Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n Finlanda triesc circa 5,4 milioane de oameni, majoritatea fiind concentrat n regiunile sudice.*2+ n
termeni de suprafa, este a opta ar din Europa i cea mai rarefiat populat ar a Uniunii Europene.
Din punct de vedere politic, este o republic parlamentar, cu un guvern central aflat n capitala
Helsinki, i cu guverne locale n cele 336 de comune i o regiune autonom, Insulele land. Circa un
milion de locuitori triesc n Zona Metropolitan Helsinki (format din Helsinki, Espoo, Kauniainen i
Vantaa) i o treime din PIB se produce acolo. Alte mari orae sunt Tampere, Turku, Oulu, Jyvskyl, Lahti
i Kuopio.
Din secolul al XII-lea i pn la nceputul secolului al XIX-lea, Finlanda a constituit provincia estic a
Suediei. Apoi a devenit Mare Ducat autonom n cadrul Imperiului Rus pn la Revoluia Rus. Aceasta s-a
soldat cu declararea independenei Finlandei, urmat de un rzboi civil n care roiii pro-bolevici au
fost nvini de albii pro-conservatori cu ajutorul Imperiului German. Dup o scurt tentativ de a
nfiina o monarhie, Finlanda a devenit republic. Experiena Finlandei n al Doilea Rzboi Mondial s-a
centrat pe trei conflicte armate separate: Rzboiul de Iarn (19391940) i Rzboiul de Continuare
(19411944) mpotriva Uniunii Sovietice; i Rzboiul Laponiei (19441945) mpotriva Germaniei Naziste.
Dup sfritul rzboiului, Finlanda a aderat la Naiunile Unite n 1955, la OECD n 1969, la Uniunea
European n 1995 i la zona euro de la nceputul ei n 1999. n aceast perioad, a construit un amplu
stat social. Finlanda s-a industrializat trziu, rmnnd ar predominant agrar pn n anii 1950. Dup
aceea, dezvoltarea economic a fost rapid, astfel nct, cu un venit pe cap de locuitori de 49.000 de
dolari (2011), Finlanda este una dintre cele mai bogate ri din lume. Conform unor msuri, Finlanda are
cel mai bun sistem de educaie din Europa i este considerat una dintre cele mai panice i mai
competitive din punct de vedere economic ri din lume. S-a clasat i ca una dintre rile lumii cu cea
mai mare calitate a vieii.