Crearea Uniunii Europene

La sfritul anilor 80, schimbrile politice a facut ca Comunitatea European s creasc

cooperarea si integrarea. Odat cu prbuirea comunismului in Europa de Est, statele excomuniste au cerut Comunitaii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute
multe din aceste ri dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o
Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei.
Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest i Frana au cerut o conferina
intraguvernamental pentru a cuta o mai mare unitate. O conferina intraguvernamental este
o ntlnire ntre membrii, prin care se incepe procesul schimbrii tratatelor Comunitii
Europene. O alt astfel de edin a avut loc in 1989 pentru a pregati un program i o structur
pentru uniunea monetar, prin care membrii ar trebui s adopte o singura moneda. Primul
Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei uniti, dar in 1990 John Major a devenit
prim ministru si a adoptat o pozitie mai tolerant in legatur cu unitatea european. Aceste
conferine au inceput munca la o serie de nelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.
Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana i a avut intenia de a extinde integrarea
politic, economic i social dintre statele membre. Dup discuii lungi a fost acceptat de
ctre Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al
Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetar (UEM). Sub UEM membrii UE
trebuie sa adopte o singur moneda pn in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea
nite criterii stricte pe care statele membre trebuiau s le ndeplineasc nainte de a intra in
UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate i
straine mai integrate si pentru a ncuraja o cooperarea mai mare intre guverne n ceea ce
privete chestiuni judiciare si legate de poliie. Statele membre au acordat organelor de
guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate
de mediu, sntate, educaie si protecia consumatorului.
Noul tratat a strnit mult opozii si ngrijorare din partea cetenilor UE. Muli oameni erau
ngrijorai din pricina UEM care ar nlocui monedele naionale cu o singur moned
european. Marea Britanie a refuzat s accepte o parte din elementele tratatului i astfel ea nu
va face parte din UEM i nu va participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht
care subliniaz obiective n politica social i cea legat de angajai. Alegatorii danezi au
refuzat ratificarea printr-un referendum, n timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea
Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece funcia de membru
in UE ncalc Constituia. ntr-o edin de urgen a Consiliului European Danemarca a
refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor ntrzieri UE n-a fost inaugurat
oficial dect abia in noiembrie 1993.
Reaciile populare mpotriva unor aspecte si consecine ale Tratatului Maastricht a dus la o
alt conferin intraguvernamental care a inceput in martie 1996. Aceasta conferin a produs
Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht i alte documente de baza ale UE.
Aceste schimbri aveau rolul de a face Uniunea European mai atractiva oamenilor de rnd.
Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor s coopereze in crearea de slujbe pe tot teritoriul
Europei, protejarea mediului, imbuntirea sntaii publice i respectarea drepturilor
consumatorilor. n plus, Tratatul oferea ndepartarea barierelor de a cltori i imigra ntre
statele membre cu excepia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul
ddea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de
membrii UE la 2 octombrie 1997.