1. Procesul de lucru al frezelor Procesul de lucru executat de rotorul frezei consta in urmatoarele faze: ®patrunderea cutitelor in sol, desprinderea feliilor de sol si antrenarea lor in miscarea de rotatie; lovirea feliilor de sol dislocate de carcasa frezei, maruntirea suplimentara a lor sinivelarea stratului de sol maruntit cu ajutorul partii terminale rabatabile a carcasei. Procesul de frezare a solului cu ajutorul rotoarelor orizontale se executa in doua sensuri: de jos in sus, adica de la fundul brazdei spre suprafata terenului; 1 de sus in jos, adica de la suprafata terenului spre fundul brazdei. Fazele principale ale procesului de frezare depind de regimul cinematic de lucru al cutitelor. Cutitele executa 0 miscare complexa, care consta dintr-o miscare de rotatie refativa in jurul axului rotorului, cu viteza unghiulara @, si dintr-o miscare de translatie sau avans a masinii cu viteza yy, realizata datorita deplasarii tractorului, Prin compunerea acestor doua miscari, dé rotatie @ si de tranaslatie Vn, fiecare cutit va desprinde din masa de sol 0 felie, pe care o va antrena spre partea posterioara a masinii, lovind-o de carcasa acesteia. In figura 1.1. este reprezentata schema frezarii solului de jos in sus, caz care se caracterizeaza prin aceea ca in punctul inferior M de contact al cutitului cu fundul brazdei, viteza periferica v, a cutitului si viteza v,, de avans a masinii au acelasi sens. In aceasta figura cu 1 a fost montata traiectoria descrisa de un cutit, cu 2 forma suprafetei feliei de sol dislocate iar cu 3 cutitul.Fig.1.1. Schema frezarii solului de jos in sus ‘Atunci cand in punctul M viteza periferica v, este de sens opus vitezei Vm de avans a masinii frezarea solului se face in sens contrar avansului sau de sus in jos (fig.1.2). Cu 1, 2 si 3 au fost notate aceleasi elemente ca si in figura 1.1. Fig. 1.2. Schema frezarii solului de sus in jos In cazul frezarii solului de jos in sus, grosimea feliei de sol creste treptat, de la zero la o valoare maxima. Acest fapt prezinta avantajul ca procesul de frezare nu se executa cu socuri, ci in mod treptat si continuu; aceasta impune insa, o ascutire permanenta a cutitelor. Atunci cand cutitele nu sunt ascutite patrunderea lor in sol se face greoi si foarte dificil, avand loc numai atunei cand grosimea feliei de sol are o valoare minima: Pana Ja atingerea acestei valori, cutitele produc o tasare a solului, ceea ce duce la cresterea frecarii intre sol si cutite. La frezarea de sus in jos, cutitele ataca solul la grosimea maxima a feliei. Din aceasta cauza se produc socuri si cutitele frezei se uzeaza mai repede, in special atuncicand Jucteaza in soluri tari si compacte. Avantajul procesului de frezare de sus in jos consta in aceea ca, pe langa faptul ca nu pulverizeaza solul, in procesul de lucru ia nastere © forta, a carci componenta dupa directia de inaintare impinge tractorul spre inainte, contribuind astfel la reducerea fortei de tractiune necesara frezei. Datorita acestor avantaje, aceste tipuri de freze au o raspandire mai mare in comparatie cu cele care executa procesul de frezare de jos in sus. 1.1. Cinematica frezelor cu ax orizontal perpendicular pe directia de inaintare Pentru determinarea parametrilor cinematici ai frezelor, se considera ca atat misearea de rotatie «, cat si miscarea de translatie (avans) Vm a masinii sunt uniforme, cu toate ca viteza periferica a rotorului poate varia din cauza oscilatiilor miscarli organclor de transmisie, iar viteza vj, poate varia din cauza patinarii rotilor motrice ale tractorului, Compunerea celor doua miscari, de rotatie © si translatic va, determina traiectoriile absolute ale varfurilor Cutitelor frezei care sunt de forma unor curbe cicloidale si se pot determina pe cale grafica sau analitica (fig.1.3). Fig. 1.3. Traiectoria descrisa de cutit prin compunerea celor doua miscariAceste traiectorii sunt diferite pentru cele doua tipuri de freze cu miscari de rotatie inverse ale rotearelor, insa cu buclele asemanatoare, cu diferenta ca unele se formeaza din miscarea de jos in sus a cutitelor, iar celelalte de sus in jos. Determinarea traiectoriilor cutitelor frezei este necesara pentru stabilirea formei si dimensiunilor feliilor de sol taiate si dislocate de fiecare cutit in parte in vederea stabilirii regimului de lucru al rotorului cu cutite ale frezei. Cerinta de baza impusa procesului tehnologic de Iucru al frezei consta in maruntirea si afanarea solului la un grad ridicat, fara insa a-1 pulveriza; fundul brazdei trebuie sa ramana neted, fara creste, Procesul tehnologic impus poate avea loc numai in cazul cand viteza periferica a cutitelor vy, = oR este mai mare decat viteza de avans a frezei (masini), adica Vy > Vm» unde R reprezinta raza rotorului. Se defineste indicile cinematic al frezei ca find raportul dintre viteza periferica a rotorului v, si viteza de inaintare a masinii Vp, se noteaza ou A. si aceasta trebuie sa fie mai mare decat unitatea. Valorile lui 4 sunt: 4 8, iar in cazul frezelor rapide, aceste valori pot fi 12. “ depasite, 4 = 10 Determinarea ecuatiilor parametrice ale traiectoriilor cutitelor unui rotor cu ax orizontal si perpendicular pe directia de inaintare a masinii are loc in conditiile compunerii celor doua miscari, vp Si Vm. In timpul functionarii frezei punctul A al capatului lamei cutitului va descrie o curba cicloidala (fig.1.3). Considerandu-se ca origine a sistemului de coordonate punetul O, centrul rotorului frezei, atunci segmentul OO, reprezinta spatiul parcurs de centrul rotorului in timpul t, egal cut v,,t. In acest timp cutitele se rotese cu unghiul la centru @ =o . t, iar punctul A se va deplasa in Ay. Coordonatele punctului Ay se determina analitic cu ecuatiile cicloidei sub forma parametrica “X=v, t+ Reosat a y=Rsinot dIn cazul cand se considera ca originea coordonatelor la care se raporteaza sistemul este in punctul de contact al rotorului cu fundul brazdei, adica in punctul M (fig.1.3) sau altfel spus cercul descris de rotirea cutitelor se rostogoleste pe axa OX, adica pe fundul brazdei, ecuatiile traiectoriei devi Q) X=v_t+Reosot m y=-R(1-sinot) Traiectoriile cutitelor urmatoare, in ordinea succesiunii lor, se vor exprima prin ecuatiile: z x'sv 4 Reo or ~7*) “1 z a @ nsi(et-2) z sau : md ol 2) I — sin ot —-— a Zz unde z este numatul de cutite dispuse pe un disc al rotorului frezei. Eliminandu-se timpul t din ecuatiile (1), se obtine ecuatia miscarii punctului A. Din y=Rsinat rezulta: y sinot = — 4 R (a) respectiv: y ot =aresin— eB R (3) Deci timpul t se determina cu relatia: 1 arcsin= 6, o R © Din ecuatiile: @ sin’ @t + cos’ sinotse obtine: cosmt=1— sin? at = 1c ) R Ca urmare ecuatia miscarii punctului A devine: vmaresin! ey , —aresing i a ae R- tesa robruky Q@) sau: y =—Baresind +4 IR? -y ) o Ecuatia miscarii orcarui punct al organului de lucru va avea urmatoarea expresi y, a —*aresin + Jr, (10) o Fy Forma traiectoriei descrisa de varful taisului cutitului éste determinata si de valoarea indicelui cinematic al frezei: Yor wh pene! o.rofeal! ae : @ Vn Ym he Pro sau pentru un punet oricare I de pe cutit: or, , or a , tespectiv 2,=—4- sau Vv ' ee n (dil) R sa =r, unde r este raza centroidei In cazul in care A; = 1, adica or; = Vm, Fr, mobile, jar traiectoria miscarii punctului A va io cicloida propriv-zisa. Punctele pentru care 1 > r au traiectoria miscarii de forma unei cicloide alungite iar punctele pentru care 1; 1 pentru echilibrarea rotorului si in acelasi timp z trebuie sa fie un numar impar deoarece in acest caz vibratiile care se transmit Ia intreaga masina au freoventele si amplitudinile mai mici. Pentru a se asigura patrunderea in sol a cutitului, se impune respectarea conditiei (fig. 1.5):Rasin at>Ya ayy unde wt determina adancimea de patrundere in sol a cutitufui si se stabileste din raportul inot2— x 18) sinot25™ (18) Fig. 1.5. Parametrii procesului de frezaré a solului De aici, rezulta faptul ca, pentru anumiti parametrii constructivi ai fiezei, © adancimea de lueru variaza in funetie de raportul cinematic 2, cxescand proportional eu cresterea vitezei periferice vp a frezei. ® Adancimea de Jucru a frezei se stabileste conform cerintelor tehnologice de lucru si se determina cu expresia: a=R(1-sinat) (9) i ey dar sinot 2—" Ro ca urmare se obtine: a (20) Ya) er(i-t Ro. dLv. v Aceasta relatie este valabila la limita, cand sinot =, daca sinot > Ro Ro relatia 20 devine o inegalitate: i a>Ri1- 20°) X Din aceasta relatie se poate scrie ca: R Aes 21 Rea @)) Daca “a” reprezinta adancimea de lucru a frezei diametrul rotorului (D) trebuie sa indeplineasca conditia D 2 3a. Ca urmare la limita avem: R (22) R jek .—=3 Rese 5 eae ass! Trasarea traiectoriei cutity Trasarea traiectoriei deserisa de varful cutitului in timpul procesului de Incru se poate face in doua moduri: analitic si grafic. Trasarea analitica a traiectoriei se face pornind de Ia ecuatiile parametrice ale varfului cutitului: X=Vv_t+Reosot n y=Rsinot ‘Trasarea grafica a traiectoriei descrisa de varful cutitului inlesneste determinarea formei si a dimensiunilor feliei de sol taiate de fiecare cutit in parte. In figura 1.6 este prezentata metoda de trasare a trohoidei. 0Initial, se traseaza cercul corespunzator rotirii varfului cutitului, care apoi se imparte in sectoare cu unghiul la centru g cu valori cat mai mici, pentru marirea 24 (pentru gradului de precizie a constructici (10° sau 15°), rezultand punctele 1, 2, = 15°). Fig.1.6. Trasarea grafica a trohoidei cutitului Din aceste puncte se traseaza drepte orizontale 1-1’, 2-2’, 3-3° paralele cu directia de inaintare. Pe aceste segmente se masoara lungimile sq, ce reprezinta valoarea deplasarii frezei corespunzatoare rotirii acesteia cu unghiul la centru g. Aceasta deplasare se determina cu expresia: 0 a S 23) 360 n ea) in care: © este unghiul la centru corespunzator rotirii frezei in timp-ce aceasta a avansat cu distanta sy; Vm - Viteza de avans a frezei; ni numarul de rotatii al rotorului in unitatea de timp Liga! Distantele s, calculate se masoara pe JinLimitand constructia la primul cadran de arc si deplasand aceasta curba la nivelul suprafetei solului, adica la adancimea de lucru a, cu lungimea felici de sol s,, se obtine forma feliei de sol desprinsa de cutit (zona hasurata). Pasul fre Pasul frezei S reprezinta distanta parcursa de freza in timpul t in care rotorul se roteste cu unghiul la centru 9, egal cu cel dintre doua cutite in vecinatate. 2 o=—= i 2; reprezinta numarul de cutite dispuse pe aceeasi parte a unui dise de pe rotor. (24) Din relatia (46) se constata ca, prin cresterea lui A, se micsoreaza avansul imbunatatindu-se gradul de maruntire al solului. Avansul pe cutit Discul component al frezei are dispus in mod uniform la periferia lui z cutite. Fiecare cutit va descrie o trohoida de ecuatie parametrica similara, dar deplasata fata de cea anterioara cu o anumita marime, denumita avansul pe cutit. Avansul pe cutit, s, se considera ca fiind distanta masurata pe orizontala intre punctele de intersectie de pe suprafata solului a doua trohoide succesive. Natandu-se cu z; numarul de cutite dispuse pe aceeasi parte, intre doua cutite an astfel asezate exista un unghi egal cu a Considerandu-se avansul s pe cutit definit ca mai sus si tinandu-se cont de schema din figura 1.7, se pot scrie ecuatiile absciselor punctelor suecesive: 2X12 Vm eth #R.c0s © f (25) x, =¥,,f, #Reosat, ra ane < = Fig.1.7 Schema pentru determinarea avansului pe eutit Punctele | si 2 din figura au aceeasi ordonata. gts ‘ yi=-Rsinot 2 yo =-Rsin (ot) - =) 1 -Rsinot, = -nsior, 6) Avansul pe cutit se poate serie: $ =xp- x1 =VatytR cos (@t> - 2%) vat Roos at, 7) z, j Din relatia (27) rezulta:(28) Inlocuind in (27) se obtine: 29) Relatia (29) arata faptul ca avansul pe cutit este proportional cu diametrul rotorului frezei si invers proportionala cu numarul de cutite de pe aceeasi parte a discului si cu indicile cinematic 2.. Avansul relativ pe cutit este dat de expresia: Acoperirea intre trohoidele succesive releva calitatea lucrului efectuat de freza, evidentiind gradul de maruntire al solului si uniformitatea fundului brazdei. Acesti indici depind in mare masura de avansul pe cutit, deci de acoperirea traiectoriilor a doua cutite succesive. Din expresia avansului pe cutit se poate trage concluzia ca variatia uneia din viteze atrage dupa sine cresterea sau descresterea avansului s. In figura 1.8 sunt reprezentate patru situatii de functionare a frezei Ja viteze de avans diferite. Tinand cont de notatiile din figura, lungimea feliei de sol taiate de cutit este determinata de abscisa punctului ce caracterizeaza momentul intrarii cutitului in sol si cea a punctului ce caracterizeaza momentul iesirii din sol.Fig.1.8 Schemele pentru determinarea acoperirilor intre trohoide Notand cu Ax lungimea feliei de sol, se poate serie: Ax=2(%1-x') (30)unde: X1=Vati + R cos ot; - abscisa punctului de intrare in sol x =Vat +R cos at -abscisa punctului de iesire din sol Inlocuind se obtine: Ax =A, +Reosot,)~(v,t + Reosot | = 3 F GD Val, —€) +R(coset, - coset )| Dar: ot, =are si) 1 R t,=—are “sn - a} ' R iar Sn ot =— 2 ex pos @2 Inlocuind t, si t in expresia lui Ax se obtine: Ax=2]v (Lavesi(1 alee 2 +Reos’ ares! Mo R w 2. a Deoarece pe o parte a cutitului lucreaza z; cutite, lungimea totala a feliilor de sol taiate la o rotatie este data de relatia: L=2. Ax Inacelasi timp, discul, pe care sunt montate cutitele,-avanseaza cu spatiul: vert ‘T- reprezinta perioada dupa care un cutit revine in pozitia de taiere Insa, ca urmare avansul realizat este: 16Diferenta dintre lungimea feliei de sol Ax si avansul pe cutit reprezinta acoperirea intre doua traiectorii succesive: T=AX-5 Inlocuind Ax sis se obtine: v a(z, +2 t=2."] aves a eulouee + 2Reosarsi{ 1") 22, R Pacand notatiile: 2{ pei( 2) “I R. o 22, 1 f= 2Reasaresin( 1 = 8) se obrtine: A-v +B ™ Crestele de la fundul brazdet (32) Crestele ¢ ramase pe fundul brazdei (fig. 1.9) reprezinta portiuni de sol nelucrat, deci pot fi considerate ca niste gresuri. Cerintele impuse procesului tehnologic de lucru al frezelor prevad ca valoarea inaltimii acestora sa fie cat mai mica: ¢ <0,2a, unde a reprezinta adancimea de lucru a frezei. uy Fig. 1.9 Schema de formare a feliei de sol si inaltimea c a crestelor Valoarea inaltimii crestei ¢, precum si corelatia dintre parametrii constructivi si 2 functionali ai frezei si marimea c, se determina cu relatia: R-y, (4) £ Punctul A de intersectie a celor doua trohoide invecinate ramane in urma z punctuluj inferior al trohoidei 1 cu o valoarea s,/2. Ca urmare: ‘mt + Reosot Din figura rezulta ca ot =" /2, deci t= 2/20. Ca urmare, xq se poate serie: Dar:y y —2 aresin—* +R o R -y¥ (5) (36) Pomindu-se de la valorile date pentru adancimea de frezare a, avansul pe cutit s si inaltimea crestelor ¢ se pot determina parametrii de baza ai rotorului frezei. Din relatia (36) se poate stabili valoarea indicelui cinematic 2: | G7) Vn Relatia (37) se poate folosi pentru verificarea valorii alese a indicelui cinematic 4 in cazul in care se cunose valorile c, R siz 1.2 Determinarea parametrilor dinamici ai masinilor de frezat In procesul de lucru, asupra cutitelor frezei apar forte de taiere, care sunt rezultante ale fortelor rezistente ce apar datorita deformarilor plastice si elastice ale solului precum si datorita fortelor de frecare dintre sol si suprafata de Iucru a cutitelor. Marimea si directia fortei de taiere depind de : - metoda de frezare; + forma cutitul - specificul miscarii cutituluis 19- proprietatile fizico-mecanice ale soluluis - regimul de frezare. Conventional, se considera ca forta de taiere este egala cu forta periferiea Fp (fig.1.10), aplicata pe rotorul frezei. Fig.1.10. Fortele care actioneaza in lueru asupra cutitului de freza Aceasta forta apare ca rezultat al momentului rotitor aplicat pe arborele frezei. Sub actiunea fortei de taiere apare, in acelasi timp, o forta rezistenta R din partea solului, egala cu forta de taiere F, si de sensw opus. Forta rezistenta R poate fi mt reprezentata prin componentele sale R, si Ry, ale caror valori se schimba odata ci schimbarea fortei R. In timpul unei rotatii a cutitului valoarea fortei de rezistenta a solului R variaza de la o valoare maxima Rysx la Zero. In realitate, forta R este deviata de la directia fortei circulare cu un unghi 9 (Gig. 1.10). Ca urmare, forta periferica F, este egala cu proiectia R, a fortei R pe tangenta la cercul rotorului frezei. Forta periferica se determina in functie de momentul de rotatie M al frezei: BR G8) R- reprezinta raza rotorului.experimentale [75, 76, 77] se admite ca punctul de aplicatie al rezultantei R sa se ia la 0,95 din raza rotorului. 3.4.4 Determinarea parametrilor energetici ai frezelor agricole Puterea necesara actionarii frezelor agricole poate fi divizaté in patru componente: Py = Py t PtP, th (3.61) unde: P, este puterea necesara pentru actionarea frezei; P.,- puterea consumata pentru deplasarea frezei, P,- puterea necesara pentru taierea si desprinderea feliilor de sol; P,- puterea necesara pentru aruncarea feliilor desprinse din sol; P,- puterea de impingere a frezei. 3.4.4.1 Puterea necesara pentru deplasarea frezei Puterea necesar& pentru deplasarea frezei se calculeazéi cu relatia FG Vm Peer [er] (3.62) cAnd freza este prevazuta cu roti; sau cu relatia: Ha =f bw] (3.63) cand freza este echipata cu patine pentru limitarea adancimii de lucru. Elementele care intervin in relatiile (3.62) si (3.63) sunt: G, este greutatea frezei, in [N]; Vm~ viteza de inaintare a masini, [m/s]; Jf =(1,2+2) - coeficient de rezistenté la rulare; 4=(0,4+0,5) - coeficient de rezistenta la alunecare. 3.4.4.2 Puterea necesara pentru taierea $i desprinderea felillor de sol Puterea necesara pentru taierea si desprinderea feliilor de sol se determina cu expresia: Lt PB=~ lew] (3.63) 24 1000 o ‘in care: L; este lucrul mecanic consumat pentru a taia o agchie de sol;Se determina cu expresia: hs [kw] (47) in care: Ly - reprezinta lucrul mecanic consumat pentru a taia 0 aschie de sol; z - mumarul de cutite ce echipeaza rotorul; 2a Fait ce ' 2% _ reprezinta timpul in care se efectueaza o rotatie completa o Lucrul mecanié consumat se poate calcula, presupunand caci cutitul taie aschia in plan vertical urmarind curba buclei, cu relatia: ® Li=k.s.b. 5a (48) in care: k,- reprezinta rezistenta specifica a solului [N/em’] ; a,b si s - reprezinta dimensiunile feliei de sol dislocate; x i ps E k. = ke- coeficient de rezistenta a solului la frezare kr=1,5ky Ca urmare puterea necesara taicrii si dislocarii feliei de sol este: [kw] (49) ¢) Puterea necesara pentru arimearea feliilor desprinse din sol ‘Aceasta putere poate fi considerata ca find energia cinetica imprimata feliilor de sol si se calculeaza cu relatia: GY ar F. = 51000 [kw] (50) in care: q- reprezinta masa de sol aruncata intr-o secunda; ac = reprezinta viteza de aruncate a solului.Masa de sol aruncata intr-o secunda, tinand cont de suprafata prelucrata la o trecere este: aoees Bava (51) unde: oc. = 1300+ 2000 [kg/m’] reprezinta densitatea solului; a-adancimea de lucru; B- latimea frezeiz Vp - Viteza de inaintare a masini Viteza de aruncare a feliilor de sol, din relatia (51), poate fi considerata imativ egala cu viteza periferica a cutitelor: Ver = Vp apron Ca urmare, relatia de calcul pentru puterea necesara antrenarii feliilor de sol in miscarea de rotatie, devine: [kw] (2) In urma incercarilor efectuate cu masinile de frezat solul s-a constatat ca P, = (0,1 = 0,2) Py, d) Puterea de imy In procesul de luera al frezei, in cazul frezarii de sus in jos, asupra acesteia actioneaza urmatoarele forte si momente (fig.1.11) Gr- greutatea frezei; R,; Ry - reactiunile din punctele de contact ale rotilor sau patinelor cu solul;R, - rezultanta rezistentelor opuse la taierea si desprinderea feliilor de sol, creata datorita celor z, cutite ce actioneaza la un moment dat in sol; M, - momentul la rotor transmis prin priza de putere a tractorului; M, - momentul rezistent datorita rezistentelor opuse Ia taierea si azvarlirea - feliilor de sol desprinse de cutite. Considerand ca directia rezultantei R, este determinata de unghiurile o si y, momentul M, este dat de expresia: 4M.=R,.b=R,. Roos (53) R- flind raza rotorului. Fig.6.1. Fortele si momentele care actioneaza in lucru asupra frezei ‘Acest moment este egal cu momentul Mg, transmnis la rotor prin priza de putere. Peee G4) Aplicand in axa rotorului doua forte R,, egale si de sens contrar, se constata ca momentul Mg este anulat de momentul R, . b, ramanand neechilibrata 0 forta Ry. Rr=Rn+Ry (55) Componenta Ry micsoreaza valoarea reactiunilor R, si Ra, iar componenta Rix actioneaza asupra agregatului prin impingere. Ca urmare, o parte din puterea transmisa rotorului pentru efectuarea procesului de lucru este utilizata pentru deplasarea acestuia Puterea de impingere P; este data de relatia: R_sin(o + yw). 1000 {kw] (56)Componenta Rx, poate avea valori cuprinse intre 2000 si 6000 N/m, in eazul frezelor care lucreaza in terenuri intelenite, avand un efect de impingere a tractorului Daca Ry> £.G, +f. Gs Gfiind greutatea tractorului, apare fenomenul de patinare al rotilor tractorului, sub actiunea acestei forte de impingere.experimentale [75, 76, 77] se admite ca punctul de aplicatie al rezultantei R sa se ia la 0,95 din raza rotorului. 3.4.4 Determinarea parametrilor energetici ai frezelor agricole Puterea necesara actionarii frezelor agricole poate fi divizaté in patru componente: Py = Py t P+ PtP, (3.61) unde: P;este puterea necesara pentru actionarea frezei; P.y- puterea consumata pentru deplasarea frezei, P,- puterea necesara pentru taierea si desprinderea felillor de sol; P, - puterea necesara pentru aruncarea feliilor desprinse din sol; P,- puterea de impingere a frezei. 3.4.4.1 Puterea necesara pentru deplasarea frezei Puterea necesara pentru deplasarea frezei se calculeaza cu relatia: Py = ee ler] (3.62) cAnd freza este prevazuta cu roti; sau cu relatia: HG;¥n ang [wr] (3.63) cAnd freza este echipata cu patine pentru limitarea adancimii de lucru. Elementele care intervin in relatiile (3.62) $i (3.63) sunt: G, este greutatea frezei, in [N]; Vm= Viteza de inaintare a masinii, [m/s]; f =(1,2+2) - coeficient de rezistenta la rulare; i= (0,4+0,5) - Coeficient de rezistenta la alunecare. 3.4.4.2 Puterea necesara pentru taierea $i desprinderea felilor de sol Puterea necesara pentru tdierea si desprinderea feliilor de sol se determina cu expresia: fer] (3.63) 1000 @ in care: L; este lucrul mecanic consumat pentru a taia o aschie de sol;Z- numéful de culite ce echipeazé rotorul; 2 . timpul in care se efectueaza o rotatie completa. o Lucrul mecanic consumat se poate calcula, presupunand cAci cutitul taie aschia in plan vertical urméirind curba buclei, cu relatia: 2 =k sb oa (3.64) in care: k, reprezinté rezistenta specifica a solului; a, b si s- dimensiunile feliei de sol dislocate; =k, -coeficient de rezistenta a solului la frezare. rae 2 3k, Ca urmare relatia (3.63), devine: yabs2o = [AW (3.65) eee (3.65) Aceasta putere poate fi calculaté, mai riguros, ca fiind variatia lucrului mecanic la un moment dat in intervalul de timp df. H, ae 3.66 7 (3.66) di, = Pat (3.67) cum: p= ar, rezulta: dr = pe (3.68) @ era” (3.69) @ unde: F, este forta care se opune pe cuit; v,- viteza absoluta a cutitului, a= Fy, cosa? (3.70) 5 unde: a reprezint& unghiul dintre F. si v=. Forta pe cufit poate fiscrisa: (3.71) caurmare: di =k,sbv, cosa? (3.72) ° 3Integrand relatia (3.72) pentru £ <[,z] si v <[v,.0,] se obtine: k,sheosa SO fy.do (3.73) Viteza absoluté a varfului cutitului v, este in functie de gi a fost determinata, avand expresia: v, = Ro? —2Rov, sing eee Vl —2Asin 9 Rezulta deci cd lucrul mecanic consumat pentru o singura agchie este: k,sbv,,cosar % -— A. [Yl # -2Asin odo (3.74) o Integrala din cadrul relatiei (3.74) se poate rezolva prin integrare numeric sau folosind reprezentarea grafica a functiei L 3.4.4.3 Puterea necesara pentru aruncarea feliilor desprinse din sol Aceasta putere poate fi considerata ca fiind energia cinetica imprimata feliilor de sol gi se calculeaza cu relatia (3.75) in care: q reprezinté masa de sol aruncata intr-o secunda; Var ~ viteza de aruncare a solului. Masa de sol aruncata intr-o secunda, tinand cont de suprafata prelucrata la 0 trecere, este: q=o,aby, (3.76) unde: ¢, =(1300+2000) {ig /m*] reprezinta densitatea solului; a - adancimea de lucru; B- latimea de lucru a frezei; Vm Viteza de Inaintare a masini. Viteza de aruncare a feliilor de sol, din relatia (3.75), poate fi considerata Ra. aproximativ egala cu viteza periferica a cutitelor: v,, = Ca urmare, relatia de calcul pentru puterea necesara antrenarii feliilor de sol in migcarea de rotatie, devine: 4Sanger ew] (3.77) in urma incercarilor efectuate cu masinile de frezat solul [75, 76, 77] s-a constatat ca: P, = (0,1+0,2)P. 3.4.4.4 Puterea de impingere a frezei in procesul de lucru al frezei, in cazul frezarii de sus in jos, asupra acesteia actioneaza urmatoarele forte si momente (fig. 3.22) Fig. 3.22. Fortele si momentele care actioneazd in lucru asupra frezei G, este greutatea frezei; R,; Rp- reactiunile din punctele de contact ale rotilor sau patinelor cu solul; R, - rezultanta rezistentelor opuse la taierea si desprinderea fellilor de sol, creeata datorita celor z, cutite ce actioneaza la un moment dat in sol; Mp - momentul la rotor transmis prin priza de putere a tractorului, Mp - momentul rezistent datorita rezistentelor opuse la taierea si azvarlirea feliilor de sol desprinse de cutite. Considernd ca directia rezultantei R, este determinata de unghiurile 9 si y, momentul Mo este dat de expresia: M, =R,b= R,Reosy (3.78) R find raza rotorului. Acest moment este egal cu momentul Mp, transmis la rotor prin priza de putere. Roel: (3.79) o 98Aplicand in axa rotorului doua forte R,, egale si de sens contrar, se constata c& momentul Mz este anulat de momentul R,b, ramanand neechilibratd o fort’ R,. Re=R, +R, (3.80) Componenta R,, micgoreaza valoarea reactiunilor R; $i R2, iar componenta R,, actioneaza asupra agregatului prin impingere. Ca urmare, 0 parte din puterea transmisa rotorului pentru efectuarea procesului de lucru este utilizat pentru deplasarea acestuia. Puterea de impingere P; este data de relatia: R, 1000 jin expresia (3.61) de calcul a puterii necesare pentru antrenarea frezei P; se R,sin(o+v yy Sere few] (3.81) poate considera cu semnul minus sau plus, dupé cum frezarea se face de sus in jos sau de jos in sus. Componenta R,, poate avea valori cuprinse intre 2000 $i 6000 N [76], in cazul frezelor care lucreaza in terenuri infelenite, avand un efect de impingere a tractorului. Dacd 8, > /G, + /G,, G, fiind greutatea tractorului, apare fenomenul de patinare al rotilor tractorului, sub actiunea acestei forte de impingere. 3.5. Concluzii privind procesul de lucru executat de frezele agricole Din analiza procesului de lucru executat de frezele agricole se poate trage coneluzia ca aceste masini necesita un consum de energie pe unitatea de volum de sol mobilizat mult mai mare in comparatie cu lucrarile de arat cu plugurile cu cormana. Acest lucru este datorat urmatorilor factori: - vitezei periferice vp foarte mare a cutitului; - suprafetei specifice de tdiere a solului la frezare, care este foarte mare in comparatie cu a plugurilor; - geometriei cutitului si a modului de repartizare a acestora pe rotor. Viteza periferica a cutitelor frezelor este cuprinsa intre 3 si 8 m/s [1], in timp ce viteza de lucru a plugurilor este cuprinsa intre 0,8 si 2,5 m/s.