Universitatea Academiei de tiin a Republicii Moldova

Facultatea tiine ale Naturii

Specialitatea Biologie
Grupa B31

Referat
la
Animale modificate genetic

Tema: Gaini transgenice .

A elaborate: Nederia Tatiana

Profesor: Zgardan Dan

Chiinu 2014

Cuprins
Definitia de transgeneza
Obinerea unui OGM
Aplicarea tehnologiilor transgenice
Rase de gini.

Transgeneza- permit extragerea unei gene din genomul unui organism i reimplantarea ei n
genomul unui alt organism, aparinnd unei alte specii sau chiar altui regn.

Obinerea unui OGM implic urmtoarele etape principale:

1.identificarea i pregtirea(multiplicarea) genei de interes;
2.introducerea ei (prin diveri vectori) n celula gazd , pentru c singur nu estecapabil s
strbat membranele celulare;
3.selectarea celulelor gazd care au integrat transgena n genomul lor;
4.obinerea, n cazul organismelor pluricelulare, a unui
nou organism pornind dela o singur celul transgenizat;
5.verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgen,ladescendenii
organismului transgenic.

Aplicarea tehnologiilor transgenice

ncercrile de aplicare a diferitelor tehnologii transgenice la psri s-au confruntat cu o serie
ntreag de dificulti, care deriv din deosebirile biologice majore i, in primul rnd, de
dezvoltare embrionar, dintre acestea mamifere.
Microinjectarea de ADN, in pronucleii masculi este o tentativ dificil, din mai multe
considerente:
la psri, mai muli spermatozoizi, pot penetra intr-un singur ovul n timpul fecundatiei,
spre deosebire de mamifere, la care un ovul este fecundat de un singur spermatozoid; in
consecint, este dificil s se identifice pronucleul mascul; care va fuziona cu pronucleul
femel i care urmeaz s fie injectat cu ADN-ul exogen;
incercarea de microinjectare a ADN-ului in citoplasma ovulului nu constituie o
alternativ, deoarece transgena are anse minime s se integreze corect in genomul oului
fecundat;
microinjectarea de ADN este cu att mai dificil cu ct oul de pasre, dup fecundaie,
acumuleaz mari cantitti de albumin, invelit, la rndul ei, de stratul intern al cojii
calcaroase.
Cu toate aceste dificulti, este totui posibil s se injecteze o transgen n zona
glbenuului oului (discului geminativ), ce conine pronucleul femel i mascul, deoarece
aceast formaiune apare inaintea formrii cojii oului. Dup microinjectarea de ADN in
regiunea discului gerrninativ, fiecare ou este cultivat in vitro pn in momentul in care se

formeaza embrionul, iar apoi este introdus intrun ou surogat, pana la dezvoltarea
complet a puiului.
Utiliznd aceast strategie, s-a obinut intradevr o linie de pui transgenici, dar, in
ansamblu, metoda are o eficienta redusa i este prea dificila pentru a deveni o aplicaie de
rutin in vederea obtinerii de psri transgenice.
Un alt demers experimental pentru crearea de psri (gini) transgenice, se bazeaza pe
aplicarea si adaptarea metodei vectorilor retrovirali, practicata pe oarecii de laborator.
n acest caz, s-a pornit de la constatarea c, in momentul in care membrana externa a cojii
oului se intareste, embrionul aflat in curs de dezvoltare (in stadiul de blastula) este format
din doua straturi, ce cuprind 40.000 - 80.000 celule
Inlocuind experimental unele din celulele blastodermice embrionare cu vectori retrovirali
defectivi in replicare, purtatori de gene marker bacteriene, s-au obtinut in final pui ce
poart transgenele in liniile lor germinative.Desi o bun parte din aceti pui nu au produs
virui, utilizarea vectorilor retrovirali in scopul ameliorrii transgenice a unor produse
aviene (carne, ou) ridic problema securitii consumului de asemenea produse de ctre
om.
Astfel, dei pn in prezent nu au fost identificate celulele ES avian - specifice, metoda
manipulrii celulelor ES fiind impracticabil pe aceste organisme, o metod bazat pe
utilizarea celulelor embrionare de psri ar oferi posibiliti de transgenez care nu sunt
neglijabile. Astfel, celulele embrionare pot fi izolate din blastoderm, transfectate cu
complexe de ADN transgenic incorporate in lipozomi (globule lipidice cu caracter cationic)
i apoi pot fi reintroduse in spaiul subgerminal embrionar din oule proaspt depuse.
O parte din descendentii rezultati vor reprezenta aa - numitele "himere", fiind
constituiti dintr-un mozaic de celule, dintre care unele provin din celulele
blastodermice ale embrionului donator, iar altele din celulele embrionilor
receptori.
in ginile himer, celulele ce descind din celulele embrionare transfectate pot
deveni parte integrant a tesutului germinativ (formnd celule germinative),
prin mai multe reprize de incruciri dintre exemplarele himerice se pot stabili
in final linii transgenice de psri purttoare ale transgenei in toate celulele
corpului.
Pentru ameliorarea randamentului metodei, proporia de celule transfectate
(transgenice) din psrile himer poate fi mrit, prin iradierea embrionilor
receptori cu doze reduse de radiatii (540 660 rad), inaintea inoculrii
celulelor embrionare. Tratamentul radioactiv distruge doar parial celulele
blastodermice din embrionul receptor, mrind astfel proporia relativ de
celule transfectate in organismul care rezult.
Prima metod de modificare genetic la pui, a fost utilizat n 1980, implicnd
utilizarea de gene ale vectorilor de transfer derivai de la retrovirusurile puilor
oncogenici. Aceti vectori au fost utilizai pentru a produce psri transgenice,

dar frecvena foarte mic de obinere, precum i genele introduse, au fost

nesemnificative. O nou clas de vectori virali au fost descoperii n ultimii
ani, folosind viruii din grupul viruilor lenticulari. Aceti vectori prezint un
potenial avantaj fa de vectorii oncogenici retrovirali, incluznd abilitatea de
a infecta celulele care nu se divid. Avantajele aparente ale acestor noi vectori
au fost testate i apoi utilizate pentru producerea de pui transgenici.
n programele fondate de Viragen Inc. n colaborare cu Oxford Biomedica
PLC, s-a testat cu eficien ce psri transgenice pot fi produse utiliznd
vectorii provenii de la viruii lenticulari ce produc anemia la cai (EIAV
equine infectious anaemia virus). Virusul a fost injectat n embrionul puiului
atunci cnd acesta se afl sub forma unui disc de aproximativ 60000 celule.
Oule au fost clocite folosind metoda descoperit de Margaret Perry. n prima
serie a experimentului au rezultat prin injectarea vectorilor virali coninnd
gene, 12 masculi, ce prezentau la exterior trsturile provenite de la genele
transmise de vectori. 10 dintre aceti cocoi au fost crescui pentru a se
determina dac sunt psri transgenice. Toi cocoii transgenici au transmis
vectorul viral n proporie de 4-45% la urmai. Frecvena producerii psrilor
transgenice astfel, este de 10-100 de ori mai mare dect n cazul utilizrii altor
vectori virali sau a altor metode de modificare genetic. S-a investigat a doua
i a treia generaie de psri transgenice produse de vectorul viral EIAV.
Psrile erau aparent normale i neafectate de gena transmis, dar oricare
dintre ei era mpestriat cu proteina verde fluorescent (GFP).
Rezultatele acestui test preliminar sunt foarte ncurajatoare: faptul c liniile
transgenice pot fi stabilite cu uurin mresc eficacitatea acestui test, iar studiile ce
determin activitatea acestor gene pot indica anticipat, nivelul de activitate la care se
poate ajunge. Scopul acestui program curent este de a produce proteine terapeutice
din oule ginilor i necesit o structur specific de esut. Dezvoltarea unui astfel de
sistem eficient va permite utilizarea i altor aplicaii n biotehnologie i n cercetarea
de baz. Puii ce vor crete vor deveni un sistem model pentru studiile cu privire la
dezvoltarea vertebratelor, mai ales c este mult mai uor de a folosi embrionul puiului
n comparaie cu studiile realizate pe oareci. Succesiunea complet a genomului de
pui, precum i utilizarea vectorilor provenii de la viruii lenticulari, pentru
producerea de psri transgenice, dovedesc alte modaliti de a exploata numeroasele
avantaje ale acestui sistem ce include puii.

Pasari transgenice cu ajutorul lipozomilor:

Separarea celulelor blastodermei a embrionului de pasare;
Introducerea AN-ului transgenic cu ajutorul lipozomilor in celulele blastocistului;
Reintroducerea celulelor transformate ale blastocistului in zona subembrionara a oului.

Rasa Leghorn
Rasa Leghorn prezinta 12 varietati de culoare, cele mai reprezentative fiind: alba, bruna,
potarnichie, neagra, barata, pestrita, galbena, argintie, aurie.
Gainile Leghorn au o productie medie anuala de 220 de oua cu greutatea medie de 55-57 g si
coaja de culoare alba. Maturitatea sexuala se instaleaza la 130-150 de zile. Gainile din aceasta
rasa au instinctul de clocit foarte redus, de doar 4%.
Acesta rasa a fost exportata in SUA intre 1835-1837, unde in perioada de 40 de ani a fost supusa
ameliorarii in directia maririi productiei de oua, prin selectie si prin incrucisari de infuzie cu
diferite rase.

Rasa La Bresse
Este una din cele mai vechi rase franuzeti, format prin selecia populaiilor locale de
gini. Produce 160-180 de ou anual, de 65-70 g, cu coaja alb. La Bresse nu este doar o ras
bun outoare, are, n acelai timp, i o carne foarte gustoas.

Rasa Hamburg
Este o ras format n Anglia, prin ncruciarea raselor locale cu rasele Andaluz, Minorca,
Sumatra i Sebright Bantam. Greutatea corporal este de 1,5-2 kg la femele i 2-2,5 kg la
masculi. Produc 160 de ou pe an, de 50-55 g.

Rasa broiler
Puiul de carne sau broiler-ul, este produsul a cativa zeci de ani de hibridari, experimente,
imbunatatiri. Broilerul provine din incrucisarea a doua rase - Rock pe linie materna, si Cornish
pe linie paterna. Puii broiler sunt preferati de specialistii din domeniu pentru cresterea rapida si
pentru conversia eficienta a hranei.
Daca in anul 1976, era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler sa atinga o greutate de 2 kg.
in anul 2001, acest interval de timp s-a scurtat la 35 de zile!