Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944.

Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan

european prin infrangerea Germaniei in timpul primului razboi mondial, prabusirea imperiului
Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si
integrarea in ritmul european de modernizare.
Literaturii tendintelor umaniste democratice care domina in epoca i se opun forme de
ideologie rasiste: fasciste, reactionare. De aceea, literatura cunoaste conflicte si polemici
violente. In acest context se impun personalitati ca: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil
Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor
Vianu.
Reviste si curente
Dupa primul razboi mondial apar ziare cu pagini literare, iar revistele literare sporesc la
numar. Ca exemplu putem da revista "Viata romneasca". Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub
conducerea lui Constantin Stere si a lui Paul Bujor, director stiintific devine profesorul dr. Ion
Cantacuzino proprietarii revistei fiind Constantin Stere, Ion Botez si Garabet Ibraileanu. Din
1915, directorul unic al revistei ramne Garabet Ibraileanu. n timpul Primului Razboi Mondial
revista si nceteaza aparitia, pna n 1920 cnd reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930
revista se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din
1948 va aparea seria care continua si astazi.
n perioada interbelica disputele literare se duc n jurul modernismului si al
traditionalismului.
Modernismul denumeste tendinta inovatoare ntr-o anumita etapa a literaturii si apare n
secolul al XX-lea, opunndu-se traditionalismului si proclamnd noi principii ale creatiei.
Tendinta modernista sustine:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei

Teoria imitatiei
Eliminarea decalajului n cultura
Trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana
Cultivarea prozei obiective
Cultivarea lirismului subiectiv
Promovarea scriitorilor tineri

n literatura romn, Eugen Lovinescu teoretizeaza modernismul n revista "Sburatorul" si

n cenaclul cu acelasi titlu. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti ntre anii 1919-1922 si apoi
ntre 1926-1927, conducatorul ei fiind Eugen Lovinescu. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta
mai ndelungata, ntre 1919-1947. Obiectivele gruparii erau:
1. promovarea tinerilor scriitori
2. imprimarea unei tendinte moderniste n evolutia literaturii romne.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu,
George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.

Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de constituire. Eugen Lovinescu

si dezvolta conceptiile sale moderniste n lucrarile Istoria civilizatiei romne moderne si
Istoria literaturii romne contemporane.
Dintre colaboratorii la revista literara "Sburatorul" ii amintim pe Ion Barbu, Ilarie
Vorunca, Tristan Tzara si altii.

Prin traditionalism se ntelege continuarea vechilor curente traditionale, prelundu-se ideea

ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se
adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa, care ar fi
elementul esential de structura al sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de
cultura cu adevarat romneasca trebuia sa includa n substanta ei ideea de religiozitate.
Revista traditionalista este "Gndirea", care apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar
Petrescu. n 1922, revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va
continua sa apara pna n 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda n operele lor
particularitatile sufletului national, prin valorificarea miturilor autohtone si credintelor stravechi.
Dintre scriitorii traditionalisti ii amintim pe Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu
"Revista fundatiilor regale apare lunar la Bucuresti n doua serii. Prima ntre 1934-1945 si
a doua ntre 1945-1947. Revista si propune sa fie o publicatie cu radacini n toate terenurile
activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe
directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru
Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti.
Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu,
Hortensia Papadat-Bengescu.
n aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct
de plecare curentul nonconformist numit dadaism. Acesta a aparut initial la Zrich, sub
conducerea lui Tristan Tzara. Dadaistii si exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa
opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungnd n
domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si
suprarealismul.