>\ lun

Pri,milVaro. gradina noaslra


e I
IItlOas-.
Anne ad

l.
II

in seritc de loamna privim


inlotdeauna slelele ~i lunD.

lama \Ireal
la 11111111 .

ala mer.

Fn t je vai.

aeum un nou verb:

faire

>

- a face

I]

Acest verb Cslc ncrcuu!nl.

"i(i\i eu alentie eonjugarea lui


e fais

>f 0 I

~i

urmari\i eu atentie cum Sl: pronlln!a:

- eu fae

nou.s faisons

>

- !loi faeem

lu faiL

( II I ]

- tu faei

VOLl-

il hlit

[ II

- el face

ils font

l ) I IJ

- ei fae

- ea face

dies font

[ It

- ele fae

faites

;>

I]

- voi faccti

eUe fait

-[ I 1

Sa f h)sirn for lele verbuilli in propozitii. Citi\i-le Cl voce tare ~i unnariti eu atentie tTadueerea I r In
limb<l rnmana:
Jc [ais mon devoir.

>

III fuis t1'(;,) bil:n ton travail.

;, III

imi fae term pl:ntru aeasa.

- iti faei foartc bille treaba.

Leur pere fait une maison.

II m 70J

:>L

- Tala) lor consll"l.lieste 0 c.as'-l.


e fa cern paturile.

Nous faisons nos [its.

Vous faites votre chambre.

- Face\i cura~enie in camera voa Ira.


Izi

lls ne font jamais 1<1 cuisine.

Ei nu gatesc niciodaUi.
- Ea nu face nimic.

Elle ne fait rien.


Pierre fait quclque chose
pour moi.

In

- Pierre face ceva penni mine.

plRm

ultimcle doua propozi\ii am 'intllnit cuvintele:

nen

>[Rr~1

- DifUlC

- ceva

quelque chose

Da - olosim C1lvcinlul .. rien .. intr-o propozifie negalivii acesta va in/oeui a dOlla parte a Ilegafiei
.. pas", de exemplu:
Je ne fais pas.

- I\u fae.

Je ne fais rieo.

- Nu fac l1irnic.

lata exprcsiile care au aparut jn propozi\iile de mai sus:


faire une maison

> [I RUllI

- a construi a casu

IIi]

faire la chambre

- a face cura\enie jn camera

faire Ie lit

- a face patul

- a gati, a face de m ocare

faire la cuisine

>[1 R I

faire quelquc chose

:>

- a face ceva

lie rien faire

>lfl

- a nu face nimic

Iz'nl

La fOnllele negative ale infinitivului cele doua pa~i ale nega\iei se pun inaintea infinilivllilli, de
exemplu:
ne pas parler

>[IOr l

ne pas travailler

>[ nO pJ II

- a nu lucra

ne pas faire

> n 1 r.l c:1

- a nu face

ne rieo faire

>

11

- a nu vorbi

RIE]

RH~ d

- a nu face nimic

Folositi cuvintele ~i expresiile recent inviitatc In excrcitiul urmutor. folositi filtrul ro~u in completarea
unniltoarelor

propozi~ii ~i eitj~i-Ie

eu voce tare:

.- Le malin vous >- Elle >1

ht .

I ~

dans

sa chambre.

- En de Paul et Pierre >t

r
1f~

- Ma mere aime

C 11

- Au printemps nOlls >j

qI I

11 II

. dlll

dan l jardin.
- Marie et Sophie r nl vite
leurs devoirs,
- Le samedi nOlls
h

- lis adorent >r

- Est-ce que tll>

11

'ill I:h

'/

- Non,je >ne fais riell.


- Au printemps notre voisin
>1 II 1
n
un garage.

Sa studiem acum

l'

et

utiliz-are mai aparte a verbului "fair ". E. Ie vorba despre persoaoa a treia singular

a verbului, Care aparc in mai multe expresii. lata cateva dintre ete:
il fait beau

- e(ste) vreme buna

il fail mauvais

- (este) vreme rea

il fait chaud

- III I

it fait froid

> r11 t

- cste cald

II

- cste trig

il fait du venl

- este vant

il fait du soleil

- este soare

Sa folosim expresiile Doi in propozil":


- Primavara este \'feme buna.

Au printcmps il fait beau.

Astazl este vreme ur:Hii.

Aujourdhuj il fait mauvuis.


En ete il fait chaud.

>1

En automne il fait souvent

>l1l

- 'lara este cald.


Toamna este adeseori vant.

du vent.

En hivcr it fait froid.

- lama este frig.

Pentru a illtreba cum este vremea, spuncm:

hi J

Quel temps fail-il?

- Cum este vremea?

~i

Sa folQsim acensla expresie in diteva exemple. Ciliti eu atentie inlrebarile


eu ajutQrul filtrului

ro~u.

- Aujourd'hui il fait mauvais et it fait du vent.

Quel temps fait-il aujourd'hui?

1t

LI

1 I J I'

raspunsurile de mai jos

Traduceti-lc in limba romana:

>

II

IlJ

n,

II

'WI

- En France .il fait beau.


> -I I 111 "j

Quel temps fait-il en France?

<:1,

II

urn

11m

En hi er fail-il ehaud aussi?


n1\'

- Non, en hiver il ne fait pas chaucl il fait froid.


>[nnJPI
lin
'111:! .
>'

1't"1
I.

t-ce qUlI [,ut beau en automne?

I <:

.1!

(I

- Non, en automne il De fait pas beau.


nIl r 111

I, I

II II I P I

bUll

Acum vom introduce doua exprcsii legate de voeabularuI1eqiei noaslrc:

it pleut

>

il neige

> (II

I l
t ~

lJ

- ploua

- ninge

,1

Sa Ie folosim In propozi(ii. Cititi propoziliile eu voce tare $i llrmariti tradueerea lor in limba romana:
En hiver il fait Ires froid et
il neige souvent.

nl\eRlll:1
It n J ' U\ I)

En uutomne il fait du venl


et il pleut,.

nOr01
l:

tll

n"

- lama este foarte frig


ninge des.

l.

~i

- 103111na este vant

\a

~i

ploua.

Il lU]

Complela\i urmaloarele propozi!,ii eu cuvintele sau exprcsiile corespunzaloare. Dupa aceea citili
propozitiile ~i uITllani\i pronun\ia lor. 'Folositi filtrul ro~;u:
OaTe plou,i'?

- Est-ce qu >il pi 'u ?

Nu, nu ploua.

- Non, >i Ill' plt:ll[

Astazi ninge.

- Aujourd bui >11

In Romania plaua mult.

- En Roumani,e >11 pi ul
beaucoup.

11'1 J

>[c

II il II n) I

.1.

t:1

r<l]

1.:.

>;1

urn nl J1 I

In ultimul exerci,iu al primei par1i din leqia 9, vom re edea cuvinlele ~i cxpresiile noi, Pulcti
verit1ca dael! ali reu~it sa Ie I'etituni. I'raduce\i in limba franceza eu ajutorul filtmilli ro~u:
Astazi ploua, dar este eald.

>.

'1111

UJUU

Jl pI

Nu imi place iama, esle prea Frig.


La ffiunle iama ninge des.
Primavara este un anotimp fiumos.
Piirin\ii

no~tri

se due vara la mare.

Merg cu taxiul, este vreme ur{lta.

>1

Oare astazi bate vanlul?

I,'

Vnra nu ninge niciodatA.

:>

Sunt patru anotimpuri.

>11

l r

II n

Illil

"

Este timp fTwnos. Ne putem uita la stele


la IUlla.

~i

Nu pot sa fae nimic to gradina.

>1

E~IC

:>

destul de frig

Este soare,

pute~i

~i

ploua.

III

> 11

merge la muote.

llllt

Faci ceva? Nu, oimic.

rt

Vara nu-mi place sa gaksc.

Este prea cald.


Ei nu fae cura\cni:.: nieiodata.
Cum cste vremea la munte?

>

Primavara cerul esle albastru,

>

sa-~i

lI'r

IlI\U

.1

Marie detesta

faca patu!.

>

nn

LECTIA
9 - PARTEA A nOVA
,
Sa i'n\'il\3m

v numerale noi. Citi\i-Ie cu voce lare:

lata din nou nllmeralele i'ntr-o alIa ordinc; ele ~unt Inso(ite ~i de substantive.
~i fiti ahm\i la pronun\ia lor:

Citi\i cu voce lare

- unsprezece ciiini

>[

ooze cbiens
cinq livres

- cinci caJ1i

sept garons

dix magasins

- zece magazine
>[ 11

dix ellfanls

~aple

baie\i

- zece copii

neuf arnis

- noua prieteni

dOllz~

- dou:lsprezece case

maisons

six tables

>[

el~ves

>f

IzEI

six

t.lbl]

- l llElUu,-j

huit Ctudiants

huit \'oisins

1\

~ase

me e

~ase

elevi

- opt studcnli
- opt vecini

17 ]

Ali remarcat, desigur, diferen\a dinlre anumite pronun\ii in cazul c.l!orva


numerak atunci cand determina aoumite sub tantive de exemplu:
numcralul

si . (

dix I Ul )

huil [' 11]

Pronun!ia difera daca subslantivul care unneaza dupa numeral incepe cu 0


consoana, sau cu 0 vocala, sau eu un "h" mut 1\U daca nllmeralul esle
slI1gur:
six f1lles

se pronun\i1

>(

I 1I

six hommes

>(

six enfants

>1

SIX

>[ I]

11111

I;{al'

~5n

huil garyOnS

>1

huit tSkvcs

>[ l!lL

huit appartements

>l t

dix livres

>[ II 11\ R)

dix

>[

dix etudianb

>1

[LEI

dix hlHds

>[ dLl.Ql l J

1 'IR I]

Rt

It

m]

L.ll ~]

Daca dupa numeralele ,.six", "huit" san ,.dix" unncaza un Cl1vant care
incepe eu 0 eonsoana, nu pronuntam ultima eonS03na a numcralulul.
Cand dupa "six", .,huit" san "d.ix" apare un cuv~'int ce incepc cu 0
vocala sau ell .. h" mul, yom pronun~a numera1ele in fchl! urmator:[. II
UII 17. In eelelahe cazuri pronun~am:l L l
I J.

Sa folosim numeralele invil!ate in propozitii. Cititi cu vote tare propozitiile de mai jos:
- Oomnul ~i doamn:i
Dupont au einci copii.

Monsieur et madame
Dupont Ollt einq enfants.

II y a six chaises dans Ie salon.

- in salon sunt ~ase seaLlne.

[oj

Il Ya six enfants dans


Ie jardin.

- ill gradil1u sunt ~ase copii.

Yo,s arnis ont dOllZC jours


librcs dans l'annce.

- Prietenii vo~tri au
douasprezece zile libere, pe an.

Je eherche mes dix crayons.

>11

10

. La tine sunt cdc ~apte caJ1i

As-tu Illes sept livres?


Non, six.

ale mele? Nu,

r.

Marie est neufjours:l P[lris.


Acb~tcz-vous

hllit cabiers?

- Marie petrece. noua zile la Paris.

._. La dOaml13 Duval sunt cele

Cbez madame Duval il ya


ses neufamies.

lls sont dix.

i)

~ase.

- Yoi cUll1para~i opt caiclc'!


Da, opt.

>

Qui, huit.

Dans son jardin it y a


onze cbiens.

- Eu imi caut cek I.CCe creioanc.

Jiloua priete,nc ale e,i.


~

>

In gradina sa sunt
unsprezecc caini,

lJ

II

- Ei sunt zece.

10

Arninti\i-va de numeralele lradu eiJl Ie lllic anterioare. Cititi


urman\i tradueerea In limba roman::

C;:ll

atemlie propozitiile de mai j()s~i

Un et un font deux.

>1

- Unu ~i

Deux et un font trois.

> [J{

- !Doi ~i eu

Trois et un font quatre.

> [[

:.ll:

CUi llnll

Uilll

rae dOl.
file trei.

- Trei ~i elJ unu rae patru.

LtRJ

Desigur, ati obs~r\'at C~l in propoziliile de mai sus am folosit ve~bul "faire" la persoana a Ireia plural.
forma va fi folosita In propoziliile unn~Hoare:

Aeeea~i

Combien font?

- Cat fae?

Combien font eing et deux?

>[

- Cil fae einei ell doi?

$tili deja raspunsul la aceasla intrebare:

>

Cinq et deux font sept.

Cinei ~.i eu doi fae ~aptc .

lata cateva Intrebari eu ajutorul carora oblinem informalii asupra eantita!ii:


Combien de livres aehetes-tu?

>l

Combien d'enfants as-tu?

II R

tUJ

- Cite eaqi cumperi?

- Cali copii ai'}

,ffi IIUJ

Complela\i exnci\iul urmator eu ajutorul earuia veti exersa euno~tin\ele recent Jnvatatc. Traduccli
In limba franccza exereiliile de mai jos, folosind filtrul ro~u:
Cal [ae trei cu doi?

>Cum

ICIWLJ

Ir'l

In casa sunt ~apte camere.


Vad ~ase copii pe strada.

Cali dini ai?

>

Cali elevi are


profesorul nostru?

>

Zeee.
Zece elevi.

Ei Ii privese pe cei
in cafenca.

~ase

Cali sunteli 10 familie?

barbali

>

II

Id~

J J

Sa Invatllm cateva cuvinte Doi. Citili cu voce tare:

une heure

I J

:> t I

- ora

un quart d'heure

- un sfert de ora

II

- 0

:> II nil 1 [t

une minute
Ie minllit

jumatate de ora

- un minut
- miezul nop\ii

Il<lmll]

rnaintcnant

-acum

Ie Inidi

1C

-amiaza

Iludt]

Citi1i in alta ordine ,cuvinteh: de mai sus:

11

lllle minute

- un minut

I I lilt I

Ie rninuit

- miezul nOPlii

une beure

- 0

maintenant

-aeum

un quart d'heure

>[

- un sfert de ora

une demi-heure

- 0

Ie midi

Acum yom folosi cuvintele noi In


trac..lUl:Crea In Iimba romana:

iJ

propozj~ii.

jumatate de ora

. amlaza

Citi!i

Cll

ateotie propozitiile de mai jos

~i

llrmarili

Le lundi je travaille
cioq beuIes.

- Luni lucrez cinei ore.

Dans un quart d 'hcure tu vas

- Peste un sfert de ora mergi


la ~coala.

a['ecule.
Maintenant je fais la cuisine.

:>

- Acum fac de mancare (giitesc).

Je suis chez Pierre dans line


demi-heure.

:>

- Peste 0 jumatate de ora


sunt la Pierre,

Dans cinq minutes je PC\lX


parler avec vous, Monsieur.

A dix hCLlrcs je suis toujours


ala maison.
Dans dix heures je vais

a Pans.

POllvez-vous ecollter la radio


a minuit?

(
II

'1

A midi je ne fais rien.

- Peste cillei minute pot sa vorbesc


cu dumncavoastra, dornnuJe.

:>

La ora zcee sunt


Illtotdeaulla aeasa.

:> loJ

Peste zece ore merg la Paris.

In

Puteti sa ascultali radioul


la miezul nop\ii?

t IJ

Mon pere travaille de


deux heures 'a huit heun:s.

- Tatal meu lucreaza de la


ora doua la ora opt.

> l milh J n J t
12

...

ora

- La pranz nu fac nlmic.

In propo:<::ilille de mai sus am fol'l unnflt arelc expn:sii:

a dix

>[ tJlZO I

hcun:s

>[

Dans cinq minutes

la ora zece

11]

- peste (in) cinei miJlute

a minuit
Pn.:cum

- la mieztll nop\ii

~i

de deux beufes

~I

huit heures

Acum ave\i posibilitatea

sa

:>

r ll'

- de la ora dourl pil.na la ora opt

I lIt . R UHf) R]

ex'ersa~i cuvintele

$i expresiilc recent Invalate. Comp1cta1i propoziriile

de mai jos. Citil'i cu voce tare respect:ind regulile de pronunlie invalat.e. Folosili filtTul m~u:

La ora

~apte

[r1
lEa lucrcaza de la ora

~aph;

- >

Marie intra in biroul ei.

h ur' Marie entre dans son bureau.


m
I R

In

- EIIe travaille >d


id ~ I

la ora trei.

> I d tl{.

La

pr~m: d~llnnul

- >. m ,monsieur Dupont va au restaurant.


[il 'nidi" \ )~j( dL1r) \.ll I ~~IIR' j

Dupollt merge la restaurant.

In cinci minute 'imi [ac ordine j'n camera.


' \ Mergi in gradina.? Da, peste

-> all I:l1l.J


>[ : sd(mm

t"'
0

ju

'

- Vas-tu au jardin? Oll i, >J"Jn lin

-tate de ora.

> [\'

J Rde, " d.1

ld[nl

l J

VQUS

etes chez Pierre

- Est-ce que tu regarcles >mJJnl'n

Acum te ui\i la te!evjzor?

[ . a

mel(

lU RU",

)1 -Ill

la tde?

t-:l .J

- Peux-tu aller au cjn~ma? Volontiers. mais

sa vii La cinema? Cu pHicere, dar


0

d:

j,l I [uJIlRu [I]

Peste doua ore sunteti la Pierre I.a lara.

!]!mm peste

\...1

mmuit je suis t-uuj.ours au lit.

La miczul nop\ii SUllt intotdeauna in pat.

P'o~i

run L..lh~

>UUI. ~I

jumatate de ora.

mi hcUJ

>[ p(
I.laz

13

'II

dt

IIll

Acum vom i'nva\a aile doua intrebari noi, aflate In stransa legatur3 cu subiectulleqiei noal\lTe. Citi\i
deci cu aten\ie:
Quelle heure est- iP

>r

A queUe heme?

:.>0 [

to I

- Cit este ceasul'!

till

- La ce oriP

lJrmcazl1 acelea~i intrehari, de data aceasta insolite $i de raspunstllile corespullzatoare. Citi\i eu voco
tare ~i incercali sa It: traduce\i in limba romanii:
Quelle hcurc est-il?

>1

[I est bois beu:res.

Ii ]

A qudlc hcurc vas-tu au cinema?

Je va is au cinema

asix heures.

>11
>

>

Verificali-va cuoo$tin\ele incercand sa aDali ora exacta eu ajutorul intrebarilor invdtate. Traduce\i
propoziliilc urmatoare in limba franceza ~i apoi citili-Ie ate nt, cu vocelare:
La ce ora putem sa mergem la Paul?

;>

>
;>

La ora naua pute!i sa merge!i la Paul.

>l
La ce ora faci ordine in camera 13?

La ora opl fac ordine In camera.

~~
~

La ce ora se uit Paul;;i Pierre


[a stele?

11 I

tEi se uita la stele la miezul nOPlii.

Cit este ora acum?

Ac,ull1 este ora dOlla.

til

iJ I

UltimUll exerci~u va ajuUi sa va verificali cunO$lintele insu~ite pe parcursul acestei lec'lii. Traduceli
propoziliile de mai jos ill limba franceza:
Toamna vantul sutla putemic.

> In

Sunt patru anotimpuri.

> II
14

11

15

Peste un sfert de ora rna due la prietenii mel.


Cat fae opt

Cli

unu?

Opt ell unu fac noua.

Iti place sa gatc~ti')


lmi place sa nu fac nimie.
Mergi la gam? Da, peste a jumatate de ora.
Am !ren la ora unu.

in Ineheierea leetiei urmcza un exerci!iu de pronun\ie:

[J

sol~il, ei~l,

f'lire, mauvais, hiv~r

sais.on, chos.e, cuisine


IJ.lne, minute
etoile, froid
pl~t,

I J

n.euf

.q.uatre, .q.uel.q.ue chose, .q.uart d'heurc, quelle heurc, Q.I.lcl temps

16

RECAPITULAREA LECTJEI
9
,

9.1.

in nou<I leqie <iIi int51nit urmatoarele expresii:

[m -II

eo hiver
en

- toamna

n l llJ

en alitOfTme

et~

Tl

-iama
- vara

"IE]

- primavara

au printemps

faire In chamhre

- a face patul

H J 11]

faire Ie lit

faire Ia cuisine

[1.:1{ I k illn]

faire um.: maison

- a fact: ordine in camera

- a face miincare
a constrlli

II]

11 ,

a ou face n,imic

ne rien fail'

9.2.

il fait beau

(11

- este vreme frumoasa

i\ fait mallvais

[11

- este Vfeme urata

i\ fait ehaud

[ II

il fait froid

rill

il fait du vent

[II -

il fait du soleI!

[11

il plclIt

[II

il neige

(II n

Ati invalal deja

~i

cstc eald

- estc reee

- bate

antul

e soare (a

ie~it

soarelc)

- ploua

- nmge

urmatoarck lntrcbari:

II

Quel temps fait-il?

9.3.

casa

- Cum esle vremea'?

Qucllc heure cst-il'.'

- Cat este eeasul?

A quelle heure... ?

- La ee orfl. .. ?

Combien de ... '!

- Cat/cali ... ?

Ati inva!at verbul nereguJat .,faire"p R] - "a face":

je fais

- eu fae

nous faisons

[ u

l I tJ
I II I]
I ~I I J

tu fais

It

- tu faei

vous faites

il fait

[il I ]

- el face

ils font

elle fait

[ 11 J

- ea face

elles font

17

ilj

noi facem
- voi face,i
-ei fae
-ele fae

9.4.

Ali Inva~at ~i urmaloarele numerale:


quatre

[ k. I

SIX

I 1J

huil

B.

IIJ

- patnt

cinq

-cinci

sc:pl

[ t]

-:?aptc

- opt

neuf

onze

1-

~ase

dix

- zccc

douze

zJ

- doisprezece

i1

-nuua
- unsprezece

Pronun~ia
Pronun~ia

unora dintre numerale, depinde de cuvantul care urmeazn dupa numeral. De exemp!u:

- daca numeralele six,

IlUi(.

dix sunt urmate de un cuvilnt care Incepe

I 1111

six ecoles

"h" 111ut, atunci

./'--J
'" II (of

pronunlia cstc urroatoarea:


six hommes

ell

wI]

huit eleves
dix eludianls
- daca

acelea~i

pronun~ale

numerale sunl urmale de un cuviint care incepc cu consoana, accslca vor ti


astfel:

six filles

l/

huil garc;ons
dix livres

J II

- in cazul In care aceste numerale nu sunt urmale de alt cuvanl, acestea vor fi pronunlale:
SIX

~ase

huil

II]

opt

dix

i J

zece

18

TEMA PENTRU ACASA


Rezo(va\i unuatoarele exerci\ii
fi corectate.

B.

D.

~i

trimite\i-Ie pe adresa naastra. pentru ca evemualele gre~eli sa paata

Traduceii urmatoarele propozi\ii in Iimba

ram~ll1a:

1.

Lc samedi

2.

Aujourd'hui il fait du vent et il ne fait pas chaud.

3.

Nalls aimans beaucaup Ie printemps.

4.

A quelIe heure vas-tu

5.

Dans tine demi-heureje vais chez mes parents.

failes vas chambres.

VQlIS

aParis?

Traduce\i unnatoarele propazilii in limba franceza:


I.

Cat fac opt eu patru?

2.

Cum

3.

lama ninge des

4.

Sunt patru anatimpuri: primavara, vara, toamna

5.

Acum este vreme frumoasa.

e~te

vremea azi la Cluj?


~i

este reee.

Raspunde\i la intrebarile de mai jos:


1.

Quelle heure est-if?

2.

Que! temps fait-il au printemps?

3.

Combien de livres avez-vous sur volre bureau?

4.

Aimcz-vaus Ie vent tres fort?

5.

Cambien font einq et sept?

Copiali urmatoarele propozi\ii ~i eorecta\i gre~elile:


1.

h printemps il fail du solei!

2.

Au automne il pleut sou vent.

Vaus faisez vos chambres.

4.

lis font rien Ie soir.

5.

II est trois heme.

19

~i

iarna.

LECTIA
10 - PARTEA iNTAI
,
Studiu\i eu atcn\i v cabt larul de mai jo. Ca de obicei, v:l rugam sa
cuvintele cu voce tare si . a fi\i atefl!i la pronuntie:
week-end (m.)

>[ II ml]

Ie tennis

>l

- teni lit

I xposition (f.)

It:

- sp

.0

colu!. picsa
1 I 'atm

Sll:ClaC C

la place
pantalon

~,(

la jupe

>1

- pantaJonii

- rochia

- fusta
[usta mini

la minijupe
Ie chemisier

>[1 I

la che.mise

>[

nllli

- bluza
-

cama~a

- jlllllatatea

la demie

- sfertul

:>

Repeta\i cuvintele noi 1n

it

la jupe

1.1

Ie tl;llnis

CI

- 10 'ul

p II,do]

II' I

. (

la robe

Ie quart

XpOZl la

>[1

ta orcline. Aten\ic la pro lln\i

1'1

- usIa

ni

- tenisul

I)

Ie 'peetacle

- spectac ut, piesa


de te tru

Ie chemisicr

- bl z..a

I' ex position (f.)

. c. p z.i ia
,ij]

Ie pantalon

>110

la place

>11.1 pl ]

la robe

II

>1 '. 'n

ta demie

>[1 tI

la minijupe

>[

la chemise

>[t

Ie quart

>[I.l
20

- loelll
- rochia

'I)

week-end (m,)

I \

ntalonii

sfar~it

de saptamana

- 'umalatea
- fusta mini

~ )

i7:]

cama~a

- SfCltul

citi~i

Sa folosim cuvinfele noi in

propozi~ii:

>1

A sept beures et demie je vais

RI

)11

au rnagasin.

-I
I

Vous visitez souvent


Lcs expositions a Paris?
Pierre adore Ie tennis.
Marie regarde un spectacle
Me

ala tele.
Ma place dans Ie cinema

Ill!

est oc.upee.
Ils achetent des pantalons
Doirs et des chemises blanches.
MC$ amies aiment les robes
rouges, les minijupes et
Ie chemisiers bleus.

II est sept heures moins


Ie quart.

>[111Jka

II e:;t dix heures et quart.

- (II

Pour Ie week-end nOlls allons

>(1

ala mer.

Urrn;iriti

Dl

.l:1Jv

- P

II

11

Cli

atcnlic umlatoarclc expresii inf3lnite in ultimele trei propozitii;

sept heures mQins Ie Q,JJart

>1 . () I

dix heures eLq.Uilll

> U1ZU I

- ora zece ~i un sfert

> [puR 1

- pentru srar~ilul saptamanii

PQ-Uf

Ie week-end

Propozi\iile de mai jos sunt

~i

ele corecte:

J'achete une robe pour Anne.

>

Je vais au bureau

> II

pour travailler.

- ora ~apte fara un sfert

III

11111

'I

puJ 1111

11

- Ii cumpar Annei
- Eu merg la birou

','1

t.j

ca sa lucrez.

21

rochie.

A~adar ~tim deja ca prepozilia "pour" l flU

Jarc mai multe senSllri

~i poate fi folositil io llnnatoarele

trei expresii:
pour Ie week-end

pour Anne

pour travailler

AClim urmt:aza cafeva propo:Litii In care apar expn.'siile nou-invalate. Cititi cu voce tare
si~

~i

i'nccrca\i

re\ine\i sensullor in limba romana:

Quelle heure est-il?

> l . tf :R

II est m.idi mains Ie quart.

> 111 I mllli m

- Cat este ceasul?

"II

ste douasprezecc f<ll'a un sfert.

I H 1

Nous avons Ie train


a line heme et quart.
Paul va a Paris pour
dix jOUFS.

'oi avcm trenulla ora


unu 'i un sferl.

> II I \
.:11 ul

I 1

- Paul mer e Ia Paris


penlru zece zj e .

pa

C'est lin pantaloO'


pour Marc.
,"ous alI')Hs en France
pour visiter les musees.

- Este 0 pereche de pantaloni


pentru Marc.

> [nur:do fRu


II

\II.IIE

Noi mergem in Fran\a penlm


a vizita muzeele.

1 m lLI

Comp1dati proPozilile eu cuvintele corespunzatoare pe care Ie-ali i'nvalal recent. Folosili filtfUll
l'O~u:

La ora doua
oexpozilie.

~i

jumatate vizitam

- A deux heures et demie nO liS visilons

:>
>~

- Aujourd'hui
au theatre.

.j[

La ora unsprezece ~i un sferl vreau

- Je veux etre

a la maison aonze hcurcs

sa fiuacasa.

y a un tres bon

Astazi esle un spectacoL foarte bun


la lcalm.

>

1 LI hi

La ora unu lara un sfert Paul mergt:


la tataI sau la garaj.

- A une heure >11 11[ I ~l


chez son pere au ga
e.

Lor Ie place ~a se uite la (meciuri de) tenis


la televizor.

- Hs aimcnt regarder >

Copiii au locurile lor Ja ~coala.

- Les enJants ont leur

Preferi sa mergi: la Pierre pentru slar$itul


de saptamana?

- ESl-ce que tu pr t ,re a er


h: t!L LIl chez Pierre?

In magazin sunt rochii fmmoase, fuste


~i bluze albe.

- Dans Ie magasin it ya de belles >r

PantaJonij, mei sunt foarte mici.

- Mon :>p,mt, I 'I est tros

Jean ne arata

(Paul va

a la WIt:,

L.lL.

I 1.

! JI:

a re'

bL 111 I J

~-

I .

l"n'

,~etit.

cama~ile sale noi.


ala mer:> 11

Plecam la mare penLru doua sapHunani.

- Nous allons

Aceasta nu este

- Ce n'est pas un livre:>

carie pcntru copii.

22

1 r d 'U

ur I .

Ill,um:

~n(l nl .

Citi!i cu voce tare propozitiile de mai jos. Atentie la construqiilc prezentate ~i la sensul in limba
rom~[Ia:

Ce gare;,on est Ires


sympathique.

- Acest baiat este foarte simpatic.

Ce livre n 'est pas inleressant.

- Aceasta carte nu este interesanltL

Cel appartemenl est beau.

>r.., '1, I aR

- Acest apartament cste frumos.

Paul regarde cet homme


dans Ie cafe,
Je travaille dans cette cL'ole.

- Eu lucrez in a ca 'Iat '. coal

>[IOIR.\

Cette femme est tres belle.

- Aceasta [emde este foarte


frumoasa.

J'aime cette fille.

- 0 iubesc pe fata aceasta.

Ces enfants vont

a I'ecole.

>1

III J

Ace~tj

copii merg la

~coala.

Nous admirons
CCs expositions en France.

- Noi admiram accste


cxpozitii in Franta,

Elle acht:te ccs crayons


au magasln.

- Ea cumpara aceste creioane de


la magazin.

<-

"'' "

- Paul se uiU! la acest om


din cafenea.

Ce suir ttl vas chez Andre.

>r

()

II

- in SCaTa aceasla mergi la Andre.

RI

Ce matin je ne vais paS'

a ['ecole.

- Astazi dimineaFi nu merg


la ::;coala.

'ette semaine notre medecin


est occupe.

- Medicul nostru este ocupat


sapUimana aceasta.

In propozitiile de mai sus ati intalnit diferite forme ale acljectivului demonstraliv. Pana ac.um v-am
prczentat urmrltoardc forme de demonstrativ in iimba franceza:
ce

CD

CD

- aCOsta

care se folose,~te inaintea substantivelor de genul mascI/lin, singu/w; care ineep


exemplu:
ce Jardin

>1

eet

>

C/( ()

C0l1S0UI1CI.

de

aceasta gradjna
t

acesta

I U 'Zut/l .
care se!olosl::.>t.e inaintea substantive/or de genul mascufin, la singular, care incep c/lf vocala, de
v;emplu:
cet opera

cet homme

- aceasta opera
>

It:l

Ill]

- aces! an

cette

- aceasta

23

CD.

CD

care ~e f%se~/e fnaintea substanti....e/or de genul jeminin, singular. cure Ille 'P ell
exemplll:
ccttc [cnune

>1

eette usine

- I' ,tl

ces

>l F

ac~asta

consuolICi, de

[emcie

- aceasta uzinfl

LI J

aeeste

care se jolose,vte Inainiea substantivelor de genul masculin sew femin/n. la plllral. de er.emplu:
ccs maisons

>[ E

ces bommes

>1

- uceste cast:

czu]

- acc:;>ti oameni

Z I

I 111

ees Ii Is

- acesle paturi

Adject/vul demonstrativ poate fi /ulosit in locu!wni /emporale:

:>[

cc matin

- azi dimineata
- anul acesta

cette annee

>1

ce soir

Completa\i exerci\iul de mal


folosl\i filtrul ro~u:
Vreau

JOS

RJ

- in scara aeeasta

cu [onna potrivita a adjectivului demonstrativ. Nu uitati sa

sa cumpar acest caiel.

Imi place sa ascult aceasla muzica.

- J'ecoute volonticrs

Ace$ti oameni vorbcsc engleza.

t'.

I.n seara aeeasta mcrgem la cinema.

III1 <'

111

no us allons au cinema.

- Marie n'aime pa... ;:'

acest baiat.

I.
r In.

I est lri

Acest copil este trist.

Jl:

Saptamana aceasta sunt singura.


e till

Acestc fete sunt prea slabe.

i _ ule.

sont trop minces.

- Je visile souvent

Eu vizitez des aeeste muzee.


Noi preferam accastii

lU.

parient anglais.

- J'habite toujours dan.

Intotdcauna locuiesc in acest hotel.


iube~te

11m

- Nous visilOIlS
a Sucares!.

Vizitam aeeusta expozilie


la Bucurcs\i.

Maria nu

r.

- Je veux achetcr

ma~ina.

- Nous prcfcrons

IllI

.. il ne lT3vaille pas beullcoup.

Anul acesta el nu lucreaza mult.

24

Yom introduce cateva adjective, cu ajutol1.l1 cnrora veti avea posibilitatea de a exprima nuanle. Citi\i
deci cu aten\ie:
libre

> [hh ]

gai

> [I!

.J

gaie

:> [I!

- vesela

gentil

:>

[I Ii]

gentille

:>

[J

-- J

amabila, bine-crescuta

- rau, rautacios

> [ E iilJ

mechante

vesel

- amabil, bine-crescut

li,l

[I

mechant

- liber

- rea, rautacioasa

vleux
:> l j J
(se folose~te Inaintea substantive lor care 'Incep cu

- vechi, batran
0

cODsoana)

vieil
> [\it:l1
-vecbi,batnm
(forma folosita 'Inaintea substanti velor de gen masculin, la singular, care 'Inc.ep Cll 0 vocala sau eu "h"
mut)
- vecbe, batrana (fern)

vieille
Cititi 'Inca

datii acelea~i adjective In alta ordine:

mechante

>1

Iibre

>111 R]

-liber

l_ ]

- vesel

gai
gentille
V1CUX

gale
mechant
gentil
vieit

- rea, rautacioasa

~ll

- amabila, bine-crescuta

IJ III
>1 I]
>1 ' .
>1 I >1 !Jlil
>1 J 11

- vechi. batran
- vesela
- rau, rautacios
- bine-crescut, amabil
- vecru, batran

Dupa cum v-ali obi~nuit deja, yom folosi Cuvilltele noi In propozi\ii. Citili cu voce lare
aten\ie. lncercali sa traduceli propoziliile in Iimba romana:
Cclte robe verte est vieille.

b 1:1 t

Est-ce que celte place


est l.ibre?
Nous sommes toujours gaies.
Tu es mechant, Pierre'
Marie n 'est jaroais
mechante.
Je cherche mon vieux pantalon.
C'est un vieit hotel.

>

II

/Old]

Ma mere est trop gentille


avec Marc.

II ne veu! pas etre genti!.


Notre pere est rarement gai.
2S

~i

cu multa

In exercitiul care urmeaza apar ~i adjectivele recent i'nva!ate. in timp ce citi!i eli voce tare, urmari,i ~i
regulile de formare a propozi!iilor:

(D.

Man nouvel appartement


est plus modeme.

- Aparlamentul meu nOll


este mai modem.

Aujourd'hui nous sommes


plus gais.

- Azi suntClll mai veseh.

Paul pcut eire plus genti!.

- Paul poate fi mai dragu\.

Marc est plus grand.

- Marc este mai lnalt.

Ttl cs plus jeune


que Sophie.

- Ttl e~ti mai tanara


decat Sophcie.

Ma robe blanche cst plus


vieille que ta robe noire.

- Rochia mea alba este lllai


' 1m, r u
veche decat rochia ta neagrii.

Ce SOif la tele est plus


intelessante.

- Programul la televizor
este, mai interesant
in aceasta seara.

Anne est plus gentille que


sa sreur.

- Anne este mai driigu!ii


decat sora ei.

Piem:: est un bon garyon,


mais tu es meilleur.

- PielTe esle un baiat bun,


dar tu c~ti mai bun.

nu

> "pLi' pO cPo [11

I-L-1

..!I

>lr l
nI

Ati observat desigur cii in propozi!iile de mai sus am folosit campara/iI'lIl adject.il'eIOl: care se
formeazii prin adiiugarea particl/lei "plus ,. I (l
1 inaintea adje tivului:

beau

frumos

plus beau (que)

mai frumos (decal)

grand

mare,lnalt

plus grand (que)

mai mare (d~cat) (Inal0

fatigue

obosit

plus fatigue (que)

rnai obosil (dedit)

Jeune

lanar

plus jcune (que)

mai tunar (decal)

Ati observat cd udjectivul "bon ,... "bun" ntl formeaza companttivul conform modelllll'li de mai sus:

Maseulin:
bon

- bun

meil1eur (que)

- mai bun (dedit)

- buna

meilleure (que)

- mai bu

Feminin:
bonne

deciit)

Completali propozitiile urmlHoare eu adjeclivele potrivite fa gradul comparativ. Folosi\i filtrul


Tu ai acum un prieten mai bun.

- Tu as mai.ntenant un

Pisica mea este mai mare decal caioele tau.

- Mon chat est;,. I

Fratele tau esle mai sub!ire dedit Pau!.

- Ton frere est - r

Cumparam

cas[\

mai modema.

Muzica ,aceasta este mai

bun~i.

26

I~ 'f

rO~lI:

1l:Ilkur ami.

LIlJ que ton chien.

m~

que Paul.

ous achetons un~ rnaison

Am ajuns deja la ultimul exerei1iu al primei pfll1i din leelia 10. Aeum pute~ verilica Yn cc m sura ali
rell~it sa va Insu~ili materialul parcurs panii acurn ~i daca pute\i Sa trece\i mai dcpartc. Traduce\i
urmiitoarele propozi\ii In lirnba franceza:
Tatal Dostru cste rnai intercsant dedit
domnul Dupont.
Mama noastra este mai tanara
frumoasa dedit solia lui.

~i

mai

Dar casa lor este mai modema.

> 11

Gradina lor este deasemenea mai mare.

> r ur

LIT

J lin

,1f(]1Jl

Dar familia noastra este mai veseHi ~i


cainii no~trj sunt mai prieteno~i.
Ace~ti

>

pantaloni sunt vechi.

In aceusta scara am Intiilnire eu


un tanar.
p

La sIar~itul saptaIDiillii mergern


la

pr:1.

>

Aeest loe este al meu!


Aceusta este

\
I

>

bluza pentru Maric?

Aeeste expozilii sunt mai bune decat


aceste spcetacole.

EI este mai rau decat profesorul nostru.


Da, in accasta dimineaVi sunt I iber.
Accasta cama~a este prea mare pcntm fratele meu.
Tie Iii plac fustele mini?

Aceasta roehie veche nu este deloe frumoasa.

>

Dc la ora trei ~i jumatate pana la ~ase ~i un sfert


sunt ocupata.

>

La noua fiira un sfert avem in talnire.

>

27

h r

LECTIA
]0
,

PARTEA A DOVA

In timp ce eititi eu voce tare unnatorultexl, va rugam sa titi atenli la ,,liaison" ~i la intonatie.
Ace$!~ demente sunt escntiale pentru exprimarea fluenl,i I'n franccZii. Un strain pmnc sa invele bine
limba franca.a, dour dupa 0 lunga perioadil de exersare. Cusetclc Iloastre reprezintii un man: ajutor
pentru cei care au (uat hotararea de a-~i perfeqiona pronunlia in Iimba fTanceza .

../'

../'

../':'-.,i.

../'

Il y a quatn: saisons: lie printemps II ete, I l'automne I et l'hiver.. I J'aime beaucoup le

print0:1ps.1 Au
ausS'iune belle

pril~mps I il fait tres beit.11

saj~n.11

En ett:! fait tres

En aUlOmn"" I il fait souvent


Je prffire

m~vai .11

Le ciel est bleu

cha~.11

Nous allons

fait du

s~il.ll

~ime

pas

elF, est

l'au~rnne.11

J'ad&t: Iia neige blanc(,e I ' la cam-

.....,.

../'../'

../'../'

a la ~r et a la mo~gne.11

II pleut, I it fait du ~l1t.11 Je

1'h.~er.11 En hi~r I il fait froid I eli!" ne~.11

.....,.

I il

pagnelll En ville Iia neige n'est pas blanche, I elle cst grise let elle n'est pas du tout belle. I I

.?' I
.....,. .
- P.Ierre, que He heure est-l1711
-!'heures moms
. Ie quart
.....,. . II
- II est hult
- Vas-tu

.?'

.?'

a recole cc matin? II

../'
../'
.....,.
- Oui, dans cinq minutes. I I

.?'

../'

~.?'.....,.

.....,.

Marie deteste cetle robe. I I Elle n'est pas belle. II Elle prcfCre I sa minijupe noire. I I l:11e aimc

?
.
~..?'..
?'
~
/.'
.?'
aussli son vleux pantalon. IIMals Illest trap petit I pour efte. IISophie, I sa .u:ur, est plus

.../' I et aussl. plus petit",.


~ I Ce
I'
~
Illlnce
Vleux panta Ion../'
I est mel'11 eur pour SophIe.
.?'

~.?'

Leur men: I n'est pas contente.! I

veut acheter un nouveau pantalon.

../'

.?'

- Michel, est-cc que tu es libre ce soir?


~

-Oui11

28

I . Iv1ais
,
~
.Sophu:

?
?
- VCtlX-tll aller avec nOllS I chez Pierre et sa sreur'? II
~

- Je prefere aller chez Andre. II II est plus sympathique I et sa soeur est plus be1le11
- Mais ils on

?
~
~
- Non, leur chien n 'est pas dll tout meehant.11 II est genti!.11

In acest ultim exerci\iu al aceste,i lec\ii sa recapiruliim toate cllvintcle noi, toatc regulile ~i constnlqiile
gramaticale ment.ionate in leC\iile noua ~i zece. Traduce\i propozi!iile de mai jos in limba france a:

I'

AnuJ ace-sta nll mergem la Paris.


;> I UC

Este cinci

~i

un sfert.

11

1~1lI

HI m

111 en.

nl

t quart.

II I CirRI

Te uiti discara la piesa de teatru


de la televizor?

> Esl-

Cat fa\.: opt cu l'rei?

> ( ombl 'n lunl hlill e

11.11

Opt ell trei fac uDsprezece,


Tat~H

nostru este mai bun dedI mama tao

;>

>[

Ave\i program ]:n aceasla scara?


La ce am admiri tu luna

~i

t.lmne -

stele Ie?

La miezul noptii.

IIIII

lllJl1UI

In aceasla dupa amiaza Pierre este liber de la


ora doua la ora ~ase.

heur'

Acest anotimp nu esle frumos.


Acesl loc este oeupal.

Cl.:tlc

r!u ',,; c, l

[)CC'I

Primavara soarele straluce~te.

It'lL

Cum este vremea toamna?


Surorii sale ii place sa faca ordine in camera,
sa faea pattll dar delesta sa faca de mancare.

>

Prietenul nostru este lntotdeauna amabi!.

olr

Acesta cste un caine rau.


lama suflil vanrul, ninge

~i

este frig,

> EJ III

29

Ii tolit d I

nl II n I'

11

JI I r

lid,

hl'lI

Vara ceml esle alhastm.

Cite cill"\i ai

p~lltru

lum len d' h\

Paul?

La ora zecl: fara un sfert parin!ii mei merg


la 0 expozitie.
In dimineata aceusta
\

1I11

-Ill [1f1ur P

II u,ul

til

Pr

rJ ~

...

facem nimic.

0 jumatate de ora nu este un sfert de orfl!

qlllrt I'll

Poti sa cumperi doi pantaloni ~i trei cama:;;i


fratelui tau')

lell

Aceste Tochii sunt vechi.

>le:.

Ace~ti

>

sluden\i merg In Fran!a, sa lucreze.

, t pI

Acest h,iiat este mai vesel dedit aceasta fata.

Este vn:me frumoasa la voi astazi?

>. IJI1,III,1I1

Nu, este vrcme urata.


Unde mergi lu

sf;]r~it

1 U\.II..

de stiptamana?

k- n j"

Domnule, va place tenisul?


Ii curnp,iram mamei voastre

LIT

fUSla ::oi

>

bluza.

\ILJ

[1 IIH \ 'Ire f11t:T'

Citi\i eli atentie cuvintele de mai jos care conlin vocate identicc:

[tl

expositi.Qll, pantal.Qll, cQIDbieu, fais.Qlls

[1

gentil, meehant, pantalon. printemps

[I

c~t, c~tte, sp~ctacle

f1 I

plus, jupe, lune

l ]

sp~tacle,

q.yart, week-end

30

l)

lIT

JUfl

'I lin .~

Ol I

RECAPITULAREA LECTIEI
10

10.1. In Icclia zect: v-am pre.zentat adjectivele demonstrative. lata fonnele acestora:
ce

- acesta

i OJ

care se folose~te inaintea substantivelorde genul masculin, la singular, care i'neep eu 0 consoana,
de exemplu: ce garyon, ce livre
eet

- aeesta

'll

care se folose$te inaintea substantivelor de genul mi'lseulin, la singular. care incep Ctl 0 vocala,
de exemplu: eet nomme, eet ctudiant
cel1e
care se
ces

l.

- aceasta

11

folosc~tc

inaintea substanti.velor de genu I feminin: cette maison. celte femme

[E

ace~tj,a,

acestea

CUre se folose~te inaintea substantivelor de genul masculin sau feminio, la plural, de exemplu:
ces hommes. ces livres, ces femmes.
Adjectivcle demonstrative pot fi folosite inaintea complementului de limp, avand unnalomV
inteles:
Ce soir je suis seu!

IO.~.

a la maison.

- In aceasta seara sunt singur acasa.

in leqia zece ati {O'vulat sa folosili adjectivele la gradul c0mparativ, care se fonneaz5 prin
adaugarea particuki .,plus" inaintea adjectivului. de exemplu:
Pierre est grand mais Paul est plus grand.

- Pierre este illalt, dar Paul este mai inaIt.

Pierre est plus grand que Robert.

- Pierre este rnai inalt decat Robert.

Adjectivele .,bon", "bonne" au forme neregulate la gradul comparativ rintr-un mod neregulat:
Man velo est bon.

TOD

vela est meilleur.

- Bicicleta mea este buna. A tn cste mai blmiL

Marie est bonne. Sophie est meilIeure.

- Marie este buna. Sopbie este mai buna.

31

TEMA PENTRU ACASA 10


Rezolv3\i cxerciliile de mai jos ne trimite!i-ne rezolvarea prin po. tll, sprc corectare.

:,

B.

c.

D.

Traducl;:!i urmatoarele propozi!ii in limba romaoa:


1.

Cette exposition n' est pas du tout interessante.

2.

Tu es libre

3.

Il est neufheurcs moins Ie quart.

4.

Nous allons au magasin pour aeheter une belle robe.

5.

Ces filles sont plus mechantes que nos sreurs.

ahuit heures et demie.

Traduceli unnatoarele propozilii in limba franceza:


I.

Acest hotel este mai modem.

2.

Acest loc nu este ocupat.

3.

Sunteii ocupat in aceasU'i dupa masa'J

4.

Acest speetacot nu este pentru copii.

5.

Cinematograful fcancez eSle mai bun decal cel englez.

lnloeui\i al1ieolele din propozi\iile de mai ,iOS, eu articolelt: demonstrative corespunzatoar ':
I.

Le garl;on est sympathique et gai.

2.

Les ecoles son I modemes.

J.

Un homme entre dans Ie cafe.

4.

Le soir je suis tres fatigllce.

5.

Nous regardons l'exposition.

Copia\i ProPoziljile de mai jos

~i

corecta\i

gre~elile:

I.

Tu es plus bon que Paul.

2.

Celles tilles onl des minijupes.

3.

A une hcure moins quartje travail\e.

4.

Aujourd'hui soil' nous allons au cinema.

5.

C'est un vieux appartement.

32

...
VOCABULARUL LECTIILOR
9 SI
10
,
,
(m.) - a'culin (f. - feminin
~I quelle heure

- b ce ora

a midi
l' ann~e (f.)

>

- anul

JrILJ

(,

au printemps

.~i '

- Ia amiaza

, nlllij

- primavara

RYJ

automne (111.)

:;-. r Illt nJ

- toam.na

ee

> ( II]

- acesta

eet

>[ 'l]

- aCl.:sla
(inainlea substant ivelor
a cilfor prima litera estc
o vocala sail ,X' mul)

celte

>

ces

l lJ

- acea_ ta (f.)

[lj

chemise ([.)

>

chemis' '[ (m.)

:>

L mllJ"J

chaud

., [ I]

chaudc

- bluza
- cald (rn,)
- calda (f.)

"T

ciel (m,)

>

cinq

:>

acestea

- ca.ma:

i]

chose (qudqul: chose) (fern.)

ace~tia.

7.)

- lu<.:ru (cl:va)

'lJ

- 'cr
- CInCI

combien

/l

- cali, ciite

dan' (<.:inq minutes)

> [JlL i: minllt

- peste cinei minute

demi-heure ([.)

. IdOl III " 1

- 0 jUfll::'itatc de or:1

demie (f.)

, [ ( m

- jumatate

dix

;> [

It.I '1

dOllze
ell automne

n ','

- zece

I ]

>[

In

- duispr 'z 'ce

- toamna

11J

- vam

> In:.1 ]

- iarnn

en hiver
l' (m.)

ctoi Ie (f.)

exposition (f.)

- expozi\ic

rai

faire la chambn:
faire la cuisine

ara
stea

n race

d'

- a tace ordine

>

i1.inJ

- a face mancare. gati

33
m

Ilj

[IoU

faire Ie Iii

- 11

- a face ceva

faire quelque chose


1;0

faire une m<lison


fait (iI, elIe)

>

- a conslrui

- face (el, ea)

t~j

- fac (eu)

fais (je)
,

face palul

casa

fais (Iu)

> [t

- faci (Iu)

raisons (nous)

>

7..]

- facem (noi)

faites (vous)

> It: Ij

- faceli (voi)

font (iIs, elles)

>

I '1

- faceti (voi)

gal

> [ 'l:;]

- vesel (m.)

gale

>Lt:]

- vesel a (.).

genlil

> JJl"]

- amabil, prietcnos,
bine-crescut (m.)

genti lle

>l

hcure (f.)

>

hiver(m.)

>

11

eR]

huit

[I

III

il fait beau

> I Ill'

,]

il fail chaud

>

r 11"1:

II)

- amabila, bine-cn.:scuta
prietenoasa (f.)

ora
iama

- opl
_. estc vreme frumoasa
- este cald

it fait du soleil

- bate $oarele

U fait du vent

- bate vantul

(1 j"tR

il fait froid

:>

il fait mauvais

> fillc m

- eslc rece
~

- este vreme urfWi

ilncige

1111 JI

- nin e

il pleut

[II pi

- ploua

jupc(f.)

> I I Jl

- fusta

[II

-liber

libre
June (f.)

[1

> [I

-luna

maintenant

- acum

mechaot

- rau (m.)

mcch,mte

>1

mcilleur

> II

- rea (r.)

11

-mJI

un(m

- mai b n

rneilkure

(f)

midi

> m Jj]

- amiaza

minijupe (f)

:>

- fusta mini

minuit (m.)

> ([ lin

minute (f.)

:>

1m I

- miczul oop!ii

-minut

34

JJ

:> [r

neigc (f.)

- zapada

- a nll face nimic

ne rien faire
:>[

onz.:

:> [-

pantalon (masc.)

:> I pat luI

place (f.)

:>[ I

pIllS

:>[pl

- mai bine, mai mult

pour

- lpLIRJ

- pcntru

printernps (m.)

>lra--)

- prinuivara

quart (m.)

>(k~

- UD

- unsprezece

-loc

- patru

quellemps fait-il?

- cum cste vremea?

quelle heure esl-iP

.- cat este eeasul?

nen
robe (f.)

- ceva

7.J

quelquc chose

(f

>(

eJ

-nimic

:>[

b]

- rocbie

>[ ali]

- anotimp

sept

>1

- saple

SIX

:> [-1.\

-~ase

soleil (m.)

> [" I

- soare

";'00 (de I',nn'e)

spectacle (m.)

-f

sfert

- sfert de ora

10

:> [k..11

quatr.:

~.

- panlaloni

1k.1

quart d'heure (m.)

<tt

- nOll a

neuf

. . spectacot. picsii de leatru

IJ

tclUpS (m.)

:>(.-j

- timp, vreme

tennis (m.)

:> [l~n-. J

- tenis

week-eud (m.)

- [Ilk Ll

- srar~it de saptamana

vent (m.)

~'l va]

- vant

vieil

vieille

:>

/-1

- veelli, batran (forma folosita


inaintea substantivelor de gen
mascubn, la singular,
a caror prima litera este
o vocala sau ,,h" mllt)

r II

- veche, batriinii (f.)

IJ

- vechi, batnin (m.)

>[

35

S-ar putea să vă placă și