Matief Ctlina

Grupa 1B SIOAM

Ploi acide

Ph-ul reprezinta o masura a activitatilor ionilor de hydrogen (H+) dintr-o solutie si in

consecinta aciditatea sau alcalinitatea acesteia.
Solutiile apoase cu valori ale Ph-ului<7 sunt acide, cele cu valori ale Ph-ului>7 sunt
bazice sau alkaline, iar cele cu valori ale Ph-ului=7 sunt neuter.
Cauzele principale de acidifiere a solului sunt micsorarea posibilitatii de schimb cationic,
acumularea ionilor de Al, degradarea mineralelor, micsorarea activitatii, micsorarea activitatii
biologice, modificarea proprietatilor fizice ale mineralelor si compozitiei chimice a solutiei
solului care favorizeaza multiple procese de axido- reducere si pierderea cationilor principali.
Ploile acide determina efecte directe si efecte indirect asupra plantelor.
Capacitatea de tamponare este proprietatea solurilor de a se opune modificarilor de PH,
se determina prin complexul argilo-humic si prin sistemele carbonat de calciu- bicarbonat de
calciu- acid carbonic, fosfati- acid fosforic. Capacitatea de tamponare creste de la solurile
nisipoase la cele argiloase cu materie organic si carbonate. Ajuta in aprecierea efectelor negative
ale poluantilor aupra solurilor si a celorlalte componente ale mediului.
In natura exista zone unde locurile au albia din sol calcaros. Asemenea lacuri prezinta
capacitatea de a neutraliza aciditatea datorata ploilor acide. Pentru conservarea ecosistemelor
acvatice uneori se adauga calcar maruntit pentru a neutraliza efectele ploilor acide din lacuri.
Capacitatea de tamponare in apele natural este data de capacitatea sistemului de a-si
mentine compozitia constanta si este determinate de dioxidul de carbon din atmosfera, de ionii
HCO3 , CO32, dizolvati in apa de CaCO3 si alte minerale (aluminosolicati).

Mod de lucru:
Se introduce cate 100 ml apa distilata in 2 pahare si 100 ml amestec apa- otet cu valoarea
PH-ului =4 in alte 2 pahare. Intr-un pahar cu apa si unul cu acid se introduce cate otulpina de
filodendron cu Frunze astfel incat tulpina si o parte a unei frunze sa fie acoperita cu lichid. In
acelasi mod se procedeaza cu tulpina de begonia.

Dupa o saptamana se compara tulpinile plantelor din apa cu cele din Solutia acida si se
observa ca plantele cu radacinile in apa distilata au crescut mult fata de cele din solutia acida
care au murit.
Intr-o palnie cu filtrare fixata pe un stativ, se pune hartie cu filtru, se umple cu o proba de
sol, sub palnia de filtrare se pune un pahar Berseliuz curat. Se adauga treptat Solutia apa- otet (se
stie ca are ph=4) peste proba de sol din hartia de filtru. Se colecteaza in paharul Berselius Solutia
care a traversat solul. Se masoara ph-ul solutiei care a traversat stratul de sol din hartia de filtru si
se compara cu Solutia apa-otet indicate.

Rezultate:
-sol gradina -> ph= 5.5
-sol parc -> ph=3.5
-sol curtea scolii -> ph=6
Intr-un pahar Berzelius notat cu eticheta otet se toarna 100 ml din Solutia acida ( otet+
apa la ph=4), iar in alt pahar Berzelius notat cu eticheta otet+ calcar si care contine calcarul se
adauga restul de 100ml de amestec apa- otet. Se agita continutul paharului cu ajutorul unei
baghete de sticla curate.
Ph apa- otet- calcar:
pH1=4
pH2=5
pH3=5.8
pH4=6.5
pH5=6.5
Observatii si concluzii:
Se constata ca ph-ul solutiei apa- otet nu se modifica in timp ramanand 4, in schimb ph-ul
solutiei apa-otet adaugata peste calcar se modifica in timp datorita neutralizarii aciditatii cu
calcarul.