Proiect

la
Maini i echipamente de
fabricaie

LASLU ANAMARIA BIANCA

Inginerie Economic Industrial
anul III - sem I

DISPOZITIV PENTRU FREZARE I

GURIRE CU STRNGERE MECANIC

Generaliti despre dispozitive

mod de aezare, de fixare
Dispozitivul reprezinta un component auxiliar al unui sistem tehnic, o unitate din punct de
vedere functional, alcatuit din elemente, cel putin in parte solide, ale caror legaturi le permit o
mobilitate limita si care raman in serviciu de repaus relativ.
Caracteristicile de baza ale unui dispozitiv sunt:
- este un grup de elemente (organe de masini), cel putin in parte solide, legate ntre ele ntr-un fel
determinat si care formeaza o unitate;
- elementele care-l compun nu se deplaseaza ntre ele n timpul lucrului, ntrucat n acest caz
dispozitivul se transforma n mecanism;
- ndeplineste o anumita functie intr-un sistem tehnic , n care este inclus
n sistemul tehnologic al masinilor-unelte pentru prelucrari prin aschiere, dispozitivele sunt
incluse n doua locuri. n unul din locuri dispozitivul leaga semifabricatul de masina-unealta avand
rolul de orientare si fixare a semifabricatului fata de traiectoria descrisa de taisul principal al sculei, iar
n cel de al doilea loc leaga scula de masina-unealta avand rolul de orientare si fixare a acesteia pe
masina-unealta.
La asamblare, dispozitivele au rolul sa orienteze reciproc piesele, sau subansamblurile care
urmeaza sa fie asamblate si sa le mentina n pozitia respectiva pe tot timpul ct dureaza operatia de
asamblare. Astfel de dispozitive se folosesc att la asamblarile fixe cat si la cele demontabile.
Rolul dispozitivelor de control este de orientare si fixare a pieselor n vederea controlului
parametrilor care caracterizeaza una sau mai multe suprafete ale unei piese sau ansamblu.
Dispozitivele utilizate n tehnologia constructiilor de masini se pot clasifica dupa:
- locul unde sunt utilizate n tehnologie
- gradul de universalitate
- felul actionarii
- gradul de automatizare etc.
Dupa locul unde sunt utilizate n tehnologie se deosebesc:
- dispozitive de orientare si fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite dispozitive pentru masiniunelte ( dispozitive de: frezat, gaurit, alezat, strunjit, danturat etc ;
- dispozitive de orientare si fixare a sculelor, denumite portscule ( portcutite, porttarozi, mandrine si
dornuri pentru freze etc. )
- dispozitive de orientare si fixare a pieselor sau subansamblelor la asamblare, denumite dispozitive de
asamblare ( dispozitive de: nituit, sudat, presat, etc. )
- dispozitive de control ( dispozitive de control al paralelismului, coaxialitatii, planitatii, etc. )

Dupa gradul de universalitate se deosebesc:

- dispozitive universale pentru prelucrarea semifabricatelor cu forme si dimensiuni foarte variate. Din
aceasta categorie fac parte: mandrinele, menghinele de masini, mesele rotative, capetele divizoare,
capetele de gaurit universale cu mai multe axe. Dispozitivele universale sunt folosite in productia de
unicate si de serie mica.
- dispozitive specializate care prin adaptarea unor elemente reglabile sau schimbabile, permit
prelucrarea unor grupe de piese fiind aplicate in conditiile tehnologiei de grup.
- dispozitive speciale construite pentru efectuarea unor operatii la anumite piese. Dispozitivele speciale
sunt specifice productiei de serie mare si de masa.
- dispozitive modulare
Dupa felul actionarii se deosebesc:
- dispozitive actionate manual
- dispozitive actionate mecanic
Dupa gradul de automatizare dispozitivele pot fi:
- automate
- mecanizate
- manuale
Avantajele utilizarii dispozitivelor
Utilizarea dispozitivelor la prelucrare, precum si la asamblare, control etc., prezinta o serie de
avantaje printre care:
- duc la cresterea productivitatii muncii
- permit obtinerea certa a preciziei de prelucrare impuse piesei
- necesita o calificare mai scazuta a muncitorului dect la prelucrare fara dispozitive
- reduc efortul fizic al muncitorului si mbunatatesc conditiile de munca ale acestora
- mbunatatesc esential conditiile de protectie a muncii
Dispozitivele folosite pentru asezarea si fixarea pieselor de prelucrat pe masini-unelte au rolul
de legatura intre semifabricat si masina-unealta.
Pentru a corespunde scopului, dispozitivele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Trebuie
sa fie suficient de rezistente si de rigide pentru a nu se deforma sau vibra sub actiunea fortelor si
momentelor care iau nastere in procesul prelucrarii. In acelasi timp, dispozitivele trebuie sa fie in asa
fel concepute incat sa permita manevrarea comoda si rapida cu un efort minim din partea muncitorilor.
De asemenea dispozitivele trebuie sa corespunda din punct de vedere al securitatii muncii, sa
aiba o constructie simpla, sa fie usor de executat si reparat.
In stadiul de proiectare se disting doua faze:
- elaborarea schemei de bazare si fixare
- determinarea elementelor componente (bazare, fixare) pe baza schemei de principiu si elaborarea
desenului de ansamblu al dispozitivului si a unor desene de executie.

Daca pentru ultima faza, munca de conceptie are o pondere ceva mai mica, reducandu-se adesea
la o alegere selectiva a elementelor componente. In prima faza a proiectarii este necesar sa se rezolve
problema bazarii corecte a semifabricatului, adica stabilirea bazelor cu ajutorul carora sa fie orientata
suprafata de prelucrat a semifabricatului, adica stabilirea bazelor cu ajutorul carora sa fie orientata
suprafata de prelucrat a semifabricatului in raport cu traiectoria tiului principal al sculei.
Se impune din partea proiectantilor de dispozitive sa acorde atentie deosebita parcurgerii fazei de
elaborare a schemelor de bazare si fixare.
Ca baze pot fi folosite oricare dintre suprafetele semifabricatului, indiferent de forma geometrica
si de rugozitate.
Din punct de vedere al rolului functional, bazele pot fi principale sau tehnologice. Bazele
principale sau functionale sunt acelea cu ajutorul carora piesa se orienteaza in raport cu alte repere , in
timpul functionarii in ansamblul unei masini, aparat, dispozitiv sau fata de care sunt orientate alte
repere.
Bazele tehnologice sau auxiliare nu au rol functional sau il au intr-un grad de precizie scazut.
Intrucat bazele principale determina rolul functional al piesei, folosirea lor ca baze in constructia
dispozitivelor are ca rezultat eliminarea erorilor de bazare, in timp ce folosirea bazelor tehnologice
duce intotdeauna la aparitia unor erori de bazare.
Piesa care se prelucreaza in dispozitiv este o brid( pies metalic n form de "U", care face
legtura ntre arcuri si osii).
Este recomandat un oel: OLC 45, care conform STAS 880-88 are proprietile:

Compoziie chimic: C : 0,45 0,6%; Mn : 0,5 0,8%; Si : 0,17 0,37%; P : 0,04%; S : 0,04%;
Cr : 0,3%; Ni : 0,3% ; Cu : 0,3%; As : 0,05%;

Caracteristici mecanice: limita de curgere Rp0,2 = 390N/mm2;

rezistena la traciune: r = 730 N/mm2,
alungirea la rupere: r = 14%;
gtuirea la rupere: 35%;
reziliena KCU 30/2 = 50 Nm/cm2;
duritate Brinell: 950 N/mm2

Itinerariul tehnologic pentru executia piesei

1. Debitat
2. Indreptat
3. Frezat contur
4. Frezat la grosime
5. Frezat degajat 4x20
6. Frezat degajare 2x55
7. Gaurire
8. Control CTC final

Debitarea
Prin debitare se ntelege operatia tehnologica de obtinere a unui semifabricat la dimensiunea si masa
necesara forjarii ulterioare la cald sau la rece sau obtinerea piesei finite direct prin aschiere.
La aplicarea unui procedeu trebuie sa se aiba n vedere posibilitatea obtinerii preciziei impuse de catre
tehnologul metalurg n conditiile de cost minim si cu o productivitate maxima.
Aplicarea unui procedeu sau altul se face n functie de conditiile concrete din atelier. Semifabricatele
trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba precizia prescrisa si duritatea n zona debitata, sa nu
difere semnificativ n raport cu duritatea neafectata de procesul de debitare.

Semifabricatele care se pot debita: table, benzi, profile, placi, sarme, tevi
Debitarea se poate realiza:
- manual (ferstrul manual, foarfecele de mn, cletele de tiat, dalta etc)
- mecanic (prin aschiere sau forfecare)
- termic (cu gaze,electric, oxielectric, arc-aer,prin frictiune, cu plasma)
- prin erodare (electroerodare si hidroerodare)
Controlul operatiei consta in:
- verificarea dimensiunilor pieselor debitate cu ajutorul instrumentelor de masurat(rigla, subler,
echer).Rectilinitatea suprafetelor prelucrate prin daltuire se verifica pe placa de control sau cu ajutorul
riglei de control.
- controlul calitatii pieselor debitate se face examinand marginile prelucrate pentru ca acestea sa nu
prezinte fisuri, neplaneitati, deformari etc.
Norme de tehnica a securitatii muncii
In timpul debitarii semifabricatele/piesele trebuie fixate in menghina sau in dispozitivele de
prindere ale masinii de taiat. Uneltele si masinile pentru debitat vor fi verificate inainte de
inceperea lucrului pentru a se depista eventualele defectiuni care at putea duce la accidente.

 La taierea cu ferastraul de mana se va avea grija ca pinza sa fie suficient de intinsa,ca sa nu se

rupa sau sa sara din rama, iar manerul de lemn sa fie in stare buna.
Capul daltilor si al ciocanelor nu trebuie sa aiba rasfrangeri de material, iar din timp in timp
capul daltilor se corecteaza la polizor pentru a se evita formarea ciupercii.
Daca in timpul lucrului sar aschii, muncitorul trebuie sa poarte ochelari de protectie, iar locul
trebuie ingradit cu paravane de protectie.
Nu se admite schimbarea cutitelor de catre muncitori necalificati pentru aceasta operatie.
Se interzice indepartarea cu mana a deseurilor sau a pieselor taiate.
La debitarea tablelor si profilelor pe masini de debitat se interzice sustinerea semifabricatelor
cu mana.
Se vor manui cu grija tablele deoarece pot provoca taieturi sau zgarieturi din cauza marginilor
si bavurilor rezultate la debitare.
Se va verifica daca utilajul electric este legat la pamant.

ndreptarea
Controlul operatiei si MTSM
- se urmareste ca semifabricatul sau piesa sa fie readuse la forma rectilinie sau plana si sa nu prezinte
urme de ciocan;
- controlul planitatii se face cu riglele de verificare dupa metoda fantei de lumina, iar rectilinitatea
barelor se verifica pe placa de control prin rostogolire.
Masuri de tehnica securitatii muncii:
a)Placa de indreptat sa fie bine fixata pe postament;
b)Ciocanele sa aiba cozi de lemn de esenta tare,fara noduri si crapaturi,sa nu fie prinse in cuie,legate
cu sarma sau sfoara;
c)Masinile de indreptat trebuie sa aiba in jurul lor un spatiu suficient pentru ca muncitorul sa poata
circula in voie.

Frezarea
Frezarea const din prelucrarea prin achiere a suprafeelor plane, cilindrice sau profilate cu
ajutorul unei scule prevzute cu mai muli dini, denumita frez. Maina unealt pe care se execut
operaia de frezare poart numele de main de frezat.
n funcie de sensul de rotaie al frezei i sensul avansurilor suprafeele plane se pot prelucra prin
dou metode: frezarea n sensul avansului i frezarea n sens contrar avansului.
Frezarea n sens contrar avansului (Fig. 1a) este metoda convenional de frezare, n care direcia
vectorului vitez de achiere n planul suprafeei prelucrate este opus vectorului vitez de avans. Achia
este foarte subire la intrarea dintelui frezei n material i crete ca grosime pe msur ce dintele se
rotete, atingnd dimensiunea maxim la ieirea dintelui din achiere. n acest caz fora pe dinte crete
treptat odat cu creterea presiunii achiei de la zero la maxim, determinnd o solicitare treptat a dintelui
frezei. Freza tinde sa mping piesa n direcie contrar avansului i n acelai timp s o desprind de pe
masa mainii, motiv pentru care sunt necesare dispozitive rigide de fixare a semifabricatului. Aceasta
aciune a sculei duce la tendina de eliminarea a jocurilor din lanul cinematic al mainii de frezat.

Fig. 1. Alegerea sensului de frezare

Calitatea bun a suprafeei prelucrate depinde mult de gradul de ascuire al muchiilor achietoare
i de numrul acestora (cu ct numrul lor este mai mare cu att calitatea suprafeei prelucrate poate fi
mai bun).
Totodat achiile degajate pot ajunge pe suprafaa prelucrat, existnd riscul zgrierii acesteia.
Pe de alt parte la intrarea n achiere pe o anumit poriune din lungimea de contact a dintelui cu
materialul, acesta nu va achia ci doar va tasa suprafaa de prelucrat, pn cnd grosimea achiei va fi
suficient de mare pentru a putea fi ridicat de muchia achietoare. Simultan cu tasarea are loc si
fenomenul de ecruisare al materialului, dini frezei fiind astfel supui unui intens proces de uzur.
Acest sistem de frezare permite obinerea unei caliti bune a suprafeelor, fiind recomandat i n
cazul frezrii de degroare a pieselor turnate i forjate, care au un strat superficial dur.

La frezarea n sensul avansului (Fig. 1b) achia are grosimea maxim la intrarea dintelui frezei
n materialul piesei, aadar fora pe dinte are valoarea maxim la momentul intrrii n achiere, apoi
scade treptat pn la valoarea zero, cnd achia se desprinde. Din cauza tendinei de deplasare a piesei
de prelucrat nspre scula achietoare, trebuie luate msuri de anulare a eventualelor jocuri care ar putea
sa apar n lanul cinematic al mainii de frezat .
Mainile de frezat orizontale sau verticale permit realizarea urmtoarelor tipuri de operaii:
frezarea suprafeelor plane orizontale, frezarea suprafeelor

plane frontale, frezarea suprafeelor

nclinate, frezarea pragurilor, frezarea canalelor.

n afar de operaiile de frezare amintite, pe maina de frezat se mai pot executa urmtoarele
operaii: retezarea cu frez disc, gurirea cu burghie obinuite, alezarea cu alezoare obinuite, etc.
Descrierea mainii de frezat
Maina de frezat universal permite o serie de posibiliti de reglare i cu accesorii variate prin
utilizarea crora poate funciona ca maina de frezat orizontal, maina de frezat vertical sau main
de gurit. n figura 2 sunt prezentate principalele pri componente ale mainii. Batiul (2) este fixat pe
placa de baz (1). De la motorul (3), prin intermediul transmisiilor cu curele, sunt acionate cutia de
viteze i de avansuri. Capul de frezat (4)susine arborele principal (7) se deplaseaz pe ghidaje prin
rotirea manetei (9). Masa vertical (6) se poate deplasa longitudinal acionat de maneta (8) i vertical
pe ghidajele (5).
Micarea principal de achiere este micarea de rotaie executat de arborele principal.
Micrile secundare sunt realizate astfel: micarea de apropiere fa de pies este efectuat de capul
de frezat, micarea de avans longitudinal i cea de avans vertical sunt executate de masa mainii.

Fig. 2. Maina de frezat universal FUS25

Descrierea i alegerea frezelor

Frezele sunt scule achietoare de revoluie multiti, fiind prevzute cu doi sau mai muli dini,
fapt ce duce la creterea productivitii la frezare. Dinii sunt aezai simetric fie pe suprafaa lateral a
unui corp de rotaie, fie pe ambele suprafee. Caracteristica tuturor sculelor de frezat este micarea
principal de rotaie n timp ce avansul se realizeaz prin deplasarea, fie a piesei fie a sculei. Prin
rotirea frezei dinii intr n achiere succesiv realiznd prelucrarea.
Clasificarea frezelor se poate face dup mai multe criterii:
a)dup felul suprafeelor pe care sunt dispui dinii: freze cilindrice (Fig. 3. a,b), freze disc
(Fig.3. c,d), freze cilindro-frontale(Fig.3. e,f,g,i), freze frontale, freze unghiulare(Fig.3. h), freze
profilate(Fig. 3. j,k,l);
b)dup poziia dintilor in raport cu axa frezei: freze cu dinti drepti (Fig. 3. c), freze cu dini
nclinai (Fig.3. a,i), freze cu dini elicoidali(Fig. 3. b,e,f,g), freze cu dini zimai (Fig. 3. l);
c)dup modul de poziionare, fixare pe maina unealt: freze cu coad(Fig. 3. e,f,g,h), freze cu
alezaj(Fig. 3. a,b,c);
d)in funcie de modul de construcie: freze monobloc(Fig. 3. a,b,c),

freze cu plcue

amovibile/sau lipite(Fig. 3. d,h);

e)dup materialul prii achietoare: freze din oel rapid, freze din carburi metalice.

Fig. 3. Tipuri de freze

Fixarea sculelor pe maina de frezat

Frezele sunt fixate rigid pe arborele principal al mainii de frezat. Pentru a permite fixarea
sculei, arborele principal are o construcie special: este gurit de la un capt la cellalt, iar partea
dinspre masa mainii se termin cu o conicitate normalizat.
Frezele cilindrice (cu alezaj) se fixeaz pe maina prin intermediul unui dorn lung. Ele se
fixeaz radial prin pene i axial prin buce distaniere. Frezele frontale de dimensiuni mari se pot fixa
direct pe arborele principal al mainii de frezat prin patru uruburi fixate n gurile filetate amplasate
pe partea frontal a arborelui principal sau prin folosirea unui dorn scurt. Dornul scurt este asemntor

celui lung ns are poriunea de lucru mult mai scurt, motiv pentru care nu mai este necesar
sprijinirea dornului n lagr. El se fixeaz direct n arborele principal prin acelai sistem ca i dornul
lung.
Frezele prevzute cu coad conic se pot fixa direct n arborele principal i se strng n uruburi
sau prin intermediul unei reducii dac conicitatea nu corespunde cu cea a arborelui principal. Frezele
de dimensiuni mici prevzute cu coad cilindric se fixeaz cu dispozitive cu buce elastice.
Fixarea pieselor pe maina de frezat
Piesele ce urmeaz a fi frezate se fixeaz pe masa mainii de frezat direct sau folosind dispozitive
foarte variate, n funcie de configuraia i dimensiunile lor. Suprafaa cu care se aeaz piesa pe masa
mainii sau n dispozitiv poart numele de baz de aezare. Calitatea i precizia prelucrrii respective
depinde n mare msur de baza de aezare, care trebuie s satisfac urmtoarele condiii: s asigure
precizia prelucrrii; s permit fixarea uoar i simpl a piesei; s permit executarea unui numr ct
mai mare de operaii; s asigure o fixare sigur i rigid.
Cele mai simple dispozitive universale de fixare a pieselor pe maina de frezat sunt bridele, la
fixarea cu bride fiind necesar i folosirea calelor. Se utilizeaza de asemenea uruburi cu cap frezat
(pentru canalele n form de T ale mainii) i piulie.
Regimul de achiere.
Suprafeele plane orizontale se pot prelucra pe mainile de frezat orizontale folosind freze
cilindrice (Fig. 4) sau mai rar, freze disc, ct i pe maini verticale folosind freze frontale sau cilindrofrontale (Fig. 5). Frezele se aleg n aa fel nct limea frezei s depeasc limea suprafeei de
prelucrat.

Fig. 4.

Fig. 5.

Calculul timpului de baz la frezarea plan

La frezarea cu freze cilindrice (Fig. 6) timpul de baz se determin pe baza relaiei:
tb

L l l1 l 2

i [min],
vs
vs

(1)

n care: L - lungimea de frezare [mm];

l lungimea suprafeei frezate [mm]
l1 - lungimea de angajare a sculei [mm];
l1

t ( Ds t ) (0,5...3)

mm

l2 - lungimea de ieire a sculei [mm];

(2)
l2 = (2...5) mm.

i - numrul de treceri;
vs - viteza de avans [mm/min].

Fig. 6. Frezarea cilindric

vs = sd zns [mm/min]

(3)

unde: sd -avansul pe dinte [mm/dinte];

z- numrul de dini ai frezei;
ns - turaia sculei [rot/min].
ns

1000 v a
[rot/min]
ds

(4)

va - viteza de achiere [m/min]

ds - diametrul frezei [mm]
La frezarea cu freza frontal (Fig. 7) timpul de baz se determin pe baza relaiei (1) n care:
l1 Rs

l 2 ( 4...6)

mm

B
R

2
2
s

(0,5...3)

mm

(5)

Fig. 7. Frezarea cu freza frontal

Prinderea i fixarea semifabricatelor

Calitatea suprafeei, precizia de prelucrare, timpul de lucru i sigurana frezrii depind de modul
de prindere i fixare a semifabricatelor pe masa mainii de frezare.
Prinderea i fixarea semifabricatelor n vederea frezrii, se poate face pe masa mainii fie direct,
fie prin intermediul unor dispozitive
Fixarea pieselor direct pe masa mainii se utilizeaz n cazul produciei individuale. Astfel, placa
se fixeaz pe masa mainii, rezemndu-se pe feele bridelor i strngnd uruburile. Centrarea piesei se
face cu ajutorul paralelei cu ac .
Prinderea i fixarea piesei n dispozitiv. Fixarea unei plci pe masa se face mai rapid deoarece
se elimin operaia mainii de frezat, verificarea poziiei piesei i reglarea preciziei de fixare. Aceast
metod de prindere i fixare se utilizeaz n producia de serie. Fixarea semifabricatelor n dispozitive
asigur o poziie precis a piesei fa de scul, mrind precizia de prelucrare. Forma constructiv a
dispozitivelor depinde att de forma semifabricatelor ct i de volumul produciei.

Gaurirea
Burghierea este operaia tehnologic de prelucrare prin achiere, care are ca scop obinerea unor
guri (alezaje) n material plin, prelucrarea putnd fi executat pe maini de gurit, maini de frezat
sau strunguri. Alturi de operaiile de burghiere propriu-zis pe maina de gurit mai pot fi executate
operaii de centruire, lamare cu lamator conic, cilindric sau frontal, lrgire, alezare. Dup burghiere
gurile mai pot fi prelucrate prin: teire, lrgire, adncire sau filetare.
Mainile de gurit sunt maini-unelte pe care se execut operaiile tehnologice de gurire
(burghiere), lrgire, alezare, filetare pot fi portabile (cu acionare manual, electric sau pneumatic)
sau stabile. Mainile de gurit stabile se clasific astfel:
-

dup poziia arborelui principal: maini de gurit verticale i orizontale;

dup construcie i domeniu de utilizare: maini de gurit de banc, cu coloan, cu montant,

radiale, multiax, de gurit i alezat orizontale i n coordonate.

Descrierea mainii de gurit

Maina de gurit cu coloan este prezentat n figura 1. Coloana (2) este fixat pe placa de baz
(1) i susine masa mainii (7). Masa se poate deplasa pe direcie vertical prin intermediul ghidajului
cremalier (9) i se blocheaz ntr-o anumit poziie cu ajutorul manetei (8).

Fig. 1. Maina de gurit cu coloan G16

n partea superioar a mainii este amplasat carcasa (3) n interiorul creia se gsesc cutia de
viteze i cutia de avansuri. Acionarea mainii este realizat cu motorul electric (4), iar avansul manual
este realizat cu maneta (5). Pe arborele principal (6) se monteaz scula, n timp ce piesa de prelucrat
este fixat pe masa mainii.
Micarea principal de achiere, care este micarea de rotaie a sculei (transmis de la motor prin
cutia de viteze, arborele principal la scul). Micarea de avans axial a sculei ce se poate transmite
automat de la motor prin cutia de avansuri la arborele principal sau manual de la maneta (5), care
acioneaz o roat dinat ce angreneaz cu o cremalier realizat pe arborele principal.
Descrierea burghierelor
Burghiele sunt sculele achietoare utilizate pentru executarea gurilor din plin. Ele sunt specifice
pentru operaia de degroare i se construiesc de regul cu dou tiuri. Clasificarea burghielor
elicoidale se face pe baza mai multor criterii:
a) dup forma cozii burghiului: cu coad cilindric, cu coad conic;
b) dup materialul prii achietoare: din oel rapid(HSS) fr sau cu diverse tipuri de acoperiri
(TiC, TiN, TiCN), din carburi metalice sinterizate;
c) dup modul de rcire: cu rcire interior, rcire din exterior;
d) dup construcie: monobloc, cu plcue amovibile (interschimbabile).

c.
Fig. 2. Tipuri de burghie: a) monobloc, b) monobloc cu rcire prin interior, c) cu plcue
interschimbabile

Prile componente ale burghielor elicoidale sunt prezentate n figura 3. Partea util care
cuprinde dinii burghiului, canalele dintre dini, partea activ compus la rndul ei din: conul de atac i
partea lateral de calibrare. Unghiul conului de atac este diferit n funcie de duritatea materialului ce
se prelucreaz astfel: 80-90 pentru materiale moi; 116-118 pentru oel; 130-140 pentru materiale
dure. Coada burghiului care servete la fixarea acestuia in arborele principal al mainii pe care se
execut burghierea i poate avea form conic sau cilindric (Fig. 3. a b).

Fig. 3. Prile componente ale burghiului

Elementele prii achietoare a burghiului (Fig. 4.) conform normativelor n vigoare, sunt: 1partea achietoare, 2-canal de evacuare a achiilor, 3-corpul burghiului, 4-coada, a- faa de aezare
principal, b-tiul secundar, c-faa de degajare, d- prima fa de aezare secundar, e-tiul principal,
f-vrful sculei

Fig. 4. Elementele prii achietoare a burghiului elicoidal

Sculele se fixeaz n arborele principal al mainii de gurit:

- prin intermediul mandrinelor cele cu coad conic;
- direct n locaul arborelui principal sau folosind reduciile cu coada conic (burghie, alezoare,
tarozi).
Piesele se fixeaz pe masa mainii n menghine sau n dispozitive
speciale.

Parametrii regimului de achiere la burghiere

Micrile executate n vederea burghierii sunt (Fig. 5):
- micarea principal de achiere n [rot/min], care este micarea de
rotaie a sculei (transmis de la motor prin cutia de viteze, arborele
principal la scul)
- micarea de avans axial s [mm/rot] a sculei se poate executa
automat de la motor prin cutia de avansuri, arborele principal sau manual

de la maneta care acioneaz o roat dinat ce angreneaz cu o cremalier realizat pe arborele

principal.
nainte de nceperea guririi trebuie s se in seama de o serie de recomandri. Astfel, centrul
gurii ce urmeaz a fi prelucrat trebuie adncit (marcat) cu un punctator mare. Att burghiul ct i
piesa se vor fixa n dispozitivele indicate anterior.
O alt problem principal care se pune la operaia de gurire este alegerea unui regim de
achiere optim, adic determinarea unei combinaii ntre turaia axului principal i avans, care s
asigure o productivitate maxim i o calitate superioar a prelucrrii.
Turaia sculei determin viteza de achiere va [m/min], aceast vitez reprezentnd spaiul
parcurs de punctele exterioare ale muchiei achietoare a burghiului n unitatea de timp.

va

D ns
[m / min]
1000

(1)

unde: D - diametrul burghiului [rot/min],

ns- turaia [rot/min]
Viteza de achiere aleas depinde de urmtorii factori:
-

calitatea materialului burghiului;

proprietile materialului prelucrat;

diametrul burghiului (cu ct diametrul este mai mare cu att viteza de achiere poate avea valori
mai mari);

adncimea de gurire (la adncimi de gurire mari achiile se ndeprteaz mai greu motiv pentru
care se micoreaz viteza de achiere);

avansul burghiului (este invers proporional cu viteza de achiere);

intensitatea de rcire (lichidele de achiere nu trebuie s cauzeze oxidarea piesei i trebuie s

asigure ungerea burghiului).

Determinarea timpului de baz la burghiere

Timpul de baz la burghiere se determin pe baza figurii 6 (guri nfundate i guri strpunse) i
a relaiei (1).

Fig. 6. Burghierea gurilor nfundate i strpunse

tb

l l l2
L
1
s ns
s ns

[min],

(2)

n care: L - lungimea de gurire [mm];

l- lungimea gurii [mm]
l1 - lungimea de angajare a sculei [mm];
l1

D
ctg (0,5...2)
2

mm

(3)

l2 - lungimea de ieire a sculei (la alezaje stpunse)[mm];

l 2 (1...3)

mm

(4)

ns - turaia burghiului [rot/min];

s - avansul [mm/rot].

Date legate de regimul de lucru

Adaos de prelucrare: Ac 1 = d/2 = 10 mm;
Numr de treceri: i1 = 1; i2 = 1;
Adaos de achiere: t1 = d/2 = 10 mm
Avans : s = (ks Cs D0,6 ) s = 0,2 mm/rot
Viteza de avans: v= (Cv Dvz Kvp) / (Tm svz); v = 9,21 m/min;
Turaie : n = 140 rot/min;

Date legate de norma de timp

Timpul de baz
tb

l l l2
L
1
s ns
s ns

[min], Tb1 = 2,38 min;

Norma de timp pe operaie:

Nt = Tp/n + tb + ta + tdt + ton + tdo ; Nt = 0,44+2,38+(0,63+0,13+0,03+0,12)+2+3 Nt = 8,74 min
Timpul de pregtire ncheiere:
Tp = 4min
Timpul de deservire i odihn
Tdo = 3min

Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanic prin achiere

Informaiile iniiale necesare proiectrii proceselor tehnologice
Desenul de execuie al piesei
Lund cronologic, documentul de baz al elaborrii proceselor tehnologice l constituie desenul
de execuie al piesei. Pe acest schelet se construiete ntreaga tehnologie de fabricaie: informaiile pe
care la conin impun toi parametrii regimurilor tehnologice, mainile - unelte, S.D.V.-urile, etc.. de
aceea desenul de execuie trebuie s fie complet, fr greeli, n el gsindu-se toate informaiile
necesare obinerii prin prelucrare a reperului, toi parametrii preciziei de prelucrare (tolerane, abateri
de form i poziie, rugoziti, prescripii tehnice i tehnologice etc.).
Cazul ideal care se prefer este ca n elaborarea proiectelor a desenelor de execuie, tehnologul
s aib un cuvnt de spus. Aceast pondere fcnd ca reperul s aib caracteristica de tehnologicitate,
oferind garania obinerii i prelucrabilitii n cadrul n cadrul unor condiii concrete de fabricaie.[39]
Programul de producie
Parametrul tehnologic foarte important care la rndul su nsoete desenul de execuie sau
orice documentaie tehnologic este programul de producie. Cunoscut i sub denumirea de volum de
fabricaie, acesta impune la un moment dat structura procesului tehnologic.
Caracterul semifabricatului, tipul mainilor unelte, al S.D.V.-urilor, tipul produciei etc.
depind n cea mai mare msur de programul de producie. Justificarea alegerii unei variante
tehnologice trebuie privit direct prin prisma programului de producie.
Condiiile concrete din ntreprindere, atelier, secie
n general se cunosc dou situaii:
-

procesul tehnologic trebuie proiectat la nite condiii concrete de fabricaie;

paralel cu proiectarea proceselor tehnologice se proiecteaz i secia prelucrtoare.

Prima variant cuprinde procesele tehnologice specifice produciei individuale, de prototip, de serie
mic i mijlocie. A doua situaie este caracteristic fabricaiei de serie mare i mas.
General valabil rmne indicaia privitoare la mainile unelte S.D.V.-urile, chiar i tipul de
document tehnologic, care difer de la caz la caz n funcie de condiiile de fabricaie. Se remarc
faptul c n producia de serie mare i mas, de regul n paralel se proiecteaz structura dotrii
spaiilor de fabricaie, n baza existenei unui produs bine stabilit, cu ciclu de durat (ex. Industria de
autovehicule, bunuri de larg consum etc.). n aceast situaie mainile unelte sunt specializate,
S.D.V.-urile la fel, inclusiv procesele tehnologice auxiliare.
Etapele proiectrii proceselor tehnologice
Proiectarea proceselor tehnologice, n general, trebuie s parcurg urmtoarele etape:
1. Studiul documentaiei tehnice, al piesei finite i a semifabricatului.
2. Alegerea justificativ a semifabricatului.

3. Stabilirea succesiuni i coninutului operaiilor i a fazelor.

4. Calculul erorilor de prelucrare n baza schemelor de aezare i fixare, dnd posibilitatea
alegerii judicioase a variantei (sau variantelor).
5. Indicarea echipamentului tehnologic adecvat variantei alese (inclusiv S.D.V.-urile).
6. Calculul adaosurilor de prelucrare i a dimensiunilor intermediare.
7. Determinarea regimurilor de prelucrare (inclusiv al regimului optim de achiere).
7.1. Calculul preciziei de prelucrare.
8. Normarea tehnic.
9. Sincronizarea operaiilor i ridicarea diagramei de ncrcare a utilajelor.
10. ntocmirea planului de asamblare al echipamentelor tehnologice, a schemelor de transport
operaional traseul semifabricatelor.
11. Alegerea justificativ a celor mai bune soluii, definirea variantei tehnico-economice
optime.
12. ntocmirea documentaiei tehnologice (planul de operaii, fia tehnologic, purttorul de
program banda perforat, memoriul justificativ de calcul etc.) pentru varianta adoptat n final.
Succesiunea etapelor n proiectarea proceselor tehnologice dup metodica indicat are un
caracter general. Ele se pot utiliza att n producia individual ct i n cea de serie i de mas,
nglobnd sau eliminnd una din etape n funcie de specificul fabricaiei.
Principii generale de proiectare a proceselor tehnologice de prelucrarea mecanic prin
achiere
Tehnologicitatea ca factor de economie
Se poate afirma c o pies are o bun tehnologicitate sau a fost corespunztor proiectat
tehnologic, dac uzinarea ei nu ridic probleme deosebite.
Dup cum se tie, n fazele de proiectare, piesa (reperul, organul de main) primete forma
impus de condiiile de funcionare. Din pcate, uneori, aspectul tehnologicitii formei este neglijat de
proiectant, acesta nu totdeauna fiind n msur s aprecieze domeniul tehnologiei de fabricaie. Apare
aici necesitatea consultrii dintre proiectant i tehnologul de fabricaie. Condiia dubl a preciziei
funcionale alturi de minimizarea costului de fabricaie face necesar uneori chiar reproiectarea
piesei. Nu trebuie uitat ideea corelrii celor dou principii amintite la condiiile concrete de fabricaie
atelierul respectiv (secia sau ntreprinderea).
Tehnologicitatea unui produs depinde n principal de:
-

forma produsului

precizia impus

rolul funcional.

Condiiile concrete de desfacere, competitivitatea produselor este i mai strns legat de aspectul
tehnologic al problemei. Acel produs care se produce mai ieftin i mai bine, (la un nivel corespunztor
cerinelor) ctig deci piaa de desfacere, deci beneficiarii.
Desigur precizia ridicat de fabricaie impune de la
nceput un cost ridicat. Uneori nu trebuie exagerat cu
aceast precizie, dect n faza de proiectare. n fig. 2.1.
i fig. 2.2. se prezint legtura dintre costul unui produs
i precizia acestuia.

Fig. 2.1.

alezajului : strunjire, rectificare, netezire

arborelui : strunjire, rectificare, netezire

1.prelucrarea:

alezajului : strunjire, rectificare

2.prelucrarea:

3.prelucrarea:

4.prelucrarea:

arborelui : strunjire, rectificare

alezajului : strunjire, adncire, alezare

arborelui : strunjire

alezajului : burghiere

arborelui : semifabricat brut : -bar tras la rece

Fig. 2.2.
Se poate concluziona aspectul tehnologicitii, ca fiind o corelare optim ntre factorii de care depinde
ea, urmrind n permanen criteriul economicitii fabricaiei.

Legtura dintre precizia dimensional i calitatea suprafeelor

Aparent nu exist o legtur ntre precizia dimensional i calitatea suprafeelor. Este posibil,
ca o suprafa s necesite o calitate superficial foarte ridicat, cerut din punct de vedere funcional,
n timp ce din acelai punct de vedere precizia dimensional s nu fie prea ridicat. Mrimea
microasperitilor suprafeelor prelucrate depinde de procesul de prelucrare i de regimul de achiere
utilizat. Aceast dependen creeaz de fapt legtura strns ntre rugozitatea i precizia dimensional.
S-a constatat c o dat cu obinerea unei anumite precizii, rezult automat o rugozitate determinat a
suprafeei respective.
Aceast dependen, orientativ, dintre procedeul de prelucrare, treapta de precizie i
rugozitatea aferent este dat n tabelul 1.
Datele din tabelul urmtor pot fi folosite de tehnolog pentru stabilirea procedeelor obinerii
preciziei contate (sau impuse).

X
X

50

25

6,3

12,5

11
9

3,2

10-11
8-10

1,6

Finisare
Cu diamant

0,8

12

0,4

12

11-13

0,2

11-12

0,1

Degroare

0,05

Burghiere
Strunjire i
rabotare

Rugozitatea suprafeelor
0,025

Treapta
de
precizie
medie
ec. ISO

0,012

Trepta
de
precizie
ISO

Rugozitatea

Tabel. 1.
Felul
prelucrrii

Metoda de
prelucrare

XXX
XXX

12,5

6,3
1,6

12,5

Alezare
(cu cuit)

Degroare
Finisare
Cu diamant

11-13
10-11
7-9

12
11
8

Alezare (cu
alezor)

Fin

8-10

F. fin

6-8

Fin

10-12

12

Frezare
cilindric
Frezare
frontal

Rectificare

Broare

Lepuire

Lustruire

F. fin

8-11

Degroare

10-12

12

Finisare

8-11

Netezire

Degroare

9-11

10

Finisare

6-8

Netezire

Finisare

7-9

Netezire

6-9

Seminelat

Neted

F. neted

Neted

F. neted

Neted

7-8

F. neted

6-7

Neted

F. neted

Lrgire

Finisare

9-13

11

Filetare
exterioar

Cu filier

7-9

Cu cuit, cu
pieptene, cu
frez

6-9

Prin rulare

Cu tarod

7-9

Cu cuit, cu
pieptene, cu
frez

7-9

6-7

7-9

5-6

6-7

Honuire

Superfinisare

Filetare
interioar

Rectif. filet
Prelucrarea
roilor
dinate
(RD)

Calibrarea
alezajelor
cu bile

Rabotarea
RD conice
Frezare
(melc)
Rectificare
i rodare
Dup
gurire
Dup str.int
Dup alezare

everuire

XXX

12,5
6,3
1,6
3,2

1,6

XX
XX

12,5

XX

12,5

6,3

XX
XXX

6,3

X
XX

1,6

XX
XX
XXX
XX

0,8

3,2

1,6
0,4
0,2

X
XX

0,1
0,025

XXX
XXX
XX
XXX
XX
XX
XX

0,1
0,025

0,1
0,025

0,1
0,025

XX
X
XXX
XX
XXX

3,2

3,2
3,2
0,2

XXX

X
X
X
X
X

3,2

0,8

XX

XX
X
X
XXXX
X

6,3

XX
XX
X
X
X
X
X

0,8
6,3
6,3
0,8
0,8
0,8
0,8

De asemenea pot fi utilizate pentru clasificare procedeele intermediare de prelucrare i a

estimrii parametrilor de precizie care le corespund. n prezent, n literatura de specialitate, s-au
cumulat mai multe relaii de concordan ntre rugozitate i tolerane:
Rz =K*i^m*a^n
n care:

(2.1)

-Rz (m)- rugozitatea msurat conform criteriului Rz (distana medie dintre cele mai nalte
cinci puncte de vrf i cele mai joase ale profilului efectiv luate n limitele lungimii de referin)
i unitatea de toleran.
a numrul unitilor de toleran corespunztor unei clase de precizie date.
m, n exponenii determinai pe cale statistic.
K coeficient funcional.
n situaia n care m = n = 1 relaia 2.1 devine:
Rz K i a

(2.2)

unde K, n conformitate cu patru grupuri funcionale (ajustaje cu precizie sczut pn la

ajustaje cu precizie ridicat) ia urmtoarele valori medii: 0,25; 0,1; 0,04 i 0,016.
n literatura de specialitate relaia 2.1. se prezint uneori i sub form mai simplificat:
Rz an

(2.3)

Rz i

(2.4)

sau

n mod i mai concret relaia de dependen ntre rugozitatea (Rz) i tolerana (T), R z = f(T) se
poate exprima prin:
Rz = (0,1 0,15) T

(m)

(2.5.)

Valabil pentru dimensiuni (diametre mai mari de 50 (mm).

- pentru 18<d<50 (mm) se utilizeaz
Rz = (0,15 0,2) T

(m)

(2.6.)

(m)

(2.7.)

- iar pentru 1<d<18 (m):

Rz = (0,2 0,25) T

Dependena ntre valorile numerice ale rugozitilor luate dup criteriile Rz, Ra, Rmax sunt date
de relaiile:
log Rz = 0,65 + 0,97 log Ra
log Rmax = 1,97 + 0,98 log Ra
Rmax = (36) Ra

(2.8)

Se recomand ca dependena dintre rugozitate i precizia dimensional s fie considerat

conform datelor din tabelul 1. ntruct relaiile (2.1.) nu sunt ndeajuns verificate de practica uzinal.
Principii n stabilirea succesiunii operaiilor i fazelor
Ca un criteriu de apreciere a valabilitii i oportunitii aplicrii unui anumit proces tehnologic
l constituie i modul n care s-a fcut stabilirea succesiunii operaiilor i fazelor, acestea fiind indiciul
logic al gndirii tehnologului.
Se pot recomanda urmtoarele:

1) Recomandarea ca n limita posibilului, n timpul procesului bazele tehnologice (mai ales baza
de aezare) s fie schimbate ct mai rar (ideal ar fi s nu se schimbe).
De asemenea se recomand ca numrul de aezri i poziii ale piesei s fie ct mai mic.
Realizarea acestei recomandri duce la eliminarea unor erori de prelucrare, reducndu-se i timpii
auxiliari.
2) n cadrul primelor operaii se recomand prelucrarea acelor suprafee ale piesei care la
operaiile ulterioare vor constitui nsi noi baze tehnologice (sau de msurare).
3) Succesiunea tehnologic trebuie astfel aleas nct prelucrrile mecanice s nu duc la
slbirea rigiditii piesei, anticipnd sau eliminnd ct mai mult posibil erorile de prelucrare.
4) Cu deosebire, la piesele mari, se recomand ca printre primele suprafee ale piesei ce se
prelucreaz s fie acelea care permit punerea n eviden a defectelor ascunse (defecte de turnare, ale
semifabricatului etc.) pentru depistarea i oprirea eventual (din timp) a uzinrii piesei.
5) ntotdeauna prelucrrile de finisare s fie precedate de prelucrri de degroare i chiar de
semifinisare. Semifinisarea este necesar n cazul unor suprafee foarte precise i cnd adaosul de
prelucrare este mare. Se menioneaz rolul degrorii privitor la nlturarea stratului foarte dur al
semifabricatului precum i protecia sculei, cu influen direct asupra preciziei impuse, (se simte
direct la prelucrrile costisitoare referitor la sculele profilate).
6) Prioritatea operaiilor i fazelor n cadrul succesiuni tehnologice va fi invers n raport cu
precizia impus. Astfel cu ct precizia unei suprafee este mai mare, cu att este mai bine ca s se
prelucreze mai la urm. Se urmrete ca n timpul transportului interoperaional suprafeele s nu se
deterioreze.
De aceea se recomand ca abia le sfritul procesului tehnologic s se prelucreze, de exemplu,
filetele. Se subnelege astfel, c toate rectificrile sau prelucrrile de netezire se vor lsa la urm.
7) ntruct n timpul prelucrrilor, mai ales n cazul lucrului cu regimuri intensive de achiere
apar n pies tensiuni interne, se recomand ca prelucrrile de degroare i finisare s fie desprite de
alte operai prin procedee n urma crora se elimin aceste tensiuni. Dac nu pot fi eliminate pe cale
natural, se vor prevede operaii speciale de detensionare.
8) n cazul prelucrrilor suprafeelor simetrice (de revoluie) mai nti trebuie asigurat diametrul
i apoi lungimea acestora.
9) Alegerea succesiunii operaiilor i fazelor unui proces tehnologic trebuie n aa fel fcut
nct mrimile curselor sculelor s fie minime.
10) n cazul mainilor unelte care au mai multe axe principale (gen strunguri automate multiax
sau agregate) se recomand s se realizeze o ncrcare ct mai uniform (din punct de vedere al
forelor de achiere) a axelor. Acest lucru deriv din necesitatea exploatrii raionale a utilajului i la
reducerea duratei de timp a ciclului (la valori minime).
n mod ideal s-ar putea realiza acestea, dac seciunea achiei ar fi constant, reflectndu-se
asupra uzurii (normale) a mainii unelte.

11) Tot n cazul mainilor unelte (gen automate) unde n decursul unei operaii se realizeaz
att degrori ct i finisri, se recomand ca prelucrrile de aceeai natur (degroare sau finisare) s
se efectueze la aceleai posturi fixe. Orientarea, bazarea i fixarea s nu se modifice ntre ele.
12) Se recomand a se acorda o atenie deosebit mririi rigiditii semifabricatului n timpul
prelucrrii, mai ales la piesele lungi i de diametru mic (zvelte). n acest caz se prescrie utilizarea de
portscule de susinere (cu role sau fr).
Totodat se preconizeaz reducerea sgeii n timpul prelucrrii prin metoda divizrii n faze:
degroare i finisare (chiar n mai multe treceri inclusiv semifabricatele).
13) n vederea reducerii lungimii curselor, n cazul prelucrrii pieselor n trepte, se prefer a se
achia mai nti treapta cu diametru cel mai mic.
14) Prelucrarea suprafeelor frontale sau a unor umeri cu condiii deosebite de perpendicularitate
trebuie fcut numai cu utilizarea avansului transversal.
15) Burghierea gurilor adnci se efectueaz n unele cazuri la mai multe poziii de prelucrare n
vederea protejrii burghielor. Adncimea maxim a primei burghieri nu se recomand a fi mai mare de
4D (3D), celei de a doua 2,5D (2D) i celei de a treia 2D (1D); D fiind diametrul gurii. Protejarea
n acest caz const ntr-o asigurare mai bun a rcirii sculelor.
16) Burghierea gurilor sub 15 mm trebuie fcut dup o centruire prealabil cu un burghiu cu
diametrul mai mare dect al gurii (cu scopul de a fi rigid). Se prefer un unghi la vrf de 90 0. n acest
caz este nevoie de buce de ghidare. Se urmrete n principal, a nu se deplasa pe ct posibil, axa
alezajului. De aceea, totodat, nu se permite utilizarea drept gaur de centruire, urma burghiului
rmas de la prelucrarea precedent.
17) Gurile n trepte se vor prelucra cu mai multe scule. Pentru a ctiga timp i o productivitate
sporit, urmrind i protejarea sculelor, se ncepe cu diametru mai mare. Astfel se asigur o rcire mai
bun a sculelor (inclusiv o durabilitate sporit).
18) La prelucrarea cu scule profilate, n vederea eliminrii unor abateri de form inadmisibile,
la sfritul cursei lor (de regul pe direcia transversal), se vor menine fix cteva rotai n plus.
19) n vederea ameliorrii efectelor vibraiilor la prelucrrile cu avansuri transversale (cuite
profilate sau neprofilate) se recomand ca reglarea sculei i poziionarea acestuia s fie fcut cu faa
de degajare n jos (evacund astfel i mai uor achiile).
20) Tot n scopul ameliorrii efectelor vibratorii, se recomand lucrul simultan cu supori opui,
pentru anularea eforturilor.
21) n cazul utilizrii semifabricatelor din bar, n vederea creterii productivitii prin
micorarea cursei cuitului de retezat se recomand ca limea cuitului profilat sau cursa cuitului de
strunjit longitudinal fie cursa burghiului, s fie prelungite cu limea cuitului de retezat.
22) Ca recomandare general se precizeaz c tehnologul trebuie s se preocupe permanent de
utilizarea tuturor posibilitilor tehnologice ale utilajelor, elementelor de control activ, etc.

23) Este necesar o stabilire logic a fazelor (ca succesiune n cadrul operaiilor) n vederea
ndeplinirii unor condiii de baz:
-

sculele s nu se ncurce ntre ele;

achiile s poat fi uor evacuate;

prelucrrile s fie posibile n vederea obinerii calitii prescrise

Se mai pot aduga i alte principii, urmrindu-se scopul propus, dar acestea apar mai ales n
urma studierii fiecrei prelucrri n parte. Concluzia principal ce se desprinde este c respectarea
anterioarelor principii nu conduc la un unic proces tehnologic, dimpotriv creeaz baze de evitare ale
unor greeli inerente oricrui nceput. Ele nu trebuiesc luate ca reet, ci analizate i adoptate concret
de la caz la caz.
Documentaia tehnologic
n cadrul produciei individuale i de serie mic, documentaia tehnologic este compus doar
din fia tehnologic. n aceasta se indic ordinea operaiilor, mainilor unelte, S.D.V.-urile utilizate,
timpul pe bucat pies i operaie, precum i categoria de salarizare a lucrtorului.
n producia de serie mare i mas , documentaia tehnologic este alctuit din fia
tehnologic i planul de operaii.
n planul de operaii sunt cuprinse n mod detaliat toate informaiile necesare prelucrrii unei
anumite piese i n conformitate cu o anumit concepie tehnologic. Astfel este indicat succesiunea
tehnologic o operaiilor i a fazelor. De asemenea se precizeaz echipamentul tehnologic care trebuie
utilizat, S.D.V.-urile necesare, parametrii regimului de achiere (t,s,v,n,i), timpul pe bucat / pies,
operaie sau faz (dac este cazul). Totodat se indic parametrii de precizie ce trebuie obinui
(geometrie, tolerane, rugoziti). Este foarte important ca n cadrul fiecrei operaii s se precizeze
indicnd prin simboluri schemele de orientare-fixare (bazare) ale semifabricatului.
Se pot indica n anumite situaii i scheme de reglare a sculelor. n mod obligatoriu orice plan
de operaii trebuie s conin simbolul materialului piesei, numele i prenumele celui care a conceput
tehnologia, precum i locul necesar modificrilor fcute sub semntur i dat.

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere

cuprind msuri de prevenire a accidentelor de munc si bolilor profesionale specifice activittii de
prelucrare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric, hidraulic, pneumatic sau
electropneumatic, pe masini si dispozitive manuale actionate electric, sau pneumatic si pentru
prelucrri manuale.
Msurile de prevenire cuprinse n prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosi
existenti n sistemul de munc, proprii fiecrui element component al acestuia (executant -sarcin de
munc - mijloace de productie - mediu de munc ).
Domeniu de aplicare

Prezentele norme se aplic n toate unittile economice n care exist activitatea de prelucrare a
metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de
organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
(1) Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile Normelor Generale de
Securitate a Muncii.
(2) Pentru activittile nespecifice sau auxiliare activittii de prelucrare a metalelor prin
aschiere, desfsurate n unitti, se vor aplica prevederile normelor specifice.
Revizuirea normelor
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este necesar, ca
urmare a modificrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel national, al unitlilor sau
proceselor de munc.

Aspecte constructive si functionale specifice dispozitivului

Alegerea variantei optime de construcie pentru dispozitiv

n cele ce urmeaz pentru stabilirea variantei optime constructive de mecanism autocentrant i de

fixare se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:
- mecanismul trebuie s realizeze autocentrarea i n acelai timp fixarea piesei;
- mecanismul trebuie s nu aib un gabarit prea mare pe motiv c astfel ar exista posibilitatea creterii
erorilor n timpul prelucrrii;
- mecanismul trebuie s permit montarea de cepuri sub pies pentru a putea permite accesul sculei n
zona de prelucrat, pe toat lungimea ei,
- pentru punerea n micarea a componentelor mecanismului se va face uz de micarea de translaie
pentru uurarea calculelor ulterioarea i nlturarea eventualelor erori;
- mecanismul trebuie s permit legtura cu mecanism de transmitere a micrii necesare strngerii
centrrii;
- mecanismul trebuie s aib n structur un reazem de tip prism.
Alegerea tipului de acionare mecanizat
Pentru fiecare tip de acionare se precizeaz avantajele:
a) acionarea pneumatic:au gabarit redus, pot fi folosite la acionarea dispozitivelor staionare i
rotitoare, pompele folosite sunt pompe mici, care ofer o presiune mare, fora de strngere desfacere
este realizat de uleiul aflat sub presiune care apas asupra unor pistoane ale motoarelor, permite
creterea rigiditii sistemului tehnologic, reduce vibraiile, transport uor;
b) acionarea hidraulic: realizeaz presuini de lucru foarte ridicate (20 100 daN/cm2) i deci fore
de acionare mari, motoare uoare, gabarit redus, durat de exploatare mare, fora de acionare
realizat se distribuie linitit frr vibraii;
c) acionarea pneumohidraulic: posibilitatea realizrii unor fore de acionare mari;
d) acionarea mecanohiodraulic: nu necesit reele de aer comprimat sau circuite hidraulice speciale,
pot dezvolta presiuni mari de lucru deci fore de acionare mari, pot realiza fore de strngere
constante;
e) acionarea mecanic: simplitate constructiv , costuri mici;
f) acionarea electromecanic: dezvoltarea unor fore i curse mari de acionare, economisire de
energie;
g) acionarea cu vacuum: posibilitatea prinderii unor semifabricate cu rigiditate sczut, i
semifabricate plane;
h) acionarea magnetic: asigur fore de acionare ca la acionarea electromagnetic, permite
realizarea comod a unor dispozitive pentru prinderea semifabricatelor cu alte suprafee de prindere
dect cele plane, costul exploatrii mic;
i) acionarea electromagnetic: prinderea i desprinderea uoar a semifabricatelor, permite prinderea
pieselor de diferite forme, asigur repartizarea uniform a forei de strngere pe suprafaa de prindere

a piesei, ofer o bun accesibilitate la suprafeele de prelucrat,permite utilizarea integhral a mesei MU;
Analiznd aceste avantaje ale diferitelor tipuri de acionri s-a ales ca fiind optim acionarea
mecanica.
Dispozitivul pentru frezat si gaurire cu strangere mecanica este alcatuit dintr-o placa (1), port
bucsa de ghidare (2) fixata de corpul dispozitivului (9). (3) este o parghie articulata care se
utilizeaza numai pentru fixarea semifabricatelor cu abateri mici ale dimensiunilor de strangere.
Strangerea facandu-se cu ajutorul surubului (4). In momentul strangerii, piesa este tamponata de
corpul dispozitivului asigurandu-se in acest fel lantul de dimensiuni impus piesei. Pentru fixarea piesei
mai este prevazut un sistem de fixare cu parghii articulate (6) si (7) actionate cu ajutorul surubului
special de strangere (5) si a falcii mobile (8).
In general acest tip de dispozitiv face parte din grupa dispozitivelor speciale, construit pentru
efectuarea unor operatii pentru piesa data.

Dispozitiv pentru frezare si gaurire cu strangere mecanica

. Elaborarea schemelor optime de strngere i proiectarea

elementelor i mecanismelor de strngere

sau de orientare
Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile

SF 1 = 900;

SF 2 = 60 0;

SF 3 = 1200;

Determinarea cursei de strngere

Cursa de strngere a flcilor care intr n contact cu piesa se determin cu relaia:
Cs = Td + jmin;
Jmin jocul minim care trebuie s asigure introducerea i scoaterea uoar a piesei din dispozitiv;
Cs = 0,02 + 1
Cs = 1,02 mm
Determinarea cursei de acionare
Cursa de acionare se determin cu relaia:
a

Ca = cs b tg ;
Cs cursa de strngere, cs = 1,02 mm;
a = 73 mm;
b = 61 mm;
= 300 unghiul de nclinare a feelor penei multiple;
Ca = 2,11 mm.

Determinarea forei de acionare

Fora de acionare necesar antrenrii dispozitivului pentru prinderea piesei se determin cu
relaia:

b
n F.
Q=
a

tg ( 1 )
2l
;
1 tg ( 1 ) 1 tg 2
l

F = fora de strngere F = S, F = 210,455 N;

a = 73 mm;
b = 61 mm;
= 300 unghiul de nclinare a feelor penei multiple;
l = 19 mm;
l1 = 13mm;
1= 2 = 5040` - unghiul de frecare n = 2 numrul de prghii;
Q = 327,021 N

Caracteristicile mecanice ale materialului pentru urubul din construcia mecanismelor cu surub
sunt:
(Rp0.2) - limita de curgere
(Rm)
- limita de rupere
(A)
- alungirea
(E)
- modulul de elasticitate
Fora maxim la care trebuie s reziste este de F=1995 N i am ncercat s realizez un cric cu
dimensiuni de gabarit ct mai mici. Pentru a reduce diametrul urubului de for am ales materialul
OL60 avnd urmtoarele caracteristici :
Solicitri cu concentratori de tensiune:

rezistena la ncovoiere 64..70 N / mm

rezistena la rsucire 35...38 N / mm
2
rezistena la traciune at ac 58 N / mm

ai

at

2
rezistena la forfecare af 46 N / mm

Caracteristicile mecanice pentru OL 60 sunt

2
rezistena la traciune Rm 590...710 N / mm

2
limita de curgere R po 320 N / mm

alungirea la rupere A 16%

Relaia cu care vom determina diametrul mediu al urubului de for este:

d2

F
[mm] = 11 mm
h m q a

m
d2

d2 - diametrul mediu al urubului

F - forta axiala
p - pasul
h factor dimensional,

h =0,5 pentru filetul trapezoidal

m factorul lungimii filetului

m =2 pentru filetul trapezoidal

m lungimea filetului piulitei

qa =5 pentru filetul trapezoidal

b) Incovoiere
H1

3. 5

ac
6 1995
0.5
2

2
12,37[ N / mm 2 ]
2
z d1 h
3.14 11 32 4.438 2

6 F

a c 0,5
h 0,634 p 0,634 7 4,438
i a

c) Forfecare
f

F
1995
1995

0.4065[ N / mm 2 ]
z d1 h 3.14 10 32 4.438 4907.57

f a

NORME PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

Repartizarea sarcinilor de munc la prelucrarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munc
(1) Deservirea masinilor-unelte este permis numai lucrtorilor calificaii si instruiti special
pentru acest scop.
(2) Lucrtorii n formare (calificare) vor fi supravegheati o perioad de timp de 1-3 luni, n
functie de complexitatea lucrului, de un lucrtor calificat si vor lucra singuri numai dup ce
conductorul locului de munc l va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatrii
corecte a utilajului.
Se interzice lucrul la magini-unelte fr ca lucrtorii s posede documentatia necesar (desene,
fise tehnologice, planuri de operatii, schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii
corelate cu prevederile din cartea tehnic a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dup piese model.
Ajutorul de lucrtor va lucra numai n prezenta lucrtorului.
Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriilor, sculelor si
pieselor de pe masini-unelte, care depsesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinnduse cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic. De la caz la caz, n functie de
frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotrii cu mijloace ajuttoare de ridicat si
transportat, chiar dac sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Deservirea masinilor-unelte
nainte de nceperea lucrului, lucrtorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comand
(pornire-oprire si schimbarea sensului miscrii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a
grtarelor din lemn.
Lucrtorul care deserveste o masin-unealt actionat electric va verifica zilnic :
a) integritatea sistemului de nchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc.) ;
b) starea de contact ntre bornele de legare la pmnt si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaz prtile mobile, cu caracter temporar,
precum si integritatea nvelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legturii la centura de mpmntare.
Se interzice lucrtorilor care deservesc masinile-unelte s execute reparatii la masini sau
instalatii electrice.
n mod obligatoriu, masina-unealt, agregatul, linia automat vor fi oprite si scula ndeprtat
din pies n urmtoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cnd masina
nu este dotat cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii n timpul functionrii
masinii ;
b) la msurarea manual a pieselor ce se prelucreaz ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor ;

d) la oprirea motorului transmisiei comune n cazul cnd masina este actionat de la aceast
transmisie.
n mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealt,
agregatului, liniei automate n urmtoarele cazuri :
a) la prsirea locului de munc sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice ntrerupere a curentului electric ;
c) la curtirea si ungerea masinii si la ndeprtarea aschiilor;
d) la constatarea oricror defectiuni n functionare.
n cazul cnd n timpul functionrii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va
proceda la constatarea si nlturarea cauzelor. n situatia n care acestea sunt determinate de cauze
tehnice, se va anunta conductorul procesului de munc.
Dup terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrtorul este obligat s curete si s ung
masina, s lase ordine la locul de munc si s comunice schimbului urmtor toate defectiunile care au
avut loc n timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrtorul care preia masina.
nlturarea aschiilor si pulberilor de pe marsinile-unelte se va face cu ajutorul mturilor,
periilor speciale sau crligelor. Se interzice nlturarea aschiilor cu mna. Se interzice suflarea
aschiilor sau pulberilor cu jet de aer; aceast operatie este permis numai cu justificri tehnologice sau
constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cte ori prezenta acestora este stnjenitoare
pentru desfsurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o dat pe
schimb.
Piesele prelucrate, materialele, deseurile se vor aseza n locuri stabilite si nu vor mpiedica
miscrile lucrtorilor, functionarea masinii si circulatia pe cile de acces. Piesele, materialele si
deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita n containere.
(1) Grtarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si n bun stare, evitndu-se petele
de ulei.
(2) Petele de ulei de pe grtare sau paviment se nltur prin acoperire cu rumegus.
Se interzice splarea minilor cu emulsii sau uleiuri de rcire, produse inflamabile (benzin,
tetraclorur de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curtarea
masinii.
Prelucrarea metalelor prin frezare
Fixarea sculei
nainte de fixarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, dac aceasta corespunde materialului
ce urmeaz a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat n fisa de operatii.
Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate.
Dup fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel nct dintii frezei
s nu poat prinde minile sau mbrcmintea lucrtorului n timpul lucrului.

Fixarea pieselor
(1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau n
menghin.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
La fixarea n menghin sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor
folosi menghine cu flci zimtate sau plci de reazem si strngere zimtate.
n timpul fixrii sau desprinderii piesei, precum si la msurarea pieselor fixate pe masa masinii
de frezat, se va avea grij ca distanta dintre pies si frez s fie ct mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
(1) La operatia de frezare, cuplarea avansului se va face numai dup pornirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai nti avansul, apoi se va opri freza.
n timpul functionrii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa masinii s se gseasc scule
sau piese nefixate.
n timpul nlocuirii rotilor de schimb. masina de frezat va fi deconectat de la retea.
Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calittii suprafetei
prelucrate, se vor face numai dup oprirea masinii.
Masini de frezat
Masinile de frezat vor fi astfel concepute nct rotile de mn cu mner, ale avansurilor, s nu
se roteasc n timpul avansului rapid.
(1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel nct sensul de rotire al frezei s corespund cu
pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea s preia eforturile ce iau nastere n timpul
aschierii.
(2) Pentru o mai bun rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixare s fie ct mai
aproape de suprafata de frezat.
Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de frnare rapid, fr socuri, arborelui principal.
Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel realizate nct :
a) miscarea de avans s nu aib loc fr miscarea de rotire a arborelui principal ;
b) la oprirea general a masinii, mai nti trebuie s se opreasc miscarea de avans si, dup
aceea, miscarea de rotire a arborelui principal.
Prelucrarea metalelor prin gurire, alezare si honuire
Fixarea si demontarea sculelor
Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strnge si desface numai cu chei
adecvate, care se vor scoate nainte de pornirea masinii.
Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat
Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrin se va face numai cu ajutorul unei scule
speciale.
Se interzice folosirea burghielor cu coad conic n universalele masinilor.

Se interzice folosirea burghielor cu coad cilindric n bucse conice.

Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care
prezint crestturi, urme de lovituri etc.
Se interzice folosirea burghielor necorespunztoare sau prost ascutite.
Ascutirea burghielor se va face numai cu burghiul fixat n dispozitive speciale.
Cursa sculei va fi astfel reglat nct aceasta s se poat retrage ct mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.
Fixarea piesei
naintea fixrii piesei pe masa masinii, se vor curta canalele de aschii.
Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai dup ce scula s-a
oprit complet.
Fixarea piesei pe masa masinii se va face n cel putin dou puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii
naintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunztor operatiei care se execut,
sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
La operatia de honuire, avnd n vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea
si scoaterea n si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita
spargerea plcilor de honuire.
n timpul functionrii masinii, se interzice frnarea cu mna a axului portmandrin.
Masini de gurit portative
Masinile de gurit portative se vor porni numai dup ce au fost ridicate de pe mas.
Masinile de gurit portative se vor Isa din mn (se vor depune) numai dup oprirea
burghiului.
Masinile de gurit si alezat
Masinile de gurit si alezat vor fi prevzute cu posibilitatea de frnare a arborelui principal.
Timpul de frnare pn la oprirea arborelui principal se recomand s fie de maximum 6 secunde.
Constructia masinii trebuie s permit decuplarea miscrii principale si utilizarea miscrilor de
avans pentru reglarea, trasarea sau msurarea piesei de prelucrat.
(1) Dac la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pan de antrenate, aceasta va
fi astfel construit nct s nu se desprind accidental n timpul functionrii masinii.
(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite nct s nu se poat slbi din arborele
principal dect cu ajutorul unei scule (pan) sau a unui alt dispozitiv special.
La masinile de gurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comand va fi astfel amplasat
nct semnalizarea terminrii ciclului automat s fie sesizat sigur de la locul de munc al operatorului.
Dispozitive de protectie, de prindere si fixare, blocare si sigurant
Caracteristici generale

Prtile mobile ale masinilor-unelte care depsesc gabaritul masinii si care prezint pericol de
accidentare, vor fi prevzute cu dispozitive de protectie tip aprtoate (compacte, cu jaluzele, cu
orificii), de rezistent corespunztoare si care, dup necesitate, se doteaz cu mnere, bride pentru
deschiderea, scoaterea, deplasarea si instalarea cu usurint si fr pericol a acestora.
(1) Dispozitivele de protectie, care nu necesit interventii frecvente, vor fi fixate de masinaunealt, constituind un ntreg cu aceasta.
(2) Interventia la masin va fi realizat numai de personal de specialitate si numai dup oprirea
masinii.
(1) Dispozitivele de protectie, care necesit interventii frecvente, vor fi prevzute cu sisteme de
deconectare sau blocare automat a masinii-unelte, n cazul unor interventii accidentale.
(2) Suprafetele ce trebuie s fie protejate, ct si interiorul aprtorilor, vor fi vopsite n alt
culoare dect masina-unealt, respectiv n culori de avertizare - rosu sau portocaliu.
Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevzute cu ecrane din sticl
securizat, sau alt material transparent, care s nu piard repede transparenta sub actiunea aschiilor si a
lichidului de rcire.
Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate vor fi prevzute cu un
sistem de ntrerupere a alimentrii motorului, care s nu permit punerea n functiune a masinii dect
numai atunci cnd aceste dispozitive sunt n pozitia de protectie.
(1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, nct s asigure o fixare rigid a pieselor.
(2) n cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice, electromagnetice si
combinate, acestea se vor prevedea cu mecanisme care s mpiedice desfacerea accidental a
dispozitivului si cu blocaje care s previn aruncarea piesei cnd se produce desfacerea sau cnd se
ntrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energie electric. n cazul ntreruperii alimentrii, se va opri
automat masina.
Masinile-unelte cu comand numeric si cu schimbarea automat a sculei, care sunt dotate cu
magazie de scule, vor fi prevzute cu dispozitive corespunztoare care s asigure respectarea
urmtoarelor conditii :
a) schimbarea automat a sculei numai cnd arborele principal se afl n pozitie corect si nu se
roteste ;
b) pentru schimbarea automat a sculei, zona n care se desfsoar aceast operatie va fi
prevzut cu elemente de protectie care s nu admit accesul lucrtorului n zona respectiv.
La masinile care nu sunt prevzute cu dispozitive de mutare a curelei n mers, aceast operatie
se va face numai dup oprirea complet a masinii.
Masinile-unelte vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant care s previn pornirea
accidental a arborilor principali, a consolelor, ppusilor, traverselor si a altor subansamble mobile.
Masinile-unelte sau subansamblele acestora vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant pentru
evitarea oricrui accident n cazul suprancrcrii acestora peste limitele prescrise.

Subansamblurile masinilor-unelte care se deplaseaz mecanizat vor fi prevzute cu dispozitive

de sigurant care s nu permit depsirea cursei acestora dincolo de limitele stabilite prin
documentatia tehnic.
n cazul n care prtile subansamblelor depsesc gabaritul masinii-unelte, n timpul
functionrii, prezentnd pericol de accidentare prin lovire, se va ngrdi zona de lucru periculoas cu
elemente care s nu permit accesul persoanelor.
(1) La masinile unelte (linii automate) care nu pot fi supravegheate vizual n ntregime de la
locul de munc si a cror cuplare accidental poate duce la accidentarea persoanelor care se afl n
preajma lor, zona de lucru va fi ngrdit si, de asemenea, va fi dotat cu dispozitive de semnalizare
acustic si vizual.
(2) Aceste dispozitive vor functiona antomat n momentul actionrii butonului de pornire de pe
pupitrul de comand, emitnd sunete sau lumin intermitent timp de cel putin 15 secunde.
(3) Masinile-unelte la care se prevede prelucrarea pieselor neechilibrate cu diametrul peste 630
mm vor fi prevzute cu un dispozitiv de blocare care s nu permit ntoarcerea (rotirea) accidental a
platoului n timpul fixrii piesei.
Dispozitive pentru masini de frezat
Frezele cu prti proeminente vor fi prevzute cu aprtori pe partea nelucrtoare a frezei.
Fixarea dintilor n corpul frezei, n cazul frezei cu dinti demontabili, se va face cu ajutorul unor
elemente de strngere speciale, cu blocare contra autodesfacerii.
n cazul cnd fixarea dintilor pe corpul frezei se face prin lipire, se impune asigurarea unei
aderente bune a suprafetelor care se lipesc.
Dispozitivele de fixare a pieselor pe masa masinii de frezat vor fi de constructie rigid, pentru a
mpiedica smulgerea piesei la regimurile rapide de frezare.
Tijele de fixare a frezei, actionate printr-o surs de energie, precum si mecanismele de retinere
a frezei, vor fi prevzute cu sistem de sigurant pentru a nu se desface n timpul rotirii arborelui
priricipal sau ca rezultat al pierderii de energie.
Captul arborelui principal al masinii de frezat, opus frezei, va fi protejat.
Lanturile cinematice prin care se transmite miscarea la accesoriile speciale (mas, cap divizor,
mas rotativ) vor fi protejate corespunztor.
Dispozitive pentru masini de gurit si alezat
n cazul cnd mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezint elemente radiale, ea se
va proteja cu o aprtoare neted, din tabl, care trebuie s permit schimbarea comod a sculei.
Masinile care nu au posibilitatea de frnare a arborelui principal vor fi prevzute cu tblite
indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mna sau cu un obiect.
(1) Arborele principal al masinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutti sau alte
sisteme) pentru a prentmpina cderea accidental.

(2) Constructia masinii va fi astfel realizat nct s nu permit coborrea necomandat a

arborelui principal, cnd se aplic o sarcin egal cu cea maxim prescris de productor, prin atasarea
de accesorii sau de port-scule.
n cazul utilizrii capetelor de gurit multiax sau a sculelor speciale, cu masa mai mare dect a
celor standardizate, masina sau scula vor fi prevzute cu dispozitive speciale care s prentmpine
cderea accidental a arborelui.
Masina de gurit va fi prevzut cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de sigurant, care s nu
permit depsirea unui moment maxim prescris al miscrilor de avans.
Toate sculele si dispozitivele care se fixeaz n arborele principal, fr autoblocare; vor fi
prevzute cu un sistem corespunztor de blocare.
n cazul utilizrii mandrinelor cu dou flci, masina va fi echipat cu elemente de protectie
corespunztoare.
Masinile de gurit cu cap revolver, cu rotire automat, vor fi prevzute cu panouri de protectie
lateral, care s prentmpine accesul la sculele fixate pe capul revolver.
Protectia mpotriva electrocutrii la masinile-unelte
Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la echipamentele electrice de pe
masinile-unelte se realizeaz prin :
- utilizarea carcaselor de protectie ;
- izolarea suplimentar a prtilor active ;
- descrcarea energiei nmagazinate n condensatoare ;
- interzicerea accesului la prtile active a personalului necalificat n meseria de electrician si
neautorizat s lucreze la instalatiile respective.
Deschiderea carcaselor de protectie (usi, capace, plci de nchidere etc.) se ve realiza prin unul
din urmtoarele moduri:
- utiliznd o cheie sau a scul special cnd, n interiorul carcaselor, au acces numai persoane
calificate n meseria de electrician si autorizate s lucreze la instalatiile respective;
- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaz toate prtile active, cnd n
interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate n meseria de electrician, ns autorizate
slucreze la instalatiile respective ;
- fr folosirea unei chei sau scule si fr deconectarea prtilor active, cnd accesul este
ocazional si se realizeaz un obstacol sau o ngrdire n interiorul carcasei, pentru a mpiedica
atingerea prtilor active.
Izolatia suplimentar va acoperi complet prtile active si va fi rezistent la toate solicitrile
fizice si chimice posibile.
La ntreruperea tensiunii din reteaua electric, descrcarea energiei nmagazinate n
condensatoare se va realiza prin rezistent, dac energia electric nmagazinat depseste 0,1 Jouli.

(1) Pe masinile-unelte sunt admise urmtoarele sisteme de distributie a energiei electrice:

a) curent alternativ trifazat :
- cu neutru legat direct la pmnt (cu 3 sau 4 conductoare) ;
- cu neutrul izolat (cu 3 conductoare).
b) curent altemativ monofazat :
- cu dou conductoare, din care unul este legat direct la pmnt ;
- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.
c) curent continuu :
- cu dou conductoare, din care unul esta legat direct la pmnt ;
- cu dou conductoare izolate fat de pmnt.
(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz n parte, obiectul unei examinri
speciale.
(1) Protectia mpotriva electrocutrii, prin atingere indirect la masinile-unelte, va fi realizat
conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.
(2) n cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electric de joas tensiune cu neutrul legat
la pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la nul, suplimentat de protectia prin legare la
pmnt.
(3) n cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electric de joas tensiune, izolat fat de
pmnt, protectia principal trebuie s fie legarea la pmnt, suplimentat obligatoriu de utilizarea
unui dispozitiv care s ntrerup alimentarea cu energie electric n maximum 3 secunde de la aparitia
unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoas.
Batiul masinilor-unelte va fi prevzut cu dou borne de protectie. Una dintre borne se va afla n
cutia de borne de alimentare, iar cealalt se va afla n exterior, pe constructia metalic a masinii.
Acesat prevedere va fi respectat si la prefabricatele electrice de joas tensiune (PEJT) din care se
alimenteaz cu energie electric masinile-unelte.
(1) n cazul retelelor electrice legate la pmnt cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care
alimenteaz masinile-unelte trebuie s contin dou conductoare de nul (de lucru si de protectie), dac
tablourile electrice nu sunt montate pe masini si dac pe masini exist receptoare alimentate la
tensiunea de 220 V.
(2) Conductorul de nul se va conecta la o born izolat, de lng bornele fazelor din cutia de
borne a masinii.
(3) Conductorul de nul de protectie se leag la boma de protectie aflat n cutia de borne a
masinii-unelte. Dac nu exist nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate s contin un
singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie).
(1) n cazul retelelor legate la pmnt cu tensiunea de alimentare de 380 V, cablurile care
alimenteaz masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile
receptoarelor monofazate (nfsurrile primare ale transformatoarelor de iluminat sau de comand

etc.), dac tabloul electric echipat cu protectie maximal de curent (cu carcas metalic) este sudat pe
constructia metalic a masinii, cu conditia s fie satisfcut prevederea de la Art 317 al. 3.
(2) Conductorul de nul se va conecta la born sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega
prin sudur la masa masinii. Masa se va lega la pmnt.
(1) Mijlocul principal de protectie mpotriva electrocutrii prin atingere indirect la
echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalic a masinii. Legarea la mas a
echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru
flexibil, care va nsoti conductoarele de faz.
(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu conductoare de
cupru flexibile, conectate ntre carcasele lor si bornele special montate pe batiurile masinilor. Dac nu
este posibil aceast solutie, se va realiza msura indicat mai sus pentru echipamentele mobile.
(1) Mijlocul suplimentar de protectie mpotriva electrocutrii, prin atingere indirect la
echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare automat n caz de defect.
(2) n cazul retelelor legate la pmnt, se va adopta protectia prin deconectare automat la
curentii de defect (PACD).
(3) n cazul n care nu se utilizeaz protectia automat la curentii de defect (PACD) ca protectie
suplimentar, atunci legarea la masa metalic a masinii va fi considerat drept protectie suplimentar,
iar ca protectie principal va fi adoptat legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurat prin conductorul
de protectie din cablul de alimentare a echipamentului de pe masina-unealt.
(4) n cazul retelelor izolate fat de pmnt, va fi prevzut obligatoriu un dispozitiv de
semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pmnt.
(5) Protectia suplimentar se va adopta numai dac retelele de pe masini sunt separate galvanic
de retelele de alimentare ale masinilor.
(1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale masinilor-unelte
vor fi considerate c asigur legtura galvanic la pmnt, dac suprafetele de contact sunt curtate si
sectiunile lor transversale suport curentul de defect.
(2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilor-unelte vor fi
considerate c asigur continuitatea electric pentru legarea la mas (pmnt), dac ntre acestea si
suprafetele fixe nu exist straturi izolante.
(3) Rezistenta electric, msurat ntre borna de legare la pmnt si oricare parte metalic care
poate fi atins de om, nu va depsi 0,1 .
(1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie, dar vor fi
racordate la circuitul de protectie.
(2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Suruburile si bornele destinate legturilor conductoarelor de protectie nu vor avea functia de
asamblare.

Prtile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manual vor fi legate la circuitul de
protectie sau vor avea izolatie suplimentar.
(1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care n timpul functionrii se
deplaseaz sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure mpotriva deteriorrilor mecanice.
(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.
(1) Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin
canalele platformelor de fixare, este interzis.
(2) Este obligatorie protectia cablurilor mpotriva deteriorrilor cauzate de spanul rezultat din
procesul de prelucrare.
(3) Cablurile de fort vor fi pozate pe trasee diferite fat de cablurile de comand sau iluminat
local. Se admite montarea cablurilor ntr-un singur tub, jgheab sau mnunchi, cu conditia izolrii
suplimentare a conductoarelor corespunztoare tensiunii celei mai mari.
Este interzis amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joas tensiune (PEJT)
pentru alimentarea elementelor mobile, dac productorul PEJT nu a prevzut aceasta.
Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi fcut n asa fel, nct s nu se
produc deteriorarea lor la scoaterea spanului.
Distanta minim fat de tablourile electrice sub care este interzis s se depoziteze materiale sau
utilaje, va fi de 600 mm. Aceast distant se va adopta si n cazul coridoarelor de manevr, comand si
ntretinere a tablourilor electrice, cu conditia ca gradul normal de protectie al lor s fie cel putin IP 2x.
Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte n tablourile electrice.
(1) Curtirea interioarelor tablourilor se va face o dat pe trimestru.
(2) n halele cu degajri de prafuri conductibile, dac este necesar, timpul la care se face
ntretinerea se va reduce n mod corespunztor.
Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere direct la corpurile de iluminat amplasate pe
masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel putin IP 3x.
Corpurile de iluminat care se amplaseaz n zona de manipulare vor fi astfel construite nct
deschiderea lor s se fac numai cu ajutorul unor scule speciale.
Schimbarea surselor de lumin la corpurile de iluminat este permis numai dup ntreruperea
tensiunii din circuitul de alimentare .
Protectia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect la corpurile de iluminat fixate pe
masin este admis a se efectua prin :
a) alimentare la tensiune redus, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaz sub tensiune pentru
iluminarea zonei de lucru ;
c) legarea la masa metalic a masinii-unealt, mas legat obligatoriu la pmnt.
(1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaz sub tensiune, vor
avea izolatia ntrit pe zona tijei de fixare.

(2) n cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legtur electric, care s
asigure continuitatea galvanic ntre tijele separate de articulatie.
Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se direajeaz sub tensiune, se vor
construi n asa fel nct s nu deterioreze izolatia conductoarelor.
Este interzis utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte drept conductor de nul.
Alimentarea cu energie electric a circuitelor de comand este permis s se fac, fie direct de la
reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformator de comand.
(1) Alimentarea direct de la reteaua de alimentare legat la pmnt se va face ntre faz si nul
n acest caz, butoanele de comand se vor amplasa de partea fazei.
(2) Este admis si alimentarea ntre dou faze, cu conditia ca, la o punere la pmnt ntre
bobina contactorului si butoanele de comand, s nu se produc o conectare nedorit a contactorului.
(1) Alimentarea direct a circuitelor de comand de la reteaua de alimentare izolat fat de
pmnt este permis cu conditia utilizrii unui dispozitiv care s deconecteze reteaua la scderea
rezistentei de izolatie sub o anumit valoare. n cazul retelei de 0,4 KV, limita minim a rezistentei de
izolatie la care dispozitivul trebuie s deconecteze este de 7 k.
(2) n cazul n care dispozitivul de protectie semnalizeaz defectele de izolatie n reteaua de
alimentare izolat fat de pmnt, fr a deconecta reteaua, atunci circuitele de comand vor fi
alimentate printr-un transformator de comand separator.
(1) Alimentarea circuitelor de comand de la transformatoarele care fac o separare galvanic de
reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul din conductoarele legate la pmnt,
fie cu o distributie izolat fat de pmnt.
(2) Distributia cu un conductor legat la pmnt se va adopta n cazul n care o deconectare
rapid n caz de defect nu conduce la accident.
(1) Distributia izolat fat de pmnt a circuitelor de comand, indiferent de tensiunea de
alimentare, va fi prevzut obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de deconectare a punerilor
simple la pmnt.
(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare n caz de defect, atunci cnd o
deconectare nedorit duce la accident.
(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie n caz de defect, se face atunci
cnd, din cauza deconectrii, nu se produc accidente.