1

Spania are o noua problema grava ( ziare.com)

Deja ingenuncheata de criza datoriilor, o noua problema grava se intrevede la

orizont
pentru
Spania,
comenteaza
CNBC.
Aceasta ar putea fi provocata de alegerile de duminica, deoarece in Catalonia, formatiunea
politica care militeaza pentru separarea de restul tarii a luat avant in ultimele sondaje.
Potrivit CNBC, cu o populatie de 7,5 milioane de locuitori, Catalonia este a doua cea mai
populata regiune a Spaniei, care genereaza aproape 19% din produsul intern brut al intregii
natiuni.
In plus, populatia vorbeste o limba proprie, iar PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare decat cel
de
la
nivelul
UE.
In conditiile in care Spania se adanceste tot mai tare in recesiune, aceasta regiune a cerut
separarea.
Ultimele sondaje arata ca partidul separatist, condus de Artur Mas, nu va reusi sa obtina o
majoritate absoluta la alegeri, insa analistii considera ca un referendum legat de independenta
regiunii va avea loc, indiferent de rezultatul votului de duminica, cel mai probabil in primavara
anului
2013.
Mas sustine ca regiunea Catalonia va avea un viitor stralucit daca se separa de restul Spaniei, in
ciuda faptului ca guvernul local a primit, recent, un imprumut de urgenta de la cel central.
Ca multe alte regiuni spaniole, si Catalonia a cheltuit prea mult in timpul perioadei de "boom"
imobiliar,
iar
acum
suporta
consecintele.
Insa Mas isi mentine pozitia, considerand ca regiunea da mai multi bani guvernului central decat
primeste.
Analistul David Lea, de la Controlul de Risc al Europei de Vest, a declarat ca partidul extremist
ar putea primi 62 de locuri in Parlament (pentru a avea majoritate absoluta, are nevoie de 68).
Comparativ, cele mai mari doua partide din prezent ar putea obtine impreuna doar 40 de
mandate.
"Mas ar putea guverna linistit intr-un Parlament divizat si ar putea obtine independeta
Cataloniei",
a
punctat
analistul.
Reactie

in

lant

Referendumul in sine nu va afecta prea mult Spania, insa ar putea porni motoarele pentru
raspandirea
federalismului
in
toata
tara,
potrivit
CNBC.
Drumul Cataloniei catre independenta va fi un proces lung si anevoios, iar fiecare decizie care
determina instabilitate politica se va adauga la lista de probleme a Spaniei.
"Catalonia arunca, in prezent, o umbra uriasa care acopera toata tara, iar sentimentul nationalist,
care a pus stapanire pe oameni, transmite mesaje negative in exterior, legat de capacitatea
premierului Mariano Rajoy de mentine unitatea in Spania", considera analistii de la IHS Global
Insight.
Ben May, analist la Capital Economics, sustine ca o crestere dramatica a zvonurilor legate de
separarea
Cataloniei
va
afecta
Spania
extrem
de
rau.
"Regiunea este un contributor net la bugetul national, iar o victorie a separatistilor va conduce la
cresterea
costurilor
de
finantare",
a
avertizat
acesta.
In plus, acest lucru va complica capacitatea guvernului central de a se ocupa de bugetele locale,
considera
analistii
de
la Barclays.
Iar consecintele nefaste nu se rezuma doar la Spania. Acest fenomen s-ar putea extinde in restul
Europei, mai ales ca regiunea flamanda din Belgia si Scotia ar putea urma aceeasi cale ca si
Catalonia.
"Daca regiunile instarite vor incerca sa se separe pentru ca nu mai vor sa aiba relatii cu cele
sarace, atunci statele instarite vor avea de suferit, deoarece ele nu vor mai putea face transferuri
catre cele cu probleme financiare", a precizat May.

2 Spania ar putea pierde Catalonia si 20% din economie

Separatistii catalani solicita suveranitatea regiunii fata de guvernul central de la Madrid.
Aproape 2 milioane de oameni au protestat, in urma cu o luna, pe strazile Barcelonei,
scandand
"Catalonia
Urmatorul
stat
al
Europei".
Astfel, odata cu Catalonia, Spania risca sa piarda si cei 20 de procente pe care regiunea ii aduce
economiei centrale spaniole. Daca amenintarea separatista se concretizeaza, economia spaniola
va
inregistra
astfel
inca
un
soc,
noteaza CNN.

Catalonia este o regiune in nord-estul Spaniei in care se gasesc cateva ditnre cele mai stiute
marci, la nivel global, asociate cu Spania, printre care FCBarcelona si muzeul Gaudi.
Problema independentei catalane vine intr-un moment in care guvernul spaniol central se
confrunta deja cu presiuni sociale de toate felurile din cauza impunerii masurilor de austeritate,
dar si cu probleme de finantare, ca urmare a cresterilor costurilor la imprumuturile de stat.
Impunerea austeritatii determina reactia regionala a catalanilor al caror principal argument este
ca
nu
doresc
sa
plateasca
pentru
intreaga
Spanie.
Analistii Deutsche Bank considera ca presiunile politice venite dinspre o regiune atat de prospera
ar putea obliga Guvernul de la Madrid sa apeleze la fondurile europene de salvare, astfel incat sa
usureze presiunea austeritatii pusa pe populatie.

3 Regiunea spaniola Catalonia a cerut guvernului central spaniol un imprumut de 5,023

miliarde
de
euro,
ca
urmare
a
datoriei
ridicate
a
regiunii.
Guvernul de la Madrid a infiintat in aceasta vara un fond public pentru sprijinirea celor 17
regiuni autonome, care se confrunta cu dificultati mari de finantare, potrivit BBC.
Pe langa Catalonia, care reprezinta o cincime din economia spaniola, au mai cerut bani
guvernului spaniol si Castilla-La Mancha, Insulele Baleare, Murcia, Insulele Canare si
Andaluzia.
Potrivit datelor oficiale ale Institutului National de Statistica, economia Spaniei a continuat sa
scada in al doilea trimestru, cu 0,4%, dupa o contractie de 0,3% in trimestrul anterior.
Comparativ cu perioada similara din anul precedent, economia spaniola a inregistrat o scadere de
1,3%.
Spania a solicitat in iunie un imprumut de 100 de miliarde de euro partenerilor sai din zona euro,
pentru sprijinirea sectorului sau bancar, si exista tot mai multe speculatii potrivit carora intreaga
tara va avea nevoie de ajutor financiar.

Premierul Spaniei Spania ar putea rata tinta de deficit bugetar pentru acest an( bursa.ro)
Spania ar putea s nu respecte inta de deficit bugetar stabilit la 6,3% n acest an, a declarat
premierul Mariano Rajo conform surselor de pres. Acesta a adugat c nu exclude cererea unui

pachet
de
ajutor
extern:
\"neleg c atunci cnd vorbim de un ajutor extern ne referim la a cere Bncii Centrale
Europene s cumpere obligaiuni ale statului spaniol. Pn n prezent nu am considerat c ar fi
necesar, dar dac n viitor voi crede c este n interesul nostru, nu voi ezita s apelez la BCE\", a
spus
premierul.
Premierul a declarat c: \"Este foarte dificil de redus deficitul bugetar cu 2,6 puncte
procentuale n contextul recesiunii, cu astfel de probleme de venituri i costuri ridicate de
finanare\".

4 Spania solicit oficial ajutor de la Bruxelles: Madridul vrea 39,5 miliarde de euro pentru
sectorul bancar ( capital.ro)
Spania a solicitat luni, n mod oficial, un pachet de sprijin de 39,5 miliarde de euro pentru
recapitalizarea sectorului bancar, i sper s primeasc bani n jurul datei de 12
decembrie, a anunat luni Ministerul spaniol al Economiei ntr-un comunicat, transmite
Reuters.
Din suma total, aproximativ 37 miliarde de euro sunt destinate celor patru bnci naionalizate
(Bankia, Catalunya Banc, NCG Banco i Banco de Valencia) iar restul de 2,5 miliarde de euro
sunt pentru aa numita 'banc de rebuturi', care va fi utilizat pentru a absorbi activele toxice
rezultate
n
mare
parte
de
pe
urma
spargerii
bulei
imobiliare.
Minitrii de Finane din zona euro ar urma s aprobe luni seara eliberarea fondurilor, cu ocazia
reuniunii lor lunare la Bruxelles. Ulterior, banii ar urma s fie transferai de Mecansimul
European de Stabilitate ctre Fondul public de ajutorare a sectorului bancar spaniol (FROB) n
jurul datei de 12 decembrie.
Sptmna trecut Comisia European a aprobat planurile de restructurare ale celor patru bnci
spaniole naionalizate. n schimbul ajutoarelor de 37 miliarde de euro, bncile spaniole
naionalizate vor trebui s-i reduc bilanurile cu peste 60% n urmtorii cinci ani, s elimine
mai
multe
mii
de
locuri
de
munc
i
s-i
reorienteze
activitile.
n luna iunie rile din zona euro au fost de acord s acorde Spaniei un mprumut de maxim 100
miliarde de euro pentru sprijinirea sectorului bancar.

Criza golete Spania de bani i specialiti

Spaniolii au retras o cifr-record de 75 de miliarde de euro din bnci numai n luna iulie, pe
fondul temerilor legate de fragilitatea sistemului financiar din ara iberic. Suma, dezvluie

cotidianul american New York Times, reprezint aproximativ apte procente din PIB-ul Spaniei,
noul focar al crizei din Zona Euro.
Situaia macroeconomic din Spania se nrutete. Sunt prea multe riscuri. Spania va deveni
urmtoarea Grecie, a declarat unul dintre spaniolii care recent au nceput s ia cu asalt bncile.

Citii mai mult: Criza golete Spania de bani i specialiti - Internaional > EVZ.ro
http://www.evz.ro/detalii/stiri/Criza-golete-Spania-de-bani-i-specialiti999508.html#ixzz2Ef10uXek
EVZ.ro
Goana dup slujbe
Mai mult, atrag atenia analitii economici, suma scoas din ar n ultimele trei luni
reprezint circa jumtate din PIB-ul rii pe aceeai perioad, situaie fr precedent n
rile din uniunea monetar. Retragerile de fonduri au nceput nc de anul trecut, n pofida
angajamentului Zonei Euro de a injecta 100 de miliarde n sistemul bancar spaniol. Experii
ateapt acum datele pentru luna august pentru a vedea dac fenomenul se intensific.
Pe lng scurgerile de capital, Spania se confrunt cu o alt problem - exodul specialitilor i
al antreprenorilor spre alte ri occidentale, stui de o pia a muncii steril, cu o rat a
omajului de 25 la sut. Statisticile arat c aproximativ 30.000 de spanioli s-au mutat legal
n Marea Britanie, n cutarea unui loc de munc, cu 25 la sut mai muli dect n 2011.
Lecia greac
Situaia este cunoscut oficialilor de la Bruxelles, care au asistat la un exod similar i n Grecia.
n ciuda pachetelor succesive de a s i s ten financiar, grecii de rnd au retras, ncepnd cu
2009, circa o treime din totalitatea banilor depozitai n bnci. Optimitii susin c n bncile
spaniole rmn, totui, 2,3 trilioane de euro, o sum care ine momentan Spania, cel puin
teoretic, departe de alte trepidaii financiare.
Numai n iulie spaniolii au retras din bnci echivalentul a apte procente din PIB-ul rii
Pensii pltite din fonduri de rezerv
Creterea semnificativ a numrului omerilor n Spania afecteaz serios ncasrile la bugetul de
stat, deoarece numrul contribuabililor a sczut la 16,6 milioane, cifr de la nivelul anului 2004,
potrivit ziarului El Pais. n aceste condiii, serviciile de asigurri sociale se folosesc deja de
rezerve pentru a putea plti pensiile. Cotidianul El Mundo scrie, la rndul su, c guvernul va fi
nevoit s extind i contribuia statului la indemnizaiile de omaj, cele peste 28 de miliarde de
euro alocate n bugetul de stat pentru 2012 fiind deja cheltuite.

EVZ.ro
6
Rata somajului din Spania a atins un nou record, situandu-se la 25% in cel de-al
treilea
trimestru,
ceea
ce
inseamna
5,8
milioane
de
someri.

Potrivit Institutului spaniol de Statistica, rata somajului a crescut din iulie pana in septembrie cu
0,4%, comparativ cu trimestrul precedent si cu 3,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului
trecut.
Disponibilizarea mai multor angajati din sectorul public este, in parte, responsabila de rata
crescuta
a
somajului.
Circa 1,7 milioane de gospodarii spaniole nu au niciun adult care sa munceasca, mai mult cu
300.000
fata
de
anul
trecut.
Analistii citati de CNN sunt de parere ca rata somajului din Spania ar putea creste anul viitor.
Atat guvernul spaniol, cat si Fondul Monetar International prognozeaza ca Spania va ramane
inrecesiune si anul viitor.

7
Rata omajului n Spania a urcat n trimestrul trei la un nou nivel record deoarece
adncirea recesiunii a lsat unul din patru muncitori fr loc de munc, adugnd presiuni
asupra premierului Mariano Rajoy pentru a solicita un pachet complet de asisten
financiar, transmite
Bloomberg.(incomemagazine.ro)

Rata omajului n Spania a urcat n trimestrul trei din 2012 la 25,02%, de la 24,6% n
precedentele trei luni, a anunat vineri Institutul Naional de Statistic de la Madrid. Este cel mai
ridicat nivel cel puin din 1976, la un an dup ce moartea dictatorului Franco a condus Spania
spre democraie. n zona euro rata medie a omajului este de 11,4%, conform datelor Eurostat.
La sfritul lunii septembrie erau nregistrai n Spania 5.778.100 omeri, cu 85.000 mai muli
dect n trimestrul precedent. 'Situaia este serioas dar exist i posibilitatea nrutirii ei.
Activitatea este slab iar guvernul va reduce locurile de munc deoarece exist inte stricte
pentru a ajusta numrul angajailor publici cu contract temporar de munc, mai ales n sntate i
educaie', a explicat economistul Ricardo Santos, de la BNP Paribas n Londra.
Lipsit din 2008 de motorul su de cretere, construciile, Spania are probleme n a-i reveni din
cea de a doua recesiune n care a intrat n ultimii trei ani n timp ce rata omajului a atins cel mai
ridicat nivel din rndul statelor industrializate. n trimestrul trei din 2012 Produsul Intern Brut al
Spaniei (a patra economie a zonei euro) a nregistrat un declin de 0,4% comparativ cu
precedentele trei luni, se arat ntr-o estimare publicat mari de Banca Central a Spaniei, n
timp
ce
analitii
se
ateptau
la
o
scdere
de
0,7%.

Randamentele obligaiunilor spaniole pe zece ani au crescut sptmna acesta cu ase puncte de
baz, la 5,52%, fa de nivelul record de 7,75% nregistrat n 27 iulie, la o zi dup ce Spania a
semnat documentul ce stabilete condiiile acordrii liniei de credit de 100 miliarde de euro
pentru
bnci.
Spania a intrat i mai mult n recesiune n al doilea trimestru, cnd Produsul Intern Brut a
nregistrat o scdere de 0,4% n raport cu primul trimestru, dup o scdere de 0,3% n primele
trei luni, potrivit cifrelor definitive publicate recent de Institutul naional de statistic (Ine). n
ritm anual, economia spaniol a nregistrat n perioada aprilie-iunie 2012 un declin de 1,3%,
peste
estimrile
iniiale
care
prognozau
o
scdere
de
un
procent.
Spania rmne n centrul preocuprilor investitorilor legate de criza din zona euro, pe fondul
temerilor c inta de reducere a deficitului nu va fi ndeplinit din cauza recesiunii cu care se
confrunt ara. Dac tendina de cretere a costurilor de creditare va continua, Spania ar putea fi
nevoit s solicite un pachet complet de asisten financiar, aa cum au fcut Grecia, Irlanda i
Portugalia.

Spania ar putea vinde palate ca sa-si plateasca datoriile

Guvernul spaniol ar putea vinde un palat mic, construit in urma cu 100 de ani, situat in Madrid.
Aceasta idee face parte din planul de a strange bani pentru plata datoriilor din vanzarea a 100 de
cladiri
detinute
de
stat,
potrivit
unor
surse
citate
de
Bloomberg.
Palatul Castellana 19, construit in 1903 si utilizat ca sediu al autoritatii de reglementare a pietei
de capital din Spania, va fi vandut, si nu inchiriat sau concesionat, a afirmat o persoana apropiata
situatiei. Cladirea a fost evaluata, in anul 2010, la 28,7 milioane de euro.
Guvernul

renunta

la

cladiri

ca

sa

obtina

bani

De asemenea, un alt palat din capitala Spaniei, detinut de Ministerul Economiei si Finantelor,
urmeaza
sa
fie
concesionat.
Guvernul de la Madrid a anuntat in luna octombrie ca va vinde sau concesiona pe 30 de ani un
numar de 100 de proprietati imobiliare, pana la sfarsitul anului 2016, majoritatea fiind situate in
Madrid.
Autoritatile au precizat, insa, ca nu s-a luat inca nicio hotarare in legatura cu valorificarea acestor
proprietati.

Economia spaniola trece prin cea de-a doua runda de recesiune din ultimii trei ani, guvernul
incercand
sa
reduca
deficitul
bugetar
si
costurile
de
finantare.
Cabinetul condus de premierul Mariano Rajoy a anuntat in luna septembrie cel de-al 5-lea pachet
de masuri de austeritate, economiile totale vizate pana la sfarsitul anului 2014 totalizand 150
miliarde euro, sau 15% din PIB. mai mult

Datoria Spaniei , aproape de nivelul maxim din ultimii 22 de ani (ziare.com)

Gradul de indatorare a Spaniei va urca la cel mai inalt nivel din ultimii cel putin 22 de ani,
in contextul adancirii recesiunii si al cresterii costurilor de imprumut ale tarii.
Astfel, datoria Spaniei va creste la 79,8% din PIB in 2012, de la 68,5% anul anterior, a anuntat
Guvernul cu ocazia prezentarii bugetului, imediat dupa ce au fost publicate datele care indicau o
noua
crestere
a
ratei
somajului,
relateaza Reuters.
Cresterea gradului de indatorare inrautateste perspectivele deja nefavorabile ale economiei
spaniole, lovita de taierile cheltuielilor publice pentru a atinge tinta de deficit bugetar ceruta de
Uniunea Europeana. Bugetul vizeaza economii in valoare de 27 de miliarde de euro.
Spaniolii s-au aratat toleranti fata de masurile de austeritate, insa greva generala organizata de
cateva mii de angajati saptamana trecuta poate semnala faptul ca rabdarea ajunge la limita.
Potrivit Guvernului, cresterea ratei datoriei ca procentaj din PIB este determinata de costurile
ridicate de imprumut, costurile fondului de sprijinire a sistemului bancar, ale fondurilor pentru
limitarea tarifelor la energie, pentru ajutarea autoritatlor regionale sa plateasca furnizorii de
servicii, precum si de contributia Spaniei la pachetul financiar acordat Greciei.
Totodata, cele 17 regiuni autonome ale tarii, care impreuna cu autoritatile locale cumuleaza
aproximativ jumatate din cheltuielile totale, trebuie sa reduca in continuare cheltuielile, au mai
spus oficialii spanioli.

10
Efectele crizei datoriilor suverane din Europa vor persista mai muli ani, n
contextul n care regiunea se confrunt cu posibilitatea intrrii n incapacitate de plat a

unora dintre cele mai bogate state, a declarat economistul Kenneth Rogoff, profesor la
Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.
"Europa se confrunt cu probleme care vor avea nevoie de ani pentru a fi rezolvate. Statele de
la periferie au, evident, probleme fiscale majore. Cred c vom vedea restructurarea datoriilor n
unele ri de la marginea zonei euro", a afirmat Rogoff, n timpul unei conferine organizate la
Oslo de Confederaia Companiilor Norvegiene.
Zona euro, care a ajuns la 17 membri n 2011 prin aderarea Estoniei, a fost nevoit s salveze
anul trecut Grecia i Irlanda de la colaps financiar, dup ce acestea au acumulat datorii mai mari
dect puteau achita. Liderii statelor din regiune au convenit nfiinarea unui mecanism
permanent pentru managementul crizelor cauzate de datorii, ns acesta nu se adreseaz
problemelor actuale ale Spaniei i Portugaliei.
"Datoriile vor fi principala problem a urmtorilor zece ani. Datoria nesustenabil i cheltuielile
publice vor reprezenta semne de ntrebare pentru Uniunea European i Statele Unite n
urmtoarea decad", a spus el.
Costurile de asigurare mpotriva riscului de neplat a datoriilor pentru un co de state emergente,
care conine Romnia, Bulgaria i Lituania, au sczut, pentru prima dat, sub cele pentru un
indicator al statelor vestice, care include obligaiunile Germaniei, Franei sau Greciei, potrivit
datelor Bloomberg.
Evoluia sugereaz c guvernele statelor dezvoltate din Europa ar putea eua n a convinge
investitorii c msurile de austeritate adoptate vor reui s reduc deficitele bugetare.

Criza Europena 2007 2012

11

Criza din Europa ameninta Africa

Criza din zona euro are un efect daunator asupra economiilor din Africa, este de parere
ministrul
de
Finante
al
Africii
de
Sud,
Pravin
Gordhan.
Ministrul spune ca aceasta se datoreaza si faptului ca statele europene au fost un partener
important de comert pentru Africa. Totodata, el crede ca liderii europeni nu au luat in cosiderare

restul

lumii,

relateaza BBC.

Economiile africane au fost lovite dupa falimentulLehman Brothers, din 2008, iar istoria pare ca
se repeta, potrivit lui Gordhan. El a spus ca Europa dicteaza investitiile.
"In timp ce liderii europeni nu sunt capabili sa ia deciziile bune, noi ne-am transferat banii, din
economiile noastre catre asa-zisele paradise fiscale. Ei nu au capacitatea de a-si gestiona propria
lor curte, pe de o parte, dar dau asigurari ca nu vor afecta restul lumii, pe de alta parte", a
declarat
ministrul
de
Finante
sud-african.
Gordhan crede ca scufundarea tarilor dezvoltate trage in jos restul lumii. "Toate economiile
noastre aluneca, indiferent daca suntem in Brazilia, India, China sau oriunde", este de parere
diplomatul
sud-african.
Totodata, ministrul de Finante din Nigeria, Ngozi Okonjo-Iweala, a spus ca criza mondiala
afecteaza atat preturile bunurilor si produselor pe care tara sa le exporta, cat si fluctuatia monedei
nationale. "60% din cererile de produse din Nigeria provin din Europa si Statele Unite", a
adaugat
ministrul.
Okonjo-Iweala crede ca tarile dezvoltate ar trebui sa priveasca la munca celor in curs de
dezvoltare si sa invete din lectiile acestora. "Noi ne-am invatat lectiile, am invatat cum sa ne
conducem economiile. Africa a invatat sa-si mentina datoria la un nivel rezonabil", a completat
oficialul nigerian.

12 Crizele din Europa au avut efecte limitate asupra noastra

Efectele crizei din Europa asupra Emiratelor Arabe Unite (EAU) au fost foarte limitate, ne-a
declarat Sultan Bin Nasser Al Suwaidi, Guvernator al Bncii Centrale a EAU. "Noi avem relaii
foarte restrnse cu Europa, surprinztor poate pentru dumneavoastr: mai puin de 2% din
activele noastre sunt plasate n numai trei ri: Germania, Marea Britanie i Frana. Drept urmare,
putem spune c, practic, nu exist nici un efect advers al crizei europene asupra EAU", ne-a
explicat domnia sa.
n ceea ce privete criza din Dubai, generat de creditele acordate GRE (government-related
entities - uniti afiliate guvernului), aceas-ta a reprezentat o criz imobiliar, ne-a explicat
guvernatorul, care a continuat: "Este posibil s fie o consecin a evoluiilor de dup 2008,

preurile au urcat foarte mult i s-a creat o bul speculativ. Drept urmare, criza a fcut ca
preurile s scad i excesul de capacitate n domeniul imobiliar trebuia s fie absorbit. i suntem
norocoi n Regiunea Golfului, deoarece suntem ntr-o zon unde exist cererea i abilitatea de a
absorbi surplusul din imobiliare aprut ca urmare a crizei din 2008, aa c nu pot s spun c a
fost complet absorbit dar n esen s-a resorbit. Criza a trecut. Au existat victime dup criz dar
este normal, deoarece n toate regiunile lumii, crizele elimin cteva companii, iar viaa merge
mai departe".
Rezervele Emiratelor Arabe Unite sunt de trei ori mai mari dect valoarea datoriilor acoperite
cu diferite instrumente, dintre care majoritatea sunt active strine lichide de prim rang. Banca
Central nu investete n aciuni sau n active de categoria a doua, n instrumente guvernamentale
sau semi-guvernamentale. "Drept urmare, am fost capabili s generm un volum mare de capital
pe durata crizei, ca urmare a modelului nostru de investiii", arat Sultan Bin Nasser Al Suwaidi.
Rezervele Bncii Centrale din Emiratele Arabe Unite constau n capital i rezerve de capital
n titluri strine i instrumente ale guvernelor locale. "Totul este transpus n instrumente, nimic n
active lichide", potrivit domniei sale.
Investiiile fondurilor suverane ale emiratelor membre ale EAU au crescut peste tot n lume,
arat Sultan Bin Nasser Al Suwaidi.
Banca Central a Emiratelor Arabe Unite (EAU) este responsabil cu reglementarea i
supervizarea bncilor i a altor instituii financiare din statul din Golf. Sistemul bancar al EAU
include 23 de bnci locale, cu 807 sucursale, 23 de uniti de electronic banking i 87 puncte de
plat. De asemenea, exist 6 bnci din rile din Consiliul de Cooperare Al Golfului care i au
sediile principale aici, una dintre acestea avnd i o sucursal. Cele ase instituii se afl n plin
expansiune, ne-a declarat Sultan Bin Nasser Al Suwaidi.
n EAU exist i 22 de bnci strine, cu 83 de sucursale i 52 de uniti de electronic banking.
Participarea la sistemul financiar este foarte avansat n EAU, ara avnd 113 reprezentane,
25.000 de societi financiare, 23 firme de investiii, 120 de case de schimb valutar, 4.346 agenti.
"Sumele fondurilor consolidate i ale fondurilor naionale se prezint dup cum urmeaz:
totalul activelor i pasivelor sistemului nostru bancar este de 1,7 trilioane de Dirhami, iar totalul
creditelor i avansurilor este de 1 trilion i 90 de miliarde de Dirhami. Capitalurile i rezervele
echivaleaz cu 174 miliarde de Dirhami. Cursul de schimb este de 3.67 Dirhami pentru 1 dolar i
4.5 Dirhami pentru 1 euro", ne-a explicat Guvernatorul Bncii Centrale a EAU.

n EAU exist i 8 bnci islamice cu active i pasive totale de 233 miliarde Dirhami, care
trebuie sczute din cifrele cu privire la sistem, deoarece cifrele sunt consolidate. Profitul bncilor
islamice la data de 31 octombrie a fost de 3 miliarde de dirhami.
Cea mai important reglementare bancar pe care EAU l implementeaz este Basel III, care
ar urma s fie finalizat n anul 2019. Sultan Bin Nasser Al Suwaidi ne-a precizat, ns, c bncile
din UAE nu au nici o problem din acest punct de vedere, deoarece ele corespund integral celor
mai stricte standarde internationale i cerine de lichiditate. Domnia sa a adugat: "Cu toate
acestea, nu avem o pia foarte puternic a datoriilor n Emiratele Arabe Unite, astfel c trebuie
s facem n aa fel nct s o dezvoltm, pentru a permite firmelor s emit obligaiuni i sukuk acesta este echivalentul islamic al obligaiunilor n sistemul bancar islamic. Suntem, de
asemenea, preocupai de stabilitatea financiar; EAU au realizat prima lor reform privind
stabilitatea n Septembrie, care urmeaz s fie supus unor mbuntiri. Ea are nevoie de
mbuntiri nu doar n regiune, ci n ntreaga lume. Cealalt mare preocupare major pe care o
avem este protecia consumatorilor, i ea a aprut ca urmare a crizei financiare globale din 20072008. Banca Central trebuie s emit reglementri care s protejeze interesele consumatorului.
A treia preocupare este incluziunea financiar, i este foarte important ca toate rile s includ
toate regiunile, toate sectoarele i s ofere servicii bancare i financiare n ntreaga economie".
Banca Central a EAU respect sanciunile ONU, reglementrile internaionale i cele bilaterale
emise de UE sau SUA, atunci cnd ele se aplic instituiilor financiare ale acestei ri, astfel nct
acestea s fie protejate de consecine adverse. "Astfel, dac sunt impuse sanciuni asupra
anumitor ri, ca de exemplu Iran, instituiile noastre financiare respect aceste sanciuni n toate
modurile posibile", precizeaz Sultan Bin Nasser Al Suwaidi.
Piaa aurului este liber n Emiratele Arabe Unite, orice persoan, fizic sau juridic, putnd
s cumpere aur, indiferent de naionalitate.
Rata naional de economisire este de de aproximativ 25%. Autoritile nu cunosc cifra
exact, din cauz c nu exist un instrument precis pentru a o msura, nc se lucreaz n acest
sens. "Nivelul economiilor individuale este foarte greu de cunoscut la nivelul sistemului bancar;
cred c este mai uor de vzut pe piaa datoriilor", consider guvernatorul Bncii Centrale a
EAU.
Rata dobnzii pentru creditele comerciale variaz, n funcie de standardele clientului, de la
rate mari pentru firme, pn la rate mici pentru societati i GRE. Nu exist o rat fix, s-a
renunat la politica ratei fixe cu mult timp n urm.

"Atunci cnd avem bnci care ntmpin dificulti, intervenim pentru a le restructura. n
majoritatea cazurilor, ele sunt unite cu alte bnci. Acest lucru s-a ntamplat n anii '80, anii '90 i,
chiar i mai recent, au existat cazuri unde bncile s-au aflat sub presiune, dar deponenii nu au
pierdut nici un ban. Sigur, s-a ntamplat ca acionarii s piard bani, dar deponenii nu au pierdut
nici un ban n EAU", susine Sultan Bin Nasser Al Suwaidi.
n ceea ce privete o posibil cretere a numrului bncilor islamice, domnia sa consider c
rmne la latitudinea oamenilor s cear acest lucru.
"Politica guvernului este libertatea de a alege. Am vzut bnci care au trecut de la sistemul
convenional la cel islamic. Dar pn la urm este decizia oamenilor: primesc servicii bune?
Pltesc rate ale dobnzii rezonabile? Popularitatea bncilor, inclusiv a celor islamice, este
determinat de ctre oameni", precizeaz oficialul.
n Emiratele Arabe Unite, creditele sunt acordate fr discriminare. Numrul expailor care au
contractate credite l depete pe cel al cetenilor, dar, totodat, trebuie inut cont de faptul c
aproape 90% din populaia EAU este format din expai.
Problemele sistemului bancar din EAU vizeaz obinerea stabilitii financiare, protecia
bncilor noastre i a instituiilor financiare, mpotriva oricror practici negative sau deviaii de la
practicile bancare normale. "Cel mai mare risc este riscul de credit. Rata creditrii n EAU este n
prezent de 3.5% - 4.5% . Dac, n timp, economia va continua s creasc cu rata curent de peste
4%, nu vedem nici un pericol. Urmrim cu atenie creterea portofoliului de credite. Alte
preocupri care sunt relevante pentru sistemele bancare occidentale nu sunt att de relevante aici,
pe piaa din Golf sau din Emiratele Arabe Unite. Majoritatea bncilor noastre sunt bnci
comerciale de retail, care, dup cum se tie, performeaz mai bine dect alte tipuri de bnci pe
timpul crizei, deoarece se bazeaz pe deponeni mici i mprumut bani predominant clienilor
mici. Ele deservesc economia real, n timp ce bncile occidentale deservesc economia
financiar. Astfel, preocuprile acestora sunt diferite", ne-a declarat Sultan Bin Nasser Al
Suwaidi.
Statul arab este foarte integrat n economia global, ceea ce face s fie vulnerabil la evoluia
acesteia. Guvernatorul Bncii Centrale a EAU ne-a explicat: "Dac economia mondial are o rat
rezonabil de cretere, este bine pentru noi. Dac economia mondial ncetinete periculos de
mult, atunci evident c toat lumea este n pericol. Dar conform estimrilor FMI, economia
mondial va continua s creasc n 2013 i n 2014 cu o rat rezonabil, dei estimrile au fost

puin reduse. Aa c preocuparea noastr este economia global, deoarece suntem integrai n
economia mondial. Urmrim criza din jurul nostru, totui, aceasta fiind preocuparea noastr.
Cteodat, suntem ngrijorai de evoluiile externe din regiune: am fost ngrijorai n anii '80
de rzboiul dintre Iran i Irak, i n anii '90 cnd Irakul a invadat Kuweitul. Aa c, dac, n
viitorul apropiat, s-ar ntmpla ceva, ca de exemplu un rzboi, am fi desigur ngrijorai. Dar nu
putem controla asta. Ce putem controla sunt problemele interne, cum ar fi frauda, i avem factori
care s o diminueze i care s ofere soluii pentru aceste riscuri".
n ceea ce privete criza din Europa, domnia sa consider c statele care au, n prezent,
probleme i vor reveni. "Irlanda i-a revenit deja, iar Portugalia este cea de-a doua care ncepe
s i revin. Emiratele Arabe Unite se implic n ajutorarea statelor, dar nu prin cumprarea de
obligaiuni, de exemplu; n mod normal cutm instrumente cotate ca adecvate pentru investiii",
arat domnia sa.
Sultan Bin Nasser Al Suwaidi este de prere c FMI, asemeni altor organizaii, are nevoie ca,
din cnd n cnd, s fie supus unui proces de reform. "FMI este implicat n procesele de luare a
deciziilor n rile n curs de dezvoltare, dar cred c acestea nu au un cuvnt suficient de
important de spus n acest proces", a subliniat guvernatorul Bncii Centrale a EAU.

14
Efectele
crizei
Lorena DUDUIALA POPESCU

la

nivel

european

Impactul global al crizei financiare asupra economiei reale s-a resimtit puternic, iar economia,
in ansamblul sau, a fost afectata de o incetinire substantiala a cresterii, care a afectat populatia,
intreprinderile
si
locurile
de
munca.
Dupa explodarea bulei imobiliare americane, dezvoltarea economica a zonei euro a scazut cu o
rata anualizata de 0.8%, cea mai mare scadere din 2001 pana in prezent. Pe masura ce
conditiile de creditare au devenit mai stricte, europenii au devenit si ei mai prudenti, reducandusi investitiile si consumul; fiind amenintati de somaj, au preferat sa economiseasca si sa isi
protejeze veniturile prin mentinerea lor in afara sistemului financiar bancar. Unul dintre
principalii factori promotori ai dezvoltarii economice, investitia in capital, a fost oprita brusc.

Pe data de 3 ianuarie anul curent, Banca Central Europeana a crescut rata dobanzii pana la

nivelul de 4.25%, in incercarea de combatere a inflatiei care este mult peste nivelul tinta de 2%.
Recesiunea americana poate sa se incheie curand, datorita flexibilitatii economiei (oamenii sunt
obisnuiti sa isi piarda locul de munca si reusesc sa se adapteze unui alt loc foarte rapid). In
Europa, insa, flexibilitatea populatiei este mult mai redusa, iar recesiunea poate fi un proces mai
indelungat
si
chinuitor.
Criza generata in America are efecte complexe asupra economiilor europene, astfel ca oficialii
europeni acuza SUA, pentru externalitatile suportate de propriile lor economii, in ciuda faptului
ca excese au avut loc in intreaga lume, excese concretizate in reglementari lipsite de actualitate,
distorsionari guvernamentale si supervizare deficitara. Atunci cand bula imobiliara a explodat,
liderii europeni au refuzat sa creada faptul ca U.E.se confrunta cu o problema de incetinire a
cresterii economice. Prin ignoranta initiala pe care acestia au manifestat-o vis-a-vis de criza
sistemului financiar international, rezultatul obtinut a fost amanarea unei reactii ce trebuia sa
apara mai devreme pentru a combate efectele nedorite pe care o depresiune prelungita le-ar putea
avea asupra consumatorilor si asupra tarilor ce au piete de capital integrate.
Sectoarele vulnerabile

La nivel european, efectele crizei globale s-au resimtit puternic pe piata de capital, precum si pe
piata muncii. Efectele crizei financiare asupra pietei de capital au constat in:

Efecte directe asupra institutiilor financiare: criza financiara a dat nastere la falimente
rasunatoare, restructurari de companii si institutii financiare, preluari si fuziuni, sustinere
financiara directa cu fonduri importante.

Efecte asupra volumului si cotatiilor bursiere: volumul tranzactiilor bursiere a scazut, insa
impactul cel mai puternic l-a avut criza asupra volatilitatii (riscului) si asupra randamentelor
bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil.

Efecte asupra comportamentului investitorilor pe piata: in conditiile unei piete care nu mai
ofera siguranta si randamente cat de cat stabile si in usoara crestere, investitorii se indeparteaza
tot mai mult de piata de capital si isi modifica radical optiunile investitionale. Acest lucru are
impact direct asupra costului capitalului si dobanzilor financiare. Panica, teama, conditiile

imitative, isteria, sunt sentimente care domina in aceste momente masa mare de investitori
confruntata de la o zi la alta cu pierderi tot mai mari.

Efecte asupra reglementarilor privind piata de capital: criza a condus la o serie de invataminte
care s-au materializat intr-o serie de masuri de intensificare a controlului asupra unor zone
ramase in afara jurisdictiei bancilor centrale sau comisiilor de supraveghere a pietelor de capital.
In paralel au fost aduse tot mai mult in discutie criteriile de acordare a finantarilor si
metodologiile de risc si de rating folosite in decizia de finantare. Mai mult, interventia statului pe
pietele financiare (care, uneori, a mers pana la cazuri extreme de nationalizare) a trebuit si ea
legitimata printr-o serie de masuri legislative nemaiintalnite de la Marea Criza.
Turbulente
pe
piata
muncii
Pe langa criza financiara globala, asistam si la o criza globala a locurilor de munca,
conform Raportului publicat de Organizatia Internationala a Muncii (OIM) la sfarsitul
lunii ianuarie 2010. Printre indicatorii macroeconomici, somajul se reflecta mai direct in
viata cotidiana a cetatenilor decat P.I.B-ul., deficitul bugetar, inflatia, cursul valutar sau
dobanzile bancare. Criza economica globala a condus la o crestere dramatica a
numarului celor care si-au pierdut locul de munca, precum si al celor cu salarii mici,
estimeaza OIM in raportul Global Employment Trends 2010. Conform aceleiasi surse, la
scara globala, numarul somerilor s-ar putea sa ajunga, in anul 2010, cu 18-30 de milioane
mai mare decat in 2009. La acestia s-ar adauga peste 50 de milioane de angajati a caror
situatie se va deteriora. Daca situatia economica globala se inrautateste, conform studiului,
circa 200 de milioane de angajati, mai ales din tari in dezvoltare, vor fi impinsi spre
saracia extrema. Pe zone geografice, rata somajului in anul 2009, comparata cu 2008,
conform O.I.M., a inregistrat cea mai mare crestere din lume tocmai in Uniunea
Europeana,
cu
precadere
in
statele
membre
cele
mai
dezvoltate.
Efectul de domino s-a facut resimtit in sistemul financiar european, ca si in cel american, in
ceea ce priveste reactia in lant de pe pietele financiare. Astfel ca a fost necesara alimentarea
cu lichiditati a bancilor afectate de catre bancile centrale, in special Banca Centrala
Europeana. La nivel national si international au fost elaborate numeroase pachete de
salvare, care au inclus o larga paleta de masuri, de la subventii si participari de capital,
pana la nationalizarea institutiilor financiare in criza, acordarea de garantii publice,
imbunatatirea asigurarii depozitelor bancare etc. intr-o anumita masura, aceste actiuni

luate in regim de urgenta au ajutat bancile sa isi urmeze cursul normal al afacerilor.
Increderea consumatorilor si a investitorilor a fost afectata, lucru ce presupune masuri
pentru relansarea cererii pe piata interna si stabilizarea pietelor fortei de munca, respectiv
stoparea cresterii numarului de persoane trimise in somaj. Trebuie sprijinite categoriile
sociale cu venituri inferioare, deoarece acestea sunt afectate in mod special de efectele
crizei, dar si pentru ca acestea au cel mai puternic impact asupra consumului intern. In
plus, trebuie create conditii-cadru care sa atenueze efectele asupra sectorului
antreprenorial.
Ca producator, investitor, exportator si prin activitatile sale de cercetare-dezvoltare,
acestui sector ii revine un rol-cheie in redresarea economiei, el contribuind decisiv si la
crearea de locuri de munca si, astfel, la generarea de cerere pe piata interna. Mai departe,
este necesar sa se intreprinda o restructurare a arhitecturii finantelor internationale si o
reglementare mai eficienta a pietelor financiare. Trebuie modificate, de asemenea,
reglementarile actuale proprii autoritatilor de control, agentiilor de rating, precum si a
instructiunilor privind intocmirea bilanturilor si tinerea evidentei contabile, intr-un mod
care sa garanteze detectarea din timp a unor crize precum cea actuala.

15

Criza i efectele sale

Probabilitatea de a se fi confruntat cu consecine financiare negative n ultimele 12 luni i de a

raporta mai multe dificulti n asigurarea resurselor necesare este mai mare n rndul
persoanelor cu venituri sczute. Aceasta este una dintre concluziile sondajului european privind
calitatea vieii (European Quality of Life Survey EQLS), dat recent publicitii.
rile care raporteaz o mai bun calitate a vieii sunt cele din nordul i vestul UE, n timp ce
cele care exprim mai multe dezavantaje sunt n principal n sudul i estul Europei. Mai puin de
30% dintre persoanele din Grecia, Slovacia i Portugalia i 80% dintre persoanele din
Danemarca i Suedia i-au exprimat optimismul cu privire la viitor.
Nivelurile satisfaciei n legtur cu situaia personal rmn relativ ridicate n toate statele
membre mai ridicate dect satisfacia n ceea ce privete calitatea societii sau mediul local.
Cel mai ridicat nivel de excludere social se gsete n rndul persoanelor omere pe termen
lung. omajul n special omajul pe termen lung are un impact uria asupra bunstrii
subiective. Persoanele cu venituri sczute au mai multe probleme n ceea ce privete echilibrul
dintre viaa profesional i viaa privat, sntatea i accesul la serviciile de asisten medical.
Femeile care lucreaz pe baz de norm ntreag reuesc mai greu s pstreze echilibrul dintre
viaa profesional i viaa privat n comparaie cu brbaii, n contextul n care fora de munc
este format dintr-un numr din ce n ce mai mare de femei. De asemenea, femeile tind s fie mai

puin mulumite dect brbaii de unele servicii publice, n special de serviciile de asisten
medical.
Exist o percepie din ce n ce mai pregnant a rupturii dintre grupurile rasiale i etnice i o
proporie din ce n ce mai mare de persoane identific tensiuni ntre cei bogai i cei sraci.
Aceste tensiuni sociale sunt mai evidente n rndul persoanelor cele mai dezavantajate. Cei ce
sunt implicai n asociaii i care desfoar activiti voluntare se simt mai puin exclui. Dei
calitatea locuinei pare s se fi mbuntit pentru numeroase persoane, securitatea perceput a
locuinei a sczut, n special n rndul persoanelor care au un credit ipotecar, iar acest aspect a
putut fi observat n toate grupele de vrst.
Din ce n ce mai multe nateri au loc n afara instituiei cstoriei, iar gospodriile cu prini
singuri par a fi dezavantajate n cele mai multe domenii ale calitii vieii. Este important s se
abordeze nu doar situaia veniturilor acestor gospodrii, ci i integrarea acestora din punct de
vedere social i al ocuprii forei de munc. Mai mult de unul din trei respondeni au afirmat c
situaia lor financiar este mai precar dect n urm cu 12 luni n special persoanele cu
venituri sczute i cele din grupa de vrst 50 - 64 de ani, omerii, persoanele n vrst din
Europa Central i de Est.
Familia continu s aib un rol important n toate rile ca baz a contactelor sociale i surs
principal de sprijin pentru satisfacerea nevoilor zilnice sau urgente. Implicarea n munca
neremunerat, n special ngrijirea copiilor i a persoanelor n vrst, continu s se afle la un
nivel ridicat.
Exist o scdere a ncrederii n instituiile publice, n special n guverne i parlamente la nivel
naional. Aceast scdere este deosebit de evident n rile care au fost cel mai sever afectate de
criza economic. Atunci cnd a prezentat strategia Europa 2020, preedintele Jose Manuel
Barroso a subliniat c: n ultimii doi ani, milioane de persoane i-au pierdut locul de munc. Va
trebui s suportm nc muli ani povara datoriei generate de criz, care a exercitat noi presiuni
asupra coeziunii noastre sociale.
Satisfacia vieii este asociat cu venitul, dar n mare msur i cu sntatea precar. Trebuie s
se acorde atenie att inegalitilor n ceea ce privete sntatea n general, dar n special sntii
precare a persoanelor n vrst din Europa Central i de Est. Impactul crizei asupra satisfaciei
vieii poate s nu fie imediat evident, ns scderea sentimentului de fericire i optimism este
deja vizibil.
Sondajul european privind calitatea vieii (European Quality of Life Survey EQLS) este un
instrument consacrat pentru documentarea i analiza calitii vieii n UE. Creat n 2003, EQLS
examineaz aspectele relevante pentru vieile cetenilor europeni, precum ocuparea forei de
munc, venitul, educaia, locuina, familia, sntatea, echilibrul dintre viaa profesional i viaa
personal, satisfacia vieii i calitatea perceput a societii. Pentru acest Sondaj au fost
efectuate ntre 1000 i 3000 de interviuri n toate cele 27 de ri membre ale UE i n alte 7 state
candidate sau n stadiul de preaderare.