Subiecte licen

Catedra de CALCULATOARE
Programarea calculatoarelor:
1. Care dintre instructiunile urmatoare sunt repetitive:
a. case
b. while
c. if
d. delay
e. for
2. Ce este o instructiune compusa:
a. o secventa de instructiuni separate prin caracterul ;
b. o secventa de instructiuni separate prin caracterul spatiu
c. o secventa de instructiuni separate prin caracterul .
d. o secventa de instructiuni separate prin caracterul ,
e. o secventa de instructiuni separate prin spatiu si cuprinsa ntre cuvintele rezervate begin si end
3. Clauza uses specificata n antetul unui program indica:
a. programul nu poate folosi nici un fel de functii si proceduri
b. programul poate apela functii si proceduri
c. programul nu poate folosi nici un fel de functii si proceduri ale unit-urilor specificate n clauza uses
d. programul include unit-urile specificate n clauza uses
e. programul poate apela functii si proceduri ale unit-urilor specificate n clauza uses.
4. Urmatoarea secventa de program:

function alpha(x, y : Integer): real;

begin
..
end;

este corecta?
a. da, deoarece declara o functie
b. da, deoarece declara o procedura
c. nu, deoarece nu declara o functie
d. nu, deoarece nu declara o procedura
e. nu, deoarece nu se termina cu end.
5. Urmatoarea secventa de program:

procedure beta(k, l, j : Integer): real;

begin
..
end;

este corecta?
a. nu, deoarece la declararea procedurilor valorile ntoarse sunt precizate n lista de parametri
b. da, deoarece declara o functie
c. da, deoarece declara o procedura
d. nu, deoarece nu declara o functie
e. nu, deoarece nu declara o procedura
6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
a. n limbajul PASCAL elementele unei liste de argumente sunt separate prin spatiu
b. orice program PASCAL se termina prin caracterul .
c. pentru a apela rutine externe programului se utilizeaza clauza uses
d. naintea utilizarii unei variabile-contor pentru instructiunea for, aceasta va trebui initializat?
e. n PASCAL o expresie logica cu operanzi ntregi ntoarce un rezultat ntreg
7. Care dintre secventele urmatoare efectueaza corect interschimbarea variabilelor A si B:
a. TEMP:= B; B:=A; A:=B;
b. TEMP= B; B=A; A:=B;
1

c. B:=TEMP; A:=TEMP;
d. TEMP:=B; A:=TEMP; B:=A;
e. A<=> B;
8. Declaratia:
type cintec=record
compozitor, versuri, titlu: string;
an : integer;
end;
declara identificatorul cintec ca fiind
a. o variabila de tip nregistrare
b. un tip real
c. un tip nregistrare
d. o variabila de tip sir de caractere
e. un tip sir de caractere
9. Secventa de program

clrscr;
readln (m);
if m==1 then begin gotoXY(1, 12.5);
write(text, expresie:3);
end
else gotoXY(33, 12);

a. este corect?
b. este incorecta, deoarece instructiunea compusa begin end nu se ncheie prin caracterul ;
c. este incorecta, deoarece gotoXY nu se scrie ntr-un singur cuvnt
d. este incorecta deoarece coordonatele cursorului trebuie sa fie ntregi
e. este incorecta deoarece operatorul expresiei logice nu poate fi ==, ci =, iar coordonatele cursorului
trebuie sa fie numere ntregi
10. Secventa de program

epsilon:=0.001;
suma:=0;
for i:=epsilon downto 0 do suma:=suma+sqr(epsilon);
m:=i+15.22;

a. este corecta din punct de vedere sintactic, dar i are valoare nedeterminata la iesirea din bucla for
b. este incorecta, deoarece variabila-contor i nu apartine unui tip ordinal (de vreme ce este initializata cu o
valoare reala), iar variabila i are valoare nedeterminata la ieairea din bucla for
c. este incorecta deoarece n sintaxa instructiunii for apare cuvntul downto n loc de to
d. este incorecta deoarece variabila-contor i nu apartine unui tip ordinal (fiind initializata cu o valoare
reala)
e. este corecta
11. Care dintre declaratiile urmatoare desemneaza o matrice 3x2 de valori n intervalul [-32768, 32767]
a. var m: array[1..3,1..2] of integer;
b. var m: array[1..3,1..3] of integer;
c. var m: array[1..3,1..3] of longint;
d. var m: array[1..3,1..2] of longint;
e. var m: array[1..3,1..2] of real;
12. Secventa de program
...
GoTo eticheta;
ClrScr;
GoToXY(3,15);
NoSound;
...
a. genereaza un sunet de frecventa 3Hz si durata 15ms
b. dezactiveaza generatorul de sunet
c. sterge ecranul, plaseaza cursorul n punctul (3, 15) si dezactiveaza generatorul de sunet
d. sterge ecranul si genereaza un sunet de frecventa 3Hz si durata 15ms
e. sterge ecranul si asteapta preluarea de la tastatura a unui mesaj
2

13. Diferenta dintre GoTo si GoToXY este

a. nu exista nici o diferenta ntre cele doua cuvinte rezervate
b. GoTo este o instructiune de salt, iar GoToXY este o procedura de pozitionare a cursorului
c. GoToXY este o instructiune de salt, iar GoTo este o procedura de pozitionare a cursorului
d. in PASCAL nu exista instructiunea GoTo
e. GoTo este o procedura din unit-ul crt, iar GoToXY este o proceudura din unit-ul graph
14. Urmatoarea secventa de program:
program matrice;
...
var
matrice: array[-1..1, 2..2] of integer=[1, 2, 3];
i,j: integer;
...
a. este corecta
b. este incorecta, deoarece exista doi identificatori cu acelasi nume
c. initializarea tabloului este incorecta, deoarece nu corespunde cu dimensiunile tabloului
d. dimensiunile tabloului sunt incorect precizate
e. este incorecta, deoarece exista doi identificatori cu acelasi nume, iar matrice, fiind o constanta cu tip,
trebuie declarata n sectiunea const a antetului de program
15. Declaratia
var
i,j: integer;
grupa: array[0..30] of record nume, prenume: String[25];
media_adm, media_s1: 1..10;
bursier: boolean;
end;
declara identificatorul grupa ca fiind:
a. o variabila de tip tablou de siruri de caractere
b. o variabila de tip nregistrare
c. o variabila de tip tablou de nregistrari
d. un sir de caractere
e. un fisier
16. Considernd declaratia de mai sus, care dintre urmatoarele expresii sunt corecte:
a. 1+grupa[1,1]
b. grupa[1,1].bursier='d'
c. grupa[k].bursier + 1
d. grupa:=0
e. grupa[k].media_adm>5

ASCL:
17. Functia minoritara este o functie autoduala deoarece:
a. are un numar impar de variabile
b. fMIN ( x1,x 2 ,x 3 ) fMIN ( x 1,x 2 ,x 3 )
c. ramane neschimbata la orice permutare a variabilelor ei
18. Itr-o retea logica formata numai din elemente SI-NU, un element logic SI-NU aflat intr-un nivel logic
par realizeaza operatia:
a. SI asupra variabilelor de intrare necomplementate
b. SAU asupra variabilelor de intrare complementate
c. SI-NU asupra varibilelor de intrare necomplementate
19. Pentru sinteza unui circuit cu elemente SI-NU, la un pret minim se pleaca de la:
a. FMD a functiei
b. FCC a functiei
c. FND a functiei
20. Expresia functiei suma a unui circuit sumator pe un rang este:
3

a.
b. Si Ai (Bi Ti)
c. Si AiBi AiTi BiTi
21. Convertorul de cod este:
a. un circuit de convertire care realizeaza transformarea cuvintelor de cod binare in semnale binare
corespunzatoare codurilor respective
b. un circuit care la activarea unei intrari conduce la aparitia unui cuvant de cod pe iesire
c. un ciruit combinational care permite trecerea dintr-un cod binar in alt cod binar
22. Dupa modul de functionare, circuitele secventiale se impart in:
a. circuite secventiale sincrone si circuite secventiale asincrone
b. circuite de tip Mealy si circuite de tip Moore
c. circuit cu functionare determinista si circuite secventiale probabilistice
23. Circuitul basculant bistabil de tip T:
a. isi modifica starea interna atunci cand intrarea trece din starea 0 in starea 1
b. pastreaza starea intrarii in timpul dintre doua impulsuri de tact
c. se obtine dintr-un bistabil J-K care are intrarile legate impreuna
24. Pentru numaratorul asincron cu n ranguri:
a. nu exista restrictii pentru o functionare corecta
b. frecventa de lucru este limitata de timpul de raspuns al bistabilelor
c. suma intarzierilor celor n ranguri trebuie sa fie <= cu semiperioada de tact
25. Expresia regulata de forma (i1i2)* reprezinta:
a. orice secventa care se poate forma din intrarile i1 si i2
b. secventele de intrare formate prin repetarea intrarilor i1i2
c. toate secventele de intrari care se pot forma cu i1 si i2 si contin o singura data i1i2
26. Un element logic SAU-NU realizeaza asupra variabilelor de intrare complementate, daca se afla intrun nivel logic impar functia:
a. SI
b. SAU
c. SI-NU
27. Pentru a preciza comportarea unui circuit secvential trebuie:
a. pentru fiecare stare a intrarilor sa existe cel putin o stare stabila
b. specificate ecuatiilor iesirilor si tranzitiile circuitului
c. sa se cunoasca probabilitatea cu care se face o anumita tranzitie
28. Pentru inlaturarea cursei critice la circuitele basculante distabile de tip RS:
a. se impune conditia: R S = O
b. se reseteaza circuitul
c. se impune conditia ca intrarile sa nu fie niciodata simultan in starea 1
29. Expresia booleana duala se calculeaza:
a. negand expresia data
b. inlocuind operatia SI cu SAU si invers
c. calculand functia negata de variabile negate
30. Urmatoarele sisteme sunt sisteme complete de operatii:
a. SAU-NU
b. SAU-EXCLUSIV,SI
c. SI-NU
31. Daca intr-o retea de comutare cu elemente logice SI-NU care realizeaza o anumita functie de comutare f
se inlocuiesc toate elementele cu elemente logice SAU-NU, negand in acelasi timp toate variabilele de
intrare, se obtine o retea de comutare care realizeaza:
a. functia autoduala functiei f
b. functia negata
c. functia simetrica

Microprocesoare
1. Indicatorul C (Carry) al microprocesorului 8086 arata:
a. transportul auxiliar (intermediar);
b. transportul la o operatie aritmetica pe 8 sau 16 biti;
c. depasirea dupa o operatie aritmetica in complement fata de doi.
2. Calculul adreselor fizice la microprocesorul 8086 se face:
a. in unitatea aritmetica si logica (ALU);
b. in sumatorul unitatii de interfata cu magistrala;
c. in coprocesorul aritmetic.
3. Stergerea unei memorii E2PROM se face:
a. pe consola de programare pe cale electrica;
b. prin expunerea capsulei la radiatii ultraviolete;
c. sub comanda microprocesorului din sistem pe calea electrica.
4. Starea intrarilor de comanda ale unei memorii RAM dinamice in timpul reimprospatarii prin metoda
RAS-only refresh este:
a. RAS =0, CAS =0 , WE =1;
b. RAS =0 , CAS =1 , WE =1;
c.
RAS =1 , CAS =0 , WE =0;
5. In cazul unei intreruperi nemascabile la microprocesorul 8086, rutina de intrerupere va incepe:
a. de la o adresa fixa 0A08;
b. de la adresa calculata pe baza cuvintelor aflate la adresele 000A si 0008;
c. de la adresa calculata pe baza vectorului de intrerupere furnizat pe magistrala de date.
6. In cazul unui transfer paralel de date (la care emitatorul are initiativa), semnalul READY:
5

a. este emis de emitator si arata ca exista date disponibile;

b. este emis de receptor si arata ca acesta este gata sa primeasca date;
c. este emis de receptor si arata ca microprocesorul a preluat datele.
7. In cazul comunicatiei seriale prin metoda de transmisie asincrona, sincronizarea statiei de receptie se
realizeaza:
a. printr-un bit de START;
b. printr-un caracter SYNC;
c. prin doua caractere SYNC.
8. Indicatorul de instructiuni ( IR ) al microprocesorului 8086 contine:
a. adresa varfului stivei
b. baza segmentului de cod curent
c. offset-ul instructiunii urmatoare
9. Starea semnalelor de comanda in regim de programare la memoria E2PROM este:
a. CE =0, OE =1, WE =0
b. CE =0, OE =1, WE =1
c. CE =0, OE =0, WE =0
10. Un circuit de memorie RAM dinamica cu 8 intrari de adrese are capacitatea:
a. 64 K
b. 128 K
c. 256 K
11. Ordinea operatiilor in cazul unui transfer prin tehnica de interogare este:
a. efectuarea instructiunii de intrare/iesire; testarea perifericului
b. asteptarea intreruperii de la periferic; efectuarea instructiunii de intrare/iesire
c. testarea perifericului; efectuarea instructiunii de intrare/iesire
12. Care dintre notiunile de mai jos se poate imperechea cu termenul de lant de prioritati (daisy chain)
a. arbitrare distribuita
b. atribuire centralizata
c. codificator de prioritate

13. In cazul unui transfer paralel de date (la care receptorul are initiativa), activarea fanionului PLIN de
la receptie se face ca urmare a:
a. activarii semnalului RD
b. activarii semnalului READY
c. activarii semnalului ACK
14. La o trasmisie seriala, relatia dintre debitul binar (D) si viteza de transmisie (Vm) este:
a. Vm = D log2q
b. D = Vm log2q
c. Vm = Dq
unde q reprezinta numarul de stari distincte ale liniei.
15. Transferul prin acces direct la memorie (DMA) este:
a. initiat de microprocesor si comandat de controlerul DMA
b. initiat de periferic si comandat de controlerul DMA
c. initiat si comandat de microprocesor
16. Canalul pipeline U, respectiv V al microprocesorului Pentium conine, n ordine, urmtoarele uniti:
a. F (fetch), D (decode), E (execute), WB (write back)
b. PF (prefetch), D1 (first decode), D2 (second decode), E (execute), WB (write back)
c. PF (prefetch), D (decode), X1 (first execute), X2 (second execute), WF (write float)
17. Microprocesorul Pentium conine:
a. o memorie cache de instruciuni i o memorie cache de date
b. o memorie cache comun pentru instruciuni i date
c. nici o memorie cache intern
18. Anticiparea ramificaiilor la microprocesorul Pentium se realizeaz de ctre unitatea:
a. TLB (Translation Lookaside Buffer)
b. FPU (Floating Point Unit)
c. BTB (Branch Target Buffer)
19. Registrele generale ale microprocesorului Pentium au capacitatea de :
a. 16 bii
b. 32 bii
c. 64 bii
6

20. Dup iniializare (Reset) microprocesorul Pentium intr n modul de lucru:

a. real
b. protejat
c. virtual 8086
21. Unitatea de paginare a microprocesorului Pentium furnizeaz:
a. adresa fizic
b. adresa liniar
c. adresa logic
22. Un registru segment al microprocesorului Pentium conine:
a. un descriptor
b. un offset
c. un selector
23. Registrul IDTR (Interrupt Descriptor Table Register) al microprocesorului Pentium conine:
a. descriptorul poart al ntreruperii
b. adresa de baz a segmentului unde se afl rutina de servire a ntreruperii
c. adresa de baz a tabelei descriptorilor de ntrerupere
24. Memoria TLB (Translation Lookaside Buffer) a microprocesorului Pentium conine:
a. cele mai recent utilizate pagini
b. informaiile de stare ale taskurilor
c. adresele celor mai recent utilizate pagini
25. n cadrul mecanismului de protecie al microprocesorului Pentium:
a. un segment de cod poate fi apelat dintr-un segment de cod cel mult la fel de privilegiat ca i acesta
b. un segment de date poate fi accesat dintr-un segment de cod cel mult la fel de privilegiat ca i acesta
c. un segment de cod poate fi apelat dintr-un segment de cod cel puin la fel de privilegiat ca i acesta

ASC:
26. Specificati categoriile de clasificare a calculatoarelor digitale in functie de fluxurile de date si
instructiuni:
a. WSBS, WPBS, WSBP, WPBP;
b. SISD, SIMD, MISD, MIMD;
c. CISC, RISC.
27. Un procesor necesita 4,5 us pentru a raspunde la o intrerupere. Se presupune ca cererile de intrerupere
i1, i2, i3 necesita urmatoarele intervale de timp de executie, dupa ce intreruperea a fost recunoscuta:
-i1 necesita 25 us;
-iI2 necesita 35 us;
-i3 necesita 20 us;
-i1 are prioritate maxima iar I3 are prioritate minima.
Care este gama posibila de timp in care poate fi executata I3, considerand ca poate sa apara sau nu simultan
cu alte intreruperi?
a. de la 24,5 us la 93,5 us;
b. de la 4,5 us la 39,5 us;
c. de la 4,5 us la 93,5 us;
d. de la 29,5 us la 93,5 us;
29. Un sistem cu memorie virtuala are 4 pagini in memoria reala iar celelalte sunt plasate pe disc. Sa se
determine procentul adreselor cu succes (hit ratio) pentru urmatorul flux de adrese de pagini , in conditiile
memoriei reale initial vida si al unui algoritm de inlocuire de tip FIFO (primul sosit primul plecat).
Cereri de pagini: 2 5 3 4 1 4 7 2 1 3 1 7 4 5 4 6
a. 10%;
b. 15%;
c. 25%;
d. 35%;
e. 50%;
f. 31,25%.
30. Cum se poate exprima timpul de propagare a transportului intr-un sumator cu transport succesiv (in
cascada), pentru numere de N biti:
a. constant (independent de N);
b. logaritmic (Olog(N));
7

c. liniar (O(N));
d. O(Nlog(N));
e. Patratic (O(Nlog(N2))).
31. Un calculator, care opereaza cu cuvinte de 32 de biti, foloseste reprezentarea in complement fata de 2.
Care este gama intregilor care pot fi reprezentati in acest calculator?
a. de la -232 la 232;
b. de la -231 la 232;
c. de la -231 la 231-1;
d. de la -232 la 231;
e. de la -232 -1 la 232.
32. Care dintre operatiile de mai jos necesita cele mai multe adresari la memorie?
a. Adunarile Registru_Registru;
b. Ramificatiile;
c. Testari conditii:
d. Deplasari Registru Stanga;
e. Toate necesita acelasi numar de adresari la memorie
33. Prima etapa in adunarea a doua numere in virgula mobila este:
a. egalizarea mantiselor si deplasarea spre dreapta a exponentului si decrementarea mantisei numarului
mai mare in modul;
b. egalizarea exponentilor prin deplasarea spre dreapta a mantisei si incrementarea exponentului
numarului mai mic in modul;
c. adunarea mantiselor celor doua numere.
34. Deplasarea aritmetica spre dreapta a numerelor reprezentate in cod direct se face :
a. cu introducerea de zerouri;
b. cu introducerea de unitati;
c. cu extensia bitului de semn.
35. Care din urmatoarele raspunsuri nu face parte din taxonomia lui Flynn bazata pe relatia dintre fluxul de
instructiuni si cel de date:
a. SISD (single instruction single data stream)
b. SIMD (single instruction multiple data stream)
c. RISC (reduced instruction set computer)
d. MIMD (multiple instruction multiple data stream)
36. Microinstructiile unui procesor elementar poseda 6 campuri de control, fiecare camp activeaza un numar
de linii de comanda conform urmatorului tabel:
Campul de control: 1 2 3 4 5 6
Campul de comanda: 7 4 5 2 1 3
Care este numarul minim de biti necesari pentru descrierea tuturor bitilor de control?
a. 6
b. 7
c. 12
d. 14
e. 22
37. Se considera un sistem de memorie cu urmatorii parametrii:
Timpul de acces la memoria tampon: Tt=100ns
Timpul de acces la memoria principala: Tp=1200ns
Care trebuie sa fie procentul de adresare cu succes la memoria tampon daca se doreste ca timpul mediu de
acces sa nu depaseasca cu mai mult de 20% timpul de acces la memoria tampon?
a. 80%
b. 90%
c. 98%
d. 99%
e. 95%
38. Se considera urmatorul set de operatiuni elementare:
RA NA
RI RM; NA NA+1
(DCD(RI))
TS1 RG(s1); TS2 RG(s2)
TD MagC; MagC=ADD(MagA;MagB); MagA=TS1; MagB=TS2
RG(d) TD
Care sunt microoperatiile ce intra in componenta fazei <<fetch>>?
8

a. 3.
b. 4.
c. 5. , 6.
d. 0. , 1.
e. 0. , 1. , 2.
39. Intr-un calculator didactic s-a folosit urmatoarea reprezentare, pe 32 biti, a numerelor reale:
S - bitul 31
Exponent - bitii 30 + 23
Mantisa - bitii 22 + 0
Ca urmare a reproiectarii, s-a ajuns la urmatorul format modificat:
S - bitul 31
Exponent - bitii 30 + 22
Mantisa - bitii 21 + 0
Care sunt consecintele acestei modificari?
a. a crescut gama, si precizia
b. a crescut gama, iar precizia s-a micsorat
c. gama s-a redus, iar precizia a crescut
d. s-au redus atat gama cat si precizia
e. gama si precizia nu s-au modificat
40. O unitate de inmultire secventiala utilizeaza:
1. un sumator pentru efectuarea adunarilor si scaderilor
2. un numarator de biti care contorizeaza pasii algoritmului
3. un sumator pentru efectuarea adunarilor si un scazator pentru efectuarea scaderilor
a. 1 si 2
b. 1, 2 si 3
c. 1 si 3
41. Daca o memorie tampon rapida (timp de acces 40 ns) prezinta un procent de adresare cu succes de
80% , iar o memorie principala are un timp de acces de 100 ns, atunci timpul mediu de acces al
procesorului la sistemul de memorie este de aproximativ:
a. 50 ns
b. 60 ns
c. 70 ns
d. 80 ns
e. 90 ns

Sisteme de operare:
42. Care dintre urmatoarele sisteme de operare implementeaza multitasking-ul preemptiv:
a. MS-DOS;
b. MS-WINDOWS 95/98;
c. MS-WINDOWS NT;
d. UNIX.
43. Ce structura se foloseste pentru evidenta blocurilor alocate unui fisier in sistemul FAT:
a. coada de blocuri;
b. lista simplu inlantuita;
c. lista dublu inlantuita;
d. noduri index cu o structura arborescenta.
44. Pentru urmatorul fragment de program indicati care dintre scenarii sunt valabile:
......
for (i=0; i<10; i++) {
pid[i] = fork();
if (!pid[i]) {
procesare();
exit(0);
}
}
wpid = wait(& retcode);
exit(0);
......
a. procesul curent creeaza pe rand 10 procese fii asteptand terminarea unuia inainte de a-l crea
pe urmatorul;
b. procesul curent nu creeaza nici un proces fiu deoarece conditia din if este incorecta;
c. procesul curent creeaza 10 procese fii care se executa in paralel, dupa care asteapta
terminarea unuia dintre acestea si se termina.
45. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a. Trecerea unui proces din starea pregatit in starea de executie in mod utilizator se face direct;
b. Trecerea unui proces din starea pregatit in starea de executie in mod utilizator se face trecand
mai intai prin executie in mod nucleu;
c. Un proces nou creat trece direct in starea de executie in mod utilizator;
d. In momentul in care nu mai exista suficienta memorie fizica un proces in starea pregatit in
memorie trece in starea suspendat pe disc;
e. In momentul in care nu mai exista suficienta memorie fizica un proces in starea suspendat in
memorie trece in starea suspendat pe disc.
46. Pentru urmatorul fragment de program indicati care dintre scenarii sunt valabile:
10

......
int nul, std;
nul = open(REZULTAT.TXT, O_CREAT | 0_RDWR, S_IREAD | S_IWRITE);
std = dup(1);
dup2(nul, 1);
close(nul);
printf(Mesaj de test !\n);
dup2(std, 1);
close(std);
.......
a. Programul deschide fisierul REZULTAT.TXT dupa care atribuie lui std valoarea 2, rezultata
prin dublarea valorii 1, dubleaza dimensiunea fisierului nul, deoarece valoarea data ca
parametru este 1, tipareste pe ecran mesajul dat , dupa care dubleaza valoarea lui std,
rezultand valoarea 4 si intoarce aceasta valoare ca si cod de terminare a programului;
b. Punctul a) este corect in afara faptului ca fisierul este si creat nu numai deschis;
c. Programul creaza fisierul REZULTAT.TXT dupa care duplica iesirea standard in std,
redirecteaza iesirea standard in fisierul nul , dupa care inchide indicatorul nul, tipareste mesajul
dat la iesirea standard , adica in fisierul creat, reface iesirea standard si inchide duplicatul acesteia;
d. Nici unul dintre scenariile de mai sus nu sunt corecte.
47. Executia unui proces utilizator in sistemul UNIX este divizata pe doua nivele si anume
utilizator si nucleu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?
a. Procesele in mod utilizator pot accesa instructiunile si datele proprii, dar nu pot accesa
instructiunile si datele nucleului sau ale altor procese;
b. Procesele in mod kernel pot accesa atat adresele utilizator cat si adresele nucleului;
c. Procesele atat in mod utilizator cat si in mod nucleu pot executa orice instructiuni.
48. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. O partitie extinsa se comporta ca si un harddisk separat, care poate fi impartit in alte partitii
logice;
b. O partitie extinsa este o partitie speciala care este folosita la extinderea partitiilor primare in
cazul in care acestea din urma nu mai au spatiu disponibil;
c. Nu exista conceptul de partitie extinsa.
49. Pentru sistemul MS-DOS care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Pentru ca un fisier sa fie executabil trebuie sa aiba setat bitul de executabil;
b. Un fisier executabil poate fi de doua tipuri si anume de tip COM sau EXE;
c. Fisierele COM sunt o imagine a codului efectiv care se incarca direct in memorie;
d. Fisierele EXE au un format special care presupune o procesare inaintea executiei efective.
50. Considerand organizarea fisierelor UNIX, indicati care dintre urmatoarele afirmatii sunt
corecte:
a. informatiile dintr-un fisier, memorate in blocul fizic f se acceseaza mai rapid decat cele
memorate in blocul f+1, indiferent de valoarea lui f;
b. informatiile memorate in primele 10 blocuri alocate unui fisier se acceseaza mai repede decat
celelalte informatii;
c. intr-un fisier cu 100 de octeti nu se poate face o scriere incepand cu octetul 2000;
d. blocurile logice se definesc la scriere: daca s-au scris in fisier grupuri de cate 10 octeti, nu se
pot citi grupuri de 22 octeti.
51. Ce structura se foloseste pentru evidenta blocurilor alocate unui fisier in sistemul FAT:
a. coada de blocuri;
b. lista simplu inlantuita;
c. lista dublu inlantuita;
d. noduri index cu o structura arborescenta.
52. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
a. Trecerea unui proces din starea pregatit in starea de executie in mod utilizator se face direct;
b. Trecerea unui proces din starea pregatit in starea de executie in mod utilizator se face trecand
11

mai intai prin executie in mod nucleu;

c. Un proces nou creat trece direct in starea de executie in mod utilizator;
d. In momentul in care nu mai exista suficienta memorie fizica un proces in starea pregatit in
memorie trece in starea suspendat pe disc;
e. In momentul in care nu mai exista suficienta memorie fizica un proces in starea suspendat in
memorie trece in starea suspendat pe disc.
53. In absenta unei protectii corespunzatoare, in ce conditii, un fisier sters in sistemul FAT, poate
fi recuperat:
a. Un fisier sters nu mai poate fi recuperat;
b. Un fisier sters se poate recupera intotdeauna;
c. Un fisier sters poate fi recuperat cu conditia ca intrarea sa in director sa nu fi fost suprascrisa;
d. Un fisier sters poate fi recuperat cu conditia ca intrarea sa in director sa nu fi fost suprascrisa,
in plus aceasta trebuia sa ocupe o zona continua de blocuri si aceasta zona sa nu fi fost
suprascrisa cu alte date.
54. Dandu-se programul VERIFY care verifica corectitudinea unui fisier de date, prin
intoarcerea unui cod de terminare (0, 1 sau 2), indicati eventualele corectii si rezultatul executiei
fisierului TEST.BAT:
@ECHO OFF
REM Acesta este fisierul TEST.BAT
FOR %%I IN (*.DAT) DO CMD %%I
@ECHO OFF
REM Acesta este fisierul CMD.BAT
CALL VERIFY %1
IF ERRORLEVEL 0 ECHO Format incorect.
IF ERRORLEVEL 1 ECHO Date incorecte.
IF ERRORLEVEL 2 ECHO Date corecte.
a. Programele sunt corecte iar executia lui TEST.BAT va avea ca rezultat afisarea corectitudinii
datelor din fisierele avand extensia DAT din directorul curent;
b. Programul TEST.BAT pentru o functionare corecta trebuie modificat prin introducerea
apelului CALL dupa DO, iar executia lui TEST.BAT modificat in acest fel va avea ca rezultat
afisarea corectitudinii datelor din fisierele avand extensia DAT din directorul curent;
c. Rezultatul executiei programului TEST.BAT ar fi afisarea corectitudinii datelor din fisierele
avand extensia DAT din directorul curent, cu conditia modificarii specificate la punctul (b) si
in plus prin inversarea ordinii testarii din CMD.BAT, adica intai pentru codul 2, dupa care
pentru 1 si la sfarsit pentru 0.
55. Care sunt drepturile de acces care se pot seta pentru un fisier in sistemul UNIX :
a. In sistemul UNIX fisierelor nu li se pot asocia drepturi de acces;
b. Unui fisier in sistemul UNIX i se pot asocia doar doua drepturi: executie si normal;
c. Unui fisier in sistemul UNIX i se pot asocia drepturile: citire, scriere si executie pentru
proprietar, grup si altii;
d. Unui fisier in sistemul UNIX i se pot asocia drepturile: citire, scriere si executie pentru un
anumit utilizator.
56. Executia unui proces utilizator in sistemele UNIX este divizata pe doua nivele si anume
utilizator si nucleu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. Procesele in mod utilizator pot accesa instructiunile si datele proprii, dar nu pot accesa
instructiunile si datele nucleului sau ale altor procese;
b. Procesele in mod kernel pot accesa atat adresele utilizator cat si adresele nucleului;
c. Procesele atat in mod utilizator cat si in mod nucleu pot executa orice instructiuni.

Baze de date:
57. O baza de date este :
a. Suportul magnetic pe care sunt inregistrate datele;
b. Fundamentul teoretic al datelor;
c. Colectie de date stocate pe memorii externe adresabile, folosite de o multime de utilizatori.
12

58. In cadrul modelului relational, un domeniu este:

a. O submultime (un subansamblu) de valori caracterizat printr-un nume;
b. O submultime a unei reuniuni de multimi;
c. O functie cu valori numerice.
59. In cadrul modelului relational, o relatie este:
a. O sbmultime a unui produs cartezian a mai multor domenii, submultime caracterizata printr-un nume;
b. O multime de valori atomice caracterizate printr-un nume;
c. O functie cu valori numerice.
60. Fie o relatie R cu atributele A B C D. Proiectia unei relatii de schema R pe multimea de atribute A BE are:
a. 3 atribute;
b. 4 atribute;
c. nu poate fi calculata.
61. Fie doua relatii: R cu atributele A B C D si relatia S cu atributele A C E F. Atunci join-ul natural
(jonctiunea naturala) R >< S are:
a. 4 atribute;
b. 6 atribute;
c. 8 atribute.
62. Fie o relatie R cu atributele A B C D, avand cheia AB si 30 de tuple. Proiectia relatiei R pe multimea de
atribute ABC are:
a. 4 atribute;
b. 3 atribute;
c. nu poate fi calculata.
63. In cadrul modelului relational, schema unei relatii este:
a. ansamblul tuplurilor care compun relatia;
b. numele unei relatii;
c. numele unei relatii urmat de lista atributelor relatiei pentru fiecare atribut specificandu-se domeniul
asociat.
64. Un sistem de gestiune al bazelor de date este:
a. Un model matematic pentru baza de date;
b. Programele care permit interactiunea cu baza de date;
c. Tipul valorilor unei coloane dintr-o relatie.
65. In cadrul modelului relational, un atribut al unei relatii este:
a. O functie indeplinita de o relatie in cadrul bazei de date;
b. O coloana a unei relatii caracterizata printr-un nume;
c. Tipul valorilor unei coloane dintr-o relatie.
66. Cheia unei relatii este:
a. Valoarea conventionala introdusa intr-o relatie pentru a reprezenta o informatie foarte importanta;
b. Combinatii de atribute cu proprietatea de identificare unica a tuplurilor;
c. O multime minima de atribute prin care se poate identifica in mod unic orice tuplu dintr-o relatie.
67. Fie doua relatii: R cu atributele A B C D si relatia S cu atributele A C E F . Atunci produsul cartezian R
x S are:
a. 4 atribute;
b. 6 atribute;
c. 8 atribute.
68. Fie o relatie R cu atributele A B C D si 30 de tuple. Selectia dupa conditia (A= Ionescu) and (B>35) are:
a. 4 atribute;
b. 2 atribute;
c. 30 atribute.
69. Fie o relatie R cu atributele A B C D , avand cheia AB si 30 de tuple. Proiectia relatiei R pe multimea de
atribute ABC are:
a. <= 30 tuple;
b. 30 tuple;
c. proiectia nu poate fi calculata.
70. Fie o relatie R cu atributele A B C D si 30 de tuple. Selectia dupa conditia (A= Ionescu) and (B>35) are:
a. <= 30 tuple;
b. 30 tuple;
c. >= 30 tuple.
71. Fie doua relatii: R cu atributele A B C D si relatia S cu atributele A C E F. Atunci jonctiunea externa pe
relatiile R si S are:
13

a. 4 atribute;
b. 6 atribute;
c. 8 atribute;
nu se poate calcula.

Limbaje de asamblare:
72. Memoria unui sistem 8086 este de:
a. 2^20 octeti
b. 1*10^6 octeti
73. Un segment are lungimea minima de:
a. 16 octeti
b. 2^16 octeti
c. 1 octet
74. Un segment are lungimea maxima de:
a. 16 octeti
b. 2^16 octeti
c. 2^20 octet
14

75. Adresa absoluta se calculeaza prin adunarea:

a. unui reg. de segment pe 16 biti cu un offset pe 16 biti
b. unui reg. de segment pe 16 biti cu 4 zero mai putin semnificativi adaugati cu un offset pe 16 biti
c. unui reg. baza pe 16 biti cu un reg. index pe 16 biti cu un deplasament pe 16 biti
76. Registrii generali sunt folositi pentru:
a. pastrarea operanzilor operatiilor aritmetice si logice
b. pastrarea rezultatelor operatiilor aritmetice si logice
c. pastrarea instructiunilor
77. Registrii pointer si index sunt folositi pentru:
a. pastrarea operanzilor operatiilor aritmetice si logice
b. pastrarea adresei de offset din cadrul segmentului
c. pastrarea instructiunilor
78. Registrii de segment sunt folositi pentru:
a. pastrarea adresei de start a segmentului
b. pastrarea adresei de offset din cadrul segmentului
c. pastrarea adresei instructiunilor
79. 8086 are:
a. 9 fanioane
b. 6 fanioane de stare
c. 3 fanioane de control
80. Modurile de adresare a operanzilor sunt:
a. imediat, registru, direct, indirect
b. baza,index, baza+index, baza+deplasament, index+deplasament,baza+index+deplasament
c. imediat, registru, memorie
81. O variabila simpla este o variabila care reprezinta:
a. o valoare fixa
x
b. o singura valoare
c. o secventa de valori
82. Un tablou este o variabila care reprezinta:
a. o secventa de valor de tipuri diferite
b. o valoare variabila
c. o secventa de valor de tipuri diferite
d. o secventa de valori de acelasi tip
83. O inregistrare (articol, structura) este:
a. o colectie de campuri de date, identice
b. o colectie de campuri de date, obligatoriu de diferite tipuri
c. o colectie de campuri de date, posibil de diferite tipuri
84. O variabila bazata este:
a. o variabila ce are o baza
b. o variabila a carei adresa este data de un pointer
c. o variabila a carei baza este la adresa para
85. O inregistrare de activare este:
a. o inregistrare ce se activeaza automat
b. o inregistrare ce se activeaza recursiv
c. o inregistrare careia i se aloca memorie la fiecare apel de subrutina
86. O subrutina reentranta este o subrutina care:
a. poate fi apelata in timp ce ea este in executie de la un apel anterior
b. se apeleaza pe ea insasi
c. apeleaza anumite subrutine care la randul lor apeleaza subrutina originala
d. fiind suspendata pe timpul aparitiei unei intreruperi, este apelata din nou de rutina de deservire a
intreruperii
87. Primitivele cu siruri contin:
a. pasi de contabilitate
b. pasi de regie
c. operatii primitive
d. instructiuni
88. Mutarea unui sir intr-un loc ce se suprapune cu locul de unde vine:
a. ridica probleme
b. nu ridica nici un fel de probleme
15

89. Operatiile primitive sunt:

a. mutare
b. scanare
c. negare
d. comparare
e. incarcare
f. depunere
g. comprimare
90. Instructiunile cu siruri complexe:
a. contin siruri de o complexitate ridicata
b. realizeaza operatii primitive asupra sirurilor
c. realizeaza operatii complexe asupra sirurilor
d. realizeaza instructiuni complexe asupra sirurilor
e. realizeaza instructiuni ordinare asupra sirurilor
91. Intreruperile software sunt:
a. cele ce apar la intervale regulate de timp
b. cele care sunt apelate din program
c. cele ce apar datorita aparitiei unor evenimente externe
d. cele de tipuri rezervate
92. Intreruperile nemascabile sunt:
a. cele ce apar la pinul NMI al procesorului
b. cele ce se folosesc de exemplu in cazul caderii tensiunii de alimentare
c. cele generate de periferice foarte "performante"
d. cele de tipul 2
93. Intreruperile mascabile sunt:
a. cele ce apar la pinul INTR al procesorului
b. cele generate de periferice
c. cele care au nevoie de un motiv (dintr-un numar dat de motive) pt. a fi acceptate de catre procesor
94. O rutina de tratare a intreruperii salveaza:
a. registrii
b. fanioanele
c. adresa de revenire
95. Instructia INT:
a. nu se executa daca IF este activat
b. nu se executa daca IF este dezactivat
c. se executa indiferent de starea fanionului IF
96. In depanare se foloseste:
a. o instructie INT de tipul 3
b. fanionul TF
c. o intrerupere hardware
97. O greseala de proiectare (corectata) a lui 8086 a fost
a. ca adunarea intreaga da un rest negativ
b. ca ar putea accepta intreruperi dupa modificarea registrului SS
c. procesorul in virgula flotanta da eroare cind face calcule cu mantisa
98. Un procesor subordonat este:
a. un procesor care executa ceva la cererea procesorului principal
b. un procesor care urmareste atent procesorul principal urmarind aparitia instructiunii ESC cand preia
controlul
c. un procesor ce ajuta procesorul principal in efectuarea calculelor
99. Sincronizarea procesorului cu a coprocesorului se face:
a. hardware (prin semnale de comanda si control)
x
b. software (prin instructiunea WAIT)
100. Partajarea resurselor face necesara:
a. utilizarea prefixului LOCK
b. utilizarea prefixului REP
c. existenta unui semnal hardware pe pinul LOCK pe durata unei instructiuni speciale
d. existenta unui semnal hardware de utilizarie a memoriei in mod exclusiv
101. Partajarea resurselor:
a. este o forma de sincronizare intre doua procesoare folosind o resursa comuna
16

b. nu este o forma de sincronizare intre doua procesoare folosind o resursa comuna

Algoritmi i tehnici de programare

1. O variabil de tip pointer este o variabil
a). static
b). dinamic
c). poate fi att static ct i dinamic.
2.Care algoritm de cautare este cel mai indicat in cazul unui tablou care contine urmatoarele elemente:
1 3 4 5 6 7 8 12 17 16 21 24 30 45 60
a). tehnica fanionului
b). cautare binara
c). cautare prin interpolare
3. Metodele directe de sortare a tablourilor se caracterizeaz printr-o performan proporional cu:
a). O ( log 2 N )
b). O ( N log 2 N )
c). O ( N2 )
unde N reprezint numrul de elemente de sortat.
4. Pornind de la secventa urmatoare 13 65 78 23 56 12 55 21 se construieste un ansamblu. Acesta va avea
urmatoarea forma :
a). 12 23 13 21 56 78 55 65
b). 12 21 13 23 78 56 65 55
c). 12 21 13 23 56 78 55 65
5. Care este numarul minim de chei care trebuie inserate initial intr-un arbore B de grad 3 astfel incit acesta
se creasca in inaltime (ajungind astfel pe doua niveluri) ?
a). 4
17

b). 6
c). 7
6. In cadrul tehnicii dispersiei, pe baza funciei de dispersie (hashing) se determin:
a). pentru fiecare cheie un indice de tablou unic la care este inserat cheia n tabloul dispersat
b). pentru fiecare cheie un indice de tablou, putnd rezulta indici identici pentru dou chei diferite
c). mai muli indici de tablou la care cheia poate fi memorat n tabloul dispersat, la alegere, ntruct
funcia de dispersie nu este bijectiv
7. Fie urmatorul fragment de program prin care se doreste sa se insereze un numar ntreg x, dat, ntr-o lista
nlntuit ordonat existent, astfel nct aceasta s rmin ordonat. Cnd se va executa secventa de mai
jos pentru o valoare x mai mic dect orice valoare existent n list n acel moment :
struct nod
{
int cheie;
nod *urm;
};
nod *inceput, *p, *q;
int x;
p=inceput;
if (p!=NULL)
{
while (p->cheie<x) p=p->urm;
q=(nod*)malloc(sizeof(nod));
q->cheie=x;
q->urm=p->urm;
p->urm=q;
}
a). secvena de mai sus va funciona corect
b). noul nod se va insera dupa nodul pe care ar trebui s-l precead a in list
c). noul nod se va insera inaintea nodului pe care ar trebui s-l urmeze in list
8. Se doreste realizarea sortrii fisierului care conine secvena de chei :
12 65 78 23 56 13 55 21 prin interclasare natural.
Dup prima etap de defalcare-interclasare fiierul va arta astfel :
a). 12 13 56 65 78 23 21 55
b). 12 23 56 65 78 13 21 55
c). 12 23 65 55 78 21 13 55
9. O structur de arbore echilibrat AVL este un arbore:
a). binar, pentru care nlimea subarborelui stng este egal cu nlimea subarborelui drept
b). binar, pentru care nalimile subarborilor stng i drept difer cu cel puin o unitate
c). binar, pentru care nalimile subarborilor stng i drept difer cu cel mult o unitate
10. Arborele de acoperire al unui graf reprezint :
a). un subgraf care conine toate nodurile grafului dar numai attea arce cte sunt necesare pentru
formarea unui arbore
b). un subgraf conex al grafului iniial
c). un subgraf al grafului iniial, pentru care exist un drum ntre oricare dintre nodurile sale
11. Ce se intelege prin notatia : g(n) este O(f(n)) ?
a). exist constantele pozitive c i n0 astfel nct g(n) cf(n), oricare ar fi n n0 .
b). exist constantele pozitive c i n0 astfel nct g(n) = cf(n), oricare ar fi n n0 .
c). exist constantele pozitive c i n0 astfel nct g(n) cf(n), oricare ar fi n n0 .
12. Algoritmul lui Dijkstra este utilizat pentru:
a). determinarea tuturilor drumurilor dintre dou noduri date dintr-un graf
b). determinarea arborelui de acoperire minim al unui graf
c). determinarea drumurilor minime cu origine unic ntr-un graf
13. Arborele binar ordonat rezultat in urma inserarii secventiale a secventei de chei
21,25,20,19,27,18,15,23,16,24 are :
a). 2 niveluri
b). 4 niveluri
c). 6 niveluri
18

14. Care dintre urmatoarele variante corespunde traversarii arborelui din figura de mai jos in preordine ?
A
B
E

C
G

D
I

J
M

a). ABEFLKGCHDMINOJ
b). ABEFKLGCHDIJMNO
c). ABEFKGLCHDINMOJ
55. O funcie de dispersie f:CHEI->INDICI de forma i=cheie mod N, unde N reprezint numrul de
elemente dintr-o tabel de dispersie, este utilizat pentru a memora n tabela de dispersie de dimensiune
N=7, cu adresare deschisa, urmtoarea secven de chei : 37, 38, 72, 48, 98, 11,
Ordinea n care cheile vor aprea n tabela va fi :
a). 11 48 37 38 72 98 56
b). 98 56 37 38 72 11 48
c). 98 56 37 38 72 48 11

19