Importanta calitatii grasimilor pentru prevenirea

bolilor cardiovasculare
Pe data de 1-2 februarie 2009, la Barcelorna, a avut loc Reuniunea Internationala a Expertilor in Nutritie, reuniune la
care au participat reprezentanti din 25 de tari (inclusiv din Romania). Tema reuniunii a fost Importanta Calitatii
Grasimilor pentru Sanatate. Romania a fost reprezentata de dl. Prof. Dr. Dan Mircea Cheta. Aceasta reuniune a fost
organizata de Uniunea Internationala a Stiintelor Nutritionale (IUNS) si Federatia Mondiala pentru Sanatatea Inimii
(WHF).

Specialistii romani au adoptat Declaratia de la Barcelona privind Importanta Calitatii Grasimilor din Alimentatie pentru
prevenirea afectiunilor cardiovasculare.

Recomandari alimentare

1. Obiectivul recomandarilor alimentare este acela de a raspunde nevoilor nutritionale ale populatiei, de a preveni
dezvoltarea bolilor cronice si de a sprijini atingerea si mentinerea unei stari de sanatate optima.

2. Cantitatea de grasimi pe care o consumam este un factor foarte important pentru aportul energetic total (1g de
grasime furnizeaza 9 kcal); aportul energetic trebuie raportat la consumul energetic pentru obtinerea si mentinerea
unei greutati normale.

3. Calitatea grasimilor din alimentatia zilnica joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea in parametri normali a
organismului si are un impact dovedit asupra colesterolului din sange si asupra frecventei bolilor cardiace
coronariene si a infarctului.

4. In conformitate cu normele institutelor internationale de sanatate si cu studiile recente, pentru o sanatate optima se
fac urmatoarele recomandari privind calitatea grasimilor din alimentatie, pentru populatia din intreaga lume, incepand
cu varsta de doi ani:
Grasimile pot asigura pana la 30-35% din aportul zilnic de energie;
Grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca 10% din aportul caloric zilnic;
Grasimile esentiale polinesaturate (omega 6 si omega 3) trebuie sa contribuie cu 6-10% din aportul caloric zilnic;
Consumul de grasimi trans nu trebuie sa depaseasca 1% din aportul caloric zilnic;
Restul, pana la 35%, poate fi asigurat de grasimile mononesaturate.

Alimentele ca surse de grasimi

1. La nivel mondial, principalele surse de grasimi saturate sunt produsele lactate grase (precum untul, untul lichid
clarificat, laptele integral, smantana si branzeturile grase), carnurile grase, grasimile animale (precum seul sau
untura), grasimile vegetale (de palmier, de samburi de palmier, de cocos) si snacks-urile sau dulciurile grase (precum
prajiturile, produsele de patiserie si cartofii prajiti).

2. Principalele surse de grasimi trans ce pot fi inlocuite sunt uleiurile partial hidrogenate. Carnea de vita, de porc, de
miel, untul, laptele si alte produse din lapte contin in mod natural grasimi trans.

3. Surse importante de grasimi nesaturate sunt: uleiurile vegetale (uleiul de soia, de rapita, de floarea soarelui, de
masline), produsele realizate din acestea (precum margarinele tartinabile de calitate si maioneza), uleiul de peste,
pestele gras, semintele oleaginoase.

4. Numerosi producatori din industria alimentara au redus semnificativ continutul de grasimi saturate si trans din
alimente. Sunt necesare eforturi pentru micsorarea in continuare a continutului de grasimi saturate si trans din
produse, iar unde este posibil si cresterea simultana a proportiei reprezentate de grasimile nesaturate.

5. Pot fi obtinute beneficii substantiale in starea de sanatate a populatiei prin schimbari simple in alimentatie, precum:
Inlocuirea produselor lactate integrale cu produse ce au un continut mai scazut de grasimi;
Inlocuirea carnurilor grase cu carnuri usoare si peste;
Utilizarea grasimilor vegetale in locul grasimilor animale in produsele alimentare industriale, la gatit si la pregatirea
mancarurilor;
Aceste schimbari vor imbunatati calitatea grasimilor din alimentatia populatiei, ceea ce poate contribui semnificativ la
reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare.

Cunostinte si comportament la nivelul consumatorilor

In general oamenii nu constientizeaza importanta calitatii grasimilor in alimentatie si sursele diferitelor tipuri de
grasimi. Atentia generala este indreptata asupra cantitatii de grasimi, pentru a controla greutatea. Ambele aspecte
sunt reflectate in comportamentul de consum al majoritatii populatiei, care nu respecta recomandarile actuale pentru
o sanatate optima. Cercetarile nutritionale indica faptul ca numeroase populatii din intreaga lume (atat din tari
dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare) consuma in exces grasimi saturate si trans, in timp ce proportia de grasimi
esentiale polinesaturate consumata este foarte scazuta.

Actiuni recomandate

1. Pentru a fi sanatosi si a-si mentine starea de sanatate si in viitor, oamenii trebuie sfatuiti in mod practic, sustinut si
motivant in privinta modului in care pot sa scada cantitatea de grasimi saturate din alimentatie si sa creasca proportia
de grasimi nesaturate si de grasimi esentiale.
2. Este recomandata folosirea unui limbaj simplu in comunicarea cu populatia (ex. grasimi bune/sanatoase si grasimi
rele/nesanatoase), precum si utilizarea unui limbaj consecvent, stiintific si coerent in comunicarea cu specialistii.
3. Unul din cele mai eficiente moduri de a comunica aceste lucruri pacientilor sau consumatorilor este acela de a
furniza exemple concrete: inlocuiti alimentele bogate in grasimi saturate si trans (unt, branzeturi grase, carnuri
grase, produse prajite in grasimi nesanatoase) cu produse care au un continut scazut in astfel de grasimi si,
preferabil, care contin grasimi esentiale polinesaturate (ulei de floarea soarelui, de soia, de rapita, de masline si

produsele realizate din acestea, cum ar fi margarinele tartinabile de calitate si maionezele de calitate).
4. Reuniunea Internationala a Expertilor in Nutritie2 face apel la specialisti, medici practicieni, organizatii
guvernamentale, industria alimentara, autoritatile de sanatate si media internationala sa pledeze cu mesaje simple,
consistente si eficiente pentru imbunatatirea la nivel mondial a calitatii grasimilor din alimentatia oamenilor si sa
promoveze acele schimbari necesare pentru prevenirea afectiunilor cronice si pentru atingerea unei stari optime de
sanatate.
5. Medicii specialisti si cei de medicina generala trebuie sa le comunice pacientilor lor informatiile corecte privind
recomandarile nutritionale curente. Acestia trebuie sa isi invete pacientii cum sa deosebeasca grasimile rele de cele
bune si cum sa includa grasimile bune in dieta, sau trebuie sa recomande pacientilor sa consulte un specialist in
nutritie.
6. Expertii in nutritie si sanatate ar trebui sa furnizeze informatii consecvente, fundamentate stiintific, care sa sustina
scopurile sanatatii publice si sa devina astfel voci puternice si active in nutritie. De asemenea, acestia ar trebui sa
colaboreze cu industria alimentara, institutiile guvernamentale si non-guvernamentale.
7. Industria alimentara si industria de servicii alimentare ar trebui sa colaboreze cu expertii in nutritie si sanatate
pentru a se asigura ca urmeaza cele mai recente recomandari in domeniu: acelea de a elimina grasimile trans, de a
reduce cantitatea de grasimi saturate din produsele lor si de a furniza informatii corecte si cat mai complete pe
ambalaje, care sa dea consumatorilor posibilitatea de a face alegeri mai sanatoase.
8. O optiune suplimentara este aceea de a furniza populatiei informatii importante asupra continutului produselor
alimentare direct pe ambalajul acestora intr-un mod clar, usor de folosit si de inteles, incluzand valoarea energetica
pe portie si calitatea grasimilor din compozitia produsului.

Au un mare aport energetic (un gram = 9,3 calorii), avand o indicatie speciala pentru muncitorii care
presteaza activitati grele la temperaturi scazute. Un volum mic de lipide elibereaza o cantitate mare de
energie. e8v6621eg47fnn
Exista, dupa cum s-a mai spus, grasimi animale (de obicei solide) cu acizi grasi saturati si fara acizi grasi
esentiali.
Consumul acestora poate duce la cresterea colesterolului in sange si la ateroscleroza.
Dintre aceste grasimi mentionam seul, grasimea de porc (untura), untul si grasimea de pasare. Cu exceptia
untului, un aliment necesar, toate celelalte trebuie evitate.
Grasimile vegetale, denumite si uleiuri (de masline, germen de porumb, floarea soarelui, soia etc), contin
acizi grasi polinesaturati, cu acizi grasi esentiali, foarte utili in alimentatia dietetica. Grasimile sunt si un
vehicul pentru vitaminele liposolubile. in acest referat poate fi cuprins si margarina.
Margarinele sunt grasimi mixte, obtinute pe cale sintetica, din amestecul de grasimi animale de calitate
superioara (unt) si uleiuri vegetale, la care se adauga lapte, galbenus de ou, sare, caroten si diverse arome.
Sunt larg folosite in alimentatia dietetica.