Este o definire a componentelor relativ complecta, careia insa, mai ales astazi trebuie sa-i adaugam

un element in plus: demnitatea nationala.

Suntem saraci pentru ca asa ni se spune si ni se arata in jur. Nu consideram bogatia sufleteasca a
poporului roman, valoarea spirituala si intelectuala, credinta ce poate muta muntii!
Dupa o calatorie in Occident, pe drumul de intoarcere spre Est se instaleaza treptat derizoriul si
saracia, intai parcurgand Ungaria, accentuat in Romania, dar si mai tare mai departe Ce simtiti,rusine
sau durere si manie pentru nedreptate?
Inducerea sentimentului de rusine pentru poporul tau are efecte napraznice asupra venitului national.
Este distrusa solidaritatea si moralul in lupta pentru indeplinirea obiectivelor, forta de munca este
indemnata sa-si paraseasca tara pentru realizare pe alte meleaguri, dar, mai ales se pierd tinerii cei mai
capabili -dezastru echivaland cu un quasi-genocid. Si stim cum a fost pedepsit raposatul presedinte si
pentru multimea auto-exilatilor din vremea sa. Prin cei minim 600.000 plecati si dupa 1989, cu pondere
mare de elemente cu initiativa si perspectiva, viitorul pe termen mediu este sever afectat. Iar prin
insuflarea sentimentului de nemultumire si lipsa de incredere se produce anarhie si nerespectarea
progresiva a legilor si moralei.
In paralel, sistemul afectiv al individului familia, neamul, satul sau orasul in care traieste, subunitati
sociale ale natiunii este atacat prin denigrarea religiilor pamantene si prozelitismul altor culte de aiurea
care propun alte ierarhizari si centre de putere. Particularul confirmand generalul sunt de notorietate
recenta imixtiunile din onorabilul cult musulman, de sorginte fundamentalista siita, sunita, talibana etc
si gravele prejudicii atrase, ca imagine, dar mai ales prin victimele umane negatie totala a credintei.
In aceste timpuri de marasm moral cauti sa intelegi prezentul si indreptarea viitoare culegand parerile
reperelor intelepciunii si totodata cercetand trecutul, cu elementele lui perene.
De ce spune venerabilul Ioan Paul II ca aici este Gradina Maicii Domnului?
De ce prusacul rege Carol I, personaj de mare probitate, devenit ctitorul Romaniei moderne (epoca sa
i-a avut pe Eminescu, Creanga, Caragiale/ Grigorescu, Andreescu, Luchian/ Maiorescu si Hasdeu), la
izbucnirea Primului Razboi Mondial a declarat neutralitatea armata a tarii, in contra intereselor neamului
sau si sacrificandu-si astfel legaturile personale si de sange?
De ce englezoaica regina Maria si suita sa purtau cu mandrie la ocaziile de mare gala, costume
populare romanesti?
De ce inainte de epoca de aurcomunist tinerii eminenti, dar saraci trimisi cu burse in Apus se
intorceau firesc in tara, chiar in proportie de peste 100%, aducandu-si unii sotii straine?
Pentru stadiul tehnicii si conditiilor civilizate de aici sau al bogatiilor care din cauza pradaciunilor si
subdezvoltarii ne-au situat dintodeauna in coada Europei?
Nu, ci pentru ceva care le transcede, de valoare spirituala, faurita in patru milenii, ceeace simti
colindand tara, citindu-i pe Iorga sau Eliade, ascultand intr-o biserica un sfatos preot predicand sau
explicand traditiile locului.
Povestind despre originea neamului, Nicolae Iorga subliniaza ca acesta s-a format cu cca.2000 de ani
inainte de Isus, din tracii stabiliti aici, de factura sedentara, sateasca, fragmentati de insule de sciti nobili
si razboinici,agatarsii, cu mari influente ilire evidente in stabilirea pe inaltimi greu accesibile si
fortificate. Apoi, prin cucerirea romana provincia a avut satele romane pe vatra satelor trace, mai tarziu
cetatile domnitorilor romani s-au asezat unde erau cetatile romane, astfel ca unde sunt orasele noastre
sunt centrele cvilizatiilor anterioare. Spre deosebire de sudul Dunarii, aici s-au pastrat in mare parte
asezarile in aceleasi locuri si cam cu aceleasi nume, hartile Tarilor Romane cuprinzand hartile satelor cu
hrisoave stramosesti au coincis ca hotare din cele mai vechi timpuri.

Si mai subliniaza marele savant ca Tarile Romane sau format foarte incet, organic, una dupa exemplul
si cu ajutorul celeilalte, iar ardelenii find supusi mitropoliilor din ele se obisnuisera sa vada steagurile cu
vulturul Munteniei si zimbrul Moldovei si pe Domnii lor in strana de la biserica
Mircea Eliade complecteaza istoricul, sintetizand ca demnitatea romanesca s-a pastrat ferm si
imbogatit, in principal prin rezistenta taranimii si aportul intelectualilor.
Dupa Iorga, spre deosebire de Apus, cel mai sarac taran dintodeauna statea drept la judecata
suprema a domnitorului, drept pastrat cu mari jertfe in batalii, statul fiind personificat pentru el de un om
bun, drept si viteaz si caruia i se adresa ca si Celui de Sus cu Tu, Doamne.
Eliade remarca rezistenta taranilor din ultima mie de ani la navalirile barbare si asimilarea cu o putere
prodigioasa a elementelor etnice straine, fara alterarea structurii specifice si a puterii de creatie, pastrand
si pamantul si libertatea. Spre deosebire de alte popoare care au disparut sau au devenit cenusii si
sterpe.
Amuzant si magulitor este ca si faimosul academician francez Frederic Dard, cu pseudonimul San
Antonio, autor al seriei de romane omonime face intr-unul dintre ele un lung expozeu relativ la aceste
caracteristici, exprimandu-si uimirea si admiratia.
Cat despre intelectuali, Eliade demonstreaza puterea de influentare a inteligentei si poeziei in istorie,
in special prin momentul Mihai Eminescu. Prin articolele politice (de dreapta) Eminescu a marcat
ideologia multor generatii si, chiar viata natiunii, care si-a insusit in mare parte indemnurile, viziunea si
logica sa. La fel cu el, Hasdeu, Parvan Iorga, Nae Ionescu, Blaga, Brancusi, Rebreanu si altii au asimilat
masiv culturile universale aventurandu-se in toate geografiile spiritului din istorie, ramanand in final
nemarcati de influente si profund nationali in creatie. Asemeni lui Dante, Shakespeare, Cervantes,
Rabelais sau Goethe.
In contrast (si in 1935, ca si mai apoi), libertatea spirituala a creatorilor intelectuali sau populari a fost
atacata de spiritele marginite, de pseudointelectualii fara structura, sterpi, amorfi si bolnavi, fara traditie
si geniu, caracteristici periferiei urbane. Mahalaua n-a putut asimila elementele eterogene nou venite,
generand o colectivitate fara demnitate, grotesca (vezi manelele de azi), stralucit combatuta caricatural de
marele Caragiale. Stilul de cafenea, verva de secatura sceptica, proverbul mixt si impur al intelepciunii de
sluga si enciclopedismul de gazetar nu ne reprezinta, diferenta fiind cea dintre intelectualul creator si
parvenitul papagal.
Dupa ocuparea tarii aceasta adversitate a fost utilizata stiintific in recrutarea cozilor de topor si a
turnatorilor in procesul de aservire prin distrugerea fiintei nationale si a demnitatii, sistematic si continuu
pana azi, cand mass-media si in special televiziunile au un efect devastator. Sub eticheta stangista este
folosita prin ricoseu si dreapta politica.