| Auber Unitatea culturala a {uturor Romanilor ROMANIA POPOARELE BALCANICE pe V. Acion, . Parvan, G. Valsan, Pericle Papahagi No si G. Bogdan-Duica. ue ~o om oO JON BOGDA BUCURESTI TIPOGRAFIA ROMA: IZVOR, 14PREFATA viul balcunie a pas pulrici noustre interburen mnie. ce Jaci lu, ce nei fi tw in vitor Toatd lumen roméneased a dat raspuns Liga pentra unitaten cultural a tnluror Ronvinilor» ba dat inte'o serie de conferinte rostile in dowd seri in sala Uenului romin si in multe udwniri. popatare © parte din conjeriate, este mai euracteristice, se gasese in cwrst volun, Mertingurile tinute de seetide lige’ din toata fara au dat glus simpatie’ calde pentru frafit din Macedonia sian pus in tumind elard interesele nationale ate vielit noustre de aici inainie, Incoronurea adundritor a fost Capital, fiat Dunineed, in IS Nocinbre 1912, to sale Bforiei Dinire caointarite finite acolo de Remini distingi. reproduc ici mumai dowd: pe ale presedintelui «Ligei>. Regretiin et au te aven intreyi si ed. nefiind stenografiate, Irebue si ne mnuiiumin eu nulele qazelelor Trimitinda-le in lume. eredem ed vorbirile si conferin- ele vor fi ined de Jolos acelud mare public care se inlereseuct de snucta poparatai roman de pretatindeni rele meeting di 6, Boudlan-DuiesPrietenia noastra cu Bulgaria viitoare Prin pacea, care se va inchsiA, intre alianta baleanic& gi Turcia se va ereiii in Orientul bafcanic un now numa 1738, In neceas vreme Wego gtiseste nu stor aromini veo 3000, Ayn de aceslia, Macedo-rom niese o colonic destul de framoasa fa Sofia (yre-o 200 1D, Holbtiaeeran, Cskiterdd pe Doware. Uacuresth 1 Jirecek op. git page TH 9h 118 hy Pa dnuubelinge. Lultats deseibity se veces ae [a papal. Gabe pelueip, de Belyarin. Parks Bek HE fehivhnyf, Bic Hevdiserving iy Bulsseien wad thie Sieve wo aiuion Peevnanuns Me, UMD fe Penton cual nostri ol Welgae op. ei p. 5738, a~ Rulgaria ‘Stanotin, deputat fn SolWw dup! Weigand, declacati tas 739, sunt risipiqi prin toatti Bute gwia de sud ca hiangii, neyustori, argintari gf alcituesc. dpi Sirecck 3 Weigand, » parts di populatia satclor Pestera, Sa- inoloy, Bereovita, Orelmie, ote. Aseinenea yi eifra Romanitor defy Dunare, ealenlata dops Statistic’, este probabil sabt realilate. Gorespondonya de ziss: care pomenia de majoritates romaueased a garnizoanel Sistov este semnificaliva in aceasta priving’. Faire sict 0 ceugecace deci, dir Bidgarie popatitioe ramen eased trove de 100.400) suflete. Ca emoxratie, Romfimi de Hingi Vidia— cei pe care tam vaut de aproape —~ se inspart in Peidurent siZnundreni, Scoasti Smpanfire pare determinati de asezaren lor geouvalies: uni locuese tn finaturi de dealuri picturoase deta holural Serbi coifaiti in. yesnf loarte manos de kings Gundre. Din aceas puicing Psdwenii se ocapi mab omlt de vite deceit Dontrenii, cari sunt ia deosebi plugari, Kaisti insit gi diferenje etnice, Pi durenii poarti cicinli mare. cioareci, iar femelle 0 eatrin(ti Joarle mivunt incroqith seminand ca a Belgoreelors pe cdnd Dunirenit men ciosrect, ei pantaloni, au Mori mulle pe cimaye SA si in genre pork ca in stings Duntiii, Aceasta poate sa taserme ary deur stele de popubatic. “ — Acesti Romani din Bulgaria in privinja situafiei materiale ~~ gi in privinta eultarii par @ sta mai bine deeat eet din Serbia Fi din Roovinia. Cei izotat tutte sate budkieesti se desaationae coz. Grupul de xate din furl Vidinulat rezisti iis loarte ine. Acestia ao si un deputat romén in Stanotiya, iar neg storit din Vidin sunt nevoifi sd fnve(e romdneste spre agi putea desface marta. ‘ol —se pare—finem foarie putin seami de tofi Romdi din Bulgaria, s4, ca sii dau efteva fapte povestite de Romsni 1) Ele seomotat si unsuitoncea telegraina: Soll 24 Get. —- In wena done! statistics tieute de statu major general sa stabilit ci aetiaimente se a incorpura}: in armuta lonljari 260) de sollatl de oFigine consi.» ‘Foti acest soldali sant pe campal dy bAtaie’, (Witorml, 26 Oct, 1912). 24 i, prof, Weigand, ew aciviee la got, crede eH popidlatia rome easel a adoptat intra tolul portal hulgirese." Iasi atat ta Donireni eat sila Paduteal sunt deoseDiN evidente,care Face pe loculntet st distingi fmrediat, dup port,,pe ua Romén Me ih, Bulgar. 21s din localitatile respective, spun : la scoala dia Sotia, care uncori tre, alteori n’are profesori, trimitem seriosilor ‘Aroméni _pro- fesoare din Bucuresti, imbracale dupit ultima moda; iar la ‘Turtueaia, end Romanii de aci ni se pling eé n’au institutori trimetem ameninjarea cf, daci nu se astimpara..., inehidem seoala ! Marginindu-mi Ja aeeste date asupra Romanilor din Bul- garia, cred cd pot ttece ta a doun geupa de Romani, malt mai insemnat Romani din Serbia locuese compact, Hing hotaral ju- detului Mehedin{i, un finut care cuprinde « sasea parle din toati Serbia, Aw pimént felurit, in eure se alls cu cereale, conste eu cu nine de edrbuni, eupru si fier. cu marmora yi ape minerale, La apus se intind pinila Morava, raul eare taie in jumatate {ara sarbease’; In miaziizi tree de frumoasa piramida a mun- telat Rtanu si reprezinti astfel punetal cet mai inaintat spr sud-est al grupului etnie daco-ronvan inainte se intindeau si dincolo de Morava; si catstorul eare ede en tenut dela Nis spre Belgrad ¢ uimit cand nu de- parle de capitala di de statimea Viaschi-Dol, adica Valea ro- mianease8, in care insti azi nu se mai afl nici un Roman. Spre S, spre izvoarele ‘Tinocului, hirfite actuale araté unele nomir cari dovedese in trecut 0 poputatic romaneasc’: Viaycopolic (cimpia romfneasea), Vixgcoselo (satu! romanese), Petruya, Vlahovo, Tatmisifa, Periy, Vlayca. Un indiciu caracteristic de desnafionatizare recent e faptol c& ‘figanii, intre muntete Rlanu si Pirot, in zece sate nu vorbese deceit romineste. fx Serbia de S-E imai ates, in jural Pirotului si Nisului, in. vre- muri de demult populajia romineascd trebuie sa fi fost destul de numeroasi, formind o continuare a populafiei veehi ro- rmdinesti din jurul Sofiei. Ka e€ pomenitt in tegile si ta hrisoa~ vele vechilor tari sirbi"), si chiar acum unete localitati ale Jimutului mai pastreazit caractere distinctive, dupa care invi- {atul sirb Cvijié a conchis © € yorba de o veche populatic eae 4) BP. Haglew, Mesturite .uvei dr 1848, emamnatis dela. impiratul sArbese Dusan i celat juntire. (Archiva istoricX 1867, tom. TL p. Bim de donatiune de pe ta anul 1a starea socialit 16),w romineaseti desnajionalizatii. De altminteri, in euprinsul re~ galului sirbese sar fi aflind peste 250 numiri de sate alcie nite din caviniul Flak, atara de alle namisi de rauri, munti si chiar linuluri intregi (Stari lah). ‘Yiarginindu-ne fa grapnl compact romAnese dintre Morava si ‘Timoc, itt privinga vechimii lui, mai lofi istoricit romani yi sirhi sunt de cord: mm avem dovezi de o mare veehime a Homanilor dim acesie tinuturl }. De fapt inst niet act nw tre huic sine gindia Ia o populafie prea nous, Cn document at Academie romaine *) pomencsle in vremea lui Mate Bavarab, inte de 1651, de un slay de Tigani trecut peste Due nie in Yinutucile sichesti. Dine injeles e vorha de Tigani, dar “Tiganit putea kece gi Romani eldeayi, Luerul se confirm print'un alt document, acesta dela 1630, in eare se pomeneste de um sat intreg de Homéni fugiti ia apropieren jinului din pricina neomenie’ hoierulni, care, speriat de urmirile purtarii sale, a treeut gi el Dumivea, spre a induplecd prin figidueli pe sfteni s4 se inloare’ in far’ La 169% mavele geograf Marsigii,.care cilaitoreste pe Du- niire pani 1a Ruscine, pomenesle pe Romani astfel®: Ii (Vax Iachi) Danuiii ripas aceolere ineipinnt, quae tun a Ramis montis Aemi et Carpati", Marsigli inseanma ta hartile sale pe nialul sirbese aumiri evident romanesti ca Palancutza si Ba- nul, Daci Roménit loeuiau la 1696 malurile Dunsrii de unde Incep muntii, deei de pe la Golubat (intocmai ca acum), aceasta inseamni 4 populatia romsneaseé trebuie si fi fost in acest finut cu molt inainte de eflatoria Ini Marsigli 6. Cred ci in aveastit privinj&, in tipsa izvoarelor istorice, 1) Dr. £, Coifié, Grendlinien der Geogeapnie und Geologic von Ma colonic uad AltSerbien, Gath 1908, p, (25 si nem, 2), N, forga a expeiat odati poste locuitorié inte Timoe gf Morava aledeuiau leghtari tolve Romdil di Dacia Taian gf cei din Vacedowiat. (Arhiva dela Tayi Ip. M68—3 #) Conmuuienren Ini & Ginger. 4) Comunicarea celui Bugs, care net soit to 1911 a Romani dia Serbia, 5} 4. F. Marsigli, Danubius patwianico-mysiens, Haga, 172%, Tom Lem . Th Istorieul si gooysaful sib V. Carie (Sarbia, Bolyead 1887, » 160) presnpuine prima venire a Nominilor i i i ~indicatizni folositoare pot fi capitate prin o privire geogral asupra (inutului ') Regiunea din jurul Portilor de fier, fie ex in Otteni Banal sau in geograficeste © cu tot: identici, For- mele de teren se continu de pe un mat pe allul, ca si eaind war existi un fluyin atét de mare. Carpajii mm se oprese lit Duniire, ci 1a ‘Timoe, iar Dundirea, de pe in: vede si nu € indicat prin nici o scfdere sii{i aminleased deo vale. Cat timp treee prin Cazane e un adeviiral san{, destal de ingust ex locuilorii de pe un mal si se infeleawt la yorba eu cei de pe malut protivnic. eafia pe us Jungat apei, aci nu a fost posibili: comuni cafia intre ambele maturi ins a fost toldeanna usoara, fi inlesnita prin vii de rauri, eare vin perpendicular spre Du Asemeuca ¢ Inlesnita prin ocupatia locuiloritor, care bine in- {eles sunt mai ales pescari si pot minui minunat luntrile, Obstacol mare pentru comunieatia de pe un mal pe altul nu © nici Dundrea intre Oltenia si Craina, Pe acensti distant Dunarea n’are Juned — i lunew ar puted fi numiti o piedic’, en loale ci lunes de 10 km, litime n’a impiedecat populares din vechime cu Romani a malutui dobrogean. KE an ru mire, care curye printre doua maluri identice, Deoparte gi dealta se oglindese satele albe. Si odati intre aceste sate se ficean dese- ori inruditi, Ayadar Dunirea niciodati n'a fost un obstacol prea mare la Irecerer de pe un mal pe altul intrebarea esentiala este inst daca din vechime a putul fi populajic romineased in {inuturile sirbesti Privind 0 harli a finutului se poale veded ea, in contur general, Dunirea face aci un mare unghin aproape drept (el= grad-Severin-Vidin), strains la miaziinoaple de Banat, iar la ri sirit de OUenia. ‘Tinulul Romanilor din Serbia, mai ales Crain se introduce ca o pani intre Banat si Oltenia. Atat in privinta Banatului cal si a Olteniei istoria certifici populatie foarte veche romaneased pind la Dunire. Daca Iuerurile stau aya, atunei geograficeste si etmograficeste e greu si se admita ca aceasta populatic a inaintat numai pani in malul Dundirii, end 1) Date geogratice si tw G. Valsan, Rominii di Se20. indicalini folositoare pot fi capitate prin o privire geogeaficd asupre fimutului. Reginaee dict jurul Postilor de fier, fe ex in Oltenia, ia Banat suu in Craina, geograficeste e eu tote. identica. For- mele de teren se continuit de pe wm mat pe altul, ca s8 cand war exist un Muyiu aldt de rare. Carpatii nu se oprese lt Dandie, ci {a Timoe, iar Dunavea, de pe iniltimi nick nu se vede yi nu ¢ indicat prin nici 0 scadere a Lvenalai care wi-fi aminteascad deo vale, Cat timp wee prie Caane e un adevarat san, desta de ingust ca locuilorit de pe um mal st ve injeleag La vorbi eu eci de pe malul protivnie. Comuni- catia pe uscal, in lungul apei, aci nu a fost posibili: eomni cafia intre ambele maturi inst x fast fofdeanna usoars, flind inleseita prin vai de riiari, care vin perpendicular spre Dunare. Asemenea © inlesnilé prin ocupatia locnitorior, eare bine {eles sunt mai ales pescari si pot ménui minweat untrile. Obstacol mare ponies cootinieatia de pe un mal pe alll me ¢ nici Dundrea intve Olteaia si Craina Pe acessté distant Duniirea n’are hed — si Innea ar puted fi numitt 9 piedie#, en loale ci inca de 10 km, lifime ave impiedeeat popularea din veckiere ew Homini a malutui dobrogean. Bun cin maire\, care cure printre doud maluri ideutice. Deoparle si dealta se oglindese satele albe. Si odati intre aceste sate se. Rives ori inrudiri. Asadar Daadten nieiodata 1 prea mare la tvecerea de pe un mall pe altul inivebares esentiali este Inst daca dia veehime a putut fi populitic. romineasca in tinuturile sSresti Privind o acta a tinutalni se poate veded ei, in conta |, Dundrew face aci un mare tinghiu aproape drept (el= everin-Vidin), strains la miazinoaple de Banat, iar le cd sarit de Oltenia. Tinutul Roneanior din Serbia, mai ales Craina, ke introduce ca o panit inte Banat si Oltenia, Atat in privinta Banatului cat i a Olteniei istoria certificd populatie foarte veche romineascd ping la Dunare. Dack luerurite stau as’, alunei geograficeste yi einografieeste e grew sii se admita ca aceastt populatic a inaintat wamai pind in malul Duninii, cand 1) Date geogralice gi antropogeogralice ma? aainuntte se pot citt fn 6 Valson, Rombaii din Craina Serbiei Gin Amuarul de geogr. gl antr —<——plimanluri libere gi de aceeas fipturi existaw gi pe cetitalt mal, cind Duniren nu ce} un obsiacol de seama xi end adesea acest intveg timut a fost sub acecas stapinive politica. Agi of, de cand se admile existenla RumSailor pani ja {unsire, in Banal si Oltenia, cam de atuaei e probabil existenta Roma- ailor in enprinsurile sirbegti de aldituri, Bine infeles, prin chiar povitia de unghiw care iniri inte Banat sf Gitenia, timutul a fost alimentat in deosebile timpuri de populajic romaneaseé Astlel de curente, mai puternice in sce, 18 si 18, an putut da i subt at&t de reeenti in Serbia, De fapt insi, acvasta a pulut face aumai ea promontoriul rominese din Serbia si im fie disteus, ba chiar s& inainteze in pagaba ,mirii slave*, Tat drept vorbind, inti cam se ardta pe alocuri ,marea slavit", chiar la 1829, cand ofiternl prasian von Pirch cilito- rit prin muntii din aceastt parte a Serbiel ~Numat poleei due ta Poreet. Coa pe cate inaintam noi ciltii se ure pe inguste gi inaile spinai de munte, inire paduri dese de fag si de slejar. Unde se aratt cate an fuminis, se vedeau ville adine Wiate, eo) uri nepatrunse... Vedeant numai merew ici si colo cand lu foe sax indeleliicinda-se ce pitele tu furcuri mari, $i mai departe: wAcesii pistori de obieeiu isi aprind focul In radi- ina unui copac itréo, pe eare il ard numai pe o parte: astlel flaciiva este apiratdde vant yi nn are zevaie de ayifare., Pastori de eapre prieinuese mari pustiry finde’, doboari pe maci intinderi eopacit tiners*, Deci mt piimant de fapt al Sarbitor, ei pustin de piidure, be care pastorii romani il cucerese prin mijloacele obignuite de colonizare pistoreased : aryife si curdturi, Aci de sigur ¢ de sit origina smllor sate de aunie din aceste finuturi gi aceasta «iin veeht timpuri, dacd me ysindim la un citat din Marsigli, eave jn clatoria sa pe Dunare observ cf Roménii ,mrontes coltint benter ob inveteratam usum®, adie&: edin obiceiu batedn le place #4 locuiased mai bine in’ munte*, To privinta mumfrolui Romanilor din Serbia, spre rusines anuarelor ststistice sdrheyfi, care pared s'ar oii trebuie 88 flepiminturi libere side aceeng fApturi existan yi pe celalalt mal, cind Dunirea nu erk un obstacol de seama si cfind adesea acest intieg finut a fost sub acceas stipnire polities. Aga e: de cdnd se admite existenla Roménilor pani la Dunire, in Banat si Oltenia, cam de atunci ¢ probabila existenta Roma- in cuprinsurile sarbesti de alaturi. Bine in{eles, prin chiar de unghit care intr’ intre Banat si Oltenia, tinutul a fost alimentat in deoscbite timpuri de populatie romneasc’, Astiel de curente, mai puternice in sce. 18 yi 19, au putut da sit Inainteze in paguba ,mirii slave“, La drept vorbind, iat cum se aritii pe alocuri ,unarea slava*, chiar la 1829, eand ofiferul prusian von Pireh cilito- munjii din aceasta parle a Serbiei -Numai poteci due la Poreei. Cea pe care inaintam noi cilliri se ure’ pe inguste si inalte spinari de munte, intre paduri dese de fag si de stejar. Unde se arata cate un Juminig, se vedeau vaile wdine tiiate, acoperite eu piduri nepatrunse... Vedeam numai mereu ici si colo pastori valachi sezind La foc sau indeletnicindu-se cu vitele in farcuri mari« Si mai departe : pAcesti pilstori de obicein isi aprind focul fa ri ina unui copac biitrin, pe care il ard numai pe o part astfel flaciira este apiiratiide vint si nu are nevoie de atijare... Pastori d inuesc mari pustiir, fiinded doboa copacii tineri*, Deci nu pimant de fapt al Sarbilor, ci pustin de padure, pe care pistorit romdni il cucerese prin mijloacele obism de colonizare pastoreusc’ : aryite si curituri, Aci de sigur e de giisit origina mullor sate de munte din aceste (inuturi si aceasta din vechi timpuri, dacs ne gindim la un citat din Marsigli, care in cilitoria sa pe Duntire observa ci Romfnii ,montes colunt libenter ob inveteratum usum‘, adici: «din obiceiu hatrin le pluce si locuiased mai bine in munte*. In privinta numfrului Romdnilor din Serbfa, spre rusinea anuarelor statistice sirbesti, care pared s‘ar ci trebuie s& flepublicalit sliintifice, sunt nevoil sk spun ea cifrele asupra Ro- minilor, cari se dau deta o vreme, nu merit: Iuare aminte, Avem a face cu unul dintce enzarile cele mai earacteristice, din care se vede cum autorita{i si pablicatiuni sliinfiiee esearo- teaz un neam. Spre a-si face eineva o ieie do. aves! specisien de stalisticd, rit voiu méirgini s& ingir datele de seama eu pri vire la Roménii din Serbia '), Inthia statisties sérheascH, a Ini Tacsici, La 1816, arata pe Romidui in numir de aproape o subi de mii (97.215), aleatuind astiel peste « ceeea parte din populafia de atunct a Serbiei La 1859 se face un receasimant in eare Romani — pomeniti numai in patru judele—sunt treemii eu 122.59% Ta 1 ating 119715, De aci inainte eifrele statistice iavep sey! piarda cumpitul. Caci peste sase ani (1890) Roma Poste WOO (43681, pentruca peste alti cinci Erenicd en aproape 1600), ajunyind ba 139310, cea mt mare ‘rd invegistralat de Sarbi, —Probabit acest rezattat a adus 9 indignare vie in cereurile patciojilor Sarbi, tiindea peste cinci ant (1900) statistiea fi reduce pe Roméini cu peste 37 000. Asi- fel ed, dupé ullimal rezultat din 1900, Romani ar fi th Serbia 122.129, adie mai pufin cw 3H deedt 41 ani in urmi, Chiar dintre acesti«. nuimai 89.878 vorhese romdneste. Restul de 32.551 vorbese sirbeste si romfneste si sunt treculi deoparte, subt a alla coloana.?) Cilkele ullime sirhesti sunt sholiri false, Dupi cle ac insemni e& ta ristimp de 16 ani 1884-1900) populatia roma- neased a sedsuf cu 29.000 suflete, pe cind in acelas timp si in aceleasi judete popnlafia sirheascit ar fi erescut cu peste 260,000 suftete! Acest rezulial, pentru o minle corce! gindiloare, © eu totul lipsit de seriozitate. Céei afar de rizboaiele in cari Ro- 1) Toft eoreetitorid neested ehestians avul $0 toldeausg elfve supenioue stalislicel sfrbesli. 2 Kamal (Serbien, Leipzig, 1898) pretuia, tm tremea Iii, po omni by 128000 V, Karke (ap fe Sh 02 210) Aatmite HO.000 Taman’ ear varhese nomai remanegte G Wevgand tie runnin Usleste, Lehigh. py 19) s0cotete De Romi ints 150.000—200.00) ') Tatete sunt eulese din Anoarele statistice sirbesti eae miu putas f wccesbile st din TGeorgeniet, Cro= nage Ittunure (elgrad UNG). Peta finvoe, Romani! dix Serbia, Rueuregth 107, atrage atentie asupen TalsioUh Aateléy sisbestl. Tot seole se gisese Metall de eifre, pe alocurt Msi et sexe whi, fie de alt mean, ammanii au fost In totdauna treenti in primete randuri — gi aceste fapte de iubire ereslineasct © bine si se fie minte —n'an fost alle calamila{i cari si fi lovit_ mai mull pe Romani deat pe SArbii din thn, Naw fast wiel emigrari mari de Roman niet vre-o alluen{é deosebiti de Sarbi, iar desnationalizares, eu toata silinja eu eare @ condusa, fay de um popor atal de conservativ ca cel roménese, n'a putot ta pani acam asitil de rezuilate. Poyulat a celor patrujudefe, in cari loeuese compact Romiinii, eri in 1899 de 282 378, iarin 1900 de 635.286, Admitind pentra Sachi iret sfertari, iar pentew Roi din evesterea WotR’, tot av rezulti e% Rom: craw in pumir de 210.822, Ceeace ar veni —armifand pro- centul de erestere 1,723°!, pe an al Anuarutui slatistic sirbese ullim (1908) — pentru 1912 cam vre- 260400 sullete, his 4 objinutii numai cu un sfert din eresterea total a numal palru jadete, nu poate fi decal miuiind, in realitate vumdrul Remanitor din Serbia © mai mare, Kanitz la 1896% in districtul Pojarevat 48 sate curat romanesti Ne amesiecate, eo populatie roméneased de 59.525 suilele, pe care recensimintul, Fieut et patre ani mat farzta, Te seude In 41.457, — adied inle'un singur judet eu peste 18 400 mai putin decal cifra pe care o culege Kanitt. Nici let Kautz uit i sau dat cifrele exacte, $i argumente pentru aceasta ne oferd insus Anuacul statistic sirbese din 1908"), De aci se poate cateula ca in acest judet media penirit fleeare localitate ffiew habite) — omitind orasele si térgurile in eave insi locuese gi Romiini — este de 1025 locuitori feu arase gi tanguei 1142) inmultind aceasti cifrt minima (1025) cu mumiirul Wocalitajilor curat roménesti si cu jumitatea numaruli localititilor cu po- pulatie umesteeatd, rezult® c& in Tow, in acest jucet, cram aproape 77.000 Romani, ceeace ar veni pentru 1912 vreo 4,000 Romidini, natal in districtul Pojareval. Dupa socoteile noastre, hazate de cele mai multe ori pe declaratiite primarilor $1 no- tarilor, populajia romancased nitmai din 30 de sate ale Crainci — sate pe care le-am cercetat mai amvinuntit in acest jndo| sunt ner Weigand ib, v.16. a Ainigteich Serbien, Leiprig, 1908, p, 258.miiivit aa fost in totdauna trecof in primete rinduri — ¥ aceste fapte de iubire erestinease% ¢ bine si se {fe minte —n'au fost alte calamikigi cari si fi lovit mai mult pe Romani deceit pe Srhit din tiew, Naw fast niet emigeaci: mari de Romiai, niet vre-o alluenfit deosebitii de Sdebi, iar desnationalizaren, ea Toatd siting eu eave € condusi, fatti de un popor atdt de couservativ eu cet romanese, wa putul da pani acum astfel de rezullate.} Poputajia totaké a celor patru jndele, ia emt locuese compael Romani. er’ ii 1859 de 282 378, iarin 1900 de 685.286, Admigind pentra Sirbi-ireé sferturi, iar penta Worsani mumet nin sferl din evestercs (otal, tol ar rezulta ei Romanii ta 1900 erau in num de 210822, Ceeace ar venl —admifand pro- centul de exeslere 1.723%, pe an al Anusralui statistie sirbese ultim (1908) —pentru 172 eam vre-o 260.100. sullete, insi aceasta cif obfinutd mumai ex un sferl ain eresteren total a numni pata judele, ou ponte fi decit minind, In realitate pumaral Romiinitor din Serbia e mai mare. Kunitz la 1806% mami in districtul Pojareval 48 sate cnrat romamesti si 54 sale amestecale, eu o populatie roméneased de 59 ssuflete, pe care recensimantal, ficut eu pati 2ui mal tarsi, Te seade ta 41.857, — adied intr’nn singur judet en peste 18 00 ‘mai putin deedit cifra pe care o evlege Kanitz, Niei lot Kanitz nui eam dat viftele exacte. $i argumente pentru aceasta ne oferd insns Anuaral statistic sfcbese din 1018 %. De aci se poate calcula cd in acest judet media pentri ficeare localitale iiew habité) — omifimd orasele si targurile in cure insii locuese si Romani — este de 1025 locuitari (eu orage gi targuri 1142, inmuiiind aceasti cifrd minima (1025) cu numérul tocalitililor curat rominesti si cu jumMatea numérului loealita(ilor cu po- pulajie amestecata. rezultii ci in 19), in neest judef, eran aproape 77.000 Roméni, ceeace ar vent pentr 1912 weo 94.000 RomAni, mumai in districtul Pojarevat. Dupa socotelile nos! azmie de cole mai make ori pe declaratiite primaritor gi no- tarilor. populatia romineased. numai din 30 de sate ale Crainct — sale pe care lo-am eervetat mai amanuntit in. ae 1 Ch in acoastl privinkk Weigand ib. p. 16. a6 st jude} sunt Serbien, Vai24 in tota) 72 comune) se. vidied in 1910 Ja 30.000 snflete, pe eand intreq judeul e dat in statistion sirbeasea en 45.617 Romani adicd cu 7009 Romani mui patin decdt avusese in 188% Co toate neestea © sigur, si controhil nostra a fost ficul pretutin~ deni in aceste sale, ed cel putin in Craina n’au fost treceri dela Romani la Savbi Se poate spune deci of, dupa toate probabilitatile, pope tajéa ruménsasce ta caifal NE al Serbiee se ridiea te a céfrat cuprinsa intre 260.000 si 300.000, Bine infeles ack nu e cuprinsi populafia de Romani mae cedoneni rispiindil& in toate orasele si in foarte multe sale, nici populatia de pistori din nmin{ii Kopaonic in tinatul Stari- Vlak, nici cea cin spre Ujite, al ednet mumir nue bac patut stabili hott fii punct de vedere etnopratic v de menjionat impartirea ocala in Munters’ saw Unguvend si Margininti saw Perend Gntve aceslia fae parte yi Mistrifati]. Aceastii Impartire corespunde ovident unei diterentior! etnice sl arnt, cum @ natural, leggituri pe deoparte cu. Banatul, pe de alli parle cu Olenia. Deose- divea © hold im fafitigarea zied, in agezare, linha, port gi obiceiuri, Chiar starea ceonomica € deosebité, ‘Terenii, Méyi- . agezafi pe {erasele gi cAmpiile Dundrii, sunt agtieultori, au soln madi gi ¢ siluatic taloritowe, Vagurenit, Moutenii ovnpa nslfimile $4 sunt in realitate 6 populatie de pstori fisald, cave ‘8'a treet ins decdt in parte fa starea agricola, Aw preditecti pentru locnirea impriistiatd, la sAlage, de accea satul proprin zis € mic $i aproape pustin; ci ist fae semiinalurile gi ville pe culmi, in cpriturile din mijlocw) pidurilor, Chior eimitirele, mai ales in vechime, le agezam pe culme. Mai putin instiiti decat “[e- renti, ei sunt isd piisteltor’ mal eredingivg’ ai unor objeeiuri rare. Giiei eu toate asemiindrile cu Roménii din stioga Dunsrli avem in Serbia elemente cari dau populatiunii 0 fizionomie aparte. Menfionez opngele femeii deosebite de cele div Banal gi Oltenia, eaeiuls uriage ficuti dintr’o oaie intreaga (eatabat, ciuhaca), giteats de cap a femeil (ceapsa si pletscri), eiudatut jo hipuotie de Rusalii, obiceiuri speciale Ia nupti, arderea ca rosa la ceafé a bitranilor holaavi, ele, Evisti asemenea unele clemente, in special la popua{ia de pistori, care te fae 3 te windesti sila grupul macedo-romin, 0 legéturk nu e demirare, cfud avem in vedere e& piistorii romani vin si azi en turmele pana la izvoarele Timocului}), pind in cimpia Vidi- nului si la Lompalanka, end ne gindim ea Bregoventi de angi gura ‘Timocului sunt in mare parte Roméni macedoner si cit in Craina se povesteste de sale a eiivor populatie a venit dinspre sud, din fusdoan'e?). Astfel ca din punet de vedere etnografic se pare ci accustit regiune reprezinti o urmi a unei vechi punti de le- intre geupul daco-romn si cel _macedo-roman, punte care, dupa toate probabilitijile, nu s'a sfardmat de prea multi wreme. Toate acesle presupuneri se intirese prin cele spuse asupra vechii popalatii romanesti in Serbia si prin cereetirile de toponimie si filologie asupra tinutului*). Dupa cum sa viizut din cifrele statistice, guvernul sirbese ar fi inedmtal sa faced si dispara populatia romancased din Serbia, Oficial avaind cel mai dulee zimbet pe buze. indem- niind a legituri trainice de prielenie en Romania, statul sirb isi AK toale silinjele s4 ucida ea popor pe cel trel sule de mii de strani care il incomodeaza. La vama se distraye orice pu- blicatie romaneasca, pe care mii de Roméni treeufi in tara noastrii Ja muneit ar voi si 0 treaed in Serbia. Satele au notari adusi dintre isti ai Banatului si acestia indeplinese rolul de spiot orilor. InvSitorii cari stiu romaneste sunt strict oprili si vorbeasci aceastit limb, Copii romini care urmearii a scoala sunt pedepsifi, dacd sunt auziti ed vor- hese roméneste*) gi sunt indemnati si huleasea numele de Roman. Toate satele si cituncle romfnesti au ycoald (cceace fu se intimpli cu satele sarbesti) i, dupa cum mia explicat un invatitor, in regiunea romifnescé scoala are un an supli mentar preparator, in care copilul nu invafi nici si citease: nici si serie, ef numai st vorbeased sarbeste. Biserica se sileste si en si ating aceeas {inti Mitropolitul. a interzis. prin cireu- lari botezarea cu nume roménesli si in biserici sti aisati lista numelor care pot fialese. Romani nu mai stin rugiciuni 1) Weigand, Die rw, Dialekte p. 19. 2G, Vatsan, op. cit. p. 14, 3) G Giuglea, Romacii din Serbia (Vechime, Steatificiri etnice) Anas. rk geoge. anteopogeoge. An. Hh. 4) Scoala romineased nt exist tn Serbia.in romineste. Preolii due o adeviiraté crucial impotriva car llor biscricesli romfinesti. Ciici trebuie sk se slie cit inainte Craina era subt ascultarea episcopiei de Ramnic, care trimete’ ciriile sfinte, iar Domnii romani au zidit biserici in fiautul ro- minese. 0 astfel de biseried, zidita de Radu cet Mare la 1501, se afl azi in rainé la poala muntelui Rtanu, in localitatea Lopusnia), Acestea loate silnicii se fac pe tieute, eu ximbete fatt de noi si cu uri in urma noastrs. Un profesor, imi pare de universitate, 'T. Georgevici, nu se rusineazit sa serie cu privire Ia populatia romaneasca lueruri ca acesten La ei nu se afl femee sau fati cinstiti, chiar de ar avek 1} ani... Fratcle isi prostituearit sora, mama pe fiied-s si asta nu e nici peat, nici rusine.... Furtul, befia, destrdul si biilaia sunt lucruri obisnuite. Chiar omorul nue nimic, omoruf brutal sf bestial ea at animalelor satbatice. Au lips de curaj animalied si nu stiu ce ¢ mandrie ostiigasci“. Sunt ,vicloni si rai, feriti si lacomi... La ci nu se alli nimic inaljitor si nobil in maser’ deosebita*). © astfel de deseriere nu se poate citi niedieri, despre nici un popor in lume. Au seris-o inst prietenii nostri Sarbi despre populajia romdneased din Serbia. O astfel de deseriere nu merit rispuns, dar merit atentiune din partea noastra%). Cu- vinte ea acestea ne vor hott? poate si mai arunciim ochit si peste Dundre spre atite sirmana gloatt romaneasci Daeii la acesti Romani nu se poate vorbi sic 0 consti nafionala, se poate insé yorbi de un pulernie instinct ctnic. Acesta it face pe Romiin si poati rezista tuluror silinfetor de desnationalizare si si spuie, in simplitaten lui, dupa ce a trecut prin seoali, ci et stie sarbeste, et limba sirbeaset e cea mai frumoasii limbi, dar c& lui tot mai dragi ii ¢ limba pe care a invatal-o dela maici-sa. Acest instinct jl face si-si aducdi 1) Vulletinal monum. istorice 1914, fase, 16. 2) T, Georgeviei, Cruz nage Rumtne, passiva. 8) Ka nu dovedeste muwnsi nenoraciren intelectual 9 «el geviei, ci este expresia tune’ pireri mai Rispindite Intre unil totus se silese din risputeri $1 asimileze et mai repede wn eam sta Lcilos yi care ma se gindese Ia incwredtara cei foe singuri spundid eX Romsfnii de aei sunt nuinai nigte Sarbi desnationalizat Amere aminte eu admiratic ed Romania, Viayea, ¢ 0 tari mare si bogala si se intinde pana la Rus. ‘Tot acesta il face ca, sim- lind situstia Ini indoclnicd de om care lupti si se jerteste pentru alti, care il Imluese, si spuie cu amiraciune: ,Noi nu ‘irbi, niet Romini, ia, nigte amdraji!. Acest in- stinel it face, vizdndu-te ci-t vorbesti romanegte simu te cu- sinezi sti spui ed esti Romdn, tl miged sii spue cu privirea pina de duiosie: «Near fi datce sd avem rand eu vor Cconeluzia rimane; deci cit alaturi de noi, subt ochit noslri. peste Dunare, in Serbia si Bulgaria, trteste un grup com- pact de aproape 300.000 Ronni cari. in Serbia, sunt supusi celei mai indirainice propagande de desnationalizare. Accasta tebue si o stie toati suflaren romdneased si trebuc si o alle si strdiniiatea, Avem o adeviirati Bucovind de sud, mult mai primejduita, si de ea n’am vrut s& stim nimic, De asta dati ins, in imprejurdri efind se duce un razhoi pe tema desrobirit neamurilor, {ara noustr nu mai poate uiti aceasta puternicd provincic de Romani, care trieste subt ochii ei si care trebuie i fie direct subt supravegherea ci. Daci fatalitalea geogratied a hoterelor naturale a facut ea un mare fluviu, Dunirea, si-s mine apele printve jinulul acestor Romfni si {ara noastra si si insemne pe hiir{i si in mintile oamenilor o geanita pe care nu se gindeste nimeni sii o treaei, si se stie ci o astfel de grani{a trebuie si rime numai politied, mu si culturali, ferem comunieatie liberd sufleteasca intre nai si provine cia roméneased din sudul Dundrii, Si ni se ingiiduie sit de chidem scoli cu invailori si edrti roménesti si st dim tot spri- nul cultural populatiunii de acelay neam cu noi din Serbia si Bulgaria. Romanul din Craina si Timoe, care a fost silit si uite pind si pe Tatil nosteu in limba lui, si se poalé rugi iartsi Dumnezeului pe care-l infelege si sf poata asculla jardy,preol citindu-i in romaneste, cum a fost si pind acum efiva timp. N'avem neam de risipitniminui si niciodati! 0 mare datorie prezenti a noastrdi e si aprindem Mlacira con- sttinfei romanesti in Romanii din Serbia si Bulgaria, G. Vélsan syAromanii din punct de vedere istoric-cultural Dusmanii neamului rominese din Peninsula bateanied, ea sii-yi justifice prigonirile acestui clement, din timpuri striveehi ne-a contestat : a) ei mam fi de acecay origine cn restul Roménitor din Carpaji; b) cd n’am fi vechi in locurile pe care le ocupam gi azi; c) ed chiar de am fi, n'am sim{i romaneste : dc n’am fi constituit niciodatit o individualitate distinct acolo ; m fi fost si n’am fi nici acuma multi; f) si efit allele. imi propun, in marginile celor e‘iteva minute in care sunt chemat si vorbese, si visto neadevirul tuluror acestor firm Ce sunt Aroménié? Astizi, ffird indoiald, nn poate fi om serious, care cere Lind origina Arominilor si nu se convingi de un lveru si anume: Aromdnii sunt una si acceas natie eu Daco-Romanit. Aceleasi moravuri, accleasi obicee, acelag fond etnic comun se constati atat In unii cat si ln alfii; cercetafi obicecle deta nas- tere, nunti si moarte si veti fi surpringi cu cAti religiositate sfinti se pstreazi la fel, la tofi Romani. suis decit toate acestea ins exist un argument ic, mai sigur tn aceasti privinfi, Este limba lor. Pentru un cercetitor chiar superficial limba romdnd este una $i aceras dincouce si dincolo de Dundre. Zic pentru un cer- cetiitor grabnic, eéci invijatii romanisti merg asi departe in aee priveste omoxenitatea limbei noastre, neat nici ma admit car dialecte *). Si pe cat de adev atat de adeviirat este ed trunchinl ac: tind, pe care ap ine, tirzin, dupa desparfirea Rominilor, dupa ruperea lor ia i Istrieni 51 Daco-Romini ; adic a legituritor dintre ramura din dreapta yi stinga Dundrii, Toate clementele strane din limba sunt intro- duse dupa despartirea lor, sunt relativ noi; sunt, dup’ cum se obiguueste a fi caracterizate in sting’, postediulectate. Nici un euviint d ievi, nu se poate dovedi a {i intrat in lwnba romang in timpul de formatinne a eis. Nieiumul ! Toate rat este unilatea limbei romdne, pe teia este de origine la- au yenil si s'au suprapus clementele stra rani, inclusiy 2 despre i, si se vat 1) Peatru cine yrea si vari lent ee 0 ectul aruminese, narnlt gi macedonese, in operile care b limbile romaaice, si eonsulte, Iutre altele, urnvitoatele sco conv ates dialectulii avominese pe We. Meyer= Liibke, Grnunyaice des kanyues ron Paris. 1890 Pag. 1U& 6: Si nous commencons par Vest, nous Hen Te rounuin avec te macédonien et Vistriqne. Le magedoni jen des points les teaits les plus anciens, 11 tronsylvanien : mais i a subi une forte influenee slave, systime phonétique ete." In ,Gramriss der romauisels Feetul aromdn este tratat fy un foe ext Kiba clementare in care se vorbeste de limbile romance de asemenen disleetul M locul de vnoare: printve ele Vert: Tiktin, Kuuninisches Dr. 8. Pugearia, Eiym. Werte inlsehen Sprache, Heidelberg: 1905, in care dinlectul sronin face paste nit: Candrea-Densusianut, Dictionr etimologic ¢, Bucuresti: Densusiany, Istoire de te lansae raumaine, Gartaer, Darstellang der ruminisehen Spracho, Halle 1904, ete. Dela Diez tnconce Wisleetul arvuinese este privit de tofi romanigtil ‘ca romanie gi ined ea unal dintre cele mai cosservatonre, A insist mi mult fn aceast privintd este de prisos. 2) Despre arhaizmele romanice pistrate In dialectul sromnese ne vorbeste $i ntrebuinjarea namelor de orage Lx intrebivile unde sau de unde, aratind stavea pe toc sau miyearea fi i, Intoemai ea {In limba latind clasied: Aga se zice tn aromineste : sla Sdrund. (Sta la Salonie sau in Salonic): mé due Bilule (MX due In Bitolis). Vez tn ‘aceasti privinfa Semdndtorul, Anal 1X, 1910. ‘A'se veiled de asemenca si scrierile lui I. Birbuleseu, Probleme ‘ale stalistice! fa Romani, Bucuresti 1908 ; Kad su pocele daw naj slarije slavenske riject, Berlin 1908.40 sunt posterio:re formatiunei limbet rominesti, care a trebuit st duveze, dup modesta mea piirere, pani in see. al VIIEIN. Ele sunt intrate dupa sec. al X, bund parte incepand eu see. XT si al Xt Nu mai pomenese de clementele maghiare. Acestea se isese numai in limba daco-romana. Nici envant ungurese nu se constati in dialectal aromin. Elementele grecesti, mai numeroase in dialectal aroman, sunt de asemenca noi, recente. lar eat priveste pe cele turcesti, ele se in L romana de dincolo gi dincoace de Dunare dupé venirea Tureilor ia Europa, in mod independent * Numai putine cuvinte albauezesti iufiliseazd caracterut veehimei it limba noas! jeest Ineru, intrwit alingerea eu Albanezi a, Omitind cuvintele portante ca uncle care ne vorbese de legiiturile, ce ba avul neamul nostru dupi despirtire eu di se vorbeste la Carpali si Baleani una si accensi limba lating Ferindu-ne de suprapunerite strine, ne putem infelege cu mare usurinfa tofi laolallé. Aceasta s’a putut ved ales in es- cursiunea intreprinst ani din uruui de o seam’ de invata romdni veniti in Macedonia sub conducerea D-lui Dr. Istratt si Murgoci. oti escursionistii se puleau intelege perfect cu poporul arominese si fara greutate, Nici umbra de indoiala deci asupra unititi etnice a Rominitor de pretutindeni. Suntem vechi in Peninsula bateanied. Cine ar puted ti gidul cd na existim de dows mii de ani in aceste locuri’? Ni suatem noi din timpul glories al cucerirei romane a acestei pili a Europei? Cici, nui vorb& deyarta eX existim acolo deodati cu cucerirea Albaniet ilirice de pretorul Anicius sia Ma 1) In Drnsusiany, Histoire de la Jonge rounine, se giseyte lit © vorbese despre clementele striine in L rom wren ce se poate face eu privize In aga zisa vechime a cler slave in romineste este, ei cle ar Mh trebuit si fhe ideotice si in dialectal arominese si Sar Hi supus la leyile de prefacere 2 Linbii romfine din epoca ei dle format thimen aeostora ea gia eclor greceyti, unguresti, tur- ‘eesti, so ured La epuea de despirtire « Romanilor, deci recenta. Toute eu- vintele grecesti din limuba Arominilor, dup cum am spus, sunt noi, dup introducerea limbei gecesti in biserici la Aroml, cex mai, mare’ parte dupa venirea Tureilor fa Europa.cedoniei de consulul Paul-Hmilia (68 a, ©). 1 43, cap. 34) ne spune holdrtt ei mare parte din loeuitorii acelor (Gri sunt nimieifi sau dusi in Talia $i inlocniti ew populatiunj yomanice, de sigur din considerafiuni mililara, ce au-i locul aci a le diseuta Mai tirziu, prin eolonizaven Daciei de ‘Traian, mu-i niciun alrite dintre trayil de acceasi limba sit fost nefntrerupte pana la slsbirea lor ex om ganizalie de stat gi chiar dup distragerea_ acestei organizatiuni, dale find acupafiunile de cApetenie ale Ronvnilor, pastoritul si efcdivarital (eartusitul, Daci war fi fost 0 ueiaWeropti atingere. nigte legaty sirfinse inire Romiyi, eum sar puted explica allewan nitatca itoure a limbei noastre? Sirévechimea noaste’ nu poate posi hy indoiels Niciodata simfirea noastra najionald n'a fneetat. Ca aya. este dovedesle lrecutul nostcu, in eval mediu ne Inptam ea Ro- mndni cu dugmanii firesti de pe atunei, alindu-ne eu cei cari pareau ane fi amviet prin interese comune. Eram agit de tari si ay de inveryunati ineat am zguduil nu odati temelile im- pariied bizantine, Niciodata wa fost sters din fitulaturiie dom niilor noastre euyautul caraeterizand nationalitatex noastra deo- sebild. Asa_am constituit imperin) romno-bulgar, domnit ¢ Valnehia, Marea Yatachie, Miea Valuchie, Valacbia de sus’) Mai tirvin am rausit de usemeneu si ne plisteim organi= 11 Nummoronse sunt snifrturile eroniarilor bizautiad Hlespre teecutol Aromanilor din Peniasals baleani¢d, Kick 9 artint! de meimornbilele res wi de timbit ole fui ‘Theofunes ytorua, torus, Gutve', gisim relatient fa aceasti privinli In? Kekaument, Strategicon, ei, B. Wass:- wstedt; Aura Compend, Joan Kinamas, Nikile Seominntos iymer, Haleoooniyles, Erantzes gl ali time din seriiterit modern), eu Leake. Researches in fiveeee, London : Ponguevitie, Yoyage dus ta Gréee, Paris, 1824, Const. niérg, Voyage sacs fa Mocédonie, Paris, 1881. Heuzey L., Le mont Olympe ef FAceensate, Paris, 1804, Lejan, EXbnogeaphie ile iw Turquie, Paris, 186 Ami Boud, 1 Turquie o'kurope, Paris, Uti); Apostol Margarit et Favegt Mal: Lex ¥alaques du Pinde, Constastinopole, 4884; Ric Rangabe in Pan- dora; Atona, 1856 si ali mvulfi ‘Veri en’ privive In acensta sl serlerite mele: Serilori Aromdni in sec. al XPHT (introducere), Bucuresti, 190; Chesfiamea Aromdnd, Brosow, 1906 Din treewtal cuftaral al Aromaattor, 1912 $ea cedoniei de consulul Paul-Emilin (168 a, ¢.). ‘Tita Livia (cart, 4, eap. 34) ne spune hotatit e& mare parte din locuitorii acclor (ori sunt nimieifi sau dusi_ in ftalia yi inlocuiti cu populatiuni romanice, de sigur din considerajiuni militare, ce nu-i locul aci a le discuta, Mai larzin, prin colonizarea Daciei de ‘T cuvint a erede ca legiturile dintre frafii de acceasi limba si fi incelat, si mu fi fost neintrerupte pana ta slabirea lor ea ur~ ganizatic de stat si chiar dupa distrugerea 1 date fiind ocupatiunile de cApetenie ale Romanilor, pastoritul wvaritul (earausitul Dac nar fi fost @ neintrerupta atingere, nisle Legituri stednse intre Romani, cum s'ar puted explicd alteam unitatea icbitoare @ limbei swastre? Stravechimea noastr’ nu poute ti pus la indoiala, Niciodala simfirea noustri nationala n'a ineetat, Ci asa este dovedeste trecutul nosteu, in evul mediu ne luptam ca Ro- mani cu dusmanii firesti de pe atunci, aliindu-ne eu eei car pareau a ne fi amici prin interese comune. Eram asi de tari de inversunati incdt am zguduit nu odaté temetiile im- paratiei bizantine, Niciodata n'a fost sters din titulaturile dom: niilor nousire euvantal earacterizdnd nationalitatea noastrit deo sebit, Asa amt constiluit imperiul roméno-bulgar, domnii ca Valachia, Marea Valacl a Valachie, Valachia de sus Mai tarziu am rausit de asemenea s ne pistrdm ongaii- 1) Numerouse sunt mlirturile erouiearilor bizantini despre trecatal Arominilor lin Penissuls balesnied, Kari a amintl de memorabilele res: turi de Timbé ale lui Theofwes torn, torna, seatre*, gisim relatiani In'eresaute Io aceasti privinti in” Keknumeni,. Stralegicon, cd. B. Wass liewsky et fernstedt Auna Comnena, Joan Kinamos, Nikitt Acominstoy Houiatul, Pachyier, Haleocondyles, Frantees gt ati De asemenea In maltime din seritorii moderni, ex Leake, Researches in Greece, London ; Ponguenille, Voyage dans Ia Gréee, Paris, 1824. Cousi- néry, Voyige dans Ia Mueédonie, Paris, 1831. Heuzey £., Le mont Olympe el MAcernguiie, Parks, 1860, Lejan, Ethnogcaphie de la Turquie, Paris, 1861 Ami Bou, 1a Turquie d'Europe, Paris, 1840; Aposfol Margarit et Favey= ial: Les Valaques du Pinde, Constantinopole, 4881; Rizw Rangabe in Pan- dora, Atena, 1856 yi alti nul Veal cu privire In aceasta i scrierite mele: Seritor? Aromdni in sec. al XVII (introducere), Bucuresti, 1904: Chestiunea Aromdnd, Brasov, 1006: Din trecutat cultural al Aromdnilor, 191zajia noastr’ de stat deoschit, eu curacter von curdindu-ne de drepturi nationale exceptionale. ‘Aceste deepturi le piistriim yi dupa venirea Tureitor in Europa. Cand acestia cucerese Peninsuls. baleanic’, noi stim sii le impumem respectul viclii nowstre de stat. ImpSralii olo- mani se vad nevoili st trateze en Aroménii yi convin ea Aro- mani si-si menting si mai departe organizatiile de pani alune! Le reemose privilegii exeeptionale, care se reduc la urmiites rele puncle 1. Inalta justitic se va face in fata unui judlecitor, polrivit esti; pe pretul acesta Aronxinii, vor puted eile in libertate in lot imperiul si vor pute’ si se indeletni- cu orice profesiune vor crede de cnviinta. Polifia Kiuntried va G indeplinita de Arominit tosisi, sub raspunderea propriilor lor edpetenii. 3 Pentru politia din afar ‘Aromnii se vor pune in in- jelegere cu gavernorit provinciilor miirginayc. i Nimeni nu se va amestect in afacerile lor relixiouse 5. Vor fi sculiji de dizi; iar ca semn de vasalitate vor trimete pe fiecare an efile un dar sau bacsis 1a sultana validee » , ‘Am inl ayh dard si supt Turei tot ca Aromini, ca ‘oameni liberi, mindri de origina noastra si neadormiti pazai ‘ai tuluror dreplurilor noastre nationale. Cand cultura apusand incepe si trezeasca ueammurile 1ea- ropei pe temeiul pr iului de nafionalitate, fiecare neam Lind ase dezvolti in graiul siu. ii, in marginile posi ‘nuse aratd mai prejos de conlocuitorii lor de alti limba, Tgeep ined din secolul al XVIL s&se tp: reascé in aroma- neste abecedare, earti de citire, gramaticl vocabulure. istorii gi predici, Suntem ceidintai care aducem tipografie in ‘Tureia euro- peana. instalind-o 1a Moscopole, ‘Migeare: nafionala’ pe terenul acesta nu este edtusi_ de putin postetioar’ mizuin(elor identice ce Je constatiin la cele- alte popoace, la Bulgari, Serbi, Greet 31 Albaneji. sy Mar pe larg asupea privilegilor arominesti din seeasti enact « se voted ay Arapandins,ivonograla ts Tira. 1. pag. 186, & 2; isos Stine sur Yen Valaques cu inde, Constantinopole, 181, pag, WA: . Nistorigye ft cularal al Aromanifor, Bic, 1912, pag. 8M, unde de ase renee sunt reproduse vecle privileyi yese ural, bu- neiValeetinen scold In acel timp ew Kinehade ps easen in Vala Marea-Vatahie cu (evi si Cakari ‘Sunt temuritoare cuyintele apostn liu avon lipfrite in 1797 fn trun sdave avoand ‘ws cu centenl prineipal Moseapole, in alrsle Aminein are geeeeste nm Mew or Const, Vea, 4 Nail sale pedayonite prin eae spune \romzinilor. si accepie lumira in peapriut tor g de cnvintele enul all apostol al cresti Daca vay chin’ in Hiaba ste si este Biva row putin semiales sile gy exscorilin pore Jom pe Sramini st se tise le diiron insole po cee elengasea, il apnsieotensa : vArominul qui nuniai es ae im gi ezine Hi, Ps i. sufletul nti se nehit span far inte Nue elasiew pret amizsind i ISU care nuritor este c vat rg sv priv dept maudvie si umd impodohindues! spit ea ul oi. Const fatubas geo (i nalionali paternicn devedese euyintely lasik i (i, Mow, abitin sGereeldrde scale despre trevncad Lromdailors, % eft sim secionen sa + Metestedn ghitnet {oii Perstra inc Ce rll deel simfire ations’ 4 manilestil Moseopateaibor, ure niciginet lor ranted printrun iw Le Latina, 5» Nedio quae passion Areadicet pel Valachiew hie tock ttaneapalin oritar ex civitate: Moscopoti ? Apoi ce alt decal canstiinta saferintele indyrate ma als te tinpul dece decsiad stunt rontin sia lust saunas! Hatred hisevicsior aonmsnesti, tntusi Aronsini an sta & wecetietifl ? aicest panel, vain adi comgtionti id san 9. Bi tien eh convey afieralt, ay eA. en Wats lor tin urn reat scalilor sh want Sunmasul Aveseuloiter Ser Jost mumnerost ia tteeut Nabe uns ai fast in slave Arantinii si tsmeae mal mite domi roresweyHt pie veouend al Ni XU, NIL preeurm Vat eave carpenter losis “Cesalia. Vatulier anied. ee se inlined peste Epir, Valachiie de sus, pela sudo\ Mantel tandapest Yea Papascu teritorial Olimp, yi capi Swlonieulwi, duecatel loi rysus, ucpotal iui Asan, pela partite nm ici tle Vest gi ale Sevhiei de azi, in timp ee inflori’ romano-bukwat Numeroase sunt marturiite in deabyte enmoseule, peatre 2 in prima vind Suntem si usi nuaifi, Cin vice $i avi numaral A mnilor este mare, infeleg aceasta a proportic eu numarol Bul gurilor, Serbilor, Lirecilor si Albanejilor. Dupa marturisiile: laewle chiar de lelgari, numeral Sle vilor din ‘Turcia var inbece eifra de 1.000.000, Impartiti 2 elo. in Secbi si Vulgaris tiiadea sunt pretinst side unt si de Mii ar yeni S000 Serbi si fot abifia Huger Nunivul Grecilor este pretuit si mai ios Nuwnal Albanejit apar mas namerasé atingind eifva de miilioane si jumatate, Avamsinil, angi evi i sai iaversunati dliyinsiai ai nostri, de fasisi Gree, si ined de eamenii de sam Hizu Uangabe, fost ministra al Greciei kv Buenrosti gi Hecti Ine vreme elnd Greeit Wavewa pentry ce avcunde uly Lx A856, se vidie I SONAR pat i Purcia gt ir si Tesla intreag idionale ae Waly imperiul re confirma acest a seul mai mull, Cronieazit uley nurse fh Mai mult decal live ave in Halionaliaitile eonloeuitoare, alia de Alhunezi! Statisticele sjedine, iusa nepartinitoare. daw pans ts 1.200.000 de Romani in lost Peninsula balewnies ditinderea Aromaniior, Ny genere se_prelinde eh poporut & i pop roid este cade( in Em gi Bind, ea nut Forni snc’ ekumuri, Tojl vita, ex din acest punet de vedere, » eomparatic cu celelalte clemente, Aromini slat mai bine Pe edn 6 sont compact deka Moseopate pinata Lamia versanle ake Pinuului, am acelay terw i pot cid Sau Slavii Nieiuna din nationalils compact, en ar per eve ae f Tureied nv poate pretinde ¢ Arunex{i oumaio privire asupra haf, de piles vilactului Monastir (Bitolia’ si vey sede’ ed toate neeste valionalilagi se iatrete, maging iabregalai 6 este compute acl se rasfiinge Dinan, Ronsetsew ven statist ees sar hs Baka, Fos opaationec Slavi_ (Bul i nu exist, ionslitsfi se alli in intrey vie tele arominesli Nijopule, Ma . taco veli, Neves aho-Clisura insuyi orayul Bitolia, inteimsul to Serbi. Romani, Albane) Aceeagi impestria Iaetul Monastir. Pe King rova. Timova, Moloviste, Gopesi. Cruyo Heleamen, Nigovani, Papadia, ‘Yiewra. V si allele, vei veded sate sh eesti si lareesti, a ume mm intrece pe e ar fl mai mare, ele Hind Sunt inst pl onal e Tucrut sf eu Aroménii in judeful Veria namical Avo- itor celi al Greeilor si al Toreitor ssi le Marci si Micei Vie ‘Vurei, Eveei si Yigani : ¢ de ¢ dupa cum am spus. in Pind in Iahii din evul medio, 4 Arominilor insula hale porturile un pean ani din uemi, sau ilustral nenumirali eApitani de revolutic, preeum : Caciandoni. renumit in luptele ew Ati-Pay Cionga, unul din yiteji i rzhoiti eu Tareii pentru tiuanfal erestinatiti Si tol agit Eflimiu Blahave. Hagi-Petru div Maliebi, An- drat si tial siu Odisen din Viaho- Livade, Patasew, Bajdechi Katurahen, Loam, Cretare, daca, Ruenoata, Joli, Gura, Dipla, Gagarata, Custareli, Hagi-Bira si al ‘Oumeni de stat ca Golelli, despre care ne varbeste yi Joan Ghica in serisorile sale citre Mesandr Dost, om de litere Rotli. legistel. originar din ito Vufa. om invitat Postotara, oviginar din. Aminciu, antichita\i: Pantacide, Durvari. origina di Riga Velestineanut, poctul ideti Tuned: si alti fiew de mun irector al muzeului deia vor durit eal si tional «de acolo: Mueioni de vom i Melo ioule dee oragul lor natal 00 tive, alien ) pentru seo Trianda Ciamaye, pital si geoala de Fe Temetie: Micia 105.000 lei, pentru nstruil.o sean pentra seoli Sterghiu Roviari 88586 lei pentru seat Jane Costa WOW Tiorini pentru scot, D. Gadel 30400 vuldle penton elev ©. Peltecu 1.200 cuble pentru seoti rof AKM rable p. seoli tuble in argint se afla depuse In hanes din Mo cova de comini Ansinceni stabiliti acolo pentru ajatorul insteu isul Hor natal SS.8H0 Tei pentru stude Nieula Sarwar’ 38400 ruble pentru seoli Mihail Tasita 111.600 lei pentew institutiuni scokue. Toodar Tali 2000 taleri pentew seo €. Stamerof 57.000 lei pentew seali Elona X. Slurnari. WOW tei pentru seoli aMudred Eranei, 1.000 lei pentru: sack Aceste date, pentru ana fi bisnuiti, fem Int dl riogralul gree Aravandinos, Asforia Epirutui, vol WE ten 1 sicure spune ef fa hanea Mascovei se all u 1 107.610 vuble, iar In hanes din Views 143800 fiovini din Mena 315.000, bani depusi de Arom we instruct copiitor deka tieeul dits kuaiua, Amici Metovad gi alte © Epirutui Toate aceste donatii. si se observe bine, sunt bi 1857, Nu intra milinanele Ini Averot sake allor Acestea pentru in singur ¢ faite cullarale inven Alene’ sunt dato de bine vin, Numele Jui Dumba, Sina, Tosita, Slurnar Averot sunt legate de ele. Insusiri, Aroovinii sont foarte mult aplicati eitre culluri Salele sieasele fo primar mon tine’ din oF fora Conde Basen,se judece gradul de culluri si din acest punt de e, Acominii ar sta fn frantea Inturer popearelor din Baleani Molii din profesorti si eamentt invsijatt ciel sunt Atomaia Nu exist Aromani care sii am fie slintor de carte. Cei ew dave de mana au biblowed fumonse. Mai lowe strsins cite adala si mai multe Sunt indemanateci, bani gospodird yf bunt administrator Hyeeleuzis ts neso( Fate 9 grosolinie a spume ea Aronsinii sunt piyte eioban Viste adevirat e% ramura Aronuinior din Pind, printre alte ine doletnieiti se aeup’ si om econamia vilelor, Dar Jol in spirit comercial, eceseilord de vite in sensul lug al cwsdntulei un iste cioboni ineulli, eed um ver gasi umul singar printve eave si ne ylie a serie sia vet yi asi lice socotelile: necesre si On Powqueville a mival vazind Ja neest popor pe eivbani. ducind cu ei hibliotwe’ ex autori clasie’ latin yi greci. find nose © limba cuosextort mull si at limbei francexe. Ki sHnt proprictari ai locuriloy ce aeups or sal ronince care sf fie mayie. Posed domenii jntinse, utile igi giisese nutriment panalr 80,000 de vile, com sal si Nu vei gist un tele wring, Perivole. Avelit si altete. Pe efind Avomiinii sunt Independeuj, tapani wi pamdnturilor ce ocupa, oameni cw igre de indind, conlocuitorii lor. Gregi san Slosi, saat elie: fimtul Tye siivd mos, Sino east aroma) espe echivalenzat oot spline, 67 aunt o sin un igtrey sol greeeye sant slay in Peainsnla draleanie: Nici oui dispre\uita, acolo unde terenul se vrivinls) Meglenili, Mas piviense Sunt nefutreen{i in ace. rriliatit $1 Aspropotamilii romani, fi sal gi conmund aromineascs in Hloreasca tot felbl de mescrii, precum cruitoria, eeusaeniestia ummieria, eofitirit. feraria, aesintiria. tenmaria, sapmnevi, « vit, fesetoria, brdwzsivia. pielavia, le, : fread wal are Lueresiza ne alla deal Aromnul gram in Orlew, dae nm din as: We bp, Bsrudi, Macedonia tigesresth 1H SS TSArt fiyeturi ? exeeleaza in eusutul Si tot aga bun te chiliinuti si eovoare araminesti. inse sow ew floc, vs 1 prin duritate ext sf prin arta de dispune colorile, sunt neintreeute in tonkt Peninsula bates servind de model lesitorilor sin Bolgaria sl Secbi Nici earvanaritul au trebuvste ital, care, desi a dee iy flowre atunet efind drumurite de fier mi esistat nii Inlesniaw transporiul, contribnind astfel la alimen- si indestulares de tol felut'a populatimed baleaniee gi oui prin modal avesta servicti mari eivilizatici, eanlribuind lot deodatii ta inteetinerea anor legilurd continue inte Ror aii deta Sul si Novel Nu evista ramura de negol ewe: care si nut realizeze adevivale suceese Seurl si eupring vacleristiew Aromtinilor este: ali economi, cuinpitali, activi, destepli si foarte Indemanateei 0) adonnili side o tenacitale de aulmirat in scopurite. si ideile lar lor, luminatic morali si palransi de ventimentul dutoriei, clrouinii am prefins iadotelesusna si traease’ liberi, ex in eval media si preeain au Wai i 1748), bnew Hindu-se de deepturile tor de veacuri, de privilegitte care le sigur’ 0 vieala neater Cand aceste drepturi i sae atins, din gregelily potitice ube suverantilor turei, et sam rasental ca mule Aw lnptat necon~ tenit siprogpe an secol. fie pentrt apsrarea avestor skepturi, fie ponte Yeeucerirea Tor ednd He sau sams Cun: este firese, pentru aparares: sow recueeriren for. Tau uni eu fol nemultuanitii dix imperial tureese Uniti en Grevit int sau contopit fotuy nicindatii Ideal lor cual sectors Lnplaes fa coutes dominatiaie’ turcesli, Fi dav semeatul revel {avilorneinteeruple in sec. 8) SVT Greeti peat de anarhia co suena visculagii aomani oj S21) plenteu a caul si Se Infrfifensed on mise ‘on ease’ si pundaducle in fala idefa creslind tieweetesc gi ajumy prin bragul Luplitorilor srom‘ini, sii eapcle extimmarea Greeiei, Independenja Greeiet na i-a satisfient, Masa Aromanilor sttiki, De aeeea nici dupa aceasta na sa romani KF continua lapts paint la 184, edind se eed Jilly comunetor aramanesli Avela, Perivo. Sazuniina yi ke esa Mu se @oupe gi iw alate de seeol (lela 1768 —Ea imping fa revolufie: si pina la 1877/82, end din now aeeleasi sale sper fa reencerines privilegiilor lor Scoala ronuind, Nezstingete Avonriuilar de asi recuce feumoasele lor dreptiri wat ycusit pe eaiva armelor, Incerea Soa facut din parler lor yi fratilor din ard, incepand chia les 1860-1861, de al convinge pe Turel de enormele. de ex minalcle x0 le fapiuese cu Aroninii. Poetit inacedonean Bolintineamt inteyvine fa TRS ler Fuad Pasay yernor al Macedoniei, ew sitl conving a imi din nom Supt ocrolirese Rurceased nafiunen aromina eveimdu-d seuli si biserie’ e ongamizind din Aromini ercarea nel mili cludyelor Gast eum avean avestia ra liniglet publice a Si inainte), Si lol ag intervine Ie ING) ISIE C2 Negi. Ae 4 Pour st ia asad penises fnifor din Macedonia, ‘Tess sileste« induple mnoale ex nafie a Aca Mba La 1865 Apostol Mangicil, prigonil em inveryanare de nerecunoscaloral nesm al Greeilor, pentru eare rome si virsari singele spre at liber’. desteapts atentia Inulled Parti asupra peticolulii ce ae realli din area AromAnilor, Pe de alt parte patvio}i aramsini stabilitiin Romania, ca Botiztincanu, Cazacoviei, f.¢ Sider, I. Garagiani. ceusese tol inter tani se organizeszat incomilel. dimpreuna eu uriayii de aci, Tel. Votiae, Roseti sialli, si chiama din now aio Dowd sunt preoenpatile Tor de atune’ romine din Tureis si si desehidit chi guvernantitor ture), e2 Me de inivigile clerulut yeec, care s'9 nfipustil_asupr redesleptavii Aromanilor cu foal tia, Prigoniri. Vow xpnne. es mt eXisti yeoal acest lurmental paimant, care sa nu xe fi desehis fir lupte eel A sacrilicti de (ol felnly daea in sec. ul NYME si ie cepatil see. al NIN Greil se rmulueniaa, in nepatinie len intecbninta alle mijloare fx contra eullure: avoosinesti at arune alarisemii, « poneyri najionalitates. si lim! nici mn mijloc, avie contra lor, Apostolii si partizanti nationalis sori, sehinginiji, mattratali si chiar uciyi edMai tirzin evtele nigpdindind pe arse, Popul infloreasc’, regi stunt We si ucise 6 idee edt de mied de grozivia yi bart pretind ea adue cultura yi eivilizati. decal si deschiza curtew verde a guvernului Rominiei, publi- i cu prilejul coniliclulni yreco-roman gi va xsi un pomelnic intreg de priyonisi patronate de gnvernul Greciei si de Pat avhal, Ini repugnd a mai strut asupra for, Preteatiite Arominilor, le Avomdnilor re din insusi trent Tor. noma? Mbangjii si Arominii sau bneurs nealirnare in simul imperiulot tur Mule sunt teygittrile de inf aceste dou iNirie sata ba existind intre Iueru: “Trune norfoiogia sit n novist Gu tiumea, rom: Cine sw yren 1 acelor car Am de resi chine de inradi ut pe deoparte ean fond traco- sire mafionale> iar pe de alta {nm trebneste vital an ze este latinese, eu toate cit 1 ci proprie, iliried, Invafatul case sfieslé sf susting eX, deed domina- st mai deparle asupra in focal fimbei albanezesti am ti + ft fel ew limba fh spe fimba all ste consideratit pe j= alare este trataki de loli romanistii gi uit toe de onoare in Grundriss der romanischen Philo- uber armonic ew aspirsaiuni, v {i inghiji de masele slavo-greeest Forman Laat loc majoritatea popwlatiened din Tureia, ali eu 0 pirti ale Mbaniei, iar in une elementul arominese este compact, coviiryim en mnit pe Gree este fain Meyer Hiviei, asta, eu sigurant Hi idiom rom: Dar sia element. miriny aceliy ide: anu Drept stalin lemeiul respe deepturilor nationale, iceasta nu sar puled, fiatnduese sama de drepturile noastre pierdile abia Ta 1854 eu totul, si We, in hoturele veh form cu tolut um un sl noastre Marea Valahie.6. — Serbia Fig. Satu) Manistirifa (Crna)Apoi dreptn imantirilor. luptelor interne in nou! stat st se impund fivedrii eas Sd se interzien cu destivarsire proselitismal, Cine este Toman san Buby fie obligat s-si fed insiructinnea ele A in Jimba romana sau bulgacd panda vaesta de 1# ani nafiune si se bucure de dreptul de a se folosi n hiseried, in sdministeati in justitie* Numai aya poate ti pace in V tonom jonalita(i limba de interioar’ edtonia. Pericle Papahagt.Probleme nationale si internationale Doannelor si Domnitor! ternafiona despre nc: este fara di Stefan yi Mite intregului eam Suntem profesori, ce sunten iste simpli p sice ar trebni sa fim dupa sfiesir destiigoara de amai Ia Sudul Dur fiunei: in color ee na noast mi on 1 istoria nous al carer yas se ya sm Gi Wiel cat poate ¢ din aceste celor ce ta fel gindese, colo unde sovateala se face ew sentimentul trist F pute SA sufere ; Wistet ngeri ale Tureilor, 0 interven nicio intelegere internation Ii fost gi adios s& intervenim: Ira une ile, Hu nimi de eombi- nalii mondiale si straine de vieata popoarelor din Baleani Sind locului si aylepkind evenimentele ce vor vei de simtim nelinistea suflete mn simfit-o * noi, se puted siNelinigten sa intemelal sh se intemeiana ines gi pe lipsa dle ctmosting an ia 9 siluafiei, Pastamentele noxstre in za ibsenint Soarle palin pobliea exterai pared ar fh suferit fonle deo modestie holhiivivioasa. Poesst Hoastra, ih enorma cf mmajorifate, wn yin fieut atoris informa Tumea complet, adiectiv, Dipiomatii nostri vo diplomatic seriind autoritalli lor, pledand penta noi, dar pe sama najiunei mv atl seris niet ee Sar Mi pmtut serie: stnlit {Acur, in vilrinele Tibraniilor noustre, aan gBsili deel o singin carle privilowe ka Muceskmiin: a oi Burileanai, Militari Vorbese in conferintele lor, serin, dat diseiplina it opreste. de-a Nori despre actaalililt delicate, $6 astiel ixvoarele serinase de sreme de pace informative an lipsit publiculat mare Desc @ yrute din nelinislea noaste Wis Aver Ins) o nadejde vag: Atle unde soarla ari 90 i. acolo teehur si te cu statu barhatilor ei eond fie gi clucitate, si etiruj. si siguranga zitelor care vin i, acum si venim lac de eare Ligt cultura mink, liga” deesit cultura — webue sa se esi a wenpe. 1. Popornl vags sf slic ee se va alege de Magedon ni si duel Dobeaneie se va mitt sate nt Chestiunile xeesten wean impavtit ia dons there: woe rica sf ew putin suffet rizboinic, eave amt eere mime, prec se pare, ar yelugd chiar si ee ni sar da de bung vole. si pits alta wnare, care cere mull. Si riety ~~ lab Dy tabsra initia se as. de mall inca, ebiay si dissinsul ien! cl. N. Tonga. De mull mea. dela MOS dN. forge chestionen Macedouie’ nu priveste ,interesete sitale ale Rominiei® ; c& soarta yiiloare a Macedoniei poate fi as- leplath eu finiste si ed Komiinin este prulfaimite ew peeunos terva din Mai 1905 a nefionaltafii arominesti. Ar urm’ evi casi aeuon st cerem doar recunsagleren lal Li 1M det Toes, ay mies mom ox recunaasteren 9 mu He, cx lr Vigan Jocailoris ed Avon Do Now plterionr Mivietrw Voineer’ spas eck Breit day prince slid ea Se povgateste vazhoinl, Celebrul puielst ML [luvlew a sus ke Money, Salen slseiies Ja exo sisi yi sinistral Sarebinbl, 5 agiele Bo avet stia iis April de ilogees Jhhengre x Trion Subjugati® (Nees ee Toxblash iy 7 Dee IR BT eepe hartie, ar unm in Macedonia 6 adiere de Elvetic oriental, S& corem numai este insi-o ironic ew noi ingine: webue si 0 nent Li ea si dick mu voim ea avolo si se wole. a 6 rului_ambaxadorul rus trei fimbi nn suprim: Noi, poporut Je culturate si de noi, educatorii spre in runtille trebuil t voim nici vest sens ertlil. a sperat in Macedonia: si acum, Petersburg ©) riistoarni hoastre Se poate? Accasta war auinggy di (ari? $i denmnitater (rit nm este interesul eel mui vital dintee 2 Este denm si nu indrdznim sub Greei si arbi si Bulgari sul Turei ? curind, p In asirea elementului romin din O- Acum se_zice 1 de ricntul Europe’ fo expresie sim despre _politien Romaniet fal dey . Bulg Sirbi. 2) e4 nimie wa putnt schimbi politica de bani vein nie’ chi ul de desnafionalizare ka eare Incuitarit ron numerasi am fast supusi pe matal drept al Dunavit. 1s lolusi bunt vecini, pentrucdavem o ,soli= tol dN. lorga, care spime -c& alianla baleanied se méjie de 1 exelny din rindurile ei, ea prefinde e& noi, Dei, zie eu. alianja mr cunoaste mine si oferiy wot sitgurt meste! iMorien am se decide prin fapte izols i vedem cum vor trai far prieteni le semne ea cio vor ni slau trimis prin presa. Ni interesele cullurale ale Rominilor din Bul- e. Desaeven Prime! sau dat 1 Geschiehie des ramiins BN. tonsa, Les Ho HID. po 16 SS won Velbes. yal Mp. 3 ins ef Fe nuuvel Hat de choses en Orient6 ft si Macedonia vor fi evufaie: si suebit despre seotile Tor Hidestine can vilar episcopal tor iar caC abespre regal sath apiintil heneficite economice, remunfatea pe vei !a Dokrogen taster eso glunnd eare deseopere leatlixtele de pana ser si chin: si 6 reetilicare administvuliva a geonite! 8 Seestea set Probabil miaimul ch eave Bolgarii vaiese s4 potolescd pie rile inate de venice deeudai Dace! ke Bucureyl Nu i fost prudent ea yoei senmape noni si se asocieze fin, caput fyeutaé fa incurgjaren inularitnieiei bmlgaresti, dinate prefinse srqumente istorice 51 poliliee pentru gstfel de oferh! SLX dows chestie este a Dabroges, Se poate fa Hieut o seusatii: Nu ant davedit innediat dpi anesare et vem. en Kaglezit ori eel pati ea Avsiviaci’ Hosnici. $alental dea administra em dragoste x ex fitaie colonise. Zie colonic aummai inbuedl vechica noasina 03 a Wrobnil si fie reimpoporata si redeschisis eniturii noastte. Dar oly Dubrngrs esdes eo inure Rapaie eter Sind su siwesal, do D.A, Stora inteebi ia Sewsal \ari Apo! care fit nai slic ee este Dobrogea ®. at exh de nes euhosenta, Aema cine nn stig! Cine ar parsisivo asliiei? Si daeis ninveni war parasi-a, lofi irebuie sé eevee maser, en ca si fit sh asiguratii: militineyte, uw auend cullacdiceste Dobrogea mu ave granite sighre > avewsti ss dovedit ty Ganpul congessatad dela Berkin st uiups cangres: a dovedi-o petra Sb, Biheseat in ,fsioriay ened fruakwii*, Carles aceasta merit Sete Peeitita loci in sremurile de aja. in peivints Dobro Ivebutie dect si conchidess: siguman} 3 pe paiem decide toi staful-saujor alarmed: numai ef este chemal si Ince Le Hirai pretesuianite posse hy aseast peivinkay Fa intruawen dela Dacia a socivliytitor, d. Dr, Racoysehi eet ach aviprizy) Bulgar din tara, a spurs: Rsie gdevarnl eat Dobreges ar putea Hetemia de Rulgni, penta pote vine Continuiad figura d-rului Racosseli, putea zie aiwai matt div Tre’, eu suit ms Fa ede Halgyeril cove mt 1) Politics Rurrospurntery din Wions. tn els lop cer eshiondeati mane (We, Tunbfeuter Zeiten stat ennswevent den Vena i Fine she gyorg esr it) rem sa 8 haAni. De. Hacoysehi, neepe poporul sit: Jind toata h © rows putere milil ye deedt se erede, noi sf mu cult de gh Hitarului roman, et de al poctului politic? Noi ave. ea veeini lipitt gi patil, yi un_-moliv special. in Bateani se migea Rusia, me mumai cei patru eroi ai peninst Pentruea p fre Sarhi si Austriaei, Wilhelm al H-lea Sa adresat Taruli, mu asasinilor dete Belgrad, de oarece Pe lershurgul mised pionit yabului militar din peninsula bateanic Hartwig este al Rusie’ ‘ol. inypiratorul alianfei baleanice, fost ar. ca x4 cil si 0 intimilate, adaoxinn € Constantin a spus prietenitor sai din Copenhaga lupa Die Zeit din 1. NM. 192 e& foatd ia a fost cu- uti si aprobata intiia In Petersburg, De unde vin deci fe nepticerite sau chiar primejdiile eare ar pated boiu* Nu din Rusia care A Baleanul oriental * Si Rusia este dusmanul? Si ¢ duymaneyti_pretulindeni_ unde cami se sade ma bi punem nesinceritiji Noi repetim: Rusia este du nul nostrus Rusia este asttizi gi unal din dugmanii temuli ai Wiplice, nai mull temuti deat seriogi Era deei firese en evi ce ne desinteresarest sine recomande yi friea de Nusia: mai mult, we, chiar acum, si un alae moral in contra sequent ale aetualului s8 ne recon Austrici! noi facem de mult alfa politica, Si due’ reeoman- ntite nu sunt primejdioase, este lotusi bine si ne dam. pentruce au: fieul pain acum o politica de prieteniii pentra pied ¥4 pentruce nich astizi mu pulem face alta pos Ties exter Mi, Dela TSNL pind astiai sunt aproape 22 de aéne-wn infors eu Fafa catre triples: si se gtie penbruce Pentruct rapirea Basarabied nea dovedit 6a aunici Rusia nu ne erat, dated imteresul ei cere sirivires nowst fa ISAT dab iamuaricy s'a publical acel artic! de revi WMeidsche Reouel in eave dT. Maioresen ple ih ema stralucive stilisties. pentru eAviarea speijinutal © feajel noasire in ysfera de actiune a poliglotel Aust, cam vise Desai Un Disetirsuri. vol. ML. p. i, Smticolal dela 188i it iusese inspiral de sentimental de ofSrire - - peodtusd de ripite Basarabiei — si de constinja solidaritatii eu aspiratiamile cul- hii europene. D, ‘T. Maiovesen se inpiedces. cei drepl. 34 de Ungurii imprudent Sunes 2) fe potitiea tor fay den 2 de yni: de Hionakiali, dar find convins cA neutrali mu yon puted fi gt vival eva Went si alegem intre Rusis ninvicitoare si Austria ocrotitoare, aleyeh pe Ausiriv, fot ee pierde Rusin din in- Aus ef in Ronkiais trebuie si eaglige Austria", 1. ‘TM ioresen ave chiar si curajnt si adaoge ei la nevoie vom alaci ori ne vom apart xingurt pind s6 ne vie ajutor™. Nu stin dact d Titu Maioreseu is! ya aduce aminte si de aceasta idee. cind va zaivi in eurdnd bastonu! de mavesal delat Neva ‘Vreennd zeve ani DAD. A. Stuvzat publica ka 1800 studiul si etni Karopa, Rasta si Romania, Analizand planurile panstavist calind mie! gi puterea Gufregii element rontinese, cue prinzind yi sorjii villovului, d Sturdiza ajunged la coneluzi urmatoare ,Astfel toate jateresele, toate aspiraliunile, presen Si dnuée demectie conduc vegatul roman a se feri de Rusia sia i politic cal vrimanea strains legal cu Gecidental ; iar eviteriul cel mai sigur 1 un polilici nationale este ea Romudtia sa wt serpeasea eke iv? indirect planuréte cottopitoare ate iimpeciulni rae st, penttcd realizarea avestorn ar ti desfiintaren gi nimieires stutului rom: Sa se insemueze envintele insemniloare nied direct, ni ini Mai treeir un au. (1. Take Jonésce: publics 0 sprinten: is sosurdd Lac politiqueWs Hrangere dela Roumanie (Buenrest, 1891), 0 brosur intere= santa yi prin faptul ed ea se ocupa si cu eventuala confer rafie balnied, nu numat ew opozitia futre Rusia si Rom Sid. Take Toneseu eri de parere ef esistenta noust este: compatibiki ew re 8 idealului rusese, ei dyn lui nu va ince it alune’ edind va rengi sii me suprime: nest, Prec pe toaki Armenia, tureestis lonii Galiie’, i poala apis pe Loli Poionti : viseze into zi ed Busarabenti var pute® simti Hine in tovdrdgin Gratitur tor... de Ineneporat a down a, In fal primejdici imperialist: noi puter Take Tonesen, Ar fi 0 pros! nici posibit: iu tol exzat tinere dee Acesta este cursul politic al imperialismulut in eurdnd Rusia va pune p mai tie Arment ruse pet fi neutvali, continua yt d. sublianul prost in fi 1g capitulare. Desigue : Popoare eve corpul. ex copii cei miei . nunvai sti mnearge, pentewed nm W nevole si-gi exerci ao ceased, in vor desvalta ener mil Gine Hu eapituteaa Iupta ew day noi cu Rusia. Cine-wr puted sine ajute? Confe- devaia baleanied, de sigur. Dar ewe confederagie batemnes hu noi putem anerge, ded ea fice o politied esternit rasoft Daca statele haleanice sunt rusofite, noi ma pater federatin, Punsind intrebaren : Ce polities fae astizi statele ba eanice, pied nu mani raspundem: Se vede ine, ‘Trecem deci innainte, 1D. ake lonesen, parsisind problenia confederstic si al doitea caleut, Nei vom fi ew vor inserie pe drapelal lor resistents contre invasinned del Nor, zi¢e Dex drapelut rezistentel i poarta : cei noi pe ele te yon wn) rapelul va trece in alle unini, d. ex. Tn ake coufede vom sosi gi nai suptel Sosin prim cou aceasta pa ii deed cum frei minigir’ aw ent in noustei politic solidarital patvulea nume. Adan pe al: Ja care finem yi enre eri fa 1905 i plirere eu. Mie ioreseu, ew DA. Sturza yi ea Take Toneseu, Este d. N. orgs. N. longa (Geschichte des rumiinischen Volkes, eer Band, salitale gi att suse a tripliea, bat,49 dupa rézboiul cu Tureii — a fost un fapt camoscut in eurand tuturora. in fata posi ii en noii amici si ‘ncheie o aliantii, pulcrile pani acum tivale trebuiri sii se infeleagi; si de mult inca sfuturile Germanici nu rau numai prefuile, ci si ascullate in Roma, Chiar din Februarie 1883 ministral de externe al Italic descoperi faptul, e& pulerile Europei centrale au ine cheial un tratal in vederea pastriii pacit” Urmeaza, imediat yi in legilurs, pasajul despre atitudinen Rominiei elnsi inea din 1881, conduedtorul noului curs ip cultura ila Maiorescu. care fusese odati (1876) ministra, aritase intr'un articol aparut in ,Deulsche Revuc*, ci acum, dup ce visurite de neutralilate sau risipit ew totul si dupa ce alianfa cu coreligionarit ruyi yea dat pe fati avantajele, po- sifia izolata a Ronuinied ar insemna un pericol mare si time piedecator al oricdrui succes si este © necesitate, care exclude orice hottirire pe temei de sentimentalita{i, ca Romania si se sprijineasei pe acel stat care nu are niciun interes real s%i lulbure desvoltarea ei. vAlunei idea aceasty a fost aplandati numai de putint amiei politici ai tui Maiorescu; conservatorit batrini Inard o alitudine foarte rezervati ; liberalii aritau cu degetul pe stra ditorii*, cari pot fi sau Rusi sau Austriaei, dar niciodatsi Romani, »Cearta pentru Dunire nu eri proprie si cdslige aderenii pentra apropierea de Austria, dar aceasta privid numai cer~ curile eu gandire superficiald, pe eind alte cereuri gisiau chiar in ea un motiy mai mult pentru un asifel de pas; deoarece aceasti apropiere eri unica solutic posibilii a chestiunei.” D. PL Carp fii trimis la Viena DAL N. forga continua vin vara anului 1883 regele merse la Berlin yi la intoarcere izili pe impiiratul Krancise Iosif, cure-1 primi cu toate do- verile de prielenie. Acum cerceta si Brdtianu pe cancelarul austrine Kalnoky, apoi pe Bismarek si fnfelegerea Roméniei cx Austria — mut o alian(a -~ a fost un fapl implinit, spre binele pacii si al culturii. Dupa ce s'a intimplat aceasta, apoi pri cepurd si tofi ceilal{i ministri urmatori ai regatului, ed aceasta este unica politica folositoare si an urmat-o cu credinté. Politica aceasta sobri a fost lipsitd de orice romantism ; Seea nm inseamni 0 infritire de popoare. Romania nu-yi re- neagit nici fratit din Ungaria... Natiumea nu pierde din vedere idealele depiirlate, poute nereulizabile.... Adang si al eineilea nume: al Regelui, ‘Textul citat din d.N. lorga este influcnjat deo pagina din memoriile regelui (Vol. IV, p. 113). Regele, indurerat de pier- a asavabiei, se convinsese ile tradifionale fodoxism sam de co-lalinitate nu mai an rost in politica ; a de care aves mai cu sucees Germania ; si ci intoarcerea spre iplicd er necesar’ Loan i de acceasi plrere. Si Regele yi loan Bratiann se la Berlin, Viena sau Gastein, ea si puie bazele nouei care in afard (dusserlich) s Ia 188%, eare eri deci, dupa insiigi vorba Regelui, mai veehe deciit 1883, re va fi Jost, probabil, mai veche si decat 1 Tanuarie 1881, nd apirit articolul d-lui ‘T. Maioreseu. ste inleresant ci memoriile Regelut inceteazt tocmai la acest_ moment; e% cel mai autentic martor neintrerupt al eu- rental am: io informatie, Lasindu-ne si decaim nuinai pe temeiul faptelor de notorietate publica. F acestea mu aw nevoie si fie ingirate cu amannute: Se stie e& Impiralul Francise Iosif a Ficut o viiti {ari si Regelui; se gtie c& mostenitoral Ini a venit la Singin; s‘au inregistral gi co- mental de eateva ori vizilele ficue la Vi Nimeni nu a protestal Numai acum, de curdnd, ni se spune ei ar fio greyal si ne arunciim intro alianfi eu Austria, al efirei seop evident mu ar fi allul decat s nafionale ce Te-avem dineolo de Carpali, drepluri cari singure ne pot ere’ un viitor mai demn, mai mare. Celee ziced aceasta este © autorilate, ‘Volusi imi icau Tibertatea si afirm ec de astidata Austria are alle seopuri, mult mai serioase si mult mai in- semnate si pentru noi, nu aumai pentru ea si anume cf ast grija Austrie’ este numai tupla impottiva steangerii braului slay care ne va ineinge si pe noi. Si mai afirm eX gpija briului slay, este ait de covaryitoare, ineat Ia Romani sii nicinu se poate indi ue Laci 3a noastre Von ail noi ce nu se poule uit? Copiti si polit nostri, pe Yim tol infelesul idealului national, vor uili? problemele noastre nu ne vor in- \dui sii ne avanti eu fapta eftre cel mai inalt ideal national, generatiile urmiloare mu ve lonse aviindu-, dorindu-1 si ad spre el cu energii sustinute de ef? Problemele ge- e ivese. Este destul daca ne pre- parti pentru infelegere IV. 0 politica dae dow a neamului, Se aud yoo neoportune. Dommul X. forga ne aduce chiar acum aminte ci avem un ideal nafional .unie si etern* pe care nu-] puiem ajunge fied alialii nostei de peste Dunire *), ar pe a. Dr. C. Racows il prinde chiar acum mila de ysuferinjele fratilor romani din Transilvania*. Pe acest down, cu care noi nu yoim si fim frali, i injelegem; mai grea pe dN. lotga, Armeati ochii dincolo, In Bueovina, din Ri Suceava, Siret na lipsit un singur om eare, primind ordin de chemare, sa nu se Gi prezental imediat la regimentul sia —zice 0 ¢¢ responden{i a ,Diminefii*, Bucovinenii farani yi targoveti arg sub drapel, in contra Rusilor, Tar um intelectual de ai Jor cuprinde sulletut cureatului popular intr’un pasaj din Un versul* (18 Nov.): ,Austro-Ungaria, uriasa monarhie eu 30 de milioane de sullete, eari gi-au amestecat (frdna pimantului lor area sien singele lor, ayleaptd linistita yi hotarita an agresor. uci nu va vent, ceca ce se crede mai mult decal sigur, bine. Va indeiizni ins si vie, alunei toati friea mani- festata de tinerile sofii ale rezervistilor incorporati si_gemetul unor pseudo-politiciani ocazionali se vor izbi in. primul rand de stinca Bucovinii care if va nimici. Cu demonstratiuni pentru pace si cu manifestarea fricei de rézboiu yi. neinerederii pro- pri ined nu s'a impiedegat vre-ma atac inamic, ci numai eu, fruntea sus si cu cuvintele din bitrini: ,Tu-mi vreai (ara; vino de fi-o iea !* Bueovinenit cocheti cu Bulgari acum ar fio despirtire in “Ardelenii vor Iupt eu Rugit gi noi -> vom si vom privi Ja. Rugi?! aN on pan nee en RENNIE SALAS NiArdealul x vorbit in acelag sens, in Camera Undariei, vorhit prin Dr. A. Vaida, care, dupa ,Romdnul* dela 1. XIL A912, a zis: Cred soxitt vremea, ca in legiturd eu aceastit chestic si spun citeva cuvinte si despre iredentism, ducoro- ménism, panslavism si pangermanism. Am fost invinnifi, Eu wam vazut insi agilalor pangerman, ei am viizut numa‘ biir- afi germani, care se lupta pentru limba matern’ si pentru nafiunea lor; am viizal asemenea Slovae, Sar, Rutean yi foarte multi Romani. Dar fiecare eri strain de ideia iredentismului, eri stdin chiar si de dorinja de a ne desface de {ari si mo- narhie, Si tot alat de striina este Roménia fatii de acest gind. xpresia dorin{elor unui popor sunt sefii Ini; in acestia se cris- lalizeazt voinia yi dorinja publici; si dacs in Romania ar fi © astfel de voint publica iredentd, alunci si nn credeti dv, e& muntii Carpaji ar puted sit fie un destul de puternic me~ terez, care sit poati opri svaenirea inimilor si dorinja sufletclor. Tot ayi gi in acel caz, dacti noi am nutri astfel de idei, acelea ar fi zmuls cu ele opinia publica din Romania. Dar tocmai faptul, c& noi totdeauna am fost fii eredineiosi ai acestei patrit si ci Romfnia totdeauna a fost in align} sau in cea mai in- tim& prietenie cu monarbia noastri, este cea mai incontes- tabi desmintire a tuturor zvonurilor si biinuielilor ed noi sau fratii nostri din Romania am face iredentism.* Si Ardealul este deci ined tot pentru impiirat ! Pe cine voim si liberim acum? Pe cine nu primeyte lie berarea Bunul sim} politic ne va fine unifi si de astidata, In fata eventualului rizboin cu Rusii vom fi una gi tofi contra lor. V. Observati in presi; in telegramele ec curg spre Bucu- resti. unde apare tendin{a de a ne rupe de Lingi triplica. Pink azi Le Temps“ primeste din Petersburg stirea e& gu- vernul romia si-a schimbat orientarea politic, ci intimitatea cu triplica ,va devent curdind ceva din trecut", ci Romfinia pleac& spre tripla injelegere (Gazetele din 20 Nov). Tot ,Le Temps" primeste si din Londra aceeagi stire, care-si descopere si izvorul: ,Dupa unele avizuri antorizate din Baleani* Ro- mania ar fi evoluat spre aliajii balcanici, deoarece alti po- litic este incompatibild cu revendicarile sale asupra Roma- nilor din ‘Transilvania, in ziarul antidinastic din Bucuresti te 5legrama aceasta este publicaté sub titlul: ,Regele Carol deza- probat de natiune“! Din 15 Nov. pomeste dela Sofia tele- grama a treia, rezumind un articol din oficiosul Mic“, care exprima dorinta ca Romfnia sii intre in alianta baleanic& si speranta ca este aproape ziua ,edind Romina va fi mandra de-a fi aliturea cu noi si edad garii, vor puled fi pentru Romania mai folositori dee: altul in momental critic* ei, Bue oricare Londra si Petersburgul informeazi dec se descopere ca ,avizul autorizat div Baleani lar Sofia se pripi crezind ci o idee fugitiva Torga este un erez al Romini ‘Tripla-injelegere ar fi avul o mare sirbitoare, daci acest lior al ei ar fi devenit 0 bucurie constanti, Nu a devenit si nu cred ef va deveni decal dupi ce-i vom fi luat Basarabia pe care astizi o fine ’n jug si Fran{a si Anglia, cari sunt carjile tari ale Rusiei bolnave ined de frigurile japoneze si ale revolutiei. VI. Ca ultimele idei am ajuns ta central polilicei_mon- diale si ta raportul in care noi ne punem cue in central ei sti de edteva zile dectaratia Liriti a caneelarulué german Bethman-Hollweg. EL a declar 1) ci Germania tine Ia amicitia statelor baleaniee, mai ales din punctut de vedere economic ; 2) efi Turcia va fi sustinuti ca factor economic si politic; si 3) efi pe Austria o va apiird contra oricirui atac ori de unde ar vem ‘Tripla-infelegere va chibzui acum pind unde poate inainta fara sii wezeasci Turia teutonica si ce trebuie si faci, daci voieste rivzboiul general. Intrucat © priveste pe Tureia este remareabil e& Bulyarit sian fieut socoteala yi eu eventualul rizboin general. ,Mir* {din 30 Nov.) a discutat si desfacerea ‘Turciei prin riizboiul ge- neral sia zis: Dac& el nu vine, vom deschide Turcia pentru comerful nostru; dacd vine, pieirea ei este siguri si aceasta ne va fl de mare folos! Dar nici nu-i nevoie de citafii din ,Mir“. Eri in firea lucrurilor ca Bulgarii sit cugete si la rzboiul ge- neral, eare ping astizi a fost pus de mii de ori in legitura cu eventualele evenimente din Boleani, cari se petree acum, Parisul gi Sofia a d-lui N.Ey Sa ne si vom sti r profiti triplei-intelegeri. 4 etn concep Nem, ipticei, eventualul profit al triplei-inteleg Bismarck accentua adescori ci marele contrast al tumi noastre este Anglia: Rusia. La congresut din Werlia sia dat ullima luptd mare diplomatied intre cele dout puteri, dintre 44 dept marele perieol al Indici. Acum Japonia Usa fie soldatul Augliei in Orieutul extrem, si asteapli prosimul prilej sf se ined A, De agit soldat yi Anglici isa Kieut putin ricoare in Deveamedatsi Rusia ii ‘sili si caute o infelegere Ce yrandios triumt a ci! Anglin, linislita despre consolidaren warelui sia in Gibraltar, in Malki. ov Cipen, il seurieanit vaporul: este yi si tare, gipetul ni gut yi trebuie sa devie iar intre ef yi ind este ined si Persia neatii in Arabia sin Persia ar produce un levitoriu ineopei’. Paul Rohrhac (an insenmat seriitor politic german) vede“n minte elie eum odala {renal engl Beirnt pe eed din Cipru si Exipt sii va duce la Damase, Palmiva, Bag incolo, inainte... tindind piept cu eoneurenty Bosfor, Konia, Bagdad, Pentru linfa. Rusia yi Franta trebue linent pentru marele ncgustor englez. ‘i 1 infeleyerile se ficwra. De mult inca, ju 8 Aprilie 1901 Anglia se infelese cu Franfa Titewn acon colonial, despre care Carl Peters Gall ilustra seriitor annat acord al_ullimelor nau reemno. fapt Francezi (dle ex, Moreh il socotese acumn gi protcetorat de drept. Timitii de timp ocupatie’ Egipetuh 4 acelay serviein Cui i-ar profit destacerea ‘Turciet si coloana vertebral a in Kgipet dunt este sonst al apari o Mot de v Wl rman de pe linia rnceastit evolulie sa fie ea pur i sit lupte pe cone ~~) Pout Robrueh, Deatsediand enter den Wellvikern, gi: Ber dew fache Gedane in der Welt 2) Carl Peters, Zor Wellpetti:Jn aceeayi rile in Arie a Kranja: a dal. Nu ews Si iala ed infelegnrile se fi Ji 31 August 1907 se fi ‘urul si regele Anglie lie. una nented, I mifloc: pa ex un v Aganistanului 4 se dar seh a Rusia sf convorbease: Vibetut leeg, dar eu el se va clavitale in Asi Numai despre Tureia nu se vorbeste ta las ce sa vorhil. se simte S'a vorbil la Reval int) lunie 1908, tret ani gi ceva i tea Tut Kduard VIL 1 I sa decis ea a iqura independenta, cu el prin Englezi, Si prin China, Ce ile, Dar de Turciei si j ca Angtia sit fen sopotamia si Persia sudiea: in’ yreme ce Rusia se ve multuant ew Armenia. Curdistamil si Persia no ji miei, douceurs. Aceslea se ini mu se ponte sustine: Asquith nu poale sii am recumoases invingilorilor pimintul castizat : ete Revalul xis 0 enigma neghieila, Austria prev “ihil sisi anexeze detinitiv Rosaia (27. 1. 1890S; Ualia a pleat in Tripalis, unde i se dase de nnull slat yi in A sal plece; far jumit Ture - mai noroe si ew mai paite 0 revolufie, ea sii tale edt se var pute’ din pretesicle amestecului strain, Ce Uebuid si ineeapa: ind dupa Reval, incepir abia in ioarna aceasta. Tneepitorii, Bulgari, glia deci foarte hine ee fre ednd in »Mir* vorbese {aii lor despre © eventual desfaeere otal a “Turciei si despre mai marele lor viitor in acest eax Ei au ta en nuanfe, ca cinkireli speciale, toala tripleinfelegere de i fireyle, inttin interesele sale Cand cancelarul Bethnamn-Hollweg declar’ xeam et este pentru Germania yi mm factor politic, el spane leanicilor si triplei-intelegeri: “Tripliea nu Anstria sau Italia, ef si per iit si va consolidal marcle contrast despoiati_ de Basarabia, ea_eci_ce vom. primi eadouri 1 saiusyuo ia Wsinedleali ms usor de nordica Labi de urs, ea cei ce fatal vom pune 0 mini vileaz% ca impreuni cu (riplica sii invingem un dusman mare, dar mai mie decal Plevna yi decél Muedenul. Seria Pleynet yi Muedenului nu s'ar puted continua in Polonia? noastrii ar putea fi: un cadrilater inexpugnabil in Sud; o serie de cetifi stragnice, un val modern al fui ‘Traian i apoi vom cerceti gi dae mai este nevoie si plec’im Domoul D. A. Sturza Zice la 1890 gi ziced bine » ,Nu Ro- aceastit Iu ei nu au provocal nic’ lor, dar efnd vor fi chemati, ei trebue si Re pregiititi si ofclifi, gata « sustine lupta sia invinge G, Bogdan-Dui8 ig. Homaid ungureni fr Zaleiar (9Cuvantarile d-lui V. Arion L Domnitor, Vam chemat act, ea si vii spunem ca prin puterea fap- telor de razboi, prin izbinzile aliatilor baleaniei in contra ‘Tur- cilor se va crea ia eurind in Peninsula baleanici o stare de Iucruri, eare pentra Romanii din Macedonia va insemna ster gerea definitivi a fiinfei lor ea neam romiinese, peirea pentru totdeauna a nalionalititii romvine din Baleani, a acelui neam de oameni eati traese in yaile si mun|ii Macedoniei, Epirului si Tesaliei de uproape dou mii de ani, eari au intemeiat acolo impreuna eu Bulgarii impiraii, cari au ureat treptele tromu- r imparatesti ca foanitiv, cari au dat Greeilor eroi ai inde- penden(ei firii lor, ea Colocotroni Viabul, Rominilor din Un- garia pe milropoiitul Saguna, noua pe eroul Mibiileana, si eari, persecutaji din toate pirile, ucisi de antarfi si de comitagii, reusisera totusi sii-si pistreze sub Turci existenfa lor de neam deosebit. Homénia are in acest dezastru care amenintit pe Romani din ‘Turcia o grea rispundere. In fala energiilor sitbatice, cari se destinjuiau in preajma noastra, noi am stat nepasiitori si seeptiei. Avantul spre 0 ving now’, mai puternic’ si mai bogati, care ca o furtun’i a eu- prins pe vecinii nostri acum cateva siptimani, pe noi nu ne-a alins, in noi n’a provocat nici o migcare, nici o trestirire de vointi. eeeimie. Voinfa noastri a ri uu neguros. fe de mit de vic e fapt pe finuluri in e: unde si astivai tr pentru nedrep 2 pentru soarla ce ne asteupla si pe noi na edt de slab si e astil putere ¢ euyantul in tmprejur Ne dam scama’ ea astizi un soldat care stie si used bine o pm mai mull deeat eel mai strailneit ¢ Ace ati noi Ti avem, patleren om ne lipseste, Dar ne: lipsit Ia momentul hotaeitor « in protitul (vii gi al 9 Guyernul nsteu n'a uli in Baleani De unde vine a Ne-am ley de cio situa il care sii slic 8 se folos aului. de aceasta putere, ausil dee bubuitnt tu- de niciun cuvant, iv, cv alia bale in numele uostrw prop eaniei pentru interescle noasire deosehite, Vom asiepta acum conferin{a europeani, pentru ex, dupa ee vom Hi pus! i ui apt implinil, wor euceriri con sfintite prin pacea dintre heligerani, si discutim acolo, sub protectiunea marilor pateri, revendicsi insuliciente si proble- matice, pe care le-am fi avut designr mull mai tarsi, de am fi stint sit afirmany ki timp individuatitatea noastedi separatt gi de sine stititoare Delos, la conlerin im se poate diseula chestinren haleanied decal in complesul ci si din punet de vedere al ine leresclor marilor grupari ale pulerilor europene, iar noi avem interese ale noastre proprii in Bale: In Baleani noi aver inainte de oriee un mare interes, care @ acclas en al popoarelor aliate: triumful principiului natfonalitatilor.Dar siifie triumful principiulni intrey, destivarsit, aplieat tue turor, firs deosebire de neam sau de biseried! Avem an interes, vilal pentru noi, ca peste tol si oriunde imprejurul nostra xeest prineipin ai nationa- lititilor $8 tine. Acesiui principin it datarese popoarele baleanice rechi marca Tor ke vial, FRE ont pot eilen acest principin fait a sdruneina femelia pe eare e elsditi viaja lor de stal. Cvocave Sirbii, Bulgari, Greeit eer pentru dali m pot refuza Nominilor sf Atbanezilor Un nafionalism ewe intunect senti monstruordiate = el di pe fal barbara veal eulii a color ce vorbese in nunrele tui, Se va alin(ii sant bivnilort si dreptul cela) mai tire vorhesle! Ar fio crima: sper: 0 imposibilitate, Nu se poate hota despre visa popoatelor muna pri ayaa! rata al igboimlni * Prixeipiul vationaligitilor in puters inafi le vial Bulgari, Sachi, Greeti ms este numat ump eipix de lupei, Mnerjia pe eare ef 9, deyfeaplit nu teebute puss nual in slaiba” egoismului de Prineipiud nafionalitigilor este una din formele crlturdi morale euFapenc, o forma 9 acelui sentiment sofaat at evhi- lei, eure cove respecke dreptului flectruia, Pesle acest respect st dreplulni ficedruia, all dreptulit Bo- méailor din ’Turein, nu pot trece asta Fivecii, Sachi, Bulyarii, aumai pentru eX o ikimplire field & fens ea faptal brutal al bisa sa tie astiiad de pactea tor In oviee cay, Rominia nu poate lisa ea acest prineipin, cave este loutir vidtft sa de asteisi, foatd nddejiled 07 denice, sii fie caleal in momenta! edad la sudul Danie’ se vidied state pulconice, ale ciror ginduri ea nu le poate st ‘Veebue sii avem indesizneats luplei ast sil uyem anding desniidejdea jnfrangesslor sigue { 1 caruia au fost cher uu yrent Damnitor, rr60, Fea ziua pleciirii din Sistov, cu destinalie pentra granita furceasca, a regimentelor de infanterie 33 activ si 54 rezervi Aceste regimente sunt compuse aproape exelusiv din Romani. Ziua plecarii regimentelor de infanteric 33 si 54 a fost o 2 de séebdtoare la Sistov. Magazinele s'au inchis, orasul a fost Impodobit eu flosi gi steaguri bulgaresti In biserica cea mare a oragulul s’a fout slujbi dum- nezeeased si preotii au ingenuehiat cerdind lui D-zew izbinda pentra Bulgaria, Dupa slujba dunmezeeased sia ureal in amvon_preotul Slefan Milanoff si din nou s'a Tuga ea erucen sd birueases semiluna, Dar preotal Stefan Milano a spus alunci cd cei mai multi soldati din trapele din garnizoana Sislovului sunt Romani, si preolul bulgar a laudat pe soldatul romén, care e vileaz si patriot. El a amintit si de vitejia ostasilor romfni, cari au ei- ata Plevna gi an cucerit ea viala lor ibertatea poporului bulgar. Colonelul regimentului de infanterie actiy No. 93, Ciaca- rofl, a luat atmici cuvéntul si a spus cif eméndru ef are sub comanda lui xoldati roméni. Eroistaul soldatului roman s'a dovedit la Plevna si s’a mai dovedit eroismul soldatului roman, luptand pentra Bul- garia, $i in rizhojul eu Serbia din 2886, a spus colonelul Ciaearolt asa, cu mari Jande pentrn vilejia lor, au plecat pe campul de lupti Romanii din Sistoy, insofiti panala portile ora sului de o mulfime entuziasti, care-i acoperia eu lori gi cu urirt do izbinda. Curfind dupa accea regirentele roménesti din Bulgaria au intrat in lupti; ele au savarsit Ix Kirkilisse si aiurea acte de adevirat eroism, si azi cei mai multi din soldat dorm somnul cel vecinic pe efmpiile sinyeroase ale ‘Traciei. Domnilor, nu penten prima oar mor vitejeste fn rizhoae soldati romani pentru cauze cari nw sfint ale lor. In Caucaz, Ja Custozza, la Kirkilisse omsnii isi dau viala intr’o nebunie de jertfii pentru aljii $i pe ciind dangii cad cu mille in rite- hosele de cueerire ale altora, d’abia dacd trece pe felele im- pasibile ale farilor si ale imparalitor, cari ti trimit la moarte, © ambré slabi de mulumire we61 Ca Cesarii romani de altidati, cari d’abia aruneau o pri- osteniti pe gladiatorii cari muriau in arenii, asi abia isi apleacd ochii,—nici odata gindul, nici inima aril cilre ostasii romani, cari ead pentru desi lor de mative ‘Nu crede(i, Donmilor, ed prea mult ne-am jertfit pentra aifii, ed a venit in fine yremea ca cel pulin soldalii romuini si nu mai lupte decat pentru eauze rominesti ? ‘A venit vremea ea singele prejios al acestai neam sii nu mai curgi pentru cauza dusmanilor nostri! ‘Toate puterile neamului pentru (ara romanease’, pentra neamul romin! Si avem mindria cauzei rominesli! Si sa infelegem ca e ‘mai nobil, mai sfint, si luptim pentru neamul pirisit sal at Aronxinilordin Macedonia, pentra tara noastra, de ne pierdem in valurile unei armate impariteyli, oricare, lup- tind pentru idealuri cari nu sint ale noastre! irea visurilor rn