Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8 1998 1. PRESCRIPTU TEHNICE “Normatio privind proiectarea clidirilor de locuinge. Ceringe conform Legea r.10/199S", indicativ NP 016-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.71(N din 27 ‘martie 197 :MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIULUI ORDIN Nr.71/N/ din: 27.03.1997 Avand in vedere: ~ Avizul Consiliului Tehnico-§tiingific nr.325/1.11.1996; + in temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, ~ In conformitate cu Hotarérea Parlamentului nr.12/1996 si a Decretului nr.591/1996, + Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. - Se aproba 'Normatioul privind proiectarea cladirilor de locuinge Ceringe conform Legea nr. 10/1995 Indicativ NP - 016 - 97 Art.2 - Normativul de la art.1 se publicd in Buletinul Construciilor Art3 - Prezentul Ordin intra in vigoare la data publicérii in Buletinul Constructiilor. Art - Directia Programe de Cercetare gi Reglementai Tebnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE §TIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE PE BAZA CERINTELOR CONFORM LEGEA 10/1995 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII - IPCT - SA BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: Ing. SERBAN STANESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: Dring. DAN CAPATANA. SEF DEPARTAMENT ARHITECTURA: Dr.arh STEFAN BARTHON RESPONSABIL LUCRARE: Arh. JOANA ATANASESCU Avizat de: CTS - MLPAT DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE $TIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT. DIRECTOR; Ing. OCTAVIAN MANOIU RESPONSABIL TEMA: Ath. DOROTEIA COCHECINORMATIV DE PROIECTARE ACLADIRILOR | INDICATIV NP - 016-97 DE LOCUINTE CERINTE CONFORM LEGEA 10/1995 L GENERALITATI 11. OBIECT 1.1.1, Prezentul normativ stabileste: ~ conditiile tebnice, parametrii $i nivelurile de performanji minim admisibile corespunzatoare ceringelor la care trebuie si rispunda construcfiile de locuinge. ~ condigiile de amplasament corespunzitoare constructiilor de locuinge > cadrul legislativ privind proiectarea, execusia si exploatarea construcfiilor de locuinge. 112, Cerinjele ce trebuie urmétite in proiectarea, execusia si exploatarea construcfiilor de locuinfe sunt cele stabilite prin legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii. 12, DOMENIU DE APLICARE $I CONDITULE DE UTILIZARE 12. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la proiectarea construcilor de locuinge aflate in mediul urban gi rural, exclusiv anexele gospodaresti (cladiri de locuinje de "tip urban") 12.2. Prevederile prezentului normativ vor fi avute in vedere gi la ‘modernizarea, reamenajarea, repararea sau consolidarea construcfiilor de locuinge existente. 12.3, Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: - organismele de administratie tetitoriala precum si alte persoane fizice sau juridice care inigiazd investitii in domeniul locuingelor (cap. sit) Elaborat de: Aprobat de: INSTITUTUL DEPROTECTARE, _| MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE CERCETARE SI TEHNICA DE [SI AMENAJARI TERITORIULUI CALCUL IN CONSTRUCTIL cu ordinul nr: 71/N din 27.03.1997 4 1.24. 125. 1.26. 12.7. 12.8. - verificatorii de proiecte gi expertii autorizayi in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.IV) - elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului ale Planurilor Urbanistice Generale si Zonale (PUG, PUZ), ale regulamentelor de urbanism generale gi locale, referitor la specificul fanctionalsi condigiile de amplasare ale constructiilor de locuinge (cap.II si IV) - elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate precum gi a proiectelor tehnice (cap.III si IV) Prin prezentul normativ sunt reglementate conditii de calitate admisibile (niveluri de performanyi - conform cap.IV) corespunzitoare categoriei de importanja C, urmand ca pentru constructii de categoria I), acestea sa fie stabilite de catre proiectant de comun acord cu beneficiarul. Pentru constructii de categoria C, de importanyd superioare acesteia, proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta gi alte niveluri de performangé, dar in nici un caz inferioare celor prevazute prin prezentul normativ. Performangele corespunzatoare condifiilor de calitate stabilite prin prezentul normativ, trebuie realizate si menyinute pe intreaga durata de existengd a constructiilor. La proiectarea unei construcfii de locuinte se vor respecta, pe Inga prevederile prezentului normativ, toate documentele legislative specifice domeniului, in vigoare la acea data. Pentru cazul locuinjelor din cladiri cu mai multe funcgiuni se vor avea in vedere gi reglementitile specifice funcjiunilor respective.ANEXA L1. ‘TIPOLOGII - CLADIRI DE LOCUIT - functie de: 1. Zona teritoriald @ URBANE - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei urbane @ RURALE - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei rurale. 2. Modul de locuire @ UNIFAMILIALE - cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinje) avand acces propriu gi lot folosit in comun; + cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinte) avand acces gi lot folosit in comun; @ COLECTIVE 3. Conformare si amplasare pe lot @ IZOLATE + cladiri de locuit amplasate izolat in cadrul unui lot @ CUPLATE + cladiri de locuit cuplate cate doua, pe limita dintre dou loturis @ INSIRUITE - clidiri de locuit amplasate pe intreaga lagime a loturilor @ COVOR - cladiri de locuit (de forma L sau U) ampla- (RETEA) sate in lot pe limita a doua sau trei laturi, cuplate sau nu cu cladirile vecine; @ TERASATE - clidiri de locuit cu apartamente suprapuse in retragere, pe teren panta. NOTA: —_Nofiunea de "covor" este proprie cladirilor de locuit individuale, iar cea de "rejea" color colective IL. ILL. TLL. 4, Regimul de inaltime @ FOARTE REDUS -P,P+1 @ REDUS -P42+ P45 @ MEDIU -P+5+P+iL @ INALT - cu inaljime P+11 pand la max. 45m (cota pardoselii ultimului nivel folosit, fapé de nivelul terenului) @ FOARTEINALT _ - peste 45m. CADRUL LEGISLATIV privind investitia de locuinte CADRUL GENERAL Pentru objinerea unor locuinge de calitate corespunzatoare, in procesul de proiectare, executie gi exploatare se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. Pentru autorizarea construirii unei cladiri pentru locuinye (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile Legii 50/1991 (care stabileste metodologia privind autorizarea constructiilor; modul si condigiile de concesionare a terenurilor, si conditiile de acordare a sprijinului financiar pentru realizarea locuinjelor) Ordonanya Guvernului Roméniei nr.4/1994 privind modificdri ale Legii 50/1991, precum gi Legea 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. MENTIUNE: Pentru condigii privind autorizarea, verificarea documentatiei de proiectare si executie, precum si urmérirea comportdrii in exploatare a unei cladiri de locuinge se va consulta Anexa generala Al.ANEXATL DOCUMENTE CONEXE Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii Legea 50/1991 - privind autorizarea executarii constructiilor gi ugele masuri pentru realizarea locuinyelor Legea 125/196 - Legea pentru modificarea gi completarea Legii Legea 18/1991 Legea 33/1992 Legea 83/1994 Legea 114/196 Legea 137/195 HGR 727/1993 HGR 592/193 republicat in temeiul art.III din HGR 761/195 nr.50/1991 ~ Legea fondului funciar - privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica - pentru aprobarea unor ordonange ale Guvernului emise in baza Legii 58/93 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonange gi asigurarea contractarii ~ Legea locuingei - Legea protectiei mediului = pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a _licitagiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectirii investipiilor publice = pentru aprobarea Regulamentului privind proce- durile de organizare a licitayiilor, prezentarea oferte lor gi adjudecarea investigiilor publice HGR 112/1993 HGR 63/1994 HGR 5/1992 HGR 51/1992 republicat in 1996 Ordonanga 12/1993, Ordin MLPAT 91/1991 Ordin MF-MLPAT 1743/69/N/1996 (Anexa) - privind componenta, organizarea gi functionarea Consiliului Internagional de avizare lucrati publice de interes nafional si locuinye sociale. + de aprobare a Regulamentului privind organizarea licitagiilor pentru achizigiile publice de bunuri + privind spafiile cu alte destinapii, din fondul locativ de stat, deginute cu titlul de chiriag de Uniunea Artistilor Plastici si unitajile sale componente - privind unele masuri pentru imbunatajirea acti- vitatii de prevenire gi stingere a incendiilor - privind achizigiile de bunuri si investigii publice - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare gi a consinutului documentatiilor prevazute de Legea 50/91 = Norme metodologice privind conginutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documen- telor de licitagie, al ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor publice Ordin MAPPM 125/196 - pentru aprobarea Procedurii de reglementare a HGR 525/1996 activitayilor economice gi sociale cu impact asupra mediului inconjurator = pentru aprobarea Regulamentului general de urbanismHGR 925/1995 Ordin MLPAT. TTIN/1996 HGR 273/1994 HGR 261/1994 10 - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si enpertizarea tebnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucririlor, si a constructiilor ~ pentru aprobarea Indrumatorului privind apli- carea Regulamentului de verificare gi expertizare tehnicd a proiectelor, a execusiei lucrarilor si construcfiilor - privind aprobarea Regulamentului de recepsie a Jucrarilor de constructii si instalayii_ aferente acestora = pentru aprobarea @ Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii @ Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanté a constructiei @ Regulamentului privind urmarirea comportarii exploatare, intervengii in timp gi postutilizarea construcfiilor. II. CRITERI URBANISTICE CU PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTIULOR DE LOCUINTE IIL.1. Considerente generale Construcfile de locuinje se amplaseaz’, de regulé, in cadrul intravilanului localitatilor, avand avantajul legiturii cu dotarile din suprastructura gi infrastructura edilitara existent. in cazul amplasirii locuinyelor in afara localitajilor, acestora trebuie sa li se asigure toate utilitatile, prin rezolvari locale, sau prin racordari la sistemul edilitar cel mai apropiat. 112. Amplasarea in cadrul localitatii Se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu). © concentrajii de noxe maxim admise - conform prevederi STAS 12.574 @ valoarea admisibild a zgomotului: max.50 dB (A) - la 2,00 m de fayada clidirii (in caz cé nu este posibil sé se respecte aceasti conditie, se vor lua masuri de izolare corespunzatoare) IIL3. Procent de ocupare a terenurilor Se vor respecta conditiile specifice date de destinagia zonei in care ‘urmeaza si fie amplasate constructiile, respectindu-se condigiile impuse prin Certificatul de Urbanism 111.4. Orientarea fata de punctele cardinale Se va evita orientarea spre nord a dormitoarelor. ILS. Influenta vantului gi a curentilor de aer in funcyie de condigiile din zon’, de distangele dintre cladiri, se vor evita formele planimetrice si volumetrice care pot crea disconfort la nivel pietonal. "TIL6. Conditii de vecinatate La stabilirea condigiilor de vecinatate se va fine seama de prevederile existente in PUD gi in Certificatul de Urbanism IIL7. Regim de inaltime Stabilirea regimului de indlyime se va face in concordanja cu prevederile PUZ gi PUD, precum gi cu indicatorii POT si COT prevazuyi in Certificatul de Urbanism, avandu-se in vedere totodatd influenya vantului sia curengilor de aer din zon. IIL8. Accese carosabile TIL8.1. Pentru locuinfe unifamiliale cu acces total si lot propriu se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locataris = acces carosabil pentru colectarea degeurilor menajere si pentru interventia pompierilor; lei semi(carosabile) in interiorul zonelor parcelate, cu lagimea de min.3,50 m, pentru cele cu lungime mai mare de 25,00 m previzindu- se supralargiri de depasire gi zone pentru manevre de intoarcere. in cazul parcelarii pe dou’ rinduri, accese la parcelele din spate prin alei de deservire locala (fundaturi) avand: @ | = 3,50 m pentru alei de 30,0 m lungime @ 1 = min. 7,00 m (2 benzi) cu trotuare pe cel pusin o laturd gi supralirgiri pentru manevre de intoarcere Ia capat -in cazul aleilor de max. 100,00 m lungime. TIT8.2. Pentru locuinge semicolective - cu acces propriu gi lot folosit in comun, se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locataris - accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; ~ {in cazul parcelarii pe doud randuri: @ idem prevederi cap.{I1.8.1. 2 8.IIL.3. Pentru locuinte colective cu acces gi Jot folosit in comun se vor asigura: = accese carosabile pentru locatari; + accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje gi garaje IIL9. Parcaje IIT9.1. Pentru construcyile de locuinge, in funcyie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi prevazute locuri de parcare astfel: - cate un loc de parcare la 1-5 locuinge unifamiliale cu lot proprius = cite un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinye semicolective cu acces propriu gi lot folosit in comun; - céte un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinge colective cu acces gi lot in comun. HI19.2. Din totalul locurilor de parcare, pentru locuinge individuale, vor fi prevazute garaje in procent de 60-100%. TIL10. Spafii verzi Pentru constructiile de locuinge vor fi prevazute spaii verzi gi plantate, in functie de tipul de locuinge dar nu mai puyin de 2 m’/locuitor. 3ANEXA IIL DOCUMENTE CONEXE P 100 _ Normative pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de P7 P10 C2 113 C31 19 16 cw 17 14 ocuinje social - culturale gi industriale ~ Normativ privind proiectarea gi executarea constru fundate pe terenuri sensibile la umezire. - Normativ privind proiectarea gi executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii - Normativ privind imbundtagirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalajiilor de incalzire - Prescripfii tehnice pentru proiectarea, executia, exploatarea, repararea cazanelor de abur de joasé presiune gi a cazanelor de apa calda _ Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor sanitare _ Normativ privind proiectarea si executarea instalayiilor de gaze naturale _ Normativ privind condigiile de descarcare a apelor uzate in rejelele de canalizare a centralelor populate = Normativ pentru proiectarea si executarea instalapiilor electrice STAS 12574 P16 STAS 10009 STAS 10101/20 STAS 621 STAS 1478 STAS 8591/1 Pus XXX HGR 525/1996 - Aer din zone protejate Conditii de calitate + Instrucyiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic = Acustica in construcii, Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot - Actiuni de constructii. incareari date de vant. - Tluminatul natural al incdperilor la cladiri civile si industrial - Alimentarea cu apa la constructii civile - Amplasarea in localitagi a refelelor edilitare subterane execuie in sapaturd - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcfilor privind protecjia la acyiunea focului ~ Codul de procedura civilé - pentru aprobarea "Regulamentului general de urbanism” 18IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE . LOCUINTE Cele gase ceringe, obligaoriu a fi menfinute pe intreaga duratt de existengé a construcilor de locuinfe, conform prevederilor Leg 10/1995, ‘sunt urmatoarele: IV.1. Rezistent’ gi stabilitate 1V.2, Siguranta in exploatare 1V.3. Siguranté la foe _ 1V4 Igiena, sinatatea oamenilor, refacerea gi protectia mediulut 1V.5. Izolare termic’, hidrofugi si economie de energi 1V.6, Protectie impotriva zgomotului IV.1 Rezistenti gi stabilitate IV.L1. Generalitat ; TV LLL Cladirile de locuit vor fi concepute si realizate astfel incat st satisfacd ceringa de “rezistenfé si stabilitate’. Prin aceasta se ingelege 8 acfiunile susceptible dea se exercita asupra claritin timpul execugie! i exploatarii mu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente: ‘a. prabugirea totald sau parfialé a cladirii, . deformagii de marime inadmisibild, ¢ avarierea unor par{i ale cladirii, sau a instalagitlor, sau echipamentelor rezultatd ca urmare a deformagislor mart ale elementelor portante, 4d avarii reaultind din evenimente accidentale de amploare disproporyionata fafé de cauza lor inigiald on ilor utlisati VL12 sistabilitate” TV.1.1.2.1. Prin” ‘actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii* se infeleg acjiunile gi alte efecte care pot provoca eforturi unitares deformatii 6 sau o degeadare a cladirii in timpul execusiei sau utilizar sale. In prezentul normativ "actiunile gi alte efecte" vor fi denumite ctiuini” IV.1.1.2.2. Prin "prabusire” se ingelege una din diferitele forme de cedare pentru care se definese starile limita ultime, 1V.1.1.2.3. Prin “deformagii de marime inadmisibila” se injelege deformarca sau fisurarea cladirii, sau a unei parti a acesteia, care atrage anularea ipotezelor ficute pentru a determina stabilitatea, rezistenta mecanicd sau aptitudinea de exploatare a cladirii sau a unor pargi ale acesteia sau care antreneaza o reducere importanté a durabilitagii cladiri. 1V.1.1.24. Prin “avarii rezultand din evenimente accidentale de amploare disproporfionat fata de cauza lor initiala’ se ingeleg avariile suferite de clidire, importante in raport cu cauza lor inigiala (provocate de evenimente accidentale cum sunt 0 explozie, un goc puternic, o incarcare excepfionald, sau o consecinja a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate fara ca prin aceasta sé rezulte dificultaji tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile. IV.1.1.3. Ceringa de "rezistenta gi stabilitate’ se referd la toate partile componente ale cladirii precum gi la terenul de fundare, respectiv: ~ infrastructura (fundatii directe, fundafii indirecte, ziduri de sprijin, etc.) - suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale gi orizontale), - elemente nestructurale de inchidere - elemente nestructurale de compartimentare + instalagii diverse aferente cladirii - echipamente electro-mecanice aferente cladirii + terenul de fundare IV.LL4, Ceringa de "rezistenga gi stabilitate” trebuie si fie satisfacutd, cu o probabilitate acceptabilé, in timpul unei durate de exploatare rafionala din punct de vedere economic. aIV.LALS. Satisfacerea cerinjel de “rezistenga i stabilitate’ se poste asigura numai in cazurile in care "hu intervin situafii de solictare eu probabilitate deosebit de mica de producere gi care mu au fost avute in vedere Ia protectar® «nu se produc erori umane grave in fazele de conceptie, Proiect2Fe> realizare gi utilizare ale cladiri. 1V.1.2. Condigi de calitate corespunzatoare ceringei de reaistenga $i stabilitate Cerintei de "szistenga gi stabilitate' i corespund conditii de calitate pentru clidirea in ansamblu si pentru partie sale components referitoare re eabitivate, rezistenga mecanicd, ductilitate, rigiditate, durabiliate IV.1.2.1, Stabilitate Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oriciror averit provenite din: ~ deplasarea de ansamblu (de corp rigid) ceetele de ordinul TI datorate deformabilitayit structurit in ansamblu; “ flambajul sau voalarea unor elemente individuale IV.1.2.2. Rezistenta Reristenfa unei cliri presupune excluderea oriciror aver} provenite din eforturle interioare intr-o secyitne sau intr~un element, aja um acest requlta din proprietagile geometrice gi mecanice respective (inclusiv din fecral degradarii in timp a acestor proprietii) Rezistenta implict ~ rezistenga ultima; «= reziscenga in timps ~ rezistenta la prabusire progresiv’s Revistena ultima se refer la capacitatea de rezistenfé fara aingete sou depagiea stil limit ultme, in condipile unor intensiray de virfale actiunilor. i pezistenga in timp se refer la eapacitatea de rezistenft Ia diferite 8 actiuni mecanice de durat in timp. fard aparitia unor modificiri in sens defavorabil Rezistenta 1a prabugire se referd Ia capacitatea de rezistenta fara extinderea cedaii sau prabusirii pe ansamblul cladirii atunci cdnd se produc cedari locale (distrugeri, deformagii remanente mari, ete.) provenite din diferite cauze (incarcari accidentale, explozii, incendii, gocuri mecanice, incdrcdri repetate sat incarcari prelungite de durata excesiva). 1V.1.2.3. Ductilitatea ‘Ductilitatea unei clidiri implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si subansamblurilor structurale (deformayii specific, rotiti) fard reducerea semnificativa a capacitayii de rezistenta (in cazul actiunilor statice) si fird reducerea semnificativa a capacitafi de absorbyie a energie! (Gn cazul actiunilor dinamice, inclusiv a celor seismice) IV.1.24. Rigiditate Rigiditatea unei cladiri implica: - limitarea deplasarilor gi deformagiile structurii i a elementelor nestructurale - limitarea valorilor rispunsurilor dinamice (amplitudine, aeceleratit) « limitarea fisurarii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat gi de zidarie). IV,1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei cladiri se refera la: ~ satisfacerea exigentelor de performangd de la 1V.1.2.1 -IV.1.24 pe toata durata de viayé a cladirits limitarea deteriorarii premature a materialelor gi partilor de constructie datorita proceselor fizice, chimice si iologice Durata de viaga este perioada in cursul careia performangele cladirii vor fi menginute la un nivel compatibil cu satisfacerea ceringelor Stabilirea duratei de viayé corespunzatoare (rational) din punet de vedere economic se obfine prin luarea in considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt - costurile conceptici, executiei si exploatarii, ~ costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare, 9-riscurile gi consecingele unei diminuar a performanfelor cladirii in timpul duratei de exploatare 4i costul asiguraril corespunzaroare acestor riscuris - renoviri partiale propuse, ~ costul inspectiilor, intretinerii si reparapiilor = costul demolatii ~ costul masurdrilor de protecyie # mediului 1013. Principii gi metode pentru verificarea satsfaceritceringi de “rezistensa si stabilitate” TV 13.1, Neificarea satisfacerii ceringei de sezistengs si stabilitate se face, in general, pe baza conceptului de stari limita 101.32, Stare limita se definese in conformitate eu STAS 10100) si se impart in doud categorii: a stari limita ultime (care se refer’ la exigenyele de performans stabilitate, rezistenyé gi ductilitate) by stiri lita ale exploatarii normale (care se referé la exigents de ade performanté de rigiditate). 1.13.3. Verificarea satisfacerii ceringei de “rezistenga gi stabilitare> pe baza conceptului de stari limita presupune stabilirea nor modele de valcul corespunzatoare, care includ toyi factor susceptibili dea interveO" Modelele de calcul trebuie si fie suficient de precise pentru a estima comportarea cladiri si paryilor sale componente si vor fine seama de: vtalitatea probabilé a execuyiel corespunzatoare unui nivel tehnic minim acceptabil ; ~ gradul de incertivudine al informayilor eare stat la baza proteclant constructiei - lucririle de intreyinere prevazute 1V.1.3-4, in cazul in care metodele de calcul analitice nu sunt plicable intro anummita situafie concreti verificarea satisfacerit cerin{é! de “rezistenta si stabilitate” trebuie realizata prin metode experimentale 20 (incercati pe elemente, subansambluri, sau ansamblul cladirii in situ sau in laborator, la scara naturalé sau pe metode induse). Desfaigurarea incercarilor gi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementirilor tehnice specifice. 1V.1.3.5. Respectarea cerinfei se asigura gi prin masuri specifice referitoare la: ~ concepfia general si de detaliu a cladirii, calitatea execuiei $1 executarea lucrarilor de intreyinere necesare; - proprietitile, performantele, utilizarea gi modul de punere in operd a materialelor gi produselor de constructie. 1V.1.36, Avariile cauzate cladirilor de evenimente accidentale gi care sunt disproportionate in raport cu cauza lor inifiald, pot fi limitate sau evitate prin masuri adecvate privind: = determinarea riscului de aparigie a unor astfel de evenimentes - adoptarea unei configuratii a structurii care nu prezinta sensibilitayi la astfel de evenimente; - asigurarea structurii cu ductilitate corespunzatoare, IV.13.7. Asigurarea durabilitayii implicd masuri de protectie la actiunile agentilor fizici, chimici si biologici din mediul inconjurdtor (natural gi de exploatare) fn cazul cladirilor de locuit cu elemente de beton armat si precomprimat se vor avea in vedere prevederile STAS 10107/0-9 referitoare la valorile minime ale grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturilor. in cazul cladirilor de locuit cu pereti de zidarie se vor avea in vedere prevederile normativelor P2 gi C17 referitoare la tencuieli IV.14, Factori care intervin la verificarea satisfacerii ceringei pe baza conceptului de stdri limita Factorii care intervin Ja verificarea satisfacerii cerinjei pe baza conceptului de stéri limita sunt: 1. actiunile agentilor mecanicis a2, influentele mediului naturals 3, proprietatile materialului; 4. proprietatile terenului de fundares 5, geometria structurii in ansamblu gi geometria elementelor de constructii; 6, metodele de calcul. IV.1.4.1. Actiunile agengilor mecanict TV L411. Clasificarea gi gruparea acfiunilor agentilor mecanict pentru calculul clédirilor de locut se face conform S TAS 10101/0A. Evaluarea incercérilor permanente se face conform STAS 1010/1 Definirea incdrcarilor datoritd procestl conform STAS 10101/2. lui de exploatare se face 1V.14.1.2. Valorile normate ale incaredrilor utile, uniform distribuite pe plangeele cladirilor de locuit sunt date in tabelul A in conformitate cu prevederile STAS 10101/2A1 Valorile normate se refera la incar valori maxime in conditii normale de explostare. Valorile normate nu tin seama de: - efectele dinamice produse in timpul exploatarit ‘nearedrile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe case de carile utile curente gi reprezinté bani, etc.) compartimentare neportantis 1V.1.4.1.3. incarcarile date de peretii de c derare ca incarcéri uniform cu greutate de cel mult 3 KNim se iau in consi distribuite pe plangeu dupa cum urmeaza: ~ perefi cu greutatea pand la 1,5 KN/m..055 KNim* ~ pereti cu greutatea intre: 1,5-3,0 KN/m...1,0 KN, im Pentru peretit cu greutai mai mari, inearcarile se vor calcula conform datelor reale (ca intensitate si poviie) 2 Tabel A pM Destinatia suprafeyei inearcate Valoarea norma 3 incdrearii KN/m* 1 |Incaperi in interiorul apartamentelor (inclusiv coridoare gi dependinye) 7 [Spay de acces in exterioral apartamentelor [30 (coridoare, vestibule, scari, podeste) Balcoane gi logii - cea mai defavorabila dintre ipoteze: a, incdrcare distribuitd pe o banda de lagime —|4,0 0,8 min lungul balustradei : , b. incdrcare distribuita pe toad suprafaja 2,0 feaiconulut 4 [Poduri a. necirculabile 0,75 b. circulabile + in incaperi 1,75 ~ in spagiile de acces 3,0 c. utilizate ca etaje tehnice - in incaperi 20 pe caile de acces 230 5 |Acoperiguri si acoperiguri terasa necirculabile jou panta: ja. > 1:20 5 fb. 1:20 0.75 6 | Terase circulabile a. utilizate pentru odihna fra posibilitatea —_|2,0 uunor aglomerari mari + pe cle de acces 3,0 b. cu posibilitatea unor aglomerari mari 4,0 (inclusiv caile de acces) 2OBSERVATH: 1. fncarcarile de la pot 5 si 6 inlocuiese incdrearea din zipada numai dacd sunt mai defavorabile decat aceasta 2. incarcarile de 1a pet.5 sunt raportate la proiectia orizontala a suprafeyei acoperigulti 2. Conditiile in care podurile i acoperigurile sunt considerate necirculabile sunt date in STAS 10101/2A1 1V.14.1.4. Acoperigurie, terasele, plangeele, searile $+ balcoanele se verificd suplimentar la 0 incarcare concentrata vertical aplicata pe elemente, in pozitia cea mai defavorabild, si in absensa altor incarcri verticale utile sau din vant. {ncarcarea concentrata, considerata aplicata pe © suprafaya de 10X10 cm se ia dupa cum urmeaza: = plangee gi scati 1,5 KN - acoperiguri, terase, balcoane 1,0 KN - acoperiguri pe care se circuld numai pe podine 0,5 KN 1.1.41. Pereyii de compartimentare neportanyi vor verificagi la cea mai defavorabild dintre iporezcle: s. inearcare orizontald,liniara gi uniform distribuité de 0,5 KN aplicata la o inalyime de 0,9 m de la cota pardoselit b. greutatea unor obiecte sanitare suspendate (forja vertical) > 1 KN ¢ greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) -forka verticald > 2 KN/m’ de suprafata verticala de perete 1.14.16. Volorile normate ale incarcarilor utile, verticale gi orizontale pe balustrade, parapeti si atice fa cladiri de locnit se sa conform STAS 10101/1A1 dupa cum urmeaza jn incaperi din interiorul apartamentelor, 1a poduri circulabile gi la ‘crave circulable fara posibilitate de aglomerari mari... 05 KNim - pentru balcoane, coridoare, seari si podeste eee 1,0 KNim rile servese pentru calculul elementelor balustrade, 4 parapetului sau aticului gi se considera aplicate pe mana curenté a acestuia. ‘Actiunea orizontalé nu se va considera simultan cu cea verticali IV.14.L7. Reducerea incarcarilor utile pe elemente portante orizontale principale, pe elementele portante verticale si pe fundatiile acestora se stabilegte conform prevederilor STAS 10101/2A1 : 1V.L.4.1.8. Valorile coeficienjilor de incarcare (n) gi cele ale fracyiunii de lunga durata (n‘) se stabilesc conform STAS 10101/0A dupa cum urmeai 4, pentru incirearile uniform distribuite pe plangee date in tabelul A se iau valorile: Valoarea incarcarii nor mate a a pana la 2 KN/m* 14 intre 2-5 KN/m’ 13 o4 peste 5 KN/m” 1,2 &. pentru incarcdri distribuite in lungul unei linii la balustrade, peretii despartitori, etc. orientate pe directie verticala sau orizontala se iau valorile: n=12 n'=0 OBSERVATIE: 1. Coeficientul incdrcarii (n) se foloseste pentru gruparile de incarcari fundamentale in cazul verificdrii la starea limita ultima de rezistenga si stabilitate. 2. Coeficientul fracyiunii de lunga durata a incarcarilor temporare variabile (n') se foloseste dupa cum urmeaza: - in gruparile de incdrcéri fundamentale: @ pentru verificarea la starea limita exploatrii normale sub efectul fracyiunii de lunga durata a incércarilor, -in gruparile de incarcari speciale: @ pentru verificarea la starea limita ultima de rezistenga si stabilitate 25© pentru verificarea la starea limita a exploatarit normale: + in cazul actiunii seismice in orice alte cazuri precizate cna 'n nu includ efectele dinamice eventuale prin tema de proiectare 3, Coeficie IV.1.4.2, Influengele mediului natural W142. reed fortelor seismice conventionale de caleul pentru cladiri de Tocuit se face in conformirate cu prevederile Normauivulut P10. 11.422. Valrile normate ale incirearilor din van cocci partial de siguranta care multiplica valorile inearearilor nosmate pent pptinerea incarcirilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/20. 1.10.23. Valorile normate ale incdrcarilor din 2ipad si coeficientii parjiali de siguranga care multiplica in catile normate pentru obtinerea Frearearilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/21. 1.1424: inciredrile din temperatura exterioara sunt stabilite prin: _STAS 10101/23 - definirea incarcarilor = STAS 10101/23 A - valorile normate, valorile de calcul ale incarcirilor cocficientii incarcarilor si 1V.1.4.3. Proprietagile materialelor IV1434. Proprietatile de rezistenya $1 naterialelor se definese conform prevederilor ST 4 gi de deformabilitate ale ‘AS 10101/0 1.1432. Valorile caracteristice, coeficiengit de sigurants pelt! materialele gi valorile de caleul ale rezistentelor raterialelor se Vor stabili von conformitate cu reglementarile tehnice corespunzitoare principalelor materiale de constructie: ~ beton STAS 10107; STAS 10108/0/1/2 - ote - zidarie STAS 10104. -lemn STAS 856. TAS 856 - stabilestereistenele admisibile ale lemnulut de constructie 6 b. in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in cazul altor materiale de constructie traditionale (sticl4, piatrd, materiale plastice, ete.) c. in conformitate cu agrementele tehnice respective pentru materialele de constructie netradigionale. 1V.1.4.4, Proprietigile terenurilor de fundare IV.1.4.4.1. Proprietatile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologica-tehnica gi geotehnicd in conformitate cu STAS 1242/1 gi cu celelalte reglementiri tehnice specifice care se refera la metodele de determinare a acestora. 1V.14.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale piménturilor se stabilese conform STAS 1243. 1V.1.4.4.3. Valorile normate gi valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilese conform STAS 3300/1/2. IV.14.5. Geometria structurii in ansamblu si a elementelor de constructie 1V.1.45.1. Parametrii geometrici ai structurii in ansamblul ei gi cei ai elementelor de structura se considerd a se incadra in sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600 (clasele de precizie gi valorile toleranjelor) in funcyie de dimensiunile respective. 1V.1.4.5.2. Blementele nestructurale de constructie care trebuie si satisfaca cerinfa de "rezistenja gi stabilitate’ se considerd a se incadra in sistemele de toleranje prevazute prin reglementarile corespunzitoare. IV.1.4.5.3. Elementele de structura gi nestructurale netradisionale se vor incadra in sistemul de toleranje prevazut in agrementele tehnice respective. at1V.1.4.6, Metodele de calcul 1V1.46., Pentru cladirile de locuit se fol caleul ca gi pentru toate celelalte cladirt civile gi industriale. josese aceleagi metode de 1V.146.2. Pentru elementele de structurd din beton armat, beton precomprimat, ofl si 7idarie precum si pent terenul de fundare, metodele rr caleul sunt Bazate pe conceptul de stare limita Principiile de bazi ale metodelor de calcul sunt date in: ~ STAS 10107/0 - pentru beton armat gi beton P: = STAS 10108/0 - pentru ofels - STAS 10104 - pentru zidaries “STAS 8316 - pentru terenul de fundare. yrecomprimats fe calcul bazate pe conceptul de stare 1.4.6.3. Pentru metodele ds ae jlite prin STAS 10101/0. timita, grupirile de incercari sunt stabi 1V.1.464, Pentru elementele de structurd din lemn, metoda de calcul este bazata pe conceptul de rezistenje admisibile Principiile de baza ale metodei de calcul sunt stabilite prin STAS 856. 1.1465. Pentru elementele de structurd din lemn, gruparca incércérilor se face conform STAS 763/1, cu exceP}it clementelor garpantei pentru care gruparea incarc&rilor se face conform STAS 856. IV.1.4.6.6. Pentru calculul cladirilor cu pereti ees ae principiilor generale incluse in standardele mengionate la IV. es 1.2. SC Vi fine seama gi de prevederiteurmatoareior replementiritehnice: sae onpatiprivind alcaturea, calculul yi execuraresstructisT0r de zidaries P 85 - Instructiuni tebni structura din diafragme de beton. ce pentru projectarea constructilor cu 1.1467, Pentru calculul seismic al cladirilor de locuit metodele prevdzute in Normativul P 100 vor fi wilizate dupa cum urmeazd: 28 a. pentru cladirile de locuit incadrate in clasele de importanga III $i IV este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curenta (metoda A). b. pentru cladirile de mare repetabilitate gi pentru cladirile inalte cu structura din beton armat sau ziddrie portanta precum si pentru cladirile incadrate in clasa de importanyé III care nu respect in totalitate prevederile referitoare la alcatuirea de ansamblu din normativul P 100 se recomands folosirea metodei de proiectare bazaté pe considerarea proprietaqilor de deformare n (metoda B). ¢. aplicarea metodei B este obligatorie in cazul cladirilor foarte inalte. inearé a suucturii 1V.1.4.68. Determinarea incarcarilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de rezistenta se va face conform prevederilor Normativului P 100. Verificarea satisfacerii cerinyei de rezistent’ gi stabilitate se va face pe baza metodelor stabilite prin reglementarile specifice, pentru elementele de constructie si materiale tradigionale sau agrementele tehnice pentru elementele de consteuctie gi materialele netraditionale. 1V.1.4.69. Proiectarea antiseismicd a instalapiilor si echipamentelor din cladirile de locuit se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100. IV.LS. Criterii, parametri $i nivele de performanga corespunzatoare ceringei de rezistenga si stabilitate IV.LS.L. Pentru cladirile de locuit, verificarea satisfacerii ceringei de rezistenfd gi stabilitate se face cu citeriile sau parametrii de performangé folosigi pentru toate cladirile civile gi industriale precum gi cu eriteriile specifice din prezenta reglementare. IV.155.2. Nivelurile de performanya asociate satisfacerii cerinjei de rezistengé si stabilitate sunt cele corespunzitoare constructiilor din clasa de importanya III, conform STAS 101000/0. 29| cladirilor de locuit se 4 in conformitate cu IV 15.3. Nivelurile de performanga seismica srabileste prin, incadrarea in clasa de important Normativul P 100 dupa cum urmeaza: Clasade | Coeficient de Ir. | Funcyionarea importanga [importants («| rt. 1 |ctadiri de locuit (cu exceptia celor de ut «= 1,00 a pet.2) > | ciadiri de tocuit parter sau parter $1 Vv a= 08 un eta OBSERVATI: 1. incadrarea in clase de importants §t valorile coeficientilor « din tabelul fe mai sus sunt minime, Beneficiarul poate solicita, prin tema de proiectare, incadrarea cldiri le niveluri msi ridicate de performanta seismic’. 2. in cazul cladirilor cu funcyumt multiple, important’ diferite, ansamblul cladirit coeficientul de import corespunzitoare acestuia ocupa cel P\ clad. incadrarea in clase de se va proiecta pentru rangi cel mai_mare dacl funciiune! ragin 15% din suprafayaintregit 1V.154. Pentru perefii interiori neportant! S¢ stabilesc urmatoarele criterii gi nivele de performanya «. deformagile normale pe planul peretelui VEL S, by nu trebuie i depagease” valoarea de 5 mm sau 1b incarcarile de exploatare prevazute la IV. 11/500, in care H este indlgimn ty deformarea instantanee normald pe planul pere Ae centrul unui element de perete, datorita reze trebuie sd depageasca 5 mm; ¢, deformatia remanent provor pet. IV.LALS a, na trebuie Fastantanee normald pe planul peretlor ea peretelui in mm; celui, intr-un punet situat marii unei persoane, nu ata de incarcarile de exploatare, prevazute 12 j fie mai mare de 10% din deformaya 30 om IV.15.5. Accelerajia vibragiilor cladirii sau a uneia din partile sale componente se limiteazi, in funcyie de frecvenyé, dupa cum urmeazi acceleratia verticald (a) in mis* in functie de freeventa (f) =4HZ a=10"°- 10° f i 8 Hz a=Sxl0? =8+100 Hz a=6,25x6x10" baer verticala (a) in fanctie de frecvenys (£) cu conditia ca vite julard de torsiune a cladirii sa fie mai m: ae uni ae are de 0,0012 adis f=1+2 He 2=3,6x10° £=2+100 He a=1,8xfxl0" IV.15.6. Variatia vitezei de migcare , r le migcare a ascensorului nu va depagi ~ acceleratia < 1,2 m/s* - deceleratia < 9,81 mis* IV.1.6. Reguli de proiectare sever it ee Pentru cladirile de locuit, regulile de proiectare sunt cele al valabile pentru clidirile civile gi indi industriale similare, | c adauga prevederile re isi adaugt prevederile din prezentul capitol referitoare la protectia antiseismics a clementelor nestructurale gi a instalatiilor. set ua ie 2, Procictateaantiseismicd a elementelor de compartimentare side inchidere se va face, dupa caz, in una din urmatoarele ipoteze: a. ca ficénd parte integranta din sistemul structural; os b. cu legaturi care sa permita deplasari relative libere in raport cu structura; ¢. solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel incat fisurile ede migcarea seismica sa fie imitate moses 17.163, Element sagt Bement neta entree ean inpane Je fam, elemente decorativ tructurd giv 4s fa, eset dsr , parapefi) vor fi ancorate de structura gi vor fi imensionate astfel incat sub actiunea incarcaril ‘ ‘ ririlor seismice conve definite fa art, IV1.46.8.5 sa inet stm si mentina integritatea fizicd astfel incit si nu mna e i sau rniti provoace, prin cadere totald sau parila, pierderi de vey omenest at de persoane in exteriorul cladirt 1.1.6.4. Verificarea la acyiunea seismicd a elementelor de constructi¢ parte din structura de rezistenga gi pentru SOF nu se mur, are ca obiect principal 4 de rezistenji pentru interioare care nu fac ’ pistrarea integritajii dupa cutre clementului de structur urmareg asigurarea ancorarii menginerea stabilitayis IV.165. Pentru a se sigura evacuarea in siguranga a chidirii in cazul .dea urmatoarele masuri e vor preve unui cutremur sever, 8¢ Vor PF‘ s . a. usile apartamentelor si cele de evacuate din cladire vor fi proiectate fi rile astfel incat si se evite pericolul de blocare 2 acestora (in functie de valo deplasirilor relative de nivel probabile)s 'b. pardoselile gi finisajele de pe calle de gstfel incat avarierea lor s4 nu impiedice circulayia persoanelo: evacuare vor fi proiectate de ii gi 1V.1.66. incadrarea in categorii seismice & sistemelor de instalagi § : onformitate cu Normativul cchipamente din clidirile de locuit se face in 100 astfel: categoria seismica A @ sisteme de ascensoare (in @ sisteme de protectie impotriva incendiilors @ sisteme de iluminat b, categoria seismica B © sistemele de ventilare / com @ sisteme de tavane suspendate @ retele de conducte cazul cladirilor cu mai multe niveluri); ditionare a aerisirii, OBSERVATIE: ; in cladirile multifuncyionale incadrarea diferentiat daca conditiile de aleatuire functionarea separata 1a categorii seismice se poate face ale sistemelor respective Permit 32 1V.1.6.7. Clasificarea seismica a instalagiilor gi echipamentelor in categorii seismice se face conform reglementarilor in vigoare; 1V.L68. Punctele termice, centralele termice, posturile de cansformare gi stagiile de pompare ce deservese cladirile de locuit vor fi amplasate, de reguld, grupat, in cladire independenta. ‘Atunci cand se amplaseaz in interiorul clidirii de locuit, posturile de transformare se vor echipa cu transformatoare $i intrerupatoare uscate sau cu ulei sintetic incombustibil; 1V.1.6.9. Centralele de ventilayie si de conditionare a aerului se vor amplasa, de regula in subsolul sau la parterul cladirilor. 1V,1.6.10, Rezervoarele pentru alimentarea cu apa se vor monta, de regula, in exteriorul cladirilor. 1V.16.11, Traseele conductelor de alimentare cu apa rece gi apa calda, de canalizare, de incalzire, de ventilare gi de alimentare cu energie electri se vor stabili astfel incdt si se reducd la strictul necesar numarul $i dimensiunile golurilor necesare, traversarii acestor conducte prin elementele de structura ale cladirii Prevederea de goluri si slituri in elementele nestructurale se va face numsi in pozijiile gi eu dimensiunile prevézute in reglementarile tehnice in vigoare, 1V.1.6.12, Legaturile (ancorajele) instalatiilor / echipamentelor cu elementele de constructie de care sunt fixate, vor fi astfel proiectate incat ele sa nu constituie puncte slabe. Legaturile (ancorajele) trebuie s@ reziste in eventualele situayii speciale de solicitare care pot apare in timpul exploatarii normale sau in timpul seismuluis - deplasarea relativa a reazemuluis - résturnarea, alunecarea si/sau résucirea instaagiilor sau echipamentelor. {n acest scop se recomanda adoptarea unor detalii verificate in practic: 1V.L6.13. Traversitile conductelor peste rosturile antiseismice se vor face numai la subsol sau la etajele inferioare unde deplasarile relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici, 33ANEXE IV.1. DOCUMENTE CONEXE STAS 10101/0A - Acyiuni in constructt Clasificarea si eruparea aciiunilor pentru constructit civile gi industriale. STAS 10101/2 ‘Actiuni in constructii. Incercari datorare procesului de exploatare. cjiuni in construcyi. Incercart tehnologice din xpleatare pentru construciii civile, industriale agrozootehnice. STAS 10101/2A, STAS 10101/20 - Acyiuni in constructit incercari date de vant. STAS 10101/21 — - Actiuni in constructit incercari date de zapada. STAS 10101/23 - Actiuni in construcfit incercari date de temperatura exterioara, STAS 10101/23A~ Actiuni in constructii. Inceredri date de temperaturi ceterioare in constructiicivile gi industriale. STAS 101000 - Principii generale de verificare a siguranyel constructiilor. STAS 10107/0 _- Construcpiicivile si industriale Calculul si aleatuirea ciementelor structurale de beton, beton armat $i beton precomprimat, STAS 10108/0,1,2 + Construcji civile industriale si agricole. Constructii din ofel, STAS 101091 - Lucrai de zidarie, Caleulul gi aledtuirea elementelor. STAS 10104 - Constructii de zidarie, Prevederi fundamen ale pentru calculul elementelor structurale. STAS 856 STAS 1242 STAS 1243 STAS 3300/1 STAS 3300/2 STAS 8600 P10 P2 P85 P10 P7 P70 P02 = Construcfii de lemn. Prescriptii pentru proiectare - Teren de fundare. principii generale de cercetare. = Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. - Teren de fundare. Principii generale de caleul - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in caaul fundarii directe. = Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de toleranye. - Normativ pentru. proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinge, _social-culturale, agrozootehnice i industriale. - Normativ privind alcatuirea, calculul gi executarea structurilor din zidarie. - Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructilor cu structura din diafragme de beton. - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundayiidirecte la construct - Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (PSU) - instrucyiuni tehnice pentru proiectarea gi executarca construcfiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi $t contracyii mari (PUCM). ~ Norme tehnice privind proiectarea gi executarea adaposturilor de aparare civila, in subsolurile cladirilor noi. - Insteueyiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie gi tencuiala 351V.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE Ceringa de siguranyd in exploatare se referd Ia protecfia ecupantilor in timpul utilizarii locuingei, respectiv la: A, Siguranta circulatiei pedestre B. Siguranta circulatiei cu mijloace mecanice C. Siguranta cu privire la riscuri provenite din instalati D. Siguranta cu privire la lucrarile de intreyinere E, Siguranta la intruziune i efractie. IV.2.A. CRITERHL, PARAMETRI $I NIVELURI DE PERFORMANTA, corespunzatoare ‘Sigurantei circulatiei pedestre 1V.2(A)1__ Siguranfa cu privire la eirculatia exterioara ‘a, traseul pietonal -carosabil trebuie si fie clar, vizibil si bine diferentiat prin rezolvare in profil transversal, prin material sau prin culoare; b. intre cladire si carosabil trebuie sa existe trotuar © Jagime libera min. 1.20 m c, caile carosabile (inclusiv iegirile din garaje sau passie) trebuie bine marcate gi semnalizate, astiel incit st fie vizibile in orice conditii atmosferices 4. trotuarele adiacente cdilor carosabile cu trafic intens trebuie sa fie asigurate cu bariere de protectie sau spagiu verde de sigurangas «strat de uzura a cdilor pietonale se va sezolva din materiale sntiderapante (nu trebuie si fie alunecos nici in condi de umiditate). @ cocficientul de frecare - min.0.4. £. panta trotuar: @ in profil longitudinal - max. 5% @ in profil transversal - max. 2% 36 g denivelari admise - max. 2.5% em h, rosturi intre dale pavaj sau orificii la gratare - max.1.5 cm (pentru a nu se infepeni varful bastonagului sau roata caruciorului) i. pe parcursul cdilor pietonale, in spajii deschise se prevad puncte de sprijin (grilaje joase sau balustrade) inclusiv pentru copii (pl.2ffe.1) @h=06 j. 1a acoperigurile cu panta mai mare de 30° se vor prevedea opritoare de zapada pentru a se evita accidentarea pietonilor. 1V.X(A).2. Siguranta cu privire la imprejmuiri (cazul locuintelor individuale cu curte) a. gardurile se vor rezolva astfel incat sd nu existe posibilitatea de accidentare prin cdtdrare sau escaladare © faci elemente orizontale intre h = 0,3 - 1,00 m © inalgime gard - min. 1,20 m . gardurile cu h < 1,80 m nu se vor rezolva cu elemente ascugite la partea superioara c. distanga intre elemente verticale sau diametru orificii - max. 10 cm. 1V.X(A)3. Siguranfa cu privire la accesul in clidire a. accesul in cldire trebuie retras din circulasia stradala (cazul clidirilor adiacente cailor de circulaie); b, este necesard platforma de acces avand: @ min. 1,2 mx 1.2 m liber; (1,50 m x 1,50 m pentru rotagie completa cdrucior handicapat) @h=min.0,15m ¢. accesul pe platforma de acces se va face inclusiv prin intermediul unei rampe pentru persoane handicapate, cu panta: @ max. 8% (pentru denivelari > 20 em) @ max. 15% (pentru deniveléri < 20cm) . layime rampé gi scard de acces: @ min. 1,2 m (condigionat de necesitati persoane handicapate) cu dificultati de mers a7e. pant seard: @ max. 57% f, rampele, sedrile gi platforma de acces fh > 0,30 m vor avea palustrade de protectie @ b= min. 0,80 m ig. stracul de wzurd al scirilor, rampelors platformelor de acces vor fi asifel realizate incat si nu permita alunecares (inclusiv in condipii de umezeal) hh Liyimea liberd gol uss '@ sin. 1,00 m - intrare principala - locuinge colective €@ rnin, 0.90 m - intrare principala -locuinse unifamiliale @ min, 0,80 m - intrare secundaré j. pragul usiih = max. 2,5. em , ik. deschiderea uyilor, 1 cladiri cu mat mult de P + 4, se va face in sensul evacuatii 1. grdvarul pentru curdjat incdlyimintea V2 avea ochiuri de max. 1,5 om. OBSERVATIE: , ; ; Se recomanda ca deasupra platformei de acces! cladire sf se prevads co copertina de protectie. 1v2(A)4. Siguranya cu privire a eireulasia interioara a, stratul de uzurd al pardoselilor trebuie “astfe] realizat incdt sa nu permité alunecarea: —— Oo ‘@ incaperile cu umiditate gi murdarie idicatd (bai, bucttarii, spaldtorii, etc.) treduie sf fle prevazune cu materiale antiderapante, @ coeficient de frecare = min. 0,4 bbe in camera de baie se vor prevedea element® de susinere incastrate in peretele lateral al cAzii de baie, pentre evitarea cAderii prin alunecare @h = max. 0.9m ; ce. denivelare admis (in drepeul uyilor sat deschiderilor in perete) - max. 2,5 em i inalyime liberd de trecere - min. 2,00 m 38 e. suprafaya perejilor nu trebuie si prezinte proeminenfe ascusite, muchii tiioase, sau alte surse de ranire. £.usile i pereyi vitrapi vor fi astfel rezolvati incit si nu provoace accidente (vezi pl.7) g. lajime liber flux circulayie in interiorul apartamentelor © min, 0,60 m - intre mobilier si perete (pentru persoane normale) ‘@ min. 0,80 m-- pentru persoane normale si pentru persoane handicapate cu baston sau in scaun rulant @ min. 0,90 m - pentru persoane cu carje hh. lagime liberé coridor in fara apartamentelor (locuinfe multifamiliale) @ min. 1,00 m i. pe parcursul cailor de circulagie comune se va prevedes un spajit de manevra pentru persoane handicapate in scaun rulant @ min. 1,50 x 1,50.m 5. circulayia va fi rezolvata astfel incat si existe posibilitatea de manevra a targilor, sicrielor, mobilelor voluminoase k, latimea libera a usilor incdperilor: @ sin. 0,80 m - in interiorul apartamentelor @ min. 0,90 m - accesul in apartament 1 amplasarea gi sensul de deschidere al ugilor trebuie rezolvat astfel inci @ si nu se loveased intre ele Ia deschiderea consecutiv’ @ cd nu se lovensca persoane ce igi desfagoara activitatea (PLS 3% 1V.2(A)5. Siguranta cu privire la schimbarea de nivel fla denivelari mai mari de 0,30 m se prevad balustrade (parapete) de siguranya avand indlyimea: @ min. 0,80 m - pentru deniveldri pana la 4,00 m @ min. 0,90 m - pentru denivelari peste 4,00 m b. parapetele ferestrelor, balcoanelor, logiilor, gaeriilor deschise spre exterior vor avea inalimea de siguran{s: 39‘@ min, 0,80 m - pentru denivelari pané la 4,00 m ‘© nin, 0.90 m - pentru denivelati intre 4,00 - 15,00 m @ rnin, 1,00 m - penteu denivelari intre 15,00 - 40,00 m @ min. 1,10 m- pentru denivelari peste 40,00 m 1V2(A).6. Siguranta cu privire la deplasarea pe seari a. relatia intee trepte gi contratrepte treble sa fie: @ 2h +1 =62 = 64cm b. scirile vor fi prevazute pe laturile neprotejate cu parapets (balustrade) avand inalyimea: © 1 = min, 0,80 m - pentru denivelari mai mici de 400 m @ fh = min, 0,90 m- pentru denivelari mai mari de 4,00 m OBSERVATIE: Pentru persoane varstnice sau persoane cu dificultayi de mers, recomanda prevederea unei balustrade sau a unei maini curent© ¢ la perete, pentru orice lajime de scard (pl.12 fig.2) «cand sara este distanjaté de perete se va prevedea Dalustraga de protectie si etre perete pentru a se evita alunecarea ip gol (pl.10 fig.3) ve alustrada (parapetul) va fi prevazuté cu mand curentis astfel conformata incat si poata fi cuprinsa cu mana. wa seri cu Lafimea mai mare de 1,60_m se prevéd maini curente Sou dupa caz balustrade, pe ambele laturi ale searit palustrada va fi astel aldtuitd inc&t s8 mu permits e@aratul sau trecerea copiilor dintr-o parte intr-alta © cu spat intreelementele balustradei de max.10 em (pl) g:finisajul scrilor se va realiza din materiale antiderapanté , terestrele din dreprul palierelor trebuie 8 alba parapet palusteada de protectie cu h = 0,90 m (pentru a evita accidentarea Pein spargerea gearnului, in caz de alunecare gi cdere) - plil3 fig.2 i inayimealiberd inte rampe, masurata de la nasul tei Pe linia de flux, pe verticala va fi @ b= min. 2,00 m- scari principale @ ts = min. 1,90 m-- scr secundare gi acces Ia pod sau subsol j. inalyimea liberd de circulatie sub scara © idem aliniat anterior k, lajimea rampelor gi podestelor @ Ja scari principale: - min. 0,95 m - cladiri cu max. 2 nivele ~ min. 1,05 m - cladiri cu 3-5 nivele ~ min. 1,20 m - cladiri cu 6 - 8 nivele ~ miu 1,25 m- cladiri cu min, 9 nivele @ Ja scari secundare: - min. 0,90 m - in general - min, 0,85 m - cazul apartamentelor grupate la scara @ pentru persoane cu dificultati de mers = min. 1,20 m - 1, latimea podestelor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai lata scard cu care se intersecteaza 1m, lungimea rampei pind la zona de odihnd (pentru persoane cu dificultati la mers) @ max. 300m n. scarile trebuie sd fie corespunzator si uniform luminate, fara rise de producere a fenomenului de strilucire orbitoare. 1V.2(A).7. Siguranta cu privire la iluminarea artificiala a. iluminare medie pentru iluminat de sigurany’ @ min, 0,3 1x . b. iluminare medie pentru iluminat normal pe caile de cireulayie @ holuri, coridoare 75 - 100 1x : @ scari 50-75 Ix 1V.2(B). Criterii, parametri si niveluri de performanta corespuncitoare cerintei "“Siguranja circulafei cu mijloace de transport mecanizate" ° 1V.2(B).1. Siguranta cu privire la deplasarea cu ascensorul a, cladirile etajate se vor dota cu: = Lascensor - la cladiri cu mai mult de P + 3 etaie, = Zascensoare - la cladiri cu mai mult de P + 5 etaje, astfel conformate incat sa permita gi transportul mobilierului de dimensiuni mari aa b.una din cabinele bateriei de lifturi 100°C) accesibile utlizatorior, se vor prote)s cu clemente de protectie corespunzatoare conf. Normativ 17 © iin cazul echipamentelor pentru incdlzire (corpuri sau onduete de incilzire) protecfa se va face conf. normativ 113 1V.2(C)3. Siguranta cu privire 1a riseul de aecidentare prin explozie: oe a. concentrafia de gaz metan patruns accidental in incdPeri: @ max. 1500 mg/m’ aer b. conductele de alimentare interioard a instalayitlor vor fi asfel executate gi amplasate incit si nu provoace accidente. de gaze naturale 1V.2(0)4. Siguranta cu privire Ia contactul cu elemente de inetalatié defectuos executate, montate sau intrefinute . a. suprafeele accesible uilizatorilor nu trebuie s& prezinte muchi saioase sau proeminenfe periculoase cu potential de ranire eoeseutarea, exploatarea, intreginerea gi repararca instaayilor se va face nemai de citee personal calificat, in conformitate cu prevedert standard gi normative speifie (conf, anexa TV.2 ‘Documents conexe ) 1v.2(0)5. Siguranta cu privie la riscul de accidentare ca urmare a descdrcirilor atmosferice (trisnet) a. protectia unei cladiri impotriva conformitate cu prevederile normativului I 20 riznetului se va face in IV.2.(D). CRITERI, PARAMETRI $I NIVELURI De PERFORMANTA corespunzitoare “Siguranget eu prose 1a lucrarile de intresinere” 1V.2.(D).1. Siguranta cu privire la intrefinerea vitrajelor a. parapetul Ia ferestre trebuie si aibe inalyimen de siguranya corespunzatoare conforin prevederi STAS 6131 OBSERVATIE: Nu se recomanda wilizarea feretrelor cu deschidere exterioard (in caz ca se tuilizeacd, trebuie prevdeutio balama special pentru curdtire comod) - plansa 19, b. pentru intretinerea ferestrelor fixe, la partea exterioard, vor fi prevazute elemente de sustinere in timul curdpirii (pl. 20/1) ¢. ferestrele ce nu pot fi intreginute prin exterior, vor fi astfel alcatuite incdt s& poat’ fi curitate in conditiile de siguranga din interior © conturul partii fixe a ferestrei, si depageascd gabaritul parpii mobile cu max. 50 cm (pl. 17 fig.1 B) d, pentru intrefinerea suprafeyelor mari vitrate (pere}i cortin’, luminatoare) vor fi prevazute pe fajade, utilaje speciale, permanente, de intreginere (pl. 20 fig. 2) IV.2.(D).2. Siguranta cu privire la intretinerea casei scirilor a. scitile vor fi astfel rezolvate incit si faciliteze executarea lucrarilor de intrejinere gi decorare a elementelor adiacente (pereti, ferestre) - pl.21 © podeste conformate si dimensionate corespunzitor @ balustrade (parapete) rezistente si corespunzitor dimensionate © ferestrele, de pe casa scarii, astfel amplasate incat si fie accesibile intrefineri 1V.2.(D)3. Siguranfa cu privire la intretinerea acoperigurilor a. la acoperigurile terasi se va prevedea o balustrada de protectie perimetrald avand: @ b = 0,90 ma cladiri cu inalgime de max. 15.00 m @ b= 1,00 mla cladiri cu inalyime intre 15,00 = 40,00 m @ b= 1,10 mla cladiri cu inalyimi peste 40,00 m », la acoperiguri in pant’, cu invelitoarea din elemente casante se vor prevedea platforme de circulatie avand balustrada de siguranta @ b= 0,90 m + 110m c. pentru accesul pe acoperig (prin exterior) se vor utiliza scari speciale (fixe) montate pe fatada, conformate astfel incat sd excluda riscul accidentarii. 45IV.2.). Criterii, parametri si niveluri de _Performanta syeapunzatoare "Siguranet la intruziuni si efracie 1V.2.(E).1. Sigurana cu privire la impreimuiry a. impiedicarea escaladarit - indlyime gard © securitate obignuit - min. 1,80 m © securitate puternicd - min. 2,10 m @ securitate maxima - min. 2,40 m OBSERVAT Funcfie de prevedea elemente gradul de securitate dort, la partea superioard a gardului se vor cascugite sau sar ghimpatd (P1.22) impiedicarea penetraii bam eneiuni orficit in gard max. 10 6m ~ pentru securitate maxima - gard opac 1v2.)2. Siguranta cu privire Ia ineinta lids (cazul locuintelor unifamiliale) 4. masuri de prevenire a intr @ accesele in incintd, si intreaga suprafaya a inci din interiorul cladirii @ amensjarile exterioare t faciliteze ascunderea raft cuziunilor : ccaile de circulate c&tre cladice precum intei trebuie sa fie ugor vizualizatd rebuie astfel rezolvate incat s4 nu torilor OBSERVATIE: — Vieualisareacailor de cirewagi spre sin cadre se vr unui sistem de televisivune cu circuit inchs. poate realiza si prin prevedere \1V.2.(E)3. Siguranta cu privire la inchiderile perimetrale ale clidirii ; ain 4. impiedicarea ciérdrii gi patrunderii prin efractie in cladire @ fayadele trebuie astfel concepute $i realizate neat ofl ma jpermitd patrunderea infractorilor in interiorleadisitor prin caarare, escaladare sau distrugeree elementelor de fayada (PI 23,24). © srilajele de protectie vor avea spatiul dintre elementele componente de max. 10 em: jedicarea intruziunii animalelor sau insectelor daunatoare @ clementele de fatada realizate din materiale ugoare vor fi astfel rezolvate incat sa impiedice patrunderea rozatoarelor in interiorul panourilor © golurile din fajade (ochiuri mobile de ferestre, guri la cevacuare aer viciat, prize de aer proaspat) vor fi astfel rezolvate incat si permita prevederea, pe timp de var’, a unor panouri de protectie impotriva insectelor @ reqeaua de evacuare a apelor uzate va fi astfel conceputa gi realizata incét si nu permit pitrunderea rozatoarelor in interiorul cladirii. 1V.2.(E).4. Siguranta cu privire la acoperiguri a, masuri de prevenire a intruziunilor - accesul pe acoperis se va asigura pe cit posibili din interiorul cladirii - luminatoarele gi chepengurile trebuie astfel alcatuite gi rezolvate incat sa nu permita patrunderea in interiorul cladirii - sf fie previzute cu mecanisme speciale de inchidere, avand actionare din interior 1V.2.(E).5. Siguranta cu privire la compartimentari interioare a. masuri de prevenire a intruziunilor - perejii de compartimentare intre apartamente trebuie sa fie astfel concepuji $i realizayi incat si nu permit’ patrunderea infractorilor dintr-un apartament intr-altul: @ si reziste la impact @ si nu poatd fi demontate OBSERVATI Pentru solugiiorientative privind sistemele pentru securitate, a se vedew ‘Normatio privind proiectarea clidirilor civile din punct de vedere al ceringei de siguranga in exploatare” indicativ CE 1-95 (B.C.11/95). 47ANEXA IV.2. DOCUMENTE CONEXE cE _ Normativ privind proiectares cladirilor civile d. pw al cerinfei de sigurangi in exphoatare Pus _ Norme tehnice de proiectare gi realizare a constructiilor privind protectia la acyiunea focului STAS 2965 _ Seari - Prescripyii generale de proiectare STAS 6131 - inalyimi de siguranya gi alcdtuirea parapetelor STAS 2453 - Ascensoare pentru persoane 17 — Normati pentru proiectarea gi executarea instalajHlOr lectrice cu tensiuni pana Is 1000 V STAS 2912 _ Protectia impotriva electrocutarii, Limite admise STAS 12604 - Idem. Preseriptit generale STA 129604/4 - Idem. Instalapi electrice Bxe- Prescriptii. STAS 12604/5 _- Idem. Preseripgii proiectare, execufie gi verificare STAS 11054 - Aparate electrice si electronice: jase de protectic contra electrocutérii STAS 6646/1,2,3 = Huminatul artificial STAS 5325 _ Grade normale de protectie asigurate prin carcase IDI _ Normativ pentru proiectarea, executareas verificarea instalailor electrice in zone cu pericol de explozie 48 120 - Normativ Normativ pentru proiectarea gi executarea instalaiilor de protectie contra traznetului. PE - Norma 136 ‘Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari casnice Is -N Normativ pentru proiectarea gi executarea instaafiilor de ventilagie : 113 ; - Nowmativ pentru prsiectara gi execuares instar de incazire . 19 Ne Normativ pentru proiectarea gi executarea instalayilor sanitare Ps -N 5 Norme tehnice pentru reparafiicapitale la cladiri PL iN 30 Norme metodologice privind urmérizea comportarii construcfiilor, inclusiv supravegherea stariitehnice a acestora PHI93 - , CPH 1-93 - Normativ pentru adaptarea constructiilor gi locurilor publice la cerinjele persoanelor handicapate Documente interpretative CEE - nov.93 _- Siguranga in utilizare 49IV3. SIGURANTA LA FOC 1.3.1. Generalitati 1.3.1.1. Ceringa de siguranyé la foc implica realizarea constructiel astfel incat si se asigure: - protectia ocupanyilor, jindnd seama de varsta, starea lor de sanatate siriscul de incendiu; * limitarea pierderilor de vieqi omenesti gi de bunuri materiale; - impiedicarea extinderii incendiilor la vecinatayis ~ prevenirea avariilor la construcfii gi instalajii invecinate in cazul prabusirii construcyiei incendiate; - protectia echipelor de interventie. 1V;3.1.2. Conditile performante specifice gi cuantificarea acestors, pentru fiecare caz concret, se stabilesc de catre proiectant pe baza scenariilor de siguranta la foc, elaborate conform reglementdrilor de specialitate. 1V.3.2. Criterii, parametri gi nivele de performanta 1.3.2.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor 1V3.2.1.1, in claditile de locuit, incadrarea spajiilor in niveluri de rise obignuit, mijlociu sau mare, are in vedere densitatea sarcinii termice alcdtuirea constructiva 1V3.2.1.2. incaperile cladirilor de locuit se incadreaza in urmatoarele niveluri de rise: @ mijlociu - cuprinzand de regula, ‘bucatariile, incdperile pena colectarea gunoiului gi spatiile tehnice aferente cladirii (boxele din subsol, parcajele auto, centrala termica, gospodaria de combustibil), in care densitatea sarcinii termice este cuprinsd intre 420 gi 840 MJ/mp © obignuit - celelalte incaperi ale clidirii de locuit, in care densitatea sarcinii termice este mai mic& de 420 MJ/mp. 1V.3.2.1.3. Riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse, in condijiile asigurarii functionalitapii, prin limitarea surselor potentiale de aprindere a materialelor gi substantelor combustibile; 1V.3.2.1.4. Este interzisi folosirea sau depozitarea lichidelor sau a gazelor combustibile in alte locuri decat cele special amenajate, in cantitagi mai mari decét cele admise gi fara respectarea masurilor de prevenire gi stingere specifice; ° 1V.3.22. Asigurarea siguranei uilizatorilor prin stabilirea intervalelor de timp care sa permiti corelarea acjiunilor de interventie gi salvare cu dezvoltarea incendiului. _ 1V3.2.2.1. Timpul de alarmare Depinde de perceperea si reactia utilizatorilor - max. 60 secunde. Atunci cand sunt previzute instalafii automate de semnalizare, nu trebuie si depageasca 30 secunde. 1V.3.2.2.2. Timpul de alertare Nu trebuie sa depageasca 120 secunde. Cand constructia este echipata cu instalagii automate de semnalizare gi alertare a unit max. 30 secunde. ilor de interventie - 1V.3.2.2.3, Timpul de supravietuire Este conditionat de gradul de rezist locuit, dar © min. 20 minute - construcfii inalte, grad I rezistens la foc © min. 15 minute - construefie grad Il rezistenyé la foc © min. 10 minute - constructie grad III rezistenyé la foe @ min. 5 minute - constructie grad IV-V rezisten la foc nd la foc gi de tipul cladirii de 1V.3.2.24. Timpul de evacuare Intervalul de timp necesar dup’ alarmarea utilizatorilor pentru cevacuarea acestora in exterior sau in spagii special amenajate (degajamente, 5case de sedi, incaperi de refugiu), se asigura functie de tipul clédirii, gradul de rezisten{a la foc si lungimea maxima a caii de evacuare (exclusiv distanjele din interiorul apartamentelor) tinand cont de faptul cf in cladire se pot afla copii, persoane virstnice sau persoane handicapate. Tip Grad] Lungimea maxima | Timp de evacuare| cladire _|rezistenal _cdii de evacuare(m) | maxim (secunde) lafoc [Gq doua Jintr-o singuré] @2) |G) direciii | __ directie foarte inalt I 20 : 150 - inalt 35, 250 obignuite (care | T-II 50. 25 350 175 nu suntinalte [qniv | 25 12 180 | 100 lsau foarte inalte) Vv = = 120 30 1V.3.2.2.5. Timpul de locatizare si stingere Este fanctie de echiparea gi dotarea cu instalatii de semnalizare si stingere, de timpul de alertare, precum gi de distanga la care se afla forfele mobile ale pompierilor @ nu trebuie si depageascd 60 minute. 1V3.2.2.6. Timpul de propagare a incendiului la obiecte invecinate Intervalul de timp de alarmare si momentul in care se propaga la obiectele invecinate se determina, in functie de radiatia termici a constructiei incendiate, de distanya faya de vecinatay si de rezistenga la foc a fajadelor gi acoperigurilor obiectelor invecinate, dar minim 30 minute, 1V.3.2.3. Asigurarea performangelor constructiei si a principalelor et ‘parti componente 1V.3.2.3.1. Timpul de incendiere totala (flash-over) Intervalul de timp dintre alarmare gi generalizarea combustiei la toate elementele si materialele din spagiul respectiv trebuie sd fie de cel puyin doua ori mai mare ca timpul de supravieyuire: 82 @ min. 40 minute - construcfii inalte grad I rezistenga la foc @ min. 30 minute - construcfii grad I-II rezistenga la foc @ min, 20 minute - construcfii grad III rezistenga la foc @ min, 10 minute - construcfii grad IV-V rezistenyé la foc 1V.3.2.3.2. Etanseitatea la aer a constructed Volumul de aer ce intra prin elementele perimetrale mobile ale construcfiei (in pozitie inchisa) gi cel care iese din constructic dutorita diferenyelor de presiune trebuie controlat si redus cat mai mult posibil @ max. 1 vol/h 1V.3.2.3.3, Compartimentarea antifoc a clddrii ‘Aria compartimentelor antifoc trebuie si fie realizata in limitele admise, in corelatie cu gradul de rezistengi la foc si numarul de niveluri astfel: @ max. 2500 m’ - grad LIT rezistenja 1a foc indiferent de numarul nivelurilor @ max. 1800 m* - grad III rezistené Ja foc indiferent de numarul nivelurilor © max. 1400 m? - grad IV rezistengé la foc cu un nivel si max. 1000 m’ cand au mai multe niveluri © max. 1000 mi - grad V rezistenga la foe cu un nivel si max. 800 mr’ cind au mai multe niveluri 1V,3.2.3.4. Limita de resistenga la foc a elementelor de constructii ce delimiteaza compartimentele sau separa spayii ale constructiei Compartimentele de incendiu se delimiteaza prin pereti antifoc realizati din materiale incombustibile - clasa CO - avand limita de rezistenja la foc cuprinsa intre 3 gi 7 ore, in functie de densitatea sarcinii termice a spatiilor din cadrul compartimentelor de incendiu. Peretii despartitori ai diferitelor spatii functionale au limita de rezistengé la foc gi clase de combustibilitate normate, funcyie de gradul de rezisten{é la foc al constructiei. Pentru peretii desparyitori neportanti limitele sunt urmatoarele: @ min. 30 minute (C,)- grad I rezistenga la foc @ min. 15 minute (C,) - grad II rezistenga la foc 53@ min. 15 minute (C,) - grad HI1-IV rezistenya la foc @ nenormat (C,) - grad V rezistenta la foc 1V3.235. Limita de rezistenta la foc a peretilor exterior si a acoperigulut in funcyie de gradul de rezistengi Ia foc asigurat, pereyii exterior! neportanti au limita de rezistengd la foc dupa cum urmeaza; @ min. 15 minute (C,) - grad I rezistenga la foc @ min. 15 minute (C,) - grad IL-III rezistenga la foc @ min. 15 minute (C,) - grad IV rezistenja la foc @ nenormat (C,) - grad V rezistenya la foc Acoperigurile se alcatuiesc si se realizeazt conform conditiilor normate, corespunzator gradului de rezistenys la foc al constructiei. 1V.3.2,3.6, Resistenga la for a structuri portante Intervalul de timp in care este asiguratd stabilitatea gi rezistenja acesteia, potrivit condijiilor normate pentru gradele de rezistenga 1a foc asigurate. ; Structura portant a construcyiei, functie de gradul de rezistenté la foc, trebuie s4 indeplineased urmétoarele conditii_minime de combustibilitate gi rezistenta la foe. Tip element Grad rezistenja la foc 1], u[mj]w v Sudip coloane, [nivelcurent]| C, | G | G | CG | G perefi portangi 2n3o| 2h | 1n30 | 30 : ultimnivel] C, | GC | G tn | 45° | 30 ‘Acoperig terasi [nivel curent] C, | CG | G grinzi, plangew th | 30. | 30 : mervurt peste subsol} Cy C, Cy Cc, C, 1h30|_th_|_1b 30 : 54 1V3.2.3.7. Durata de sigurantd la foc a refugiilor Intervalul de timp in care este asigurat supravieyuirea in spatiile special amenajate indiferent de modul in care evolueaza incendiul, va fi cel putin egal cu timpul de supraviequire (IV.3.2.2.3) 1V,3.2.3.8. Bxistenta si conditile performante ale dispozitivelor de detectare sialarmare Echiparea gi dotarea cu dispozitive de detectare gi alarmare se face conform reglementarilor de specialitate astfel incat si se poata asigura timpul de alarmare stabilit (IV.3.2.2.1). 1V,3.2.3.9. Existena si conditiile performante ale sistemului de alertare Pentru anunyarea serviciilor mobile de pompieri, in caz de incendiu, se asigura mijloacele corespunzatoare functie de fiecare situatie concreta, astfel incat sd se asigure timpul de alertare stabilit (cap.IV.3.2.2.2). 1V.3.2.3.10. Condigile performante ale dispocitivelor de evacuare a fumului Limitarea propagirii fumului in incaperi, coridoare, sciri, trebuie asigurata prin realizarea unor elemente desparjitoare corespunzatoare dispozitivelor conform reglementatilor specifice, 1V.3.2.3.11. Existenta si conditile performante ale sistemelor de stingere automata Necesitatea sistemelor de stingere automatd se stabileste in functie de riscurile de incendiu, combustibilitatea materialelor gi importanga cladirii, respectindu-se prevederile normelor tehnice in vigoare. Se va asigura declangarea si functionarea corespunzatoare, cu debitele, intensitatile, presiunile si timpul de funcyionare normate functie de necesitajile concrete. 1V.3.2.3.12. Asigurarea duratei de siguranga si capacitatea ciilor de evacuare Intervalul de timp in care cdile de evacuare pot fi utilizate in condiii de siguranta, se determina, potrivit reglementirilor, in funcyie de capacitatea maxima simultana, tipul de constructie si modul de rezolvare a caii de evacuare (in doud directii, respectiv intr-o singura directie) 55- 300 secunde - cldiri foarte inalte (grad I) - 500 secunde - cladiri inalte (grad 1) - 700 secunde (respectiv 350 secunde) - cladiri h = max. 28 m (grad I-11) - 360 secunde (respectiv 200 secunde) - claditi grad I1I-IV - 240 secunde (respectiv 100 secunde) - cladiri grad V Capacitatea cailor de evacuare va asigura trecerea numérului de fluxuri de evacuare determinate prin calcul avind latimi de trecere: - pentru usi: @ cladiri cu max. 50 persoane - min. 0,80 m © cladiri cu peste 50 persoane - min. 0,90 m - pentru coridoare (in afara apartamentelor) © cladiri cu max. 50 persoane - min. 1,00 m © cladiri cu peste 50 persoane - min. 1,40 m 1V,3.23.13. Timpul de siguranga privind functionarea ascensoarelor de interventie fn cladirile inaite, cel pusin unul din ascensoarele prevazute (doua in cladiri foarte inalte) se vor amenaja corespunzator asigurarii operayiunilor de stingere, vind o capacitate de transport de 3-5 servant cu echipamentul respectiv. Timpul de funcfionare in sigurangi, al ascensoarelor de intervenie, trebuie sé fie de cel puyin 2 ore de la izbuenirea incendiului. 1V,3.2.3.14. Asigurarea condigiilor pentru accesul autovehiculelor de intervengie Constructiile pentru locuinje vor avea asigurate cai de circulayie carosabile, corespunzitor dimensionate gi alcituite, care sd permita accesul usor al autovehiculelor de intervengie al pompierilor, cel pujin la dows fayade ale cladirii 1V.3.2.3.15. Echiparea si dotarea constructiei cu mijloace fixe $i mobile de interventie Constructiile se vor echipa gi dota cu mijloace de interventie conform 58 reglementitilor specifice, in funcyie de tipul constructiei si densitatea sarcinii termice. Conform Normativ I9 se vor prevedea: - pentru cladiri pind la P + 11 stingatoare portabile + pentru cladiri peste P + 11 coloane uscate, hidrangi interiori gi stingatoare portabile 13.23.16. Asigurarea traseelur penoru accesul personalului servicilor mobile de pompieri Trasecle de intervengie trebuie sa fie marcate corespunzitor pentru a fi ugor de recunoscut, cat mai scurte si amenajate astfel incat si se asigure protectie echipelor de pompieri. 1V.3.2.4. Performangele elementelor si materialelor de constructie 1V.3.2.4.1, Combustibilitatea elementelor respectiv a materialelor componente in cladirile pentru locuinge se vor utiliza materiale avand clasa de combustibilitate admisd de normele specifice, in corelare cu gradul de rezisten{a la foc, conform prevederi cap. 1V.3.2.3, 1V.3.2.4.2. Contributia la evolugia incendiului Este apreciaté prin densitatea sarcinii termice corespunzatoare spatiului respectiv gi se evalueazi functie de situayia concreta (totalitatea materialelor si substanfelor combustibile, fixe si mobile existente pe suprafaja consideratd) conform prevederi STAS 10.903/2. Se vor asigura masuri de protectie corespunzatoare stabilite prin reglementarile tehnice in vigoare. 1V.3.2.4.3. Propagarea flicarilor pe suprafaja elementelor de construcie combustibile Aleatuirea elementelor va fi astfel rezolvata incét incendiul sd nu se ropage cu usuringé. Propagarea flacarilor pe suprafaja elementelor de construcjie trebuie sd fie de maxim 45 cm. in 10 minute. 571V.3.2.4.4. Nivelul admisibil de degajare a fumului si gazelor toxice Se vor utiliza elemente gi materiale combustibile astfel incat prin ardere si nu se degaje cantitayi mari de fum gi gaze toxice care si pericliteze sindtatea utilizatorilor sau se asigura misuri corespunzatoare de evacuare a fumului gi gazelor toxice. 1V;3.2.4.5. Gradul de rezistengd la foc al constructiei Va fi stabilit in funcyie de combustibilitatea gi rezistenya la foc principalelor elemente de constructie folosite, potrivit reglementarilor tehnice. 13.2.4, Etanseitatea la propagarea fumului si a flacarilor Intervalul de timp in care un element de separare impiedicd trecerea fumului gi a flécarilor, dintr-o incdpere in alta se stabileste corespunzitor destinatiei acestuia in functie de gradul de tezisten la foc stabilit, conform normelor specifice. 1V;3.2.4.7. Durata de stingere a incendiilor Intervalul de timp pana cand focul este stins complet trebuie si se inscrie in limitele rezistenfei 1a foc a elementelor structurale (maxim performanga elementului cel mai pujin rezistent). W3. Interventia pentru stingere 1V;3.2.5.1. Timpul de incepere a intervengici Intervalul de timp dintre momentul alertirii gi cel al inceperii acjiunii de intervengie la locul incendfului, depinde de echiparea cu instalajii de semnalizare gi alertare precum gi de stingere, de distanga le care se afli unitatea de intervengie, de dotarea acestora, precum gi de operativitatea echipelor respective. Se va stabili, pentru fiecare situatie concreta, prin elaborarea scenariilor de siguran{a. 1V,3.2.5.2. Durata intervengiei ‘Timpul in care incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelor de timp necesare inceperii si desfigurérii procesului de stingere, 58 ANEXAIV3 DOCUMENTE CONEXE Decret 290/1977 = Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea gi realizarea construcfiilor gi instalatiilor Pus = Norme tehnice de proiectare gi realizare a constructiilor privind protecjia la actiunea focului Ordin 381/1219 MCal__ - Norme generale de prevenire si stingere a incen- MIsiMLPAT 1994 diilor- completare la NG-1977 HGR 51-1992 - Privind unele masuri pentru imbunstagirea republicat in 1996 activitafii de prevenire gi stingere a incendiilor Norme C58 = Norme tehnice privind ignifugraea materialelor combustibile din lemn gi textile utilizate in constructii Normativ IS - Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor de ventilare gi climatizare Normativ 16 - Normativ pentru proiectarea si executarea rejelelor si instalajiilor de utilizare a gazelor naturale - Normativ pentru proiectarea si executarea instalafiilor electrice la consumatori, cu tensiunea pana la 1000 Ve.a. si 1500 Vee. Normativ 19 = Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ 113 Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatiilor de incalzire 59Normativ 118 Normativ 120 STAS 1478 STAS 6168 STAS 6647 STAS 6793 STAS 8844 STAS 297/1,2 STAS 10903 STAS 2965 STAS 3081 STAS 4918 STAS 9752 = Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor de telecomunicagii = Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului in construcfii = Construcjii civile si industriale. Alimentarea interioard cu apa. Prescripsii fundamentale. = Masuri de sigurangi contra incendiilor. Scari de interventie gi salvare. - Masuri de sigurany contra incendiilor Elemente pentru protectia golurilor = Lucrari de zidatie. Coguri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescripsii generale, ~ Masuri de siguranja contra incendiilor. Ugi batante pe scirile de evacuare. Prescripsii constructive impotriva trecerii fumului. + Indicatoare de securitate. Culori si forme. Conditii generale = Calculul sarcinii termice in construcfii + Scati interioare in constructii = Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidrangi interiori - Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu raf si CO; - Utilaje de stins incendii. Stingator cu dioxid de carbon. IV.4, IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA $I PROTECTIA MEDIULUI Cerinya privind igiena, sinétatea, refacerea si protecyia mediului implicd conceperea si executarea spatiilor, a partilor componente precum gi a dotirilor unei cladiri de locuit, astfel incdt si nu fie periclitatd sindtatea si igiena ocupanyilor, urmérindu-se totodatd si protecjia _mediului inconjurstor. Necesitafile utilizatorilor in cazul avestei grupe de ceringe se referd la: A. Igiena mediului interior B. Igiena apei C. Igiena evacuarii apelor uzate D. Igiena evacuarii gunoaielor menajere E. Protectia mediului 1V.4.(A). Igiena mediului interior Se refera la: 1. Igiena mediului higro-termic 2. Igiena aerului 3. Igiena vizualé 4. Igiena acusticd IV4(A).1. Criterii, parametri si niveluri de performanja corespunzatoare ceringelor referitoare la "Igiena mediului higro- termic" Crearea unui mediu higrotermic optim, implicd asigurarea unei ambiange termice globale gi locale atat in regim de iarnd cat si in regim de vara. Se admite ca aceste conditii si nu fie satisficute o zi pe an iarna gi S zile vara. Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelata cu asigurarea calitdpii aerului gi optimizarea consumurilor energetice. IV-4.(A).L1. Asigurarea ambiangei higro-termice globale normale a. indice global de confort (P.M.V) reprezintd opjiunea medie previzibilé a unui grup numeros de etpersoane asupra senzafiei termice produse de un anumit mediu. Rezulta din bilangul termic al corpului uman gi trebuie sf se incadreze intre valorile: PMV = -05..+0.5 b. temperatura ambiantei (T,) - pe timp de iarna (valorile minime) @ camere de locuit, holuri a 22 20°C @ vestibul 18°C @ camera baie, duguri 22°C @ closete in cadrul apartamentului . 18°C @ closete in afara apartamentului . eeereren S.C) ; cevees 10°C © garaje sub locuinye . © sciti coridoare in exteriorul apartamentului ......-. 10°C - pe timp de vara: @ T, = 23°C - 26°C OBSERVATIE: Temperatura, pe timp de vard, poate fi admisé pand la max. 28 C cu condiva creer vitezei aera cu 0,275 mis pentra fiecare grad C. ¢. viteza curentilor de aer (V) = pe timp de iarnad @ V = max. 0,15 m/s = pe timp de vara @ V = max. 0,275 m/s d. umiditatea relativa a aerului (wR) @ uR = 35%...60% e. numér schimburi de aer se vor stabili funcyie de bilangurile termoenergetice si cele privind asigurarea puritagii aerului (conf.cap.IV(A)2) IV.4(A).1.2. Asigurarea unei ambiante termice locale normale a. asimetria temperaturii radiante (calculata in raport cu un plan vertical situat in zona ocupatd, la 0,6 m de pardoseala) 62 - datorita ferestrelor sau altor suprafefe reci - max. 10°C - datorita unui plangeu - max. 5°C b, diferenta de temperatura pe vertical {ntre nivelul capului gi al gleznelor (pentru o persoand in picioare sau co persoana gezind) - max. 3°C . transferul termic la contactul cu pardoseala respectiv edldura cedata pardoselii prin unitatea de suprafayd intr-un timp normat, determinata prin energia disipata la contact intr-un minut (Q,) sirespectiv in 10 minute (Q,,) trebuie sd fie: + in incaperi de locuit: © Q, = 40x10%..50x10? J/m? © Qio = 200x10*...300%10? j/m? celelalte incperi: © Q, = 50x10"...60x10° © Qi. = 300x10"...400x10° d. diferenta de temperatura dintre fetele interioare ale elementelor delimitatoare gi temperatura aerului interior pentru o umiditate de 60% trebuie si fie: = pentru pereti = AT ae = pentru tavane - AT aye = pentru pardoseli - AT yay = 2,0 K IV.4.,A).1.3. Asigurarea continuitapii serviciului in perioada rece, cu exceptia unei zile/an trebuie sA se mengind temperatura operativa de 22°C intr-o camera de locuit (dormitor) si in baie 120°C in celelalte camere de locuit. IVA4{A).2. Criterii, parametri si niveluri de performanya corespunzatoare ceringelor referitoare la "Igiena aerului Tgiena acrului implicd asigurarea calitigii acrului in spatiile interioare, respectiv crearea unei ambianje atmosferice optime, astfel incat si nu existe degajari de substante poluante nocive provenite din exteriorul sau interiorul cladirii (sol, materiale de construcfii, activitagi casnice, etc.) 631V.4.{A).2.1. Concentratii maxim admisibile de substange poluante a. formaldehida (Gn special din materiale de constructii - rigini sintetice, colorangi, ete.) ~ max. 0,035 mg/m’ (valoare inregistrata pe parcursul a celor mai defavorabile 30 minute dintr-un interval de 24 ore) OBSERVATIE: Se vor utiliza materiale care nu contin mai mult de 25 mg formaldehida/100g material solid. b, radon (220 gi/sau 222) (din sol sau materiale de constructi ~ max. 100 Ba/m’/an OBSERVATIE: Se interzice wilizarea materialelor de constructe a degeurilor radioactive sau 4a steriului, a zgurei sia slamului reaultat din prelucrarea ingriégdmintelor chimice, care au un continut de elemente radioactive peste valoarea materiei prime ce se uutilizeaza in mod curent in construct. ¢. monoxid de carbon Gin aer, combustie incomplet, scurgeri gaze, etc.) - max. 6 mg/m’/(in cele mai defavorabile 30 de minute din 24 ore) d. dioxid de carbon (din expiratie, combustie) = mx, 1600 mg/m’ (cca. 0,085% din volum incapere) ¢. pulberi in suspensie Gin materiale de construcii) - max. 0,5 mg/m? £. vapori de apa (datoragi prezenjei omului si metabolismului su, precum $i existenyei plantelor in incapere) ~ in regim de vara (T,.5 = 25:3°) - max. 15.400 mg/m? + in regim de iarnd (Tiyes = 202°) - max. 9.450 mg/m’ 64 area igienei finisajelor interioare a. evitarea emisiei de gaze toxice ~ sunt interzise finisajele realizate din materiale ce congin substanye toxice ce pot emite gaze nocive, periculoase pentru sindtate. b. evitarea formirii ciupercilor ~ se vor lua masuri pentru evitarea formarii condensului prin rezolvarea corect a inchiderilor exterioare si asigurarea unei ventilapii corespunzitoare. IV.4.(A).2.3. Asigurarea unei ventilari corespunzdtoare a. ventilare naturala: - schimbul de aer (pe ansamblul Jocuingei) - 0,5...1 vol/h b. ventilare mecanicd - debit de aer aspirat © bucatirie - 45...120 mh © grup sanitar (fara fereastra) - 30...60 m’/h OBSERVATIE: Camerele de locuit vor fi previizute in mod obligatoriu cu posibilitatea ventildrii naturale, IV.4(A)3. Criterii, parametri si niveluri de performanté corespunzatoare ceringelor referitoare la "Igiena vizuala” Ceringa referitoare la iluminatul interior implica asigurarea cantitagii i calitagii luminii (naturale gi artificiale), astfel incat utilizatorii spagiilor respective si-gi poaté desfigura activitijile casnice in mod corespunzator, atit in timpul zilei cat gi in timpul nopfii, in condigii de igiend gi sanatate. OBSERVATIE: Problemele legate de iluminatul de siguranga al inciperilor sunt prezentate in cadrul cerinei de siguranga in exploatare (cap.IV.2). 1V.4.(A).3.1. Asigurarea iluminatului natural a. valoare iluminat natural (pentru solstitiul de iarna, cer acoperit) 65+ incaperi de locuit: @ min. 30 Ix (¢, - factor lumina zi - 0,75%) + bucttarii © min. 60 Ix (e, = 1,5%) + bai, holuri, coridoare @ min. 16 Ix (e, = b. raportul normate 4%) iintre aria ferestrelor si aria pardosclilor - limite © camere de locuit © celelalte incdperi @ scati ¢. factori de uniformitate (raportul dintre iluminarea minima gi iluminarea maxima) - valori normate © camere de locuit min.0,20 @ camera de studiu (birou) min. 0,65 © spatii circulatie min. 0,10 OBSERVATIE: 1. In cazul in care lumina natural nu respecta conditiile precisate mai sus, este nnecesar ca iluminatu! natural si fie compensat partial sau tral in functie de destinagia incdperii, cu iluminatul artificial conf. prevederi STAS 6646/1 si STAS 6646/3. 2. Ca masurd impotriva fenomenului de orbire se previd elemente de ecranare (parasolare) a partilor vitrate IV.4.(A).3.2. Asigurarea iluminatului artificial a. puterea electric necesard @ min. 20 W/m? de suprafay’ a pardoselii b. nivelul de iluminare medie pentru iluminatul normal al incaperilor (valori minime - normate): - dormitor @ iluminat general - 50 Ix (lah = 0,85-1 m de la pardoseala) ~ camere de zi © ituminat general - 200 Ix © ituminat local: > citit - 300 Ix (pe suprafata mesei) » cusut - 500 Ix (pe suprafaa de lucru) - camera de baie @ iluminat general - 75 Ix (lah = 0,851 m de la parodseala) © iluminat local - 200 Iz (pe suprataga oglinzii) - bucatarii @ iluminat general - 100 Iz (1a h=0,85-= 1m de la pardoseala) © iluminat local - 200 Iz (pe suprafaja de lucru) ~ hol, coridoare - 75100 x (pe suprafaja pardoselii) + scdti - 50-75 Ix (pe suprafaga treptelor) + garaje - 50 Ix (la h=0,85+1 m de la pardoseala) - ghena gunoi - 50 Ix (idem) -subsol, pivnita - 50-+75 Ix (idem) ¢. factor de uniformitate (raportul dintre iluminarea minima gi iluminarea medie pe planul de lucru) @ incaperi de utilizare general - min. 0,40 © incaperi sau spasii circulatie - min. 0,25 OBSERVATIE: Pentru evitarea sau limitarea orbirii se vor lua masuri corespunsdtoare conjorm prevederi STAS 6646/13. IV.44A).3.3. Asigurarea continuitagi serviciului © prevederea unei surse secundare care sa asigure lumina de siguranga pe caile de evacuare gi in punctele de siguranta (vezi. cap IV.2, "Siguranga in exploatare") IVA{A)4. Criterii, parametri si niveluri de performanya corespunzatoare ceringelor referitoare la "Igiena acustica” Igiena mediului interior implicd gi asigura conditiile acustice ale spatiilor interioare, corespunzatoare mentinerii sanatajii ocupantilor. 671V.4.(A).4.1. Asigurarea ambiangei acustice in incdperile de locuit a. nivel de zgomot interior (provenit din exteriorul incéperii) @ max. 35 dB(A) 1V.4.(A).4.2. Asigurarea ambiangei acustice in centralele tehnice (puncte termice, statii hidrofor) a. nivel de zgomot (provenit din surse interioare incéperii) @ max. 85 dB(A) OBSERVATIE: Pentru mentinerea nivelului de 2gomot admis in interiorul incdperitor, clementele delimitatoare trebuie astfelalcatwite incdt sa se asigure un indice de izolare corespunzdtor, conf. cap.IV.6. "Protectia impotriva zgomotulu:’ IV.4.(B). IGIENA APEL Cerinja referitoare la igiena apei implicd condiile privind distribugia apei intr-un debit suficient, in conditiile satisfacetii criteriilor de puritate necesara apei potabile. Apa necesard alimentérii instalagiilor din cladiri trebuie si aiba 0 anumiti calitate exprimati prin ansamblul proprietatilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc. IV.4.(B).1. Criterii, parametri si niveluri de performanga: 1V.4.(B).1.1. Asigurarea caltagii apei (potabilitatea) a. indicatori fizici admisibili @ grad de turbiditate - max. 5 @ grad de culoare - max. 15 @ temperatura - t = 7+15° © activitate global maxima @ «= 0,1 Bgl @6=1Ba9l @ concentratia ionilor de hidrogen @ pH = 6,5...7,4 b. indicatori chimici admisibili - substanfe organice oxidabile cu permanganat de potasiu - 10-12 mg KMn0,/l - amoniac - 0 + 0,5 mg + nitragi - 0 + 0,3 mg - clor rezidual liber - 0,10 + 0,25 mg/l - total - 0,10 - 0,28 mg - reziduu fix (substanye minerale gi organice dizolvate, care nu sunt volatile la 105°C) = min. 100 mg/dm* ~ max. 800 mg/dm’ - duritatea total maximi - 20-30 grade germane = cadmiu - max. 0,005 mg/dm? - cianuri - max. 0,01 mg/dm’ = mercur - max. 0,001 mg/dm’ ¢. indicatori bacteriologici gi biologici admis - pentru instalatii centrale cu api dezinfectata @ sub 20 bacterii la 37°C/em* © numar probabil de coliformi totali, focali gi streptococi fecali/100 cm’ = 0 (absent) - pentru instalafii centrale cu apa nedezinfectata @ sub 100 bacterii la 37°C/em* @ nr. probabil coliformi totali - sub 3/100 cm* @ nr. probabil coliformi si streptococi fecali/100_ cm’=0 (absent) - apa furnizatd din surse locale (fantani, izvoare) @ sub 300 bacterii la 37°C/em* @ nr. probabil colaformi totali - sub 10/100 cm* @ 1. probabil coliformi gi sireptococi fecali -sub 2/100 cm’ - volumul sestonului (organisme libere din masa apei) @ instalagii centrale - max. lem’/m* @ instalagii locale/fantani - max.10 cm’/m* - organisme animale, vegetale si particule vizibile cu ochiul liber @ lipsa- organisme animale microscopice @ max. 20/dm* - ~ organisme indicatoare de poluare @ ipsa - organisme daunatoare snataii @ lipsa d. indicatori organoleptici = gustul apei - insipid - mirosul apei - incolor 1V.4.(B).1.2. Asigurarea debitului de apa la punctul de consum -Q = min. 0,15 I/s (la spalator bucatarie) -Q = min. 0,15 I/s (la cada baie) ~ Q = min. 0,005 1/s (Ia lavoire baie) cu o vitezd optima a apei 1V.4.(B).1.3. Asigurarea canttatii de apa potabila necesara a. cantitatea necesara de apa potabilé @ min. 110 /pers/zi b. nivel specific funcjie de structura consumului menajer $i numérul de utilizatori © debit orar mediu (C med.) = variabil, functie de cerere ¢. coeficient de variatie a debitului orar @ C max/C med. = 2,5 d. repartitia punctelor de alimentare cu apa © variabil funcyie de cerere OBSERVATIE: fn locuinge este interzis a se distribui apé nepotabila. IV.4.(C). IGIENA EVACUARII APELOR UZATE Igiena evacuarii lichidelor uzate implica asigurarea unui sistem corespunzator de eliminare a apelor folosite (impure) menajere sau meteorice. 70 IV.4(C)1. Criterii, parametri si niveluri de perfromanga IVA(C)LL Evitarea, poludrii mediului natural respectiv a apelor subterane sau a solului cu ape uzate provenite din sistemul de canalizare al cladiritor. a. conditii ce trebuie indeplinite de apele uzate = conginutul i concentrafia maxima admisa a substantelor nocive (suspensii, substanje chimice ce pot ataca percfii conductelor, substanfe inflamabile gi explozibile, germeni patogeni) trebuie sd respecte prevederi STAS 1481 b. Condifii de calitate a conductelor exterioare de canalizare - si reziste la solicitari mecanice - si fie impermeabile (sa nu permits infiltratii, exfiltragii) + si reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu temperaturi de 40°C + sa reziste la erozitunea suspensiilor de apa - sf aiba o suprafayd interioard cat mai neteda IV4.(C).1.2. Eoitarea riscului emisiei de mirosuri decagreabile Se asigu - scapari de gaze nocive - nivel miros = 0. prin masuri de prevenire: IVA(C).1.3. Evitarea interconexiunii intre apele zate si apa potabila Se asigura prin rezolvarea corect’ a sistemelor de canalizare si alimentare cu apa conform prevederi normativ I 9, STAS 1795 si STAS 3051 IV.4.(D). IGIENA EVACUARII GUNOAIELOR Igiena evacuirii gunoaielor implica solujionarea optimé a colectarii sidepozitarii degeurilor menajere, astfel incdt sa nu fie periclitata sanatatea ‘oamenilor. IV.4.(D).1. Criterii, parametri si niveluri de performanta IVA{D).1.1. Asigurarea igienei zonelor si spagiilr de colectare si depocitare - se vor amplasa, rezolva si dota corespunzator, astfel incat sa se impiedice: n@ emisia de mirosuri dezagreabile @ prezenga insectelor gi animalelor © poluarea aerului, apei sau solului © crearea focarelor de infectie ~ se vor echipa cu punct de apa i sifon de pardosealé in zona depozitarii pubelelor de gunoi = se vor nttiliza finisaje din materiale rezistente la substanje chimice de curiire gis ~ se va asigura o ventilare corespunzatoare IV-4.(D).1.2. Asigurarea capacitapii de colectare a deseurilor menajere - cantitatea de gunoi evacuata @ min. 1 kg/persoani/zi (in conditiile asigurarii golirii periodice a pubelelor). 1V.4(E). REFACEREA $I PROTECTIA MEDIULUI Cerinta privind refacerea gi protecyia mediului presupune realizarca produsului de construct (chidirea de locuit) astfel incat pe toatd durata de viayi (executie, exploatare, postutilizare) si nu afecteze in nici un fel echilibrul ecologic. 1V.4.(E).1. Criterii, parametri si niveluri de performanga IVA.AE).1.1. Asigurarea protectiei mediului inconjurdtor Este interzis: @ evacuarea in atmosferd a substangelor ddunatoare peste limitele stabilite prin reglementirile in vigoare (STAS 12.574) @ sruncarea sau depozitarea degeurilor menajere in afara amplasamentelor autorizate © evacuarea de ape uzate, precum $i descarcarea de reziduuri gi orice alte materiale toxice in ape de suprafaya subterane gi in mare ©@ producerea de zgomote $i vibrafii cu intensitate peste limitele admise prin normele legale. n OBSERVATI: ‘Amplasarea rezervoarélor de combustibil pentru centralele termice se va face cu respectarea prevederilor Normativ I 13. La stabilirea masurilor pentru evacuarea 2guri si cenusi, se vor respecta prescriptit tehnice ISCIR C 1. Canaiele de fum se vor proiecta conform STAS 3417 si STAS 6793, iar compocifia gazelor de ardere va respecta valorile minime admisibile (la 0 putere mai mici de 100 MW/t) in conformitate cu prevederile Ordinului 462/93 astfel: > Combustibillichid = pulberi - 50 mglm’N’ = monoxid de carbon - 170 mgim'N - oxisi de sulf - 1700 mglm'N ~ oxizi de azot - 450 mg/m'N » Combustibil solid - pulberi - 100 mgim’) - monoxid de carbon - 250 mgim'N ~ oxisi de sulf- 200 mgim'N’ ~ oxizi de azot - S00 mgim'N «= substante organice - 50 mgim’N’ » Gaze naturale - pulberi - § mgim’N- = monoxid de carbon - 100 mgim' ~ oxizi de sulf - 35 mglm'N - oxizi de azot - 350 mgim'N 3ANEXA IV.4(A).1 DOCUMENTE CONEXE STAS 1907/12 - Fizica constructiilor. Termotehnica Calculul necesarului de cladura Temperaturi interioare de calcul 15, - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatiilor de ventilare STAS 6472/10 - Fizica construciilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala STAS 6472/3 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirii STAS 13.149 - Fizica constructiilor. Ambianye termice moderate Determinarea indicilor PMV si PPD gi nivele de performanta pentru ambiante. Documente interpretative CEE - nov.93 - Igiena, sanatates si mediul inconjurator Ghid IPCT in curs de editare - Ghidul de calcul al performanyelor termotehnice pentru cladiri de locuit Normativ in curs de editare - Normativ privind caiculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor Normativ in curs de editare - Normativ privind caleulul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul 4 ANEXAIV.4(A).2 DOCUMENTE CONEXE STAS 10813 + Puritatea aerului. Determinarea pulberilor de suspensie STAS 11322 - Puritatea acrului, Determinarea aldehidei for mice STAS 12051 - Aer. Determinarea continutului de radon 222 STAS 9081 - Poluarea aerului STAS 12574 - Aer din zone protejate. Conditii de calitate STAS 1238/1 - Ventilarea mecanica. Debitul de aer proaspat STAS 6724/1 - Ventilarea dependinyelor din cladiri de locuit Ventilarea natural Prescriptii de proiectare STAS 6724/2 - Idem Ventilarea mecanica cu ventilator central de evacuare. Prescriptii de proiectare Lucrare INCERC__- Normativ privind igiena compozitiei aerului in curs de editare in spafii cu diverse destinayii Documente - Igiena, sanatatea si mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 15ANEXA IV.4.(A).3 DOCUMENTE CONEXE STAS 8313 - Iluminatul in cladiri gi in spajii exterioare, la cladiri civile gi industriale STAS 6221 - uminatul natural al incdperilor Ia cladiri civile gi industriale STAS 6646/1 - Iuminatul artificial. Conditii generale pentru iluminat in claditi civile PE 136 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizéri casnice Documente - Igiena, sindtatea si mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 6 ANEXA IV.4.B) DOCUMENTE CONEXE STAS 6322 - Apa potabila Determinarea culorii STAS 6323 - Apa potabila Determinarea turbiditagit STAS 6324 - Apa potabila Determinarea temperaturii, mirosului si gustului STAS 6325 - Apa potabila Determinarea pH-ului STAS 6329 - Apa potabild. Analiza biologica STAS 3001 - Apa. Analiza bacteriologica STAS 1342 - Apa potabila STAS 3026 - Apa potabila Determinarea duritagii STAS 3002 - Apa potabilé Determinarea substantelor organice STAS 12650 - Apa potabila Determinarea conjinutului de pesticide 19 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalafiilor sanitare Documente _- Igiena, sindtatea gi mediul inconjurstor interpretative CEE - nov.93 nANEXA IV.4.(C) DOCUMENTE CONEXE STAS 1795 - Canalizari interioare STAS 1846 - Canalizari exterioare. Debite Prescriptii de proiectare STAS 3051 Sisteme de canalizari Canale ale retelelor exterioare Prescriptii de proiectare STAS 2448 - Canalizari, Camine de vizitare Prescriptii de proiectare STAS 6701 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit STAS 10859 - Canalizari. Stajii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate STAS 12278 - Canalizari. Bazine de fermentare a némolurilor la stayiile STAS 12594 Documente interpretative CEE - nov.93, C90 78 de epurare a centrelor populate - Canalizari. Stafii de pompare - Igiena, snatatea si mediul inconjurator - Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in rejelele de canalizare a centrelor populate ANEXA IV.4.(E) DOCUMENTE CONEXE Legea 137/1995, Legea 3/1978 HGRI 27/194 HGRI 38/1994 Ordin 462/1993 C90 113 C1 19 STAS 4706 STAS 12574 STAS 3417 STAS 6793 HGR 437/192 ~ Legea protectiei mediului ~ Legea privind asigurarea sanatayii populasiei - Stabilirea si sancyionarea unor contravenyii la normele pentru protecfia mediului inconjurator + Stabilirea gi sancyionarea contravengiilor in domeniul apelor ~ Condigii tehnice privind protecgia atmosferei - Normativ privind condigiile de descarcare a apelor uzate in rejelele de canalizare a centrelor populate - Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor de incilzire > Prescripfii tehnice pentru proiectarea, execusia, ‘montarea, respectarea, instalarea, exploatarea $i verificarea cazanelor de abur si cazanelor de ap’ fierbinte - Normativ pentru proiectarea instalayiilor sanitare ~ Condipii tehnice de calitate pentru ape de suprafafi ~ Condiii de calitatea aerului din zonele protejate - Coguri gi canal de fam pentru insalaitde indie centrala. Prescripyii de calcul ~ Coguri, canale de fum pentru focare obignuite la construcfii civile - Regimul de import al degeurilor si reziduurilor de orice natura, precum gi al altor marfuri periculoase. 79IVS, IZOLAREA TERMICA. IZOLAREA HIDROFUGA $1 ECONOMIA DE ENERGIE IV.5.1. Generalitati Aceastd cerinfi se poate asigura cu o probabilitate acceptabild pe © durata de serviciu rezonabila din punct de vedere economic, prin: ‘A. - asigurarea performangelor higrotermice ale elementelor perimetrale ale clidirii B - asigurarea unei concepfii generale si de detalii optime, precum si a unei execu si intrefineri corecte a cladirii in ansamblul et CC - stabilirea consumului anual de energie necesara pentru incalzirea uunei cladiri D - asigurarea unei dotari corespunzitoare cu elemente de instalagii E - asigurarea unui consum rational de energie prin contorizare. jveluri de performanta 1V.5.2. Criterii, parametri §i IV5.2(A). Asigurarea performangelor higrotermice ale elementelor perimetrale 1V'S.2.(A).I. Asigurarea performantelor de izolare termicd al elementelor de construct perimetrale Se realizeaza in funcfie de rezistengele termice medii ale acestora - Ry conform prevederilor: 1. Ghid de calcul a performangelor termotehnice pentru clidiri de locuit. . 2. Normativ privind calculul termotchnic al elementelor de constructie ale cladirilor (inlocuieste STAS 6472/3) precum $i 3. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcfie in contact cu solul. Rezistenfele termice medii R,, trebuie si fie superioare valorilor normate din tabelul urmator: 80 Elementul de constructie R, (ar kw] Cladiri proiectate pana la 1.01.1998] dupa 1.01.1998 [Peregi exteriori (exclusiv suprafeele 1,20 1,40 trate, inclusiv la rosturile fdeschise) [amplarie exterioara 0,40 0,50 [Plansee peste ultimul nivel sub 2,00 3,00 erasa/sub pod Plangee peste pivnite gi subsoluri 1,10 1,65 Jneincalzite fpereti adiacenti rosturilor inchise 0,90 1,10 [Plangee care delimiteaza cladirea la 3,00 4,50 artea interioard, de ext. (Ia ganguri kde trecere, bowindouti, 3.2.) Plici pe sol 3,00 4,50 [Placi la partea inferioara a 4.20 4,80 |\iernisolurilor, sau a subsolurilor incalzite (sub CTS) [Pereti exteriori, sub CTS, la 2,00 240 subsoluri incalzite OBSERVATIL: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe langa faptul ca conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivel de conforttermic fad de cel minim necesar obpinut prin respectarea parametrilor de diferenge de temperatura intre aerul interior $i temperatura ;pesuprafefeleinterioare ale elementelor (AT...) precizate la cap.1V.4.(A).L IV.S.2(A).2. Eoitarea aparitiei condensului pe suprafafa interioara a elementelor se poate realiza in conditiile asigurarii unui camp de temperaturi pe suprafaja interioard cu valori superioare punctului de roud caracteristic unei temperaturi date si a unei umiditaji relative a aerului interior. atEvitarea acumulirii progresive a apei de condens in interiorul elementelor de construcfii perimetrale de la un an Ia altul se realizeaza cu ‘urmatoarea condifie: cantitatea de apa acumulati iarna, sa fie mai mica decét cea evaporatd vara: m, < m, (conform STAS 6472/4) 1V5.2.(A).3. Performangele de etanseitate a elementelor perimetrale Se asigura prin rezistenta la permeabilitate a aerului R, (in cazul inchiderilor usoare). Rezistenfa la permeabilitate a unui element (R,) trebuie si fie mai mare ca rezistenya la aer minim necesard R, min - calculaté conform STAS 6472/7. Se va asigura gi etangeitatea rosturilor la imbinari. IV.5.2(B). Asigurarea unei conceptii corecte generale si de detaliu a cladi Se au in vedere urmitoarele: - realizarea unei configuratii volumetrice optime a cladirii - evitarea detaliilor care conduc la crearea unot punji termice - prevederea unui procent de vitrare ragional - orientarea optima a cladirii faja de punctele cardinale si faya de direcjia vantului dominant. Cuantificarea se face prin coeficientul global de izolare termica pe ansamblul unei cliditi G exprimat in W/(m'K) care reprezinté suma pierderilor de céldura realizate prin transmisie directa prin suprafaya anvelopei cladirii, pentru o diferent de temperatura intre interior si exterior de IK, raportata la volumul cladirii, la care se adauga pierderile de caldura aferente reimprospatarii aerului interior, precum si cele datorate infiltrapiilor suplimentare de aer rece. Determinarea valorilor “G’ se face conform indicagiilor din "Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit’. Aceste valori G trebuie sd fie inferioare valorilor normate GN care sunt stabilite in functie de: - numarul de niveluri - N - raportul dintre suprafaja anvelopei gi volumul incalzit al cladirii - AV 82 Valorile GN se aleg din tabelul urmator: ‘Numarul de GN [Numérul de[A/V GN niveluri_n Wi(m'K) |niveluri_N |m/m’|W/(m'K) 1 0,80 0,77 4 0,25 [0,46 0,85 0,81 0,30 [0,50 0,90 0,85 0,35 [ose 0,95 0,88 0,40 [0,58 1,00 0,91 0.45 [0,61 1,05 0,93 0,50 [0,64 2110 0,95 20,55 [0,65 2 0,45 0,57 5 0,20 [0,43 0,50 0.61 0,25 [0,47 0,55 0,66 0,30 [0,51 0,60 0,70 0,35 [oss [0,65 0,72 0,40 [0,59 0,70 0,74 [0,45 [0,61 20,75 0.75 20,50 [0,63 3 0,30 0,49 210 fois [oi 0,35 0,53 0,20 [0,45 0,40 0,57 0,25 [0,49 045 0,61 0,30 [0,53 0,50 0,65 0,35 [0,56 0,55 0,64 0.40 [0,58 20,60 0,68 20,45 [0,59 OBSERVATIE: Pentru alte valori A/V gi N se interpoleaza liniar La clidirile care se vor proiecta dupa 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10% 83IVS.2(C). Stabilirea consumului anual de energie termici necesara pentru incalzirea unei clidiri de locuit - Q - exprimat in KWh/m’, ‘Acesta se determina cu relagia: O = sap Xo* N? [KWhim?] in care N®, numaérul anual de grade x zile de calcul pentru o anumita localitate, determinat pentru p perioada in care temepraturile medii zilnice nu depagese +12°C, care marcheazi momentul inceperii, respectiv opririi incalzirii. Valorile N™,, se determina pe baza prevederilor din STAS 4839. IVS.2(D). Asigurarea unei dotdri corespunzéitoare cu elemente de instalagii respectiv cu corpuri de incalzire avind incdrcarea termic& a metalului de: ~ pentru radiatoare din fonta: @ min.600 W/kg - an + pentru radiatoare din ofel @ min. 1900 Wikg - an IV.S.2(E). Asigurarea unui consum ragional de energie termica prin contorizarea consumurilor de: a. energie termicd: - obligatoriu la nivel de apartament = recomandat la nivel de apartament b. energie electrica - obligatoriu: - la nivel de apartament - separat, pentru spatiile comune ale imobilului on ANEXA IV.S. DOCUMENTE CONEXE STAS 6472/3 - Parametri climatici exteriori STAS 6472/3. - Fizica constructiilor. Termotehnica, Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirii STAS 6472/4 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de construcyie Ia difir7ia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul. STAS 6472/6 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Proiectarea termotehnicd a elementelor de constructii cu punti termice STAS 6472/7 - Fizica _constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitajii la aer a elementelor si materialelor de construct STAS 4839 - Instalapii de inealzire. Numirul anual de grade, zile. STAS 9791 ~ Rosturi la fafadele cladirilor cu panouri mari. Principii de proiectare ‘NP 200 ~ Instruciuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termica, a elementelor de inchidere a cladirilor C107/1 ~ Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit C107 ~ Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice cu2 = Normativ pentru proiectarea gi executarea hidroizolajiilor din materiale bituminoase la lucrarile de construcyii Documente —_ - Economia de energie gi izolare termica interpretative CEE-nov.93 Ghid - Ghid de calcul al performantelor termotehnice (in curs de editare) pentru cladiri de locuit Normativ (in curs de editare) - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor Normativ (in curs de editare) - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solulIV.6. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUL 1V.6.1. Generalitati Ceringa privind protectia impotriva zgomotului implica conformarea ¢lementelor delimitatoare ale spatiilor, astfel inet zgomotul perceput de citze ocupangi sa se pastreze la un nivel corespunzator condigiilor in care sdndtatea acestora sa nu fie periclitata, asigurandu-se totodata un confort minim acceptabil 1V.6.2. Criterii, parametri gi niveluri de performanta IV ‘pe orizontala indice de izolare al peretelui (valoare admisibila) 2.1. Asigurarea izolarii acustice a spagiilor la zgomot aerian - a. la incaperi de locuit + faja de exterior a cladirii (zgomot perturbator (60 dB) I’, (E')=36 (-16)4B - faja de celelalte ineaperi ale apartamentului I, (E,)=32 (-20)dB b. Ia orice incapere a apartamentului - fay de incaperi din apartamente vecine adiacente, sau faya de coridoare, holuri, casa scarii, uscatorii, spalatorii, spayii de depozitare (nivel, zgomot perturbator 75 dB(A) I, (E,) = 51 (-1) dB - faya de statii hidrofor, centrale sau puncte termice, garaje, spajii comerciale, restaurante, teatre, cinematografe (nivel zgomot perturbator 85 dB(A) I, (E,) = 61 (+9) dB 1V.6.2.2, Asigurarea izolirii acustice a spatiilor la zgomot aerian sau de impact - pe verticala indice de izolare a plangeului (valoare admisibila) a. la inedperi de locuit de exteriorul cladirii (nivel zgomot perturbator 60 dB (A)) © pentru zgomot aerian I, (E,) = 51 (-1) dB © pentru zgomot de impact I, (E) = 57 (+3) 4B - fayi de alte incaperi din apartament fa 86 © pentru zgomot aerian I, (E,) = 51 (-1) dB @ pentru zgomot de impact I (E,) = 59 (+1) dB b, Ia orice incdpere a apartamentului ~ fafa de incaperi din apartamente vecine adiacente, sau fayé de uscitorii, spalatorii, spagii de depozitare (nivel de zgomot perturbator 75 dB(A). @ pentru zgomot aerian I, (B,) = 51 (-1) 4B © pentru zgomot de impact I, (E;) = 59 (+1) dB + fata de coridoare, holuri comune, casa scarii, alte spayii similare (nivel zgomot perturbator 75 dB (A). @ pentru zgomot aerian I, (E,) = 51 (-1) dB @ pentru zgomot de impact I, (E,) = 53 (+7) dB - faya de stayii hidrofor, centrale gi puncte termice, garaje situate sub apartament (nivel de zgomot perturbator 85 dB (A). @ pentru zgomot aerian I, (E,) = 61 (+9) dB ~ fayd de spayii comerciale, restaurante, sili de cinematograf, teatru etc. (nivel de zgomot perturbator 85 dB (A). @ pentru zgomot aerian I, (E,) = 61 (+9) dB © pentru zgomot de impact I, (E,) = 45 (+15) dB 1V.6.2.3. Asigurarea imbundtagirii izoldrii la zgomot de impact corespunzatoare pardoselilor Indice de ameliorare la zgomot de impact AI, (AE) ~ se stabileste diferentiat, funcgie de tipul incdperilor gi a pardoselilor utilizate - conform normativ C 125 si STAS 6156 astfel incat prin adigionare cu indicele de izolare I, (E,) al plangeului sa se realizeze valoarea admisibila al indicelui pentru ansamblul plangeu si pardoseald, 87ANEXA IV.6. DOCUMENTE CONEXE STAS 10.009 - Acustica in construcfii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de 2gomot STAS 6156 = Acustica in constructii. Protectia impotriva ‘zgomotului in constructii civile $i social-culturale. Limite admisibile gi parametri de izolare acustica P22 = Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea si executarea misurilor de protectie fonicd la clédiri social-culturale. cis = Ghid de proiectare gi execusie privind protectia fonicd a cladirilor de locuinge, social-culturale gi tehnico-administrative Documente - Protectia la zgomot interpretative CEE-nov.93 ANEXE GENERALE A.L. Conditii privind autorizarea, verificarea gi realizarea cladirilor de locuinte A.2, Imagini ilustrative cu privire la cerinta de "Siguranta in exploatare"ANEXA A. A.1. CONDITI PRIVIND AUTORIZAREA, VERIFICAREA $I REALIZAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE ALI. Autorizarea executarii constructiilor Procedura de autorizare va respecta prevederile Ordinului MLPAT 91/1991 care stabilegte consinutul cadru al formularelor necesare precum si continutul documentagiilor prevazute in Legea 50/1991. Constructile se pot realiza numai cu respectarea “autorizaji de construire ALLL.L Autorizagia de construire constituie actul de autoritate al administragici locale, pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de Legea 50/1991, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea gi funcjionarea constructiilor. ALLL1.1. Autorizatia de construire se elibereaza de Consiliul Judeyean sau Consiliul Local in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism gi amenajarea teritoriului aprobate, respectiv: a, plan urbanistic general (P.U.G.) este documentatia de baza care stabileste obiectivele, acfiunile si masurile de dezvoltare pentru o localitate existent sau viitoare pe 0 perioada determinata, pe baza analizei multi- criteriale a situatiei existente. @ in vederea urmaririi aplicarii PUG, se intocmeste REGULAMENTUL aferent acestuia, care explica gi detaliaza PUG. b, Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) este documentatia care stabileste obiectivele, acfitinile si masurile de dezvoltare ale unei zone din localitate, pe o perioada determinata de timp. © iin vederea aplicarii PUZ se intocmeste REGULAMENTUL, aferent acestuia, care aplica gi detaliazé PUZ 90 OBSERVATIE: PUZ se intocmeste in general pentru zona central, sone de locuit, sone pentru diverse activitagi, sone protejate, cone de agrement ¢. Planul urbanistic de detaliu (P.U.D.) este documentagia prin care se stabilesc condifiile de amplasare gi executare a unui obiectiv sau a unui grup de obiective, gi se elaboreaza in corelare cu prevederile din PUG si PUZ. @ PUD cuprinde elemente ce stau la baza intocmirii documentatiei pentru objinerea autorizagiei de construire. OBSERVATIE: PUD trebuie si fie insopt de avizele necesare (consilial local, protectia mediulut, suilitati patrimoniu - in gone protejate) ALLLL2, Cererea de eliberare a autorizatiei de construire va fi insofita de CERTIFICATUL DE URBANISM care este actul prin care se fac cunoscute solicitantului, elementele care caracterizeaza: Regimul juridic al imobilelor @ situarea in intravilan sau extravilan © dreptul de proprietate © extras din documentatiile de urbanism cu privire la regimul zonei Regimul economic al imobilelor © folosinya actuala © cestinajia stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate © reglementri fiscale specifice zonei Regimul tehnic al imobilelor © procent de ocupare al terenului (POT) © coeficient de utilizare al terenului (CUT) © dimensiuni gi suprafefe minime sau maxime ale parcelelor © cchipare cu utilitagi © circulagia pietonilor si autovehiculelor, accesele si parcajele necesare 1© alinierea terenurilor si a constructiilor fafa de strazile adiacente terenului si distantele constructiilor fay de proprietigile vecine © inaljimea constructiilor gi caracteristicile volumetrice ale acestora © sistemul constructiv gi principalele materiale de construcyii permise © infagisarea constructiei, expresivitatea arhitecturala, echilibrul compozitional, finisajele etc. (daca acestea sunt prevazute in regulamentele aprobate) ©@ modul de executare al constructiilor ©@ Jucrarile conexe de interes public necesare functionarii obiectivului, Enuntarea avizelor gi studiilor necesare la depunerea proiectului pentru autorizatie de construire Pentru objinerea certificatului de urbanism este necesara prezentarea dovezii de posesie asupra terenului, ca proprietar sau ca urmare a concesionarii, conform Legii 50/1991 Proprietates asupra terenului poate fi realizata in baza Legii 18/1991 iar transferul de proprietate, in baza Legit 33/1994. Obyinerea certificatului de urbanism permite investitorului si angajeze lucrarile de proiectare OBSERVAT Jn cazul lucrarilor efectuate din fonduri publice ale administragier centrale sau locale, investitorul elaboreaca “Studiul de prefecabilitate" care constituie tema program pentru lansarea lictayiei de proiectare. Caistigatorul licitatie’ urmeaza sa elaboreze "Studiul de feeabilitate’, “Proiectul tehnic" si "Caiete de sarcini” care vor sta la baza lansarii licitayier de executie, Conginutul st etapele de realizare a investitilor din fondurile publice, or respecta prevederile legale (Ordonanja 12/1993 privind achisititle publice cu modificarile aduse de Legea 83/1994, Hotdrérile Guvermului Romanici 72711993, 592/193, 112/1993, 63/1994, Ordin comun ME-MLPAT 1743/69/N/1996) 92 Nivelul de aprobare se stabileste conform Ordonanga 12/1993 in functie de valoarea investitiei. A.1.1.1.3. Documentatia necesara eliberirii autorizagiei de construire Solicitantul depune: a, Certificatul de urbanism 1b, Dovada titlului de proprictate sau concesionare (copie legalizaté) ¢. Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC) in 2 exemplare (conf. prevederi Ordin MLPAT 91/1991) Piese scrise (memoriu pe specialitayi) - Piese desenate (planuri, sectiuni, fatade, desfagurari) verificate de verificatori atestafi) - Avize necesare (aviz geotehnic, avize ale furnizorilor de utilitayi, avize specifice amplasarii, etc.) specificate in Certificatul de Urbanism. OBSERVATII: Proiectul pentru antorizatia de construire (PAC) se elaboreazi de catre un ‘proiectant autorizat Pentru constructile inate si foarte inalte, in conformitate cu prevederile Hotarérit Guvernului Romaniei 51/1992 (republicat in 1996) se va objine avizul Inspectiilortertoriale de Pompieri Pentru consiructile cu peste 12 apartamente se va obgine avizul Comandamentului Apiirdrii Locale Civile Orice documentatie va avea indicata categoria de importanga a cladini precum $i gradul de resistenga la fo. A.L.2, Verificarea documentatiei de proiectare in conformitate cu Legea 10/1995, documentatia de proiectare trebuie si fie verificata de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, alyii decit specialigtii elaboratori ai proiectelor conform prevederi HGR 925/1995 si Ordin MLPAT 77/N/1996 © Verificarea proiectelor pentru cladiri de locuinye se va face in conformitate cu prevederile prezentului normativ (cap.III si IV) 93@ Se interzice aplicarea proiectelor (inclusiv a detaliilor) neverificate in condigiile mengionate mai sus. A.L3. Verificarea si recepfia Iucrarilor de execugie ‘© Verificarea calititii execugiei constructiilor este obligatorie si se efectueard de catre investitori prin dirigingi de specialitate sau prin agensi ‘economici de consultangi specializagi. © Expertizele tehnice ale proiectelor $1 construcyilor ve efectucszi numai de citre experfi tehnici atestati. €@ Recepfia construcilor se face de catre investitor(Proprietar) in prezenfa proiectantului si a executantului si/sau @ reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia. €@ Recepfia se face in conformitate cu documentafia de executie i cu documentele cuprinse in cartea tehnici a construcyiei (documentajia de executie i documentele privitoare la realizarea si exploatarca acestuia). OBSERVATI: “Modifier aduse pe durata execu faga de documentaia de basa stampilacs de erifcatrulproecului, se face pe rspunderea beneficanulu,executantulut si proiectantului. A.1.4. Obligagiile. proiectantului Pentru menjinerea caitayii constructilor pe toaté durata de viayd 2 acestora, proiectantul este obligat: © si precizeze, prin proiect, categoria de importants a constructiet @ 4 asigure prin proiecte gi detalii de execuyie, nivelul de calitate corespunzitor cerinfelor impuse © sa stabileascd cerinfele pentru care se face verificarea tehnica $i si supund verificarii (de cate verificatori atestaji) proiectele elaborate €@ 5 claboreze gsi pun’ la dispocigia beneficiarului caiete de sarcini $i instruefiuni cehnice privind exccuiia Tucririlor, explostarca, intrefinerea gi reparayile construciilor @ si mentioneze in caietele de sarcini: 4 » modul de organizare a urméririi curente in timp a constructiei_ 1 Posada la care clementele de construcfie trebuie reparae sau inlocuite > condigii de exploatare normalé a constructiet » camutile in care trebuie solicitatd expertizarea tehnicé dp.dv. al ceringelor stabilite prin lege » aspecte privind postularizarea constructiei, OBSERVATIE: Caietele de sarcini ca si documentagia de proiectare fac parte integrantit a “cdrit telinice" a consirucpci si pot sprijini proiectantul in cazul producer unor avarii sau deteriordr ale constructi ALLS. Urmarirea comportarii in exploatare 1a constructiilor de locuinje se face pe toaté durata gi cuprinde aasamblul de activitati privind examinarea direct sau investigarea cu rifjloace de observare si misurare specifice, in scopul menginerii nivelurilor de performanti corespunzitoare ceringelor previzute de Legea 10/95. @ Intervengiile la construcpiile existente (Iucrari de reamenaiare, consolidate, transformare, extindere, desfiinare partial, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proeictantul inigial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat si se consemneazi obligatoriu in cartea tehnica. A.L6, Postutilizarea cuprinde activitajile de dezafectare, demontare si demolare 2 construcfiilor, reconditionare gi folosire a elementelor gi produselor recuperabile, precum gi reciclarea degeurilor, cu asigurarea protectiei mediului, conform legii . © Lucririle de postutilizare a constructiilor de Jocuinje pot interveni: = 1a doringa proprietarilor in urma unei expertize tehnice care stabileste daca acestea pot pune in pericol viata ocupantilor conf. Legit 10/1995< la dotinga autoritigilor publice conform prevederii Legit 33/1992. OBSERVATIE: Postutilizarea construciilor se realizeaza pe bazt unor documentasii pentru care este necesard obtinerea ceificatului si autorizayei de dezafectareldemolare, conform Legit 0/1991 cu condita obginerii Acordui de Media, conform Ordin 170/1990 96 ANEXA A2 IMAGINI ILUSTRATIVE CU PRIVIRE LA CERINTA DE "SIGURANTA IN EXPLOATARE"SIGURANTA, ‘SIGURANTA DESCHIOEREA USILOR PE CAILE DE CIRCULATE TREOUE SA SE FACA LAO INALTIME CREO ssiznTOants NEL TRECERI IN SIGURANTA Ze 3} 'N “LW aN ie PENTRU VINE PUTERNIC ~ SE, PREYAD SENTeYRADE (GRILAJE ) JOASE PENTRU SPRUIN SIRILE DIN GARAIE SAU PASAJE TREBUIE, ERENHIONATE. SI RE7OLVATE CORESPUNZATOR PL. PL.2 98SIGURANTA. eae ® RACORDUL, DIVIRE. PIETONAL SI CAROSAGIL PENTRU. PERSOANE CU DIFICULTATI DE MERS SE FACE PRIN PANTA,S arian’ # SE_RECOMANDA CONTRATRAPTA INCLINATA e NaSUL TREPTEL POATE AGATA PICIORUL @ ¢ MUSE RECOMANDA, CONTRATREPTE DESCHISE © UA MARGINEA TREPTELOR { (©. BOROURA. (NAS) PENTRU peo OPRIRE BASICN [es | 100 SIGURANTA v DA PARTEA INALIA 1) GARLULUL TREBUIE SA DEPASEASCA CU MINIMUM 25cin. PARTEA NOASAIMEDIAT ALATURATA ‘poxtoun, ih NU TREBUIE ELIMINATE POSIBILITATILE, DE CATARARE (FARA ELEMENTE ORIZONTALE LA PARTEA InFERIOANA ) PL:4 401SIGURANTA. SIGURANTA JERSE @ eeaura 305 RAREA IN CLADIRE SE VA PREVEDEA 0 TEORMA, OE ACCES: @ACCESUL PE PLATFORMA St VA REZOLVA NCLUSIV CUO RAMPA O% eCinD NU _EXISIA BALUSIRADA, MARGINEA RAMEI SA. PLAITORMEL VA 1 PREVAZUTA AO'O BORDURA PINTRU OPRIREA BASTONULUT if yy ACCESULIN CLADIRE TRELYIE RETRAS DIN GIRCULATIA STRADALA,, ORUMURILE OF SEnvicly , Si ASIGURAT’ CU BALUSTRADS DE PROTECHE ® PLATFORMELE DE ACCES IN CLADIRE YOR £1 PREVAZUTE CU. BALUSTRADA O€ PROTECTIE INDIFERENT DE INALTIMEA DENIVELARIT PL.S PL.6 402 103SIGURANTA SIGURANTA USILE VITRATE ( ft CLADIRILE CU _COPIL ) YOR FI PREVAZUTE CU GEAM SECURIZAT PENTRU A EVITA POSIBILA ACCIDENTARE PL.7 AMPLASAREA USILOR PRECUM 51 AMENAJARIE INTERIOARE TREBUIE ASTFEL CONCEPUTA INCIT SA.NUSA MUSE PIWOUCA ACCIOENTE. PRIN Couiuie, PL.8 104 108(semana AMPLASAREA, NECORESPUNZATOARE. 8 UE Or Ae PORTE. F! SURSA DE ACCIDENTARE PRIN LOVIRE ———— SIGURANTA XNU BALUSTRADE NECORESPUNZATOARE, PENTRU See TGIN CLADI IN CARE POF CIRCULA CoPI NEISOTITI i Ke ~ oH NU N ® D)STANTAREA, SCARILOR OE PERETE ESTE O DGRSA POTENTIAL DE ACCIDENTARE PL. 10 106 107SIGURANTA SIGURANTA inge em BALUSTRADELE SCARILOR @ SI BALCOANELOR @ NU TREBUIE SA IE SURSE DE ACCIDENTARE PRIN CATARAFIE SAU PENETRARE INCEPUTUL ( SFIRSITUL ) SCARILOR TREBUIE REZOLVAT CORESPUNZATOR SI ATENTIONAT Vizieit IN. LOCURILE CU PERSOANE VIRSTIVCE SI COPH SE RECOMANOA BALUSTRADE PE AMBELE PATURI ALE SCARIL,CU MINA’ CURENTA INCLUSI PENTRU COPI PL.11 PL. 12 108 109‘SIGURANTA ‘SIGURANTA nity i L_l° 9.0 FEREASTRA AMPLASATA PE, PALIERUL SEARIT OER RR OOUCE FENOMENUL OF STALUCIRE ORBITOARE. fe MODALTTAT! OE DIMNUARE A STRALUCIRT Ta LUMINAT SUPLINENTAR. ERR RENENTUL FERESTRE! CU LATUR CUNATE, C_EREMENTE VERIICALE OF OBTURARE 5: GeaM vorsit i zo | ® FERESTRELE DE PIE PALIERUL SCAR VOR AVA PARAPET CU h = MN. 090m IN DREPTUL SCARILOR, LA COBORIRE, Mu TREOUIE. SA EXISTE SURSE DE DISTRAGE TREBLE DE DISTRAGERE [ne | PL. 14 110 11‘SIGURANTA fan TREBUIE ASTEEL REZOLVATA INCTT SA SAR REE U Span UBER OE TRECERE Bana Piso O© LOWRE FEREASTRA GUISANTA PERMITE 0 CURATIRE USOARA CURATIREA Si INTRETINEREA UNE! FERESTRE CUTESCHIDERE EXTERIOARA ESTE DIFICILA 12 PL. 16 13DeSCHIDEREA FERESTRELOR (1M CLAD DESCHIOE ye oa SE FACA CU MECAMOME REGLABILE Fee APTAIOERE CUENTA, PENTRU AERISIRE BUMTATA — MAK. 10 cm 8, OE SCHDERE PENTRU WIRETMERE fe NELIMITATA SIGURANTA, ALFEREASTRA PIVGIANIA CU Ak ORIZONTAL B.C DOUA TIPURL_DE MECANISME BERNE POZITI OE MANEVRARE DESCIIOERE CURENTA, PENTRU AERISIRE ShinaraTA MAX. 10cm. @) @ a 8 xi DeSChIDERER FERESIRELOR cEMEASIRA CU OESCHIDERE, INTERIOARA ESTE ESCH REBUIE. SA, Se, FACA,CU MECANSME EERE AST Udon of INIRETINUT EGLASLE 31 BU TREBUE SA, ENSTE FA Fhe CATARARE A’ COPRLOR | PL. i PL. 18 14 115SIGURANTA SIGURANTA BALAMA, SPECIALA (PENTRU CURATIRE usoaRA" ) FEREASTRA CU BALAMA SPECIALA PEI ACCES LA CURATIRE NTRU A SISTEM DE_SIGARANTA SPECIAL ~ PENTRU SPALARE. FERESTRE B ROLA DEGHIDA! PE SINE SPECIAL PREVAZUTE CINEL DE SIGURENTA C ® SCARA MOBILA PENTRU CURATIRE VITRAJ LA PARTEA SUPERIOARA & CLADIRI PL. 19 PL. 20 116 "7oO € zec\yini montant) IWIRETINEREA St CURATIREA NU TREBUIE SA HERCA CU DIFICUIATERISC DE ACCIDENTE LA PARTEN SUPERILAIA & GARDULUL VOR FI PREVAZUTC CLEMEHTE METALICE ASCUTITE. PENTRU. MAI MARE SIGURANTAs a PARTEA SUPERIOARA A GARDULUY SE VA PREVEDEA IRMA GHIMPATA GCARILE. BALANSATE NU PERMIT O INTRENNERE IN CONDITH OE SIGURANTA PL.21 PL. 22 118 19SECURITATE SECURITATE th | i! | = if | F USEF ACCES (ty CLAD NOMTREBURE Sa raciUTEZe PATRUNDEREA A CLADIRE TCATARAREA Sh xX NU BALCOANELE. OE [JA PARTER SUNT COCR BOTENTIALE. Oe FITRUZIUNE oO ® [A PARTEA INFERIOARA A CLADIRILOR Wy Yaeaute sa EXISIE, SURSE OF CATARARE ST PATRUNOERE IK CLADIRE BALCOANELE CONTINUE PREZINTA RISC DE BAPEERE DITA UN APARTAMENT INTR -ALTUL PL. 23 PL.24 120 421SECURITATE xNU vA LocuRILE INOWQUALE, St PLS OF ACCES in Fi neviTeate, OAR CU Fare Ge VIEUALIZANTE. WU EXTERIOR CSEEUEN Peni! Coen USILE DE ACKE' BLOCURILE, DE ve ta SeUnTE, SE _PREVAD CU VITRAD Re OIZUALIZAREA ON EXTERIOR A HOULU! OE NTRARE, PL. 25 122 CUPRINS I. GENERALITATI 11. Obiect eee 4 1.2, Domeniu de aplicare gi conditii de utilizare 4 I CADRUL LEGISLATIV PRIVIND INVESTITIA DE LOCUINTE, ILL. Cadrul general eee ee eee wees 11.2. Autorizarea executirii constructiilor . 113. Verificarea documentatiei de proiectare 11.4. Verificarea gi receptia lucratilor de execujie ....... . ILS. Obligagiile proiectantului 11.6. Urmirirea comportarii in timp 11,7. Postutilizarea ... Il. CRITERT URBANISTICE CU PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTULOR DE LOCUINTE IIL. Considerente generale ese II.2. Amplasarea in cadrul localitayii settee W IIL.3. Procent de ocupare a terenurilor ............ .u IIL4. Orientarea fafa de punctele cardinale .. -u ILS. Influenga vantului gia curengilor de aer ... -u TIL6. Condipii de vecinatate 2 TIL7. Regim de indltime ...... 2 IIL8. Accese carosabile 12 IIL9. Parcaje eee 13 11.10. Spatii verzi cee ee cee B IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTULOR DE LOCUINTE IV.L. Rezistengd gi stabilitate cevcceeeeeesees 16 IV.2. Siguranyd in exploatare .... cee - 36 IV.3, Siguranga la foc -.....00..005 ceveeeeeeee 50 123IV44Igiena, sSnatatea oamenilor, refacerea # protecyia mediului . . 61 JV 5. Tzolarea termicé, hidrofuga gi economs de energie 80 1V 6. Protecjia impotriva zgomotulut coi 86 ANEXE GENERALE ‘A. Condigii privind aucorizarea, verificarea § realizarea cladirilor de ocuinge +--+ 90 ‘A.2. Imagini’ ilustrative cu privire la cerin{® de "Siguranya in exploatare” 97 cry Redactor; Alexandra MURGU. Tiparit ia: CRESCENTO