Ciresul

Pom fructifer
Denumire stiintifica: Prunus avium
Familia: Rosaceae
Origine: Asia mica
Dimensiuni: in salbaticie, 18 m
Ciresii, sint originari, probabil, din
regiunea dintre Marea Caspica si
Marea Neagra . Ciresii au fost
cultivate in Grecia din anul 300 i. e.
n. si putin dupa aceea au fost cultivate in Italia. Romanii au
adus ciresii in Anglia la inceputul primului secol si pana in
secolul 16 au aparut multe specii. Colonistii francezi au dus
ciresii in unele provincii canadiene. Colonistii englezi din
Noua Anglie au inceput sa cultive si ei ciresi.
Valorile nutritive ale cireselor: pigmenti Anthocyanin sunt
responsabili pentru culoarea rosie din cirese.
Anthocyanin este o clasa a compusilo r flavonoizi si
preventive in boli cum ar fi atacul de cord , cancer si au si
proprietati antiiflamatorii.
Fruct: drupe rotunde si rosii cu pielita moale, avand o
gropita de unde se prinde un peduncul.
Climat: temperat.
Inaltime: poate ajunge la 10 m.
In luna mai ciresul delecteaza privirile oamenilor cu florile
sale grupate in buchetele mici. Drupele se culeg atunci
cind se parguiesc.
Deosebim doua specii:
Visinul : Prunus cerasus.
Include mai mult de 300 de varietati, incluzand
Montmorency , slab colorat, Morrelocu suc de culoare
inchisa.
Ciresul: Fructele sunt globulare, in forma de inima, iar
culoarea variaza de la rosu inchis la rosu deschis.
Include 900 de varietati cum ar fi : "mazzard" In forma
de inima, foarte moi, acestea "bigaroon " cu pielea tare,
cu coaja rosie, dulce, cu rosu sau galbui, sucul este
fara culoare, "bing"-zemoase, de culoare rosu-purpuriu,

cirese salbatice , de culoare neagra.

Cultura:
Ca sa inceapa sa produca, livada are nevoie de cativa
ani.
Pomii lasati sa creasca liber au fructul mic. Ciresii
agreeaza un climat protejat de vant puternic . Frigul iernii
ii protejeaza de paraziti. Au nevoie de ploi inainte sa
infloreasca, dar daca ploua prea mult, se poate distruge
fructul.

Areal de rspndire:
Ciresul n forma slbatic ca areal natural este rspndit n
regiunile submeridionale si temperate din Europa, Turcia,
Caucaz, Transcaucazia pn n nordul Iranului. Limita de nord
n Europa fiind paralela de nord de 54 , spre est linia care
uneste localittile Minsk, Kursk, Voronej si Rostov, spre sud
Asia Central de sud. Prin cultivare de ctre om apare acum
n Africa de Nord , regiunea de est din America de Nord si
Asia de Sud.
Soiuri de cires
Sortimentul de cires in tara noastra cuprinde
si straine adaptate diverselor zone de cultura
esaloneaza de la inceputul lunii mai si pana
lunii iulie. In Romania, vechiul sortiment la

soiuri romanesti
, care se
dupa jumatatea
cires a fost

imbunatatit continuu , odata cu introducerea in cultura a unor

soiuri straine si autohtone
valoroase, ca si prin selectia unor clone din
existent.

sortimentul

Soiul STELLA

Pom de vigoare mare cu

coroana
larg ramificata bine garnisita cu ramuri de rod.
Soi autofertil, bun polenizator pentru toate celelalte
soiuri.
Fructele
sunt
mari
de
culoare
rou
strlucitor, iar forma
fructului
este
cordiforma .
Pulpa semipietroasa cu gust dulce, acidulat. Epoca
de coacere 20-30 iunie.

Soiul V AN
Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg
piramidala, cu cresteri moderate, permeabila pentru
lumina, cu fructificare pe buchete de mai. Este precoce
si
productiv.
Fructele sunt mari (7-8 g), globuloase, usor aplatizate, rosii
stralucitoare. Pulpa este pietroasa, roz-rosiatica, cu sucul slab
colorat, gust
dulce-acidulat
de
foarte
buna
calitate.
Epoca de coacere: decada a doua a lunii iunie.
Soiul GERMERSDORF
Pom de vigoare mare, cu coroana larga, usor pletoasa,
rezistent la ger si seceta, cu productivitate medie. Fructele sunt
mari, cordiforme cu partea dorsal bombata de culoare rosiu

sangeriu,
pulpa este pietroasa, suculenta , gust dulce,
neaderenta la sambure.

Soiul HEDELFINGER

Pom de vigoare mare, cu coroana sferica,

rezistent la ger, cu productivitate ridicata , iar fructele sunt
rezistente la pastrare si transport. Fructele sunt mari,
cordiforme alungite de culoare rosie inchisa, pulpa este
pietroasa, suculenta, gust dulce, semiaderenta la sambure.
Perioada de maturare 5 10 iulie.
Soiul DONISSEN

Pom de vigoare mare , cu coroana larga ,

pletoasa, rezistent la ger si seceta, cu productivitate medie.
Fructele
sunt
mijlocii,
cordiform-rotunjite,
de culoare
galben-deschis, pulpa este glbuie - albicioasa, pietroasa si
neaderenta la smbure. Perioada de maturare 25 iunie - 5 iulie.

Soiul RI V AN

Pom de vigoare medie - mare, cu coroana

larga piramidala, bine garnisita cu ramuri de rod. Fructele
sunt medii, cordiforme aplatizate de culoare rosiu, pulpa este
semipietroasa, gust dulce usor acidulat, neaderenta la sambure.
Perioada de maturare 20 - 30 mai.

Soiul REGINA

de vigoare mijlocie , cu coroana larga,

rezistent la ger si seceta, cu productivitate mare. Fructele
sunt mari, sferice cu partea dorsal bombata de culoare
rou sngeriu, pulpa este pietroasa, suculenta, gust dulce,
neaderenta
la
smbure.
Perioada de maturare 20 30 mai.
Soiul K ORDI A
P

Pom

Pom de vigoare mijlocie, cu coroana larga,

pletoasa, rezistent la ger si seceta, cu productivitate mare.
Fructele sunt mari, cordiforme, alungite, de culoare rou
strlucitor, pulpa este pietroasa, suculenta, gust dulce,

neaderent
la
Perioada de maturare 25 iunie 5 iulie.

smbure.

Soiul AMARA

Pomul este de vigoare mijlocie mare,

produce moderat si constant. Fructul este mare, 4 5
g, de
culoare neagra,
cu pulpa
semipietroasa,
intens colorata, sucul rosu-inchis. Epoca de maturare
: 15 20 iunie.