Mihai Viteazul deschide n istoria poporului romn o nou epoc, care se va desfura sub

semnul marii lui nfptuiri politice: Unirea rilor Romne. Puternica personalitate a marelui domn i
faptele sale, de rsunet european, au dat un nou curs politic istoriei rilor Romne.
Ridicndu-se mpotriva regimului dominaiei otomane i biruind n raporturile cu Poarta, el a
dovedit resursele puterii pe care ara Romneasc le avea. Sporind prestigiul acesteia prin Unirea
rilor Romne, Mihai Viteazul a pus sub semnul ntrebrii, deopotriv, stpnirea otoman i
tendinele de dominaie ale Imperiului Habsburgic i Poloniei. Dar domnia lui Mihai Viteazul, i mai cu
seam stpnirea lui n Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un prim semn al prbuirii
dominaiei ei n viitor. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a devenit un simbol n epoca emanciprii
naionale pentru unirea ntr-o singur ar.
Ca urmare a rzboaielor purtate n Asia, cu perii i, n Europa, cu puterile cretine, cerinele
Imperiului Otoman fa de rile Romne au sporit. Amestecul n treburile interne, abuzurile de tot
felul i tirbirea autonomiei interne vdeau intenia de a le transforma n paalcuri. Tributul rii
Romneti ajunsese la suma de 155 000 galbeni. Singura soluie de a iei din acest impas era o
angajare de puterile cretine n lupta antiotoman.
n aceste mprejurri politice, o parte a boierimii pregtea nscunarea lui Mihai Viteazul
(1593-1601) pe tronul rii Romneti. nainte de a fi domn, a ctigat o vast experien strbtnd
lumea Rsritului. A parcurs toate treptele dregtoriilor, ajungnd ban al Craiovei. Cu asentimentul
sultanului, sprijinit de boieri, de puternica familie a Buzetilor, de Cantacuzinii de la Constantinipol, n
1593 ocup tronul. El a avut i sprijinul principelui Transilvaniei, Sigismund Bthory.
Confruntat de la nceputul domniei cu opresiunea i exploatarea otoman, Mihai ader, din
proprie iniiativ, la Liga cretin. Anterior, din ndemnul lui Rudolf al II-lea, mpratul Austriei,
Sigismund Bthory, urmat de Aron Vod s-au alturat i ei Ligii. n aceste mprejurri, declanarea
rscoalei antiotomane are loc la 13 noiembrie 1594. Mihai a adunat pe creditorii levantini la vistierie
i I-a ucis, lichidnd i o unitate otoman, cantonat n Capital. n continuare, atac cetile de la
Dunre: Giurgiu, Brila, Nicopole etc. ntre timp, la Putinei i Stneti (Ilfov), Mihai nvinge o oaste
ttreasc ce venea din Ungaria, iar la erpteti (Ilfov), o armat otoman. Cu excepia Giurgiului,
unde otomanii rezistaser, toate celelalte ceti din stnga Dunrii sunt cucerite de otile muntene i
moldovene.
ncurajate de victoriile lui Mihai, popoarele asuprite din sudul Dunrii ameninau cu o rscoal
general. Pentru a o prentmpina i, mai cu seam, pentru a reduce rile Romne sub ascultare,

otomanii pregtesc o ofensiv mpotriva rii Romneti. n aceast grav situaie, Mihai trimite o
solie la Sigismund Bthory pentru strngerea alianei. Depind instruciunile domnului, delegaia de
boieri i clerici a ncheiat, la Alba-Iulia, la 20 mai 1595, un tratat cu condiii nefavorabile,
recunoscndu-l pe Sigismund drept suzeran.
Domnul rii Romneti, conform tratatului, era socotit lociitor a principelui. Conducerea rii
era ncredinat unui numr de 12 boieri munteni, care urmau s fac parte din Dieta Transilvaniei.
Pus n faa acestei situaii i datorit apropiatei confruntri cu otomanii, Mihai Viteazul a fost nevoit
s accepte condiiile impuse de Sigismund marii boierimi, dornic i ea s limiteze i ea puterea
domneasc i s i-o lrgeasc pe a ei. S-au prevzut cu acest prilej, i restabilirea vechilor hotare
ale rii i ajutor militar mpotriva otomanilor, precum i subordonarea bisericilor ortodoxe din
Transilvania Mitropoliei din ara Romneasc.
Sigismund, intervenind apoi n Moldova, l-a nlocuit pe Aron Vod cu tefan Rzvan. La 3
iunie, la Alba-Iulia, el a ncheiat i cu acesta un tratat, asemntor celui din 20 mai. Astfel, principele
Transilvaniei a devenit suzeranul celor dou ri Romneti.
Sprijinit de unii boieri munteni n frunte cu Buzeti, Mihai i-a organizat o armat proprie, de
mercenari, format din poloni, secui, cazaci, srbi etc. Alturi de acesta, el i-a format uniti de
clrai, roii, uniti de drbani i voluntari din sudul Dunrii.
Pentru cucerirea liniei Dunrii, intrat sub stpnirea lui Mihai din primele luni ale anului
1595, oastea otoman se pregtea de lupt. Dumanul a ncercat s treac fluviul. Primele tentative
au euat. Mai multe uniti de munteni, moldoveni i cazaci au fcut incursiuni pe malul Dunrii,
pustiind Nicopole i Bagdadul. Insuccesele l-au determinat pe sultan s ncredineze comanda
trupelor btrnului vizir Sinan-Paa, care, ntre 14 i 17 august 1595, a trecut Dunrea la Giurgiu.
Pregtind lovitura decisiv, Mihai, cu 15 000 de oameni, ajutat i de o oaste din Transilvania,
condus de Albert Kiraly, a ales locul favorabil de lupt la Clugreni, pe apa Neajlovului. Folosind
cu pricepere terenul (rul, mlatina, zona pduroas), la 23 august 1595 Mihai a repurtat, i datorit
exemplului personal, o mare victorie.
Armata otoman retras spre Giurgiu se reorganizeaz. Domnul, pentru a evita o nou lupt,
se ndreapt spre muni, ateptnd ajutor de la Sigismund Bthory. ntre timp, Sinan-Paa a ocupat
oraul la Bucureti, ncepnd organizarea rii n paalc. ncercarea de organizare a paalcului a
provocat o categoric opoziie a tuturor forelor sociale i mai cu seam a maselor rneti.
n luna septembrie, 20 000 de ostai trimii de Sigismund, mpreun cu un contingent de
artileriti toscani, se unesc cu oastea refcut a lui Mihai. Ei elibereaz Trgovitea i-I urmresc pe
otomani. Contraofensiva le-a fost uurat de loviturile date de masele populare cotropitorilor
otomani. Ajuns la Giurgiu, o mare parte din oastea otoman i-a gsit moartea n Dunre. Aici,
trupele unite ale rii Romneti, Transilvaniei i Moldovei au zdrobit trupele otomane, care ncercau
s treac Dunrea pe un pod de vase, au ocupat, Giurgiu obinnd o strlucit victorie. Aceast

izbnd a nsemnat asigurarea independenei rii Romneti. Victoria a dovedit c unirea eforturilor
rilor Romne este cheia succesului militar i temeiul pstrrii neatrnrii.
n perioada care urmeaz, n relaiile cu Poarta, Mihai alterneaz negocierile cu politica de
confruntare armat. Aciunile lui sunt tot mai ndrznee i ncununate de succes. n aceti ani
reapare ns i opoziia boiereasc, nemulumit de domnia lui autoritar. Uneltirile de la Istanbul
pentru a aduce un nou domn, comploturile boiereti, nvlirile ttarilor, inteniile polonilor de a pune
n scaun pe Simion Movil, fratele domnului moldovean, precum i confruntrile dintre imperiali i
otomani n Ungaria l fac pe Mihai s-i dea seama c singura soluie posibil este pacea cu
otomanii, n condiiile recunoaterii domniei i independenei rii. Mihai ncheie pacea cu otomanii n
1597, nu nainte de a fi ntrit aliana cu Transilvania. Pacea cu Imperiul Otoman a fost determinat
de politica nedecis a Imperiului Habsburgic, de nscunarea lui Ieremia Movil n moldova de ctre
Polonia i de renunarea lui Sigismund la tron n favoarea austriecilor. n aceste mprejurri, pentru
ara Romneasc se prefigura o situaie dificil.
Convins c pacea cu Imperiul Otoman nsemna de fapt un armistiiu, duce tratative cu
Imperiul Habsburgic i semneaz un tratat, n 1598. Aceasta a anulat preteniile de suzeranitate ale
principelui Transilvaniei asupra rii Romneti. Mihai s-a dovedit cu acest prilej un mare i iscusit
diplomat, tiind s deschid noi posibiliti de afirmare a rii i planurilor sale de viitor. Introducerea
n tratatul cu imperialii a clauzei domniei ereditare n familia domnului i a independenei rii
mrturisete gndurile politice ale marelui voievod.
Mihai a desfiinat, n condiii externe nu ntotdeauna favorabile i sub presiunea boierimii,
dreptul de liber strmutare a ranilor, legndu-I de glie (1595-1596). Documentele afirm c
ranul care pe undeva va fi acolo s fie rumn venic, unde se va afla. Au fost transformai n erbi
i unii rani liberi i oreni, retrai n faa pericolului otoman n timpul rzboiului i aezai pe
pmnturile boiereti. Prin acest act, Mihai a servit interesele boierimii. A urmrit n acelai timp,
ntrirea puterii centrale, asigurarea de venituri boierimii i domniei n vederea susinerii politicii de
independen.
Situaia politic a rii prea pentru un moment parial consolidat. Nu dup mult timp ns,
politica oscilant i nehotrt a lui Sigismund, revenit la tron pentru scurt vreme, aduce pe tronul
Transilvaniei pe cardinalul Andrei Bthory, sprijinitor al politicii poloneze. Aceasta a nsemnat
renunarea la politica de independen fa de otomani. n aceeai vreme, apropierea de Polonia
deschidea calea lui Simion Movil spre tronul rii Romneti. Momentul impunea o soluie imediat,
hotrt, fiindc dominaia polonez n rile Romne ar fi dus la anularea rezultatelor politice
obinute de Mihai Viteazul. Era ameninat independena rii Romneti i, de asemenea, sistemul
politic ntemeiat pe aliana rilor Romne. Cu att mai mult, cu ct Andrei Bthory a adoptat o
politic hotrt dumnoas fa de Mihai, cerndu-i recunoaterea suzeranitii, apoi prsirea rii.

Contient de destrmarea coaliiei antiotomane, Mihai i-a dat seama c, n aceste

mprejurri politice primejdioase, numai unirea rilor Romne sub o singur crmuire mai putea
salva independena obinut cu attea sacrificii.

Campania din Transilvania

Mihai, ca i mpratul Rudolf, dorea nlturarea lui Andrei Bthory i scoaterea Transilvaniei
din sistemul politic polon favorabil alianei otomane. Pentru aceasta trebuiau ntreprinse msuri
energice. Mihai Viteazul are meritul de a fi luat singur hotrrea nlturrii lui Andrei Bthory i de
eliberarea Transilvaniei n vederea nfptuirii unirii rilor Romne. n fruntea unei armate Mihai trece
din pasul Buzului (14 octombrie 1599), ptrunznd n Braov. A doua coloan, adus din Oltenia de
ctre boierii Buzeti i de banul Udrea, a ptruns n Transilvania prin pasul Turnu rou. Cele dou
armate au fcut jonciunea la Tlmaciu, lng Sibiu. Mihai dispunea acum de peste 20 000 de ostai.
Btlia cu otirea lui Andrei Bthory s-a dat la elimbr, lng Sibiu (28 octombrie 1599). n
sprijinul lui Mihai au venit i vreo 2000 de secui, condui de Moise Szkely. Lupta s-a sfrit cu o
strlucit victorie a lui Mihai. Acest succes a nsemnat readucerea

Transilvaniei

la

aliane

antiotomane i unirea sa cu ara Romneasc. Victoria lui Mihai Viteazul a contribuit la declanarea
unor puternice micri rneti ndreptate mpotriva nobililor. Iobagii - spun izvoarele ncepur s
se mite, ntemeindu-se pe ncrederea ce le-o da un principe de naia lor. La 1 noiembrie , primit cu
mult alai, domnul a intrat n Alba-Iulia, capitala Transilvaniei.
Dup ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat msuri menite s consolideze unirea
celor dou ri. Dei a meninut Dieta, el a subordonat-o politicii domneti. A introdus boieri munteni
n Consiliul principatului; Teodosie Rudeanu a fost numit logoft pentru ambele ri; a numit n
cetile Transilvaniei cpitani dintre oamenii lui de ncredere; a dat porunci n limba romn; a fcut
danii pe seama nobilimii romne. n aceeai vreme, a obligat dieta s acorde drept de punat
satelor romneti i scutire de robot preoilor romni. Se cristalizeaz ideea considerrii religiei
ortodoxe ca religie recept i a aezat Mitropolia Ortodox a Transilvaniei la Alba-iulia. A ntrit
secuilor vechile liberti, ca unora ce au otit pentru binele obtimii cretineti, adic mpotriva
otomanilor. Mihai Viteazul ncearc s creeze o baz social, mai cu seam romneasc, domniei.
Toate aceste msuri au artat tendina de unificare politic a celor dou ri romne. ncercarea de a
introduce administraia romn i, n general, politica lui Mihai Viteazul au nemulumit nobilimea i au
nrutit raporturile cu mpratul.

Campania din Moldova

Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei ri romneti, trebuia nlturat
Ieremia Movil, supus polonilor, tributar otomanilor i duman al lui Mihai. n primvara anului 1600,
o armat condus de Mihai a trecut prin pasul Oituz naintnd pe Trotu, iar alta prin pasul Rodna,
sub conducerea lui Baba Novac. Din sud, din ara Romneasc, nainta oastea condus de Nicolae
Ptracu, fiul lui Mihai.

Sigiliul lui Mihai Viteazul

Otile moldovene au trecut de partea gloriosului domn, uurndu-I biruina. Dup trei
sptmni, toat Moldova se afla sub stpnirea lui Mihai. Pentru prima dat n istorie, cele trei ri
Romne erau unite sub aceeai crmuire. De acum nainte, Mihai se va intitula domn al rii
romneti, al Ardealului i a toat ara Moldovei.
nfptuirea unirii politice a rilor Romne de ctre Mihai Viteazul, n condiiile politice ale
epocii, a rspuns unei necesiti istorice. Ea venea ca o ncoronare a unei ndelungate evoluii
istorice, la care au colaborat o seam de factori. n primul rnd, faptul c rile Romne, pe
deasupra separatismului politic, reprezentau o singur civilizaie, creaie a poporului romn, unitar
prin originea lui etnic, prin limb, cultur i religie. Ideea o exprimau boierii munteni, ntr-om
scrisoare prin care cereau a fi la un loc cu ara Romneasc, fiindc suntem toi de o limb i o
lege. Ideea solidaritii ntre romni s-a vzut i n atitudinea ranilor de origine romn din
Transilvania care, la vestea victoriei de la elimbr, s-au ridicat mpotriva nobilimii maghiare.

Unirea Tarii Romanesti, a Moldovei si a

Transilvaniei sub Mihai Viteazul (1600).

Din ceste dovezi i din altele se vede c n societatea romn, n secolul al XVI-lea exista o
activ contiin de neam. Aceasta s-a exprimat i prin scrisul n limba naional. Unirea rilor

Romne s-a ntemeiat i pe legturile economice dintre rile Romne n evul mediu, care au creat
premisele unificrii politice.
ntre factorii care au stat la baza Unirii a fost i solidarizarea rilor Romne n lupta
antiotoman de-a lungul istoriei medievale, de la Mircea la Iancu de Hunedoara i tefan cel Mare.
Strnsele legturi politice i coaliiile antiotomane au contribuit la apropierea rilor Romne i la
cristalizarea ideii unirii. Dac la aceasta adugm evenimentele recente, victoria de la Clugreni
prin fora armat a celor trei ri Romneti, avem prezente temeiurile hotrrii lui Mihai Viteazul i
ale marii nfptuiri.
nfptuirea politic a lui Mihai a strnit nemulumirea dumanilor externi i interni. Formarea
unui stat puternic nu era pe lacul habsburgilor, polonilor i otomanilor, fiecare urmrind s
stpneasc rile Romne. Nobilimea transilvnean submina realizarea lui Mihai Viteazul,
vzndu-i ameninate pivilegiile sociale i politice.
n lipsa lui Mihai din Transilvania, nobilimea s-a rzvrtit i a trecut de partea generalului
imperial Gheorghe Basta, depunnd jurmnt mpratului, la Turda. n faa acestei situaii, Mihai
nfrunt oastea nobilimii i a lui Basta la Mirslu, lng Aiud (18 septembrie 1600). nfrnt, se
retrage spre Fgra. n Moldova, polonezii l readuser pe Ieremia Movil, continundu-i apoi
naintarea n ara romneasc, pentru instalarea lui Simion Movil.
Cu oastea sa, pentru a prentmpina aciunea polonezilor, Mihai a trecut munii, dar a fost
nfrnt. n aceste condiii, domnul se ndreapt spre Curtea imperial, pentru a-I solicita ajutor
mpratului. Mihai ajunge foarte curnd la nelegere cu mpratul, deoarece nobilimea se rsculase
mpotriva reprezentanilor mprteti, proclamndu-l, din nou, principe pe Sigismund Bthory.
Astfel, oastea lui Mihai i oastea lui Basta pornesc la nlturarea lui Sigismund. ntre timp,
boierii Buzeti au alungat din ar pe Simion Movil i oastea polon. Lupta cu Sigismund Bthory sa dat la Guruslu, lng Zalu (la 3 august 1601), Sigismund fiind nfrnt. Mihai era din nou domn al
rii Romneti i pe cale de a se nstpni n Transilvania. El putea de acum s continue opera de
refacere a Unirii. Basta, dominat de ambiii proprii, fiind convins de adeziunea curii imperiale care
dorea Transilvania pentru imperiu, a pus la cale asasinarea lui Mihai, svrit la 9 august 1601, n
tabra de lng Turda.
Concluzii:
Mihai Viteazul a fost una dintre marile personaliti ale istoriei noastre din toate timpurile.
Militar nzestrat cu caliti excepionale, a fost i un diplomat care a tiut s aprecieze momentele
istorice grave pe care le traversa ara. Soluiile sale dovedesc un ataament pentru ideea de aprare
a civilizaiei europene, pe care o i exprim, continund o tradiie a istoriei romneti. n acest sens,
nu numai c s-a integrat Ligii Cretine, dar a asociat elurilor acesteia elementul eliberrii popoarelor
din Balcani de sub dominaia otoman, cu gndul la independena acestora. A rectigat
independena rilor Romne i a fost nfptuitorul primei uniri politice din istoria poporului romn. El

a ncercat s-o consolideze, ntemeind-o pe existena poporului romn din cele trei ri. Unirea a fost
un fapt obiectiv, necesar, aa cum vor fi i mplinirile de mai trziu. Ea s-a nfptuit dinspre ara
Romneasc care, prin numele ei, ntruchipa un sens unificator.

MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)

Mare Ban al Craiovei

"domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata tara Moldovei"
realizatorul primei uniri a celor trei tari romane (1600-1601)
"...se zice ca Romanul (Mihai Viteazul - n.n.) este foarte tare si ca planurile lui cresc potrivit cu
izbanzile"
Henric al IV-lea, rege al Frantei (1593-1616)
"... un barbat vestit si ales prin nastere, cat si prin statura lui mandra. De asemenea era
vrednic de lauda cea mai mare prin virtutile cele mai alese, prin marea sa evlavie catre
Dumnezeu, prin iubirea de tara, prin bunavointa fata de cei deopotriva cu el, in sfarsit fata de
toti, prin dreptate, adevar, statornicie, marinimie si deprinderea altor virtuti de acest fel. Pe
langa acestea, era drag tuturor celor buni pentru darurile inalte ale sufletului lui nobil cu
adevarat, pornit chiar prin fire sa savarseasca ispravi grele, ca si prin cuvantul sau, care, de
cate ori era nevoie si chiar fara pregatire dinainte, ii iesea din gura bland si intelept."
Baltazar Walter Silezianul, "Scurta si adevarata descriere a faptelor savarsite de Io Mihai,
Domnul Tarii Romanesti", aparuta la Gorlitz, 1599
"Este un lucru demn de cea mai mare consideratie si de glorie eterna, intrucat ceea ce nu au
putut realiza atat de multi imparati, regi si principi a izbutit un Mihai, cel mai neinsemnat si
mai sarac dintre duci, anume sa invinga ostile marelui Sultan."
Edward Barton, agent englez la Istanbul, 7 noiembrie 1595
"Nu pot sa nu va comunic ca din zi in zi creste teama atat in pieptul cat si in sufletul fiecaruia
din cauza marii valori pe care o demonstreaza in aceste parti ale Europei acest nou Alexandru
(cel Mare), caruia ii spune Mihai Voievodu."
Misionarul franciscan la Constantinopol Eustachio Fantena, 17 octombrie 1958.

CRONOLOGIE
1558
S-a nascut Mihai Viteazul, fiu al lui Patrascu cel Bun (domnitor al Tarii Romanesti intre anii 15541557).
Dupa unii istorici, s-a nascut in 1557.
1588
Ocupa in ierarhia administrativ-politica a tarii dregatoria de Ban Mic sau Banisor de Mehedinti.
1588 (sfarsitul anului)
Ocupa dregatoria de Mare Stolnic in domnia lui Mihnea Turcitul
1591
Mare Postelnic in domnia lui Stefan Surdul
1591
Zideste manastirea "Mihai Voda" din Bucuresti
1592
Ocupa dregatoria de Mare Aga, si chiar Ispravnic, in locul unchiului sau Iane, care locuia la Istambul
1593
Mare Ban al Craiovei in timpul domniei lui Alexandru cel Rau
1593 (septembrie)
Este numit Domn al Tarii Romanesti de catre Poarta Otomana. Intrarea in Bucuresti si ocuparea
tronului au avut loc pe 11 octombrie.
1594
Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", ce reprezenta alianta puterilor crestine impotriva turcilor. A
incheiat si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si cu Aron Voda
(Tiranul), domnul Moldovei.
1594 (toamna) - 1595 (primavara)
Campania militara impotriva turcilor.
1594 (3 noiembrie)
Incepe actiunea de lichidare a creditorilor straini si a detasamentelor turcesti care-l supravegheau pe
domn.
Concomitent a inceput aceeasi actiune la Iasi, condusa de Aron Voda.
1594 (noiembrie - decembrie)
Restabilirea hotarului Tarii Romanesti pe Dunare. Ostile Tarii Romanesti au atacat Giurgiu, au
distrus Cetatea de Floci, Harsova si Silistra.
1595 (ianuarie)
1 ianuarie - Au fost eliberate cetatile Harsova si Braila.
8 ianuarie - Au fost atacate localitatile de la sud de Dunare: Silistra, Macin, Sistov, Nicopole,
Rahova.
10 ianuarie - Au fost infrante ostile otomane care asediasera Cetatea de Floci.
14-16 ianuarie - Luptele cu tatarii, care sunt infranti la Putinei si Stanesti. La Serpatesti sunt infrante
ostile unite otomane si tataresti. Mihai Viteazul a trecut Dunarea, infrangand la Rusciuk ostirea
pasalelor Hasan si Mustafa, care primisera ordin sa-l inscauneze pe tronul Tarii Romanesti pe
Bogdan, fiul lui Iancu Voda.
1595 (ianuarie - martie)
Ostile Tarii Romanesti au atacat Silistra, Harsova, infrangand si garnizoana otomana condusa de
Cara Caves din Cetatea Brailei. Au fost atacate cetatile Cervena, Turtucaia si Nicopole pentru a-i
impiedica pe turci sa-l alunge pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei.
1595 (10/20 mai, Alba Iulia)
Reprezentantii lui Mihai Viteazul (boieri si prelati) si cei ai lui Sigismund Bathory incheie un tratat de
alianta prin care Tara Romaneasca devine vasala Transilvaniei, iar Mihai Viteazul o va conduce in
calitate de Locotenent Domnesc. Inclusiv principele Transilvaniei fagaduieste ajutor militar impotriva
turcilor.
1595 (13/23 august)

Batalia de la Calugareni pe apa Neajlovului unde ostirea otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost
infranta si zdrobita de ostirea Romana.
1595 (6 octombrie)
Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al
domnului Moldovei, Stefan Razvan, si al marelui duce de Toscana, a silit ostirea otomana sa se
retraga, eliberand Targovistea. La 12 octombrie a fost eliberat Bucurestiul, iar la 20 octombrie a fost
eliberat Giurgiu. Hotarul Tarii Romanesti se stabileste pe Dunare, fiind eliberata si Braila.
1595
Polonii impun ca domn al Moldovei pe Ieremia Movila.
1596
Actiuni de lupta si armistitiu cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti a intreprins o serie de
incursiuni in sudul Dunarii, ducand lupte cu turcii la Vidin, Plevna si Nicopole, la Turnu si la Babadag.
A fost nimicita garnizoana turceasca din Cetatea Cladovei si recucerita Braila. Au fost infrante ostile
tataresti ce au atacat Buzaul, Gheorghita si Bucurestiul.
1596 (9/19 decembrie)
Mihai Viteazul se intalneste cu Sigismund Bathory la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere
hotarata impotriva turcilor. Sigismund Bathory oscileaza intre sprijinul acordat Tarii Romanesti si
incheierea pacii cu turcii.
1595 - 1597
Mihai Viteazul a ridicat la Alba-Iulia, in afara zidurilor cetatii, o noua catedrala si resedinta
mitropolitana.
1597 (ianuarie)
Sultanul otoman a trimis steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand independenta Tarii
Romanesti.
1597 (12 februarie)
Solii lui Mihai Viteazul solicita imparatului Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si
sa li se asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate.
1598 (30 mai / 9 iunie)
Tratatul de la Targoviste (Manastirea Dealu). Imparatul Rudolf al II-lea se angajeaza sa-i asigure lui
Mihai Viteazul, lunar, plata a 5000 de soldati si la nevoie "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de
razboi, iar Mihai Viteazul sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara
Romaneasca si din partile Ungariei. Imperiul recunoaste domnia lui Mihai si a urmasilor sai asupra
intregii tari.
1598 (2/12 iunie, Targoviste)
Incheierea Tratatului de Pace cu Gazi Ghirai, hanul tatarilor.
1598 (septembrie)
Reluarea ostilitatilor cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti, organizata si condusa de Mihai
Viteazul, a purtat o serie de lupte cu turcii in sudul Dunarii la Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna. La 6
octombrie au continuat ostilitatile cu Imperiul Otoman, dupa infrangerea ostilor turcesti de la Oblucita
(Isaccea).
1598 (16 octombrie)
Poarta otomana este nevoita sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscandu-l ca domn al
Tarii Romanesti si pe fiul sau Nicolae Patrascu mostenitor al tronului.
1598
Cu ocazia atacului turco-tatar asupra Oradei, Mihai Viteazu, fidel aliantelor, trimite un ajutor de 1500
de osteni comandati de aga Lecca.
1599 (29 martie)
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei
Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.
1599 (16/26 iunie)
Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in
pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a
neutraliza ostilitatile Portii.

1599 (august)
Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.
1599 (toamna)
Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca
Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de
Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai
Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.
1599 (18/28 octombrie)
Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei
Bathory.
1599 (1 noiembrie)
Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de
episcopul Napragy.
1599
Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al
romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.
1599 (noiembrie)
Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan
al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.
1600 (1/11 februarie, Pilsen)
Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si
rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al
Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie
barbateasca.
1600 (8-9 mai)
Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.
1600 (27 mai)
Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu,
Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".
1600 (10 septembrie)
Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele
unguresti.
1600 (octombrie)
Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.
1600 (octombrie)
In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea acesteia.
1600 (19-20 octombrie)
Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan
Zamoiski.
1601 (1 si 5 martie)
Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui
Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.
1601 (3 august)
Batalia de la Guraslau. Ostirea lu Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund
Bathory.
1601 (9/19 august) Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.