MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Inginerie i Management n Electronic i Telecomunicaii

Lucrare individual
La disciplina : Protecia mediului ambiant

Tema: Calculul dispersrii nocivitilor

evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

st. gr. TLC 101

A efectuat:

Bodiu Constantin
A verificat:

conf. univ.
dr. Olaru Efim

Chiinu 2014

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Cuprins
Introducere ......................................................................................................................... 2
1. Generaliti ..................................................................................................... 3
1.1. Poluani atmosferici primari i activiti economice care genereaz poluanii atmosferici.... 3
1.2. Instalaiile de ardere pentru conbustibili solizi ........................................................................ 4
1.2.1. Pregtirea i depozitarea carbunilor ............................................................................ 4
1.2.2. Principiile de ardere a combustibililor solizi ................................................................. 6

2. Calculul dispersarii nocivitailor evacuate cu gazele de ardere .......... 8

2.1. Date iniiale .............................................................................................................................. 8
2.2. Calculul substanelor nocive evacuate n atmosfer cu gazele de ardere ............................. 10
2.3. Calculul degajrilor maxim admisibile .................................................................................... 11
2.4. Calculul concentraiei substanelor nocive n stratul de aer la suprafaa solului .................. 12

3. Diferite procedee de curare a gazelor de ardere ............................. 16

3.1. Metode i instalaii de filtrarea uscat a aerului .................................................................... 16
3.1.1. Caracteristicile cicloanelor.......................................................................................... 16
3.1.2. Descrierea multicicloanelor ........................................................................................ 17
3.1.3. Filtre puls- jet cu saci .................................................................................................. 18
3.2. Metode i instalaii de filtrarea umed a aerului ................................................................... 20
3.2.1. Scurbere venturi ......................................................................................................... 20
3.2.2. Scrubere din mase plastice ......................................................................................... 21
3.3. Filtrarea cu carbon activ ......................................................................................................... 22

Concluzie ....................................................................................................................................... 23
Bibliografie................................................................................................................................... 24

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Introducere
n prezent factorul ecologic, de obicei, se asociaz cu procesele negative ce au loc n mediul
natural sub influiena activitii umane. n acest context, dup cum afirm profesorul V.I.
Fiodorov, ecologia se transform dintr-o tiin fundamental n una complex, sintetic,
interdisciplinar despre legitile existenei vieii pe Terra, n condiiile influenei crescnde
a activitii umane care modific peisajele planetei".
Problema impactului negativ al factorului ecologic asupra dezvoltrii economice i social sa acutizat nc din anii '60. pentru prima dat ea a fost discutat la Conferina mondial
pentru mediu, care a avut loc la Stockholm n 1972. Peste mai bine de un deceniu a fost
creat Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare n care s-a accentuat necesitatea
schimbrii radicale n abordarea concepiilor de dezvoltare.
S-a ajuns la concluzia c o dezvoltare pe termen lung nu poate avea loc fr a se ine cont de
factorul ecologic, pentru care a fost propus noiunea de dezvoltare durabil
(ecodezvoltare). n prezent mai mult de 100 ri ale lumii au elaborat sau definitiveaz
concepiile strategice ale unei atare dezvoltri n care tot mai frecvent se accentuiaz rolul
factorului ecologic.
Arderea sau combustia este o reacie chimic exoterm ntre un combstibil i un oxidant,
nsoit de degajare de cldur i, uneori i de lumin(flacr).
n marea majoritate a arderilor din tehnic oxidantul este oxigenul din aer.n acest caz
reacia de ardere se produce prin intermediul radicalilor reactivi. Condiiile necesare arderii
se realizeaz prin nsui procesul de ardere, degajarea de cldur meninnd temperatura
nalt, necesar producerii radicalilor.
Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate i nu sunt nc bine
cunoscute. Tehnica arderilor obine ns rezultate satisfctoare lund n considerare doar
compuii rezultai din ardere i efectele energetice, aspecte relativ simple.
n aceast lucrare se calculeaz dispersrile nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de
ardere i efectul lor asupra mediului. n scopul filtrrii emisiilor de gaze sunt propuse
diferite tehnici i metode de filtrare a gezelor de ardere provenite de la centralele termice.

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

1. Generaliti
1.1. Poluani atmosferici primari i activiti economice care
genereaz poluanii atmosferici
Sursele principale de poluani atmosferici primari antropici (oxizi de sulf i de azot,
compuii organici volatili VHC, VOCx) sunt prezentate n tab.1
Tabelul 1. Procese generatoare de poluani atmosferici

Agentul nociv

Activiti umane generatoare

Bioxid de sulf

Arderea combustibililor, topitorii, turntorii, industria

chimic

Oxizi de azot

Explozivi, ngrminte, curare metale, combustii la

temperaturi ridicate (inclusiv motoare Diesel)

Hidrocarburi volatile (VHC)

Aldehide (VOC)
Compui organic volatili (VOCx)

Gaze de eapament, prelucrarea combustibililor

Descompunerea termic a grsimilor i a glicerinei
Agricultur
animalelor)

(cultivarea

plantelor,

creterea

Din fig. 1 reiese c sunt dou tipuri de poluani, poluanii atmosferici primari (n primul
rnd oxizi de azot i sulf, dar i compui organic volatili) i poluani atmosferici secundari
(ozonul i ploile / pulberile acide).

Figura 1. Ilustrarea surselor de poluai atmosferici i a tipurilor de poluani atmosferici

3

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Intre cele doua tipuri de poluani exist o continu inter-corelare. Ozonul troposferic se
formeaz prin reacii fotochimice mediate de oxizii de azot i compuii organici volatili.
Specie molecular foarte reactiv, ozonul poate (re)forma oxizi de azot n anumite condiii
i poate produce (ca urmare a per-oxidrii gruprilor duble din resturilor de acizi grai din
componena fosfolipidelor incluse n membrana plasmatic) compui organici volatili
(izopren, eten = etilen). Ozonul contribuie de asemene la oxidarea bioxidului de sulf
(anhidrid sulfuroas) la trioxid de sulf (anhidrid sulfuric). Trioxidul de sulf reacioneaz
cu apa din nori i formeaz acid sulfuric. Acidul sulfuric (ca i ozonul) mediaz
transformarea oxizilor de azot n acid azotic (prin combinare cu apa n nori). Cei doi acizi
din nori determin formarea de ploi acide, iar srurile lor cu bazele slabe din componena
atmosferei (baze organice de obicei) reprezint pulberi acide (pentru c n hidrolizeaz la
solubilizarea n ap, fiind sruri ale acizilor tari cu baze slabe). Ozonul i ploile acide sunt
principalii poluani atmosferici care afecteaz solul.

1.2. Instalaiile de ardere pentru conbustibili solizi

1.2.1. Pregtirea i depozitarea carbunilor
Concasarea crbunelui
Granulaia necesar pentru crbunele ce intr n sala cazanelor este de maximum 30-40 mm.
Dac granulaia crbunelui livrat centralei electrice este mai mare decat dimensiunea
necesara, are loc o concasare a acestuia n una sau dou trepte.
Concasoarele se monteaz cte dou pn la patru n paralel i sunt de tipul cu ciocane sau
flci. Consumul de putere al acestor agregate este de 0.5-1.2 kWh/t, iar unitile folosite n
prezent au capaciti care ating pn la 500 t.
Depozitarea crbunelui
Formarea depozitelor de crbune ridic probleme economice i tehnice de exploatare
datorit maselor mari de material care se manipuleaz mecanizat i datorit fenomenului de
autoaprindere care se poate produce n crbunii stocai.
Mrimea depozitului este direct legat de distana dintre sursa de crbune i consumatori, de
durata posibil a ntreruperii transportului i de regimul de lucru pe care l au cele dou
uniti, sursa i consumatorul de crbune.
La centralele electrice de mare putere situate la gura minei, nu se construiesc depozite
intermediare de crbune. Totui, practica arat necesitatea i n acest caz a unui stoc minim

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

de rezerv. Pentru celelalte cazuri, la centralele electrice alimentate cu calea ferat, mrimea
recomandat a depozitului este indicat n tabelul urmtor:
Tabelul 2. Mrimea depozitelor de crbune la centralele electrice alimentate prin cale ferat
Distana de la surs
la central

Durata probabil a ntreruperii transportului

sub 20h

1-3 zile

3-5 zile

5...50 km

10

50...150 km

10

15

peste150 km

10

15

20

n figura 2 se prezint o gospodrie de crbune de mare capacitate cu depozit deservit de

dispozitive cu benzi i cu excavatoare cu cup rotativ. Benzile mobile de depozitare i
excavatoarele cu cup rotativ se pot deplasa pe linii drepte de cale ferat, n care caz
depozitul se formeaz sub forma unor prisme dreptunghiulare sau se pot roti n jurul unui ax
central, n care caz depozitul este circular.

Fig.2 Exemplu de depozit de crbune cu escavatoare rotative

1-banda pentru aducerea crbunelui in depozit, 2-ci de rulare pentru instalaiile de
manipulare, 3-dispozitiv de depozitare mobil cu band, 4- dispozitiv de prelucrare mobil cu
cup rotativ, 5-band de prelucrare a crbunelui, 6-stive de crbune

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

1.2.2. Principiile de ardere a combustibililor solizi

Principial, combustibilul solid poate fi ars prin patru tehnologii, prezentate schematic n
figura 3:
a. arderea n strat fix;
b. arderea n strat fluidizat (ASF);
c. arderea n strat fluidizat circulant (strat fluidizat expandat);
d. arderea n suspensie (sub form pulverizat).

Figura 3. Principiile arderii combustibililor solizi:

a - strat fix; b - strat fluidizat; c - strat fluidizat recirculant;
d - ardere n suspensie (stare pulverizat)
ntr-o ardere complet, un compus reacioneaz cu un oxidant, cum ar fi oxigenul, clorul sau
fluorul, rezultnd compui formai din fiecare element al combustibilului cu elementul
oxidant. De exemplu:
CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O
CH2S + 6F2 CF4 + 2HF + SF6
Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezult doar vapori de
ap, reacie folosit la motoarele rachet:
2H2 + O2 2H2O(v) + cldur
6

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

n practic, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de
vedere al arderii doar oxigenul conteaz, n termodinamic aerul este considerat ca un
amestec volumic de 21 % oxigen i 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen,
n reacia de ardere s intre i 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. Arderea metanului n aer este
deci:
CH4 + 2O2 + 7,52N2 CO2 + 2H2O + 7,52N2 + cldur
Azotul nu particip la reaciile chimice de ardere, dar preia din cldura degajat prin ardere,
rcind flacra. De aceea, dac este nevoie de temperaturi mari, de exemplu n metalurgie,
arderea se face n atmosfer mbogit n oxigen. Termenul generic pentru produsele
rezultate din arderea combustibililor n aer este gaze de ardere.
n realitate, procesele de ardere nu sunt niciodat complete, nici din punct de vedere fizic (n
jargon: ardere incomplet), nici din punct de vedere chimic (n jargon: ardere imperfect). n
gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea crbunelui,
hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub form de funingine sau ars
incomplet, pn la monoxid de carbon (CO), n loc s fie ars pn la dioxid de carbon
(CO2). De asemenea, azotul poate forma diveri oxizi de azot (NOx).
n tehnica arderilor se consider c compoziia combustibililor solizi i lichizi este, n mod
convenional, format din cinci elemente chimice pure: carbon (C), hidrogen (H), sulf (S),
oxigen (O) i azot (N), la care se adaug dou componente care formeaz balastul: apa (W notaia provine din german Wasser) i cenua (A - notaia provine din german Asche). Se
consider c elementele C, S i H ard, conform reaciilor:
C + O2 CO2
S + O2 SO2
H + 1/4 O2 1/2 H2O
Oxigenul se consider c se adaug la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente:
azotul, apa i cenua nu reacioneaz. Erorile introduse de aceste simplificri sunt cu totul
neglijabile din punct de vedere energetic.
Gazul de ardere reprezinta totalitatea emisiilor sub forma de gaze pe care le degaja motorul
prin teava de esapament. Acestea sunt, de obicei, transformate chimic in catalizator, cu
scopul reducerii emisiilor toxice.

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

2.

Calculul dispersarii nocivitailor evacuate cu

gazele de ardere

2.1. Date iniiale varianta 3

Numrul de couri de fum N = 1
nlimea coului de fum H = 200 m
Diametrul coului de fum D = 4 m
Viteza ieirii gazului din coul de fum W = 12 m/s
Temperatura gazului la ieirea din coul de fum Tg = 70 oC

Temperatura aerului exterior Taext= -16 oC

Cantitatea de crbune ars Bc = 5*105 t/an
Durata lucrului cazangeriei, SET, TEC =182 zi/an
Tipul combustibilului: solid - crbune
Coninutul de sulf n crbune Sp = 0,8 %
Coninutul de cldur Qinf = 21,12 MJ/kg

Coninutul de cenu n crbune A = 38,1%

2.2.

Calculul substanelor nocive evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Se deosebesc 5 feluri de noxe la arderea combustibilului:

- particulele solide (praful)

- oxizii de sulf SO2, SO3
- oxizii de carbon CO, CO2
- oxizii de azot NO, NO2, NO3
- oxidul de vanadiu V2O5
La arderea crbunelui se elimin 4 noxe pe care le vom calcula mai jos :
1. Cantitatea de partucule solide se determin din formula:
Mps = B*A*(1-), g/sec
Unde: A - coninutul de cenu;
B - debitul de combustibil, g/sec:

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

106 Bc
5 105 106
B

31797 g / sec
3600 24 3600 182 24

- gradul de captare a particulelor solide n filtru (c = 0,01);

Mps= 31 797 * 38,1 (1 - 0,01) = 1199351,04 g/sec
2. Cantitatea oxizilor de sulf:
'
''
MSox = 0,02 * B * Sp (1- SO
)(1- SO
2 ), g/sec
2

'
c'
SO
cota oxizilor d sulf legai cu cenua zburtoare n cazan ( SO
=0,1);
2

''
SO2

cota oxizilor de sulf captai n filtru (

''
SO2

=0,4)

McSO2= 0,02 * 31797 * 0,8 (1 - 0,1)(1 - 0,4) = 274,73 g/sec

3. Cantitatea oxizilor de carbon:
MCO =0,001*B*CCO(1- q4/100), g/sec
CCO=q3*R*Qinf
q3- pierderea de cldur prin arderea chimic incomplet q3c 0.7%
R- coeficient ce ine cont de pierderea de cldur prin produsurile de ardere (Rc=1)
Qinf - coninutul de cldur ;
q4- pierderile de cldur prin arderea fizic incomplet ( q4c 4% )
CcCO =0,7 * 1 * 21,12 = 14,78 kg/t
McCO= 0,001 * 31797 * 14,78(1 - 4/100) = 451,16 g/sec
4. Cantitatea oxizilor de azot:
MNOx= 0,001 * B * Qinf * KNOx(1-NOx), g/sec
c
0.23kg / MJ )
KNOx- cantitatea oxizior de azot care se formeaz la 1MJ de cldur ( K NO
x

M NOx =0,001 * 31797 * 21,12 * 0,23 (1 - 0,85) = 29,59 g/sec

Astfel obinem urmtoarele cantiti de substane eliminate n atmosfer :

Mps= 1199351,04 g/sec

McCO = 451,16 g/sec

McSO2 = 274,73 g/sec

McNOx = 29,59 g/sec

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

2.3. Calculul degajrilor maxim admisibile

DMA=

(CMA C f ) H 2 3 V1 * T
A * F * m * n *

, g/sec

unde:
Concentraia maxim admisibil

concentraia fonic

CMA(CO) = 5,0 mg/m3

Cf = 0,2 mg/m3

CMA(NOx) = 0,085mg/m3

Cf = 0,01mg/m3

CMA(SOx) = 0,5mg/m3

Cf = 0,05mg/m3

CMA(praf) = 0,15mg/m3

Cf = 0,01mg/m3

H - nlimea coului de fum;

V1- volumul gazelor degajate ntr-o unitate de timp sau debitul volumetric
V1 =

D 2
4

3
W , m /sec

V1 =[(3,14 * 42)/4]*12= 150,72 m3/sec

T - diferena de temperaturi T= tg- taext = 70 (-16) = 86oC

A - coeficientul de stratificare, pentru R.M. = 200
F coeficient adimensional care ia n consideraie viteza sedimentrii particulei
solide de cenu n atmosfer (pentru impuritile gazoase F = 1);
- coeficient adimensional care ia n consideraie influena reliefului localitii
( = 1 pentru RM deoarece relieful este linitit).
Coeficienii m se determin n dependen de coeficientul f :
f = (103 * W2 *D ) /(H2 * T) = (103 *122 * 4) / (2002 * 86) = 1,67
Dac f 100, m =

1
V 1* T
m = 0,65 * 3
3
H
0,67 0,1 f 0,34 * f

Dac f > 100, m =

1,47
1,3 W D
m =
3
H
f

n cazul nostru avem f = 1,67 100 deci vom calcula dup primele formuli:
m=

1
150,72 * 86
= 0,83 m = 0,653
= 2, 61
3
200
0,67 0,1 1,67 0,34 1,67

Coeficienii n se determin n dependen de coeficientul m

Dac m 0,3 n=3
1

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Dac 0,3 < m 2 n= 3

m 0,34,36 m

Dac m > 2 n=1 cazul nostru m = 2, 61 > 2 n = 1

Deci putem calcula degajarea maxim admisibil:
DMA (CO) =

(5 0,2) *10 3 * 200 2 3 150,72 * 86

= (0,048*40000*23,49)/166 = 271,69 g/s
200 *1* 0,83 *1*1

(0,085 0,01) *10 3 * 200 2 3 150,72 * 86

DMA (NOx) =
= (0,00075*40 000*23,49)/166 = 4,24 g/s
200 *1* 0,83 *1*1
(0,5 0,05) *10 3 * 200 2 3 150,72 * 86
DMA (SOx) =
= (0,0045*40 000*23,49)/166 = 25,47 g/s
200 *1* 0,83 *1*1

DMA (praf) =

(0,15 0,01) *10 3 * 200 2 3 150,72 * 86

= (0,0014*40 000*23,49)/166 = 7,92 g/s
200 *1* 0,83 *1*1

2.4. Calculul concentraiei substanelor nocive n stratul de aer la

suprafaa solului
1. Calculm concentraia maxim a substanei : Cmax=

A * m * n * M * F *
*103 , mg/m3
2 3
H * V1 * T

unde:
A- coeficientul stratificrii termice a atmosferei n condiii meteorologice
nefavorabile, pentru RM - A = 200;
m = 0,83 ; n = 1 coeficieni determinai mai sus;
M emisia sumar de substane nocive (vezi mai sus) :
Mps= 1199351,04 g/s = 1 199 351 040 mg/s
McSO2 = 274,73 g/s = 274 730 mg/s
McCO = 451,16 g/s = 451 160 mg/s
McNOx = 29,59 g/s = 29 590 mg/s
F coeficient adimensional care ia n consideraie viteza sedimentrii particulei
solide de cenu n atmosfer (pentru impuritile gazoase F = 1);
- coeficient adimensional care ia n consideraie influena reliefului localitii
( = 1 pentru RM deoarece relieful este linitit);
H - nlimea coului de fum H = 200 m ;
V1- volumul gazelor degajate ntr-o unitate de timp V1 = 150,72 m3/sec;
T - diferena de temperaturi T = 86 oC

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Astfel putem calcula concentraiei substanelor nocive n stratul de aer la suprafaa solului :

- particule solide Cp.s max=

- oxizii de sulf CSOx max=

200 * 0,83 *1*1199351040 *1*1

= 211890,46 mg/m3
2 3
200 * 150,72 * 86

200 * 0,83 *1* 274730 *1*1

= 48,53 mg/m3
2 3
200 * 150,72 * 86

- oxizii de carbon CCO max=

- oxizii de azot CNOx max=

200 * 0,83 *1* 451160 *1*1

= 79,71 mg/m3
2 3
200 * 150,72 * 86

200 * 0,83 *1* 29590 *1*1

= 5,22 mg/m3
2 3
200 * 150,72 * 86

2. Calculm distana maxim de dispersare : xmax=

5 F
*d *H , m
4

Pentru a calcula d avem nevoie s comparm: m 2 atunci d 4,95 * 1 0,283 f sau

m > 2 atunci d 7 * 1 0,253 f (f = 1,67 coeficient calculate mai sus)

n cazul nostru m = 2,61 > 2 (calculele mai sus), deci d 7 * 2,61 1 0,253 1,67 = 14,59 m
5 1
* 14,59 * 200 = 2 918 m
4
3. Determinm viteza periculoas a vntului:

xmax =

Deoarece m = 2,61 > 2 Um= m(1 + 0,12 f ) = 2,61(1 + 0,12 1,67 ) = 3 m/s
4. Calculeaz concentraia maxim a substanei Cmu la viteza periculoas a vntului:
Cmu= r*Cmax, mg/m3
Unde r se determin n funcie de viteza medie a vntului n RM (v = 3,4 m/s) i de viteza
periculoas a vntului : r = f (v/Um), v/Um = 3,4 / 3 = 1,13 >1
r

3v / U m

2v / U m v / U m 2
2

3 1,13
= 3,39 / 3,42 = 0,99
2 1,132 1,13 2

particule solide Cp.s mu = 0,99 * 211890,46 = 209 771, 55 mg/m3

oxizii de sulf CSOx mu = 0,99 * 48,53 = 48,04 mg/m3
oxizii de carbon CCO mu = 0,99 * 79,71 = 78,91 mg/m3
oxizii de azot CNOx mu= 0,99 * 5,22 = 5,16 mg/m3

5. Determinm distana la viteza periculoas a vntului : xmu = * xmax, m

v
0,68 = 0,32 * 1,13 + 0,68 = 1,04
Um

Deoarece v/Um=1,13 >1, avem 0,32 *

xmu = 1,04 * 2 918 = 3035 m

3

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

6. Se determin concentraia poluanilor n atmosfer pe axa emisiilor.

x
x/xm 1 S1 3
x mu

1 < x/xm 8 S1

x
8

xmu

x
6

x mu

(1)

0.13

(2)

x
1
0.13
xmu

8 < x/xm S 1

x mu
x
3.58
x mu

x
3.52

mu

(3)

120

Tabelul 3. Valorile concentraiilor n dependen de distana dispersrii

X/Xmu
0,25
0,5
0,75
1
3
5
7
10

S1
0,26
0,32
0,95
1
0,06
0,03
0,02
0,022

CNox
1,36
1,67
4,96
5,22
0,313
0,156
0,104
0,115

Crbune
Cco
20,725
25,507
75,724
79,71
4,782
2,391
1,594
1,753

CSO2
12,617
15,529
46,103
48,53
2,912
1,456
0,971
1,067

Cps
55 091,52
67 804,95
201 295,94
211 890,46
12 713, 43
6 356,71
4 237,81
4 661,59

Pentru a obine tabelul de mai sus am atribuit diferite valori distanei x/xmu. Deoarece x/xmu
= 2918/3035 1 deci i valoarea S1 = 1 i pentru aceast linie n tabel atribuim valorile
noastre ale concentraiilor substanelor pe care le-am obinut n punctul 1.Calculul
concentraia maxim a substanei .
Toate valorile S1 au fost calculate cu ajutorul formulelor de mai sus pentru fiecare valoare
x/xmu atribuit arbitrat (spre exemplu pentru x/xmu = 0,75 am obinut S1=0,95 cu ajutorul
formulei (1)). Pentru x/xmu cuprins ntre 0,25...1 a fost folosit formula (1), pentru x/xmu =
1...7 formula (2), pentru x/xmu = 10 formula (3).
n continuare vom calcula concentraiile substantenelor pentru fiecare valore S1. Spre
exemplu: S1 = 0,95 CNox = 5,22 * 0,95 = 4,96.
Calculm n astfel de mod pn nu obinem suficiente valori pentru a putea constru graficele
dispersrii substanelor (8 valori sunt suficiente).

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

n continuare sunt prezentate graficele variaiei concentraiilor nocivitilor degajate n urma

arderii crbunelui:

Figura 4. Variaia concentraiei oxizilor de azot

Figura 5. Variaia concentraiei oxizilor de sulf i de carbon

Figura 4. Variaia concentraiei de particule solid

5

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

3. Diferite procedee de curare a gazelor de ardere

n urma calculelor de dispersare a emisiilor gazelor de ardere am observat c concentraiile
gazelor evacuate prin coul de fum depesc concentraiile maxime admisibile. Din acest
motiv n continuare sunt analizate diferite metode de desprfuire i tratare a aerului.
Aadar, exist dou tipuri de filtrare a aerului:
Filtrarea uscat a aerului
Filtrarea umed a aerului
Filtrarea cu carbon activ

3.1.
3.1.1.

Metode i instalaii de filtrarea uscat a aerului

Caracteristicile cicloanelor
1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Colectare uscata
2. IMPURITATI CARE POT FI RETINUTE
n general, particule de praf.
3. LIMITA DE REINERE
Eficacitatea de retinere depinde foarte mult de
marimea particulelor si de greutatea lor
specifica. In mod normal, eficacitatea se situeaza
intre 85% si 95%.

4. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI I A PROCESULUI

Aceste cicloane separatoare sunt potrivite pentru particule de praf cu greutatea specifica mai
mare de 300 kg/m3 si marime grosiera (mai mari de 10 microni), pentru particule cu
greutatea specifica mai mare de 1000 - 1500 kg/m3 si mai mari de 50 microni, prezente in
aer in concentratie mare. Eficacitatea de separare a cicloanelor se poate situa intre 85% si
95%. Cand este necesara o eficacitate de separare inalta, cicloanele sunt foarte utile pentru o
prefiltrare, inainte de un alt filtru cu eficacitate mai mare. Cand concentratia de praf in aer
este foarte ridicata, este intotdeauna util sa se instaleze un ciclon pentru prefiltrare inainte de
un filtru final, pentru obtinerea unei scaderi semnificative a concentratiei de praf, astfel
obtinandu-se atat o crestere foarte mare a eficacitatii de separare, cat si o protectie a filtrului
final. In cazurile de transport pneumatic, in care concentratia de particule in fluxul de aer
este extrem de ridicata, utilizarea doar a unui ciclon de separare este suficienta pentru a se
obtine o eficacitate acceptabila. Cicloanele ofera avantaje apreciabile, cum ar fi: - o cadere
6

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

de presiune scazuta ( 60-70 mm H2O); - absenta costurilor de intretinere; - costuri de

utilizare foarte scazute; - cost de instalare scazut. Cateodata materialul transportat si trimis
catre ciclon exercita o actiune abraziva in contact cu peretii instalatiei de transport. In acest
caz ciclonul ( ca si coturile din instalatie) reprezinta punctul cel mai afectat de abraziune. In
aceasta situatie se adopta cateva masuri de precautie, cum ar fi: - carcasa cilindrica a
ciclonului este confectionata dintr-un material cu grosime mai mare ( 4-6 mm); - in zona
curburii de intrare se aplica aceeasi masura.
5. DOMENIUL DE APLICARE
n toate procesele industriale unde se produce o cantitate mare de praf: industria lemnului,
cresterea animalelor, transport pneumatic etc.
3.1.2.

Descrierea multicicloanelor
1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Colectare uscata
2. IMPURITATI CARE POT FI RETINUTE
n general, particule de praf.
3. LIMITA DE RETINERE
Eficacitatea de retinere este mai mare de 95%.
4. DESCRIEREA
PROCESULUI

ECHIPAMENTULUI

Dupa cum sugereaza denumirea, acestea sunt

separatoare de praf constituite din mai multe cicloane,
dispuse in in paralel. Multicicloanele au in
componenta un anumit numar, uneori mare, de
cicloane cu diametru mic, aranjate in paralel, cu forma si dimensiuni specifice fiecarei
aplicatii in parte.
Utilizandu-se cicloane cu diametru mic, eficacitatea lor de separare este mare, deoarece
eficacitatea creste cu micsorarea diametrului, cand celelalte conditii raman neschimbate.
Multicicloanele sunt utilizate in situatia in care concentratia de pulberi in aer este ridicata.
Comparativ, in aceleasi conditii de functionare, pretul unui multiciclon este mai mare decat
pretul unui ciclon simplu; din acest motiv, plaja de utilizare a multicicloanelor este
restrictionata. Multicicloanele se utilizeaza ca separatoare de praf, acolo unde concentratia
nu este prea mare, iar particulele sunt non - abrazive , au o greutate specifica peste valoarea
de 300kg/h si au dimensiunile peste 10 microni. Un tip aparte de multicicloane se utilizeaza
7

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

cu succes la desprafuirea gazelor de ardere de la centralele termice pe combustibil solid.

Avantaje: - caderea de presiune este mica (aprox. 80 mmH2O); - fara costuri de intretinere;
- costuri mici de functionare; - pret acceptabil al echipamentului.
5. DOMENIUL DE APLICARE
n toate procesele industriale unde concentratia de praf este mare, cum ar fi: industria
prelucrarii lemnului, cresterii de animale, mine de extractie etc.

3.1.3.

Filtre puls- jet cu saci

1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Colectare uscata
2. IMPURITATI CARE POT FI RETINUTE
Particule de praf de toate tipurile.
3. LIMITA DE RETINERE
Domeniul de retinere este foarte larg, pentru
particule de diferite dimensiuni, de la cele
grosiere pana la cele submicronice ( 0,20 0,25
microni), cu o eficacitate de separare care
depaseste 97%.
4.
DESCRIEREA
ECHIPAMENTULUI
SI/SAU A PROCESULUI

Acest echipament, este un colector de praf

automatizat, proiectat sa functioneze 24 de ore pe zi, cu autoregenerare prin inversarea
fluxului de aer.
Se poate utiliza pentru aer continand praf foarte fin, avand o eficacitate la filtrare foarte
ridicata, chiar si pentru particule cu dimensiuni sub 1 micron. Cand se utilizeaza materiale
speciale, acest tip de colector de praf poate fi utilizat pentru temperaturi de pana la 200C
(Ex: cu material filtrant din fibra de sticla). Constructia este conceputa modular; aceasta il
face usor de transportat si de asamblat si, cand se doreste, usor de extins dupa instalare.
Elementele filtrante sunt constituite din colivii metalice de diferite dimensiuni, pe care se
monteaza saci din materiale filtrante de diferite tipuri, in concordanta cu tipul aplicatiei.
Montarea elementelor filtrante se poate face rapid, usor si practic, ceea ce determina o
scadere a costului de intretinere. Ciclul de curatare este variabil, depinzand de nevoile
specifice pentru fiecare instalatie la care colectorul de praf este conectat. Dispozitivul de
8

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

comanda este proiectat pentru a permite atat variatia timpului de autoregenerare cat si a
frecventei de initiere a jetului de aer de comprimat. Aceasta flexibilitate determina o
regenerare corecta a materialului filtrant, prin dislocarea prafului ce adera pe suprafata
filtranta; cu alte cuvinte, este posibil a calibra functionarea fiecarui filtru, in functie de
nevoile specifice si pentru fiecare instalatie in parte, obtinandu-se in acest fel cea mai
ridicata eficacitate de filtrare posibila. Eficacitatea de filtrare realizata poate sa depaseasca,
in majoritatea cazurilor, 99%. Modul de functionare este urmatorul : aerul plin cu praf intra
in camera de filtrare si trece prin sacii filtranti dinspre exterior spre interior. Regenerarea
sacilor filtranti se face prin producerea unui jet de aer comprimat (6- 7 bar), declansat de
niste electrovalve si avand fluxul invers, adica dinspre interiorul sacilor catre exteriorul
acestora. Fiecare electrovalva descarca aer comprimat in cate o linie formata din mai multi
saci, colectorul avand mai multe astfel de linii. Fiecare valva este comandata secvential (1050 sec.), primind semnalul electric de la un tablou de comanda; tabloul de comanda poate fi
programat atat in privinta timpului de functionare a jetului, cat si in privinta duratei pauzei
dintre jeturi. Antrenarea fluxului de aer se face cu un ventilator, de regula centrifugal, care
trebuie sa asigure o viteza de filtrare de cca 0,03 m/s (viteza de filtrare reprezinta viteza cu
care aerul trece prin suprafata filtranta).
In alegerea tipului de filtru cu saci, respectiv a suprafetei filtrante (numar de saci) si a
calitatii materialului filtrant utilizat, se tine seama de tipul de impuritati din aerul antrenat si
de temperatura acestuia. Orientativ, tinand cont atat de aceste elemente, cat si de faptul ca
limita caderii de presiune pe filtrul de saci nu trebuie sa depaseasca cca.120 mm H20, se
poate determina atat tipul de filtru cu saci care trebuie ales, cat si puterea ventilatorului. Cat
despre consumul de aer comprimat, acesta este de aproximativ 0,15 m/ h / m de material
filtrant.
5. DOMENIUL DE APLICARE In toate procesele industriale unde praful este prezent :
producerea si prelucrarea ceramicii si vopselelor, industria alimentara, industria chimica, a
cauciucului, rafinarea zaharului, mine de extractie.

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

3.2.
3.2.1.

Metode i instalaii de filtrarea umed a aerului

Scurbere venturi
1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Colectare umeda absorbtie
2. IMPURITATI CARE POT FI RETINUTE
Atat particule simple cat si combinate cu
substante organice volatile, solubile in apa, gaze
arse ( pulberi incandescente), vapori de ulei, fum
etc.
3. LIMITA DE RETINERE
Eficacitatea de filtrare este mai mare de 96%.
4. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI I A
PROCESULUI

Principiul de functionare a unui scruber se bazeaza pe pulverizarea de lichid in fluxul de aer

ce contine impuritati care trebuiesc indepartate. In timpul acestei faze de interactiune dintre
lichid si gaz se produce capturarea particulelor solide din gaz. Particulele mai grele cad in
colectorul de apa sau se dizolva in precipitat. Apa este filtrata din colectorul de apa cu
ajutorul unei pompe si intra in circuitul scruberului; aceasta faza se petrece in primul
compartiment al scruberului. Daca este necesar, fluxul de aer care mai contine particule cu
dimensiuni grosiere trece printr-un filtru mecanic, de regula cu saci din material sintetic,
dupa care aerul curat paraseste scruberul; aceasta se petrece in al doilea compartiment al
scruberului.
Scruberul are o pozitionare orizontala, ceea ce confera un avantaj fata de scruberele clasice
de tip turn, atat prin pret cat si prin faptul ca ocupa un spatiu cu mult mai mic si intretinerea
se face mai usor. Unele scrubere sunt compuse din mai multe elemente identice (Venturi)
standardizate, fiecare element avand capacitatea de a vehicula un debit de aer de cca. 2500
m3/h. Aceste scrubere pot vehicula debite de la 2500m3/h ( 1 Venturi) pana la 50.000m3/h
(20 Venturi) si mai mult.
5. DOMENIUL DE APLICARE In toate cazurile in care este nevoie de un sistem de
colectare al prafului in situatii in care gazele vehiculate sunt infestate, contin particule
incandescente cu risc de producere incendiu, etc.

10

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

3.2.2.

Scrubere din mase plastice

1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Absorbtie
2. EPURAREA GAZELOR
Tratarea gazelor cu continut de: HCl, H2S,
SO2, NH3, HF, NOx, DMEA, mirosuri, COV
etc.
3. LIMITA DE RETINERE
Eficacitatea de epurare este mai mare de 96%.
4. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI I A
PROCESULUI

Principiul de functionare se bazeaza pe

pulverizarea de lichid in fluxul de aer ce contine compusi care trebuiesc indepartati.
Spalarea gazelor consta in solubilizarea poluantilor gazosi intr-un lichid. Acest lichid poate
fi apa simpla sau apa cu adaos de reactivi sau solventi. Exista diferite tehnologii de spalare a
gazelor si TERMODESIGN propune trei tipuri de astfel de spalatoare: scrubere cu
umplutura din material filtrant, scrubere cu auto-pulverizare si scrubere Venturi. Utilizarea
fiecarui tip depinde de caracteristicile gazului care necesita epurarea. Materialele din care
sunt executate: PP, PPH, PE etc.
5. DOMENIUL DE APLICARE:

Captarea si tratarea gazelor cu continut de aaSO2,HCl, HF, NH3 etc.

Tratamente chimice in industria aeronautica
Tratarea gazelor in industria electronica
Captarea si retinerea noxelor degajate sub forma de vapori de la baile de tratament
aatermic a suprafetelor

- In industria metalurgica, la extractia si captarea noxelor din vaporii produsi in urma

aaoperatiilor de decapare in fluxul de producere a tablelor si sarmelor

- Dezodorizarea prin spalarea chimica a gazelor din industria alimentara, aazootehnie,

sacrificarea animalelor, statii de epurare etc.

11

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

3.3. Filtrarea cu carbon activ

1. TIPUL DE TEHNOLOGIE
Adsorbtie cu carbon activ
2. IMPURITATI CARE POT FI RETINUTE
Compusi organici volatili ( COV), atat
solubili cat si insolubili ; capacitatea de
adsorbtie creste odata cu marimea
moleculelor substantei care trebuie retinuta.
3. LIMITA DE RETINERE
Eficacitatea de retinere este de 99%,
scazand cu cresterea gradului de saturatie a
carbonului activ.
4. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI SI/
SAU A PROCESULUI
Procesul implica o condensare a solventului din aer pe o suprafata solida ( forte Van der
Waals). Suprafata solida cel mai des utilizata este cea cu porozitate foarte inalta a
carbonului activ, a carui activitate este direct proportionala cu gradul de porozitate ( 1 gr. de
carbon activ poate avea o suprafata desfasurata de cca. 1200 m2). Solventul continut in
aerul care trebuie curatat este condensat prin capilaritate si retinut de carbonul activ. Acest
fenomen de adsorbtie este direct proportional cu suprafata de carbon activ si este influentat
de mai multi factori : concentratia de C.O.V. care trebuie retinuta, umiditatea, temperatura,
viteza de intrare pe suprafata carbonului activ, timpul de contact si marimea particulelor de
carbon activ. In mod normal temperatura C.O.V. nu trebuie sa depaseasca 40C. De
exemplu, pentru adsorbtia de C.O.V., pentru un debit de aer de 30.000 m3/h este necesara o
cantitate de cca. 12 m3 de carbon activ ( 7500 kg), asigurandu-se un timp de contact de
1,5sec. si o viteza de intrare de 0,3 m/s.
5 .DOMENIUL DE APLICARE In toate procesele industriale unde este necesara retinerea
si indepartarea C.O.V. sau a mirosurilor cu o concentratie mica : liniile de vopsire, industria
chimica, industria alimentara etc.

12

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Concluzie
Efectuarea acestei lucrri mi-a dat posibilitatea att s studiez mai detaliat procesele
de dispersare a gazelor de ardere provenite de la centralele termice, ct i s realizez
calculul emisiilor substanelor nocive n atmosfer prin coul de fum.
Partea a doua a lucrrii a constat din calculul nocivitilor eliminate cu gazele de aer
n atmosfer. Astfel am determinat urmtorii parametrii de baz:

particule solide Cp.s max = 211890,46 mg/m3

oxizii de sulf CSOx max = 48,53 mg/m3
oxizii de carbon CCO max = 79,71 mg/m3
oxizii de azot CNOx max = 5,22 mg/m3

n urma calculelor de dispersare a emisiilor gazelor de ardere am observat c

concentraiile gazelor evacuate prin coul de fum depesc concentraiile maxime
admisibile. Din acest motiv au fost analizate diferite metode de desprfuire i tratare
a aerului.
Separatoarele de praf trebuie astfel construite i exploatate, nct s se realizeze un
consum minim de energie i un grad de separare ct mai ridicat, n condiii de
fiabilitate maxim.
Mrimea particulelor de praf i gradul de separare pentru diferite tipuri de separatoare
de praf sunt n strns corelaie.
Dac se are n vedere problema descenurii gazelor de ardere, se poate trage
concluzia c, pentru obinerea concentraiei prafului de 50 mg/m3 n emisie n gazele
de ardere, singurele instalaii capabile de aceste performane sunt electrofiltrele i
filtrele cu saci.
Gradul de reinere este ridicat, de peste 99 %, chiar i pentru particulele mici, avnd
diametrul sub 1 m

13

Calculul dispersrii nocivitilor evacuate n atmosfer cu gazele de ardere

Bodiu Constantin

Bibliografie
. . 1991.
.. . 1992.
Bazil Popa i colab. Manualul inginerului termotehnician (MIT), vol. 1,
Bucureti: Editura Tehnic, 1986
Cornel Ungureanu Generatoare de abur pentru instalaii energetice, clasice
i nucleare, Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic, 1978
Nicolae A. Pnoiu Cazane de abur, Bucureti: Editura Didactic i
Pedagogic, 1982
Constantin C. Neaga Tratat de generatoare de abur, vol I, Bucureti:
Editura AGIR, 2001, ISBN 973-8130-67-0
Breswar Gerald Brevet de inventive Procedeu de curatare umeda a
gazelor de ardere
Cristian Iosifescu Curs STSP

http://785.ro/wp-content/uploads/Protectia-atmosferei-masuri-de-prevenire
https://ru.scribd.com/doc/245475775/bazele-ecologiei
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/metalurgie-si-siderurgie/procesesi-aparate-de-ardere-a-gazelor-combustibele-mecanica-organe-de-masini133292.html

14