Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsurile Examne PW 2011
Încărcat de
Luca DorinaTitlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Raspunsurile Examne PW 2011
Încărcat de
Luca DorinaDrepturi de autor:
Formate disponibile
Subiecte de examinare la disciplina Programarea WEB
1.
WEB-site -noiuni de baz: un site web-este alcatuit din mai multe pagini web ,este accesibil vizitatorilor prin
intermediul protoclolului PHP ,dela SERVER BROWSER.
- o pagina web.este un document creat cu ajutorul unui limbaj de programare cum ar fi :HTML.PHP,ASP.
-pagini statice,doar eslem. HTML, Codul sursa vizualizat in browser este identic cu cel stocat pe disk, Nu ofera
interzactivitate.
- pagini dinamice : Continutul lor este creat dinamic.La baza-tehn. Client-side scripting, Ofera interactivitate.
-O Aplicatiile web : sisteme software bazat pe tehnologiile si standardele consortiului World Wide Web, care ofera resurse web
specifice prin intermediul unei interfete utilizatorilor numita browser web.
2. Principiile de proiectare a resurselor WEB :
-Etapa 1-proiectare(Design) Etapa 2- Promovare(Marketing) Etapa 3-Gazduirea (Hosting) Etapa4-Administrare
3.
Neajunsurile Fecvente in crearea sit-turilor :- Design respingator , site-ul se incarca greu, --Elemente
nefunctionale in site.-- Reclama mult pre agresiva.
4. HTML: Elemente de baz : procesoare textuale (ex: NotePad)
-editoarele special HTML-Kit, -Pachetele specializate pentru crearea paginilor web in cre obiectele se intorc interactive,
iar codul HTML se genereaza auyomat (NetObjec Fusion, Dreamweaver.
-HTML utilizeaza pentru descrierea documentelor web etichetele(TAGURILE)
5.
HTML: Structura documentului.:
HTML>
<HEAD>
<TITLE>Denumirea documentului</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
continutul documentului
</BODY>
</HTML>
6. HTML: Formatarea elementelor in HTML :
<B> ...</B>
<I> ... </I ;
<U> ... </U>.
<FONT SIZE=xCOLOR=y> ... </FONT>
7.
-
HTML: Crearea tabelelor in HTML
<tr> insereaza o linie in tabel9eng table row), <th> formeaza capul tabelului (eng. Table head), < td> (eng.
Table data) formeaza o celula.
8.
HTML: Legturi (link-uri) i ancore in HTML:
Hiperlegaturile se introduce cu tagurile <A> </A> , Ele se pot crea catre adrese URL, fisiere, resurse aflate poe
aceeasi calculator si o zona din doc. HTML current.
HREF- permite asocierea unei adrese URL
NAME-numele hiperlagaturii dintr-o pagina catre care se face referinta, in cazul unui link intern.
9. HTML: Crearea formularelor - Tag -urile de baza si atributele lor.
Un formular se definste cu tag-ul : <form> </form> foloseste urmatoarele attribute :action si method
<imput> </imput>
name
value
10. HTML: Preclucarea datelor din formular (Metoda GET, Metoda POST)
Metoda GET si Metoda POST aceste valori specific ace metoda HTTP va fi folosita pentru a trimite continutul
formularului la server.
11. PHP: Caracterizarea general i noiunile de baz a limbajului.
PHP- este un limbaj tip script, cross nplatfofm, HTML embedded, server side,.
PHP o mihtura de 3 elemente : text , cod HTML , script PHP.
Avantajele limbajului PHP : -traditionalitate; -simplicitate; - eficitate ; - securitate; -flexibilitate.
Programele PHP pot fi execuate in doua metode : ca scenariu pe web-server; ca programe de consola.
12. PHP: Sintaxa limbajului : fisiere au extensia .php. ; codul PHP de obicei se incepe cu < ?php si se termina
cu ?> .
comentarii // /* */
variabilele nu se declara ci se ilustreaza incep cu semnul $
Peratorii identici cu C/C++.
Structuri conditionale ( if-else , swith ) si repetitive (for,while. Do-while)
identice cu C/++.
Fiecare linie de cod PHP (dupa terminare) trebuie inchisa cu punct si virgula ;
Afisare tehtului pe ecran se foloseste operatorul <<echo>>
13. PHP: Caracteristicile principale ale variabilelor :
In PHP variabilile se incep cu simbolul dolarului ($).
La fel trebuie mentionat ca variabile in PHP sunt
sentitive la tipul literei.
Variabilele sunt elemente ce au o anumita valoare la un momont dat. Valoare unei
variabile se poate schimba de-a lungul executiei unui script.
Declarare variabil. Se realizeaza in acelasi timp cu initializarea lor. Atribuirea unei valori se face cu :
<nume variabila>=<valoare> ;
Esista de 2 tipuri : predefinite si de utilizator
14. PHP: Variabile predefinite :
Sunt Variabile limbajului, care au denumiri specifice si datele lor sunt oibtinute de la scenariu direct de la
serverul executant : variabile-globale
Variabile pentru trimiterea datelor
Variabile HTTP coockies.
Variabile de mesajele de eroare
Variabile de sesiune.
15. PHP: Tipuri de date :
Scalare : numere intregi (integer) de la 2147483648 pina 2147483647
Pentru lucrul cu variabilile se folosesc citeva functii specifice : 1. Gettype() determina tipul variabilei si
afiseaza o posibila valoare :integer object ; double-Class ; string-boolean ; array-unknown type.
2. Settype()- seteaza tipul pentru o anumita variabila : valorile sunt aceleasi ca si in gettype().
3.isset () verifica daca i anumita variabila exista. Atunci functia returneaza true in caz contrar false.
4.unset()- sterge variabila
5.empty() functia inversa a isset() verifica existenta variabilei. ,Daca nu exista-returneaza true, in caz contrar
-false
16. PHP: Funciile pentru lucru cu variabile :
Declarare variabil. Se realizeaza in acelasi timp cu initializarea lor. Atribuirea unei valori se face cu : <nume
variabila>=<valoare> ;
Nu trebuie specificat un tip pentru ele si acesta este determinat automat.
17. PHP: Caracteristicile principale i definirea constantelor :
Constantele stocheaza o anumita valoare, dar ele nu pot fi schimbate in timpul executarii scenariului.
Constantele pot fi de 2 feluri : Predefinite si de utilizator.
Predefinite : _FILE_- contine denumirea fisierului al programului care se executa la moment.
_LINE_ -contine numarul rindului care este executat de interpretor.
PHP_VERSION versiunea interpretorului PHP.
PHP_OS denumirea sistemului de operare pe care ruleaza interpretorul PHP.
De Utilizator se definesc prin functia define() : define( name_of_constant,value) ;
Primul parametru al acestei functii- denumirea constantei si al doilea valoarea ei.
18. PHP: operatori aritmetici i de atribuire. :
De aritmetici- pentru operatorii matematice de baza.
19. PHP: operatori de comparatie : pentru compararea datelor si a variabilelor.
20. PHP: operatorii logici. :pentru operatii logice cu variabile si date de tip boolean
21. PHP: Structurile de control :
Structurile de control pot fi grupate in 2 categorii : Structuri de control
conditional-
controleaza fluxul programului, executind sau nu anumite portiuni de cod, in functie de indeplinirea sau
neideplinirea unor conditii.
Structuri de control repetitive : executa anumite portiuni de cod de un numar determinat de ori.
22. PHP: Structura de control If()else (elemente de baz, exemple):
IF ... else conditia este incadrata de paranteze rotunde iar instructiunea care se executa in cazul in care conditia este
indeplinita intre acolade.:
In urmatorul exemplu in urma verificarii se efectueaza o actiune de rezultata:
If($oassword1==$password2)
<?php
{
$a=19;
echoParola corecta!;
$b=23;
}
if ($a<$b;
else {
}
echo Parola incorecta!;
else {
echo $a>$b;
} ?>
23. PHP: Structura de control switch (elemente de baz, exemple):
Principiul functionarii sctucturii swith- rezultatul se verifica dupa o lista posibila de coiciditate.
Switch- face programului mai compact.
Formatul structurii switch- switch (expresie){
Case(conditie1) :
bloc de instructiuni
break ;
case(conditie2) :
bloc de instructiuni...
break ;
Default :
bloc de instructiuni}
Exemplu :user_status=admin ;
Switch($user_status)
{ case admin :
Echo Sunteti administrator ;
Break ;
Caseuser :
Echo Sunteti utilizator inregistrat ;
Break ;
Case guest :
Echo Sunteti oaspete ;
Break ;
EchoSunteti oaspete ;
Output :
Break ;}
Sunteti administrator.
24. PHP: Structura de control while (elemente de baz, exemple)- Structura repetitiva conditionata anterior.
Exemplu : Afisarea numerilor de la 1 la 100.
<?
$i=0
While($i<100) {
Echo++$i.<br> ;
} ?>
25. PHP: Structura de control do..while (elemente de baz, exemple)structura repetitiva conditionata posterior.
Exemplu : Formarea listei (select>
<?
echo<select name=num/n ;
$i=0
do {
echo /<option value=$i/n ;
}
while(++$i<number) ;
echo</select> ;
echo </se lect> ;
?>
26. PHP: Ciclul For (elemente de baz, exemple): - Sintaxa este foarte asemanatoare cu cea dinlimbajele C/C++
siJava si anume: for(expresie #1; expresie #2 ; expresie #3){set de instructiuni }
Exemplu:
<php
for ($i=2; $i<10; $i++){
echo patratul lui .$ieste .$i*$i. .<br/>;
}
?>
Patratul lui 2 este 4, Patratul lui 3 este 9 s.a.
27. PHP: Ciclul Foreach (elemente de baz, exemple)
Aceasta structura poate fi folosita pentru a realiza o iteratie printre toate elementele unui vector. Asadar, ea nu poate
fi folosita decat impreuna cu vectorii; utilizarea sa asupra unei variabile de alt tip duce la aparitia de erori. Exista
doua--sintaxe--acceptatepentru--aceastastructurasi--anume:--foreach (expresie_vectoriala as $valoare)
instructiune
28. PHP: Instruciunea break poate fi utilizata pentru intreruperea executiei secventelor de instructiuni
corespunzatoare structurilor: for, foreach, while, do-while si which.
29. PHP: Instruciunea continue-: poate fi folosita pentru a intrerupe executia secventei de instructiuni din
interiorul unui ciclu si trecerea la urmatoarea iteratie continue accepta optional un argument numeric care indica
numarul de bucle care vor fi pina la sfirsit.
30. PHP: Funciile include(), include_once()
31. PHP: Tablouri unidimensionale: Sintaxa range():
Range( minim,maxim {,pas})
32. PHP: Tablouri multidimensionale: Un tablou care contine alte tablouri se sumeste tablou multidimensional.
Tablourile multidiminionale indexate lucreaza aproape in acelasi fel ca si cele unidiminsionale, insa elementele
au mai multe indicii.
33.
PHP: Tablouri associative: permit folosirea ca index a unor valori(cuvinte sau alte informatii) mai
suggestive decit un index numeric. Tablourile associative sunt foarte utile atunci cind elementele tabloului trebuie
gasite pe baza de text.
34. PHP: Operaiuni asupra tablourilor : in PHP exista un set de baza de functii pentru operarea cu tablouri. In
primul rind acestea sunt functiile de creare si sortarea tabelelor. Pentru sortarea tabelului in PHP exista diferite
functii: sort()sorteaza tabloul in cel mai traditional mod.
Asort()- se foloseste pentru sortarea tablourilor associative.
Assort() sir sort()- sorteaza tabloul in ordine inversa,
Ksort() si krsort() sorteaza tablourile associative dupa chei. Prima functie soarteaza direct, pe cind a 2 in ordine
inversa.
Natsort()- sorteaza elementele in mod natural.
35. PHP: Funciile pentru lucrul cu tablouri;
Functia unset() functia stergerii. Ca si orice variabila scalara tabloul poate fi eliminat cu ajutorul unset().
Cu ajutorul acestei functii se pot eliminasi anumite elemte din tablou.
Functia is_array() este analogica cu is_int() in calitate de parametru se transmite denumirea variabilei, dar se
returneaza valoarea true, daca variabila e tablou si false in caz contrar.
Doua functii identice count() si sizeof() primesc in calitate de parametru un tablou iar returneaza numarul de
elemnte.
36. PHP: Funciile definite de utilizator (noiuni generale):
Functiile -sunt blocuri de cod PHP(secvente de cod) bine delimitate si identificate printrun nume ce executa un set
de operatii.
Functiile -pot di executate de mai multe ori in cadrul unui script prin simpla apelare a numelui lor.
In PHP functiile pot fi definite de catre utilizator folosind urmatoarea sintaxa:
//definirea functiei
Function nume($param1, $param2, ..., $paramN)
{ instructiuni
[return]
}
O fuctie poate fi definita oriunde in cadrul functiei.
Instructiunile din corpul functiei sunt executate atunci cind functia este apelata.
37. PHP: Functii definite de utilizator: Transmiterea parametrilor prin referinta:
Totusi puteti stabili ca o functie sa aiba posibilitatea de a modifica valoarea unui argument, specificind ca
argumentul sa fie transferat prin referinta.
Pentru a transmite parametri unei functii prin referinta, fapt care implica modificarea valorii parametrilor si
pastarea noii valori dupa ce executia functiei s-a incheiat se foloseste operatorul & inaitea numelul parametrului
formal in momentul definirii functiei.
38. PHP: Functiile definite de utilizator: Transmiterea parametrilor prin valoare:
-Parametrii transmisi prin valoare sunt parametrii de intrare. O functie PHP nu poate modifica valorile
argumentelor sale.
EX: <?
function salariu($s, $rata)
{ $s=$s*rata/1000;
Echo $s.<br><br>;
} $S=5000;
Echo salariu inaite de majorare .$s. <br><br>;
Salariu($s, 4);
Echo salariu dupa majoarare .$s <br><br>;
?>
Afisare: Salariu inaite de majoare 5000
5200
Salariu dupa majoarare 5000
39. PHP: Functiile definite de utilizator: Parametri cu valori implicite :
In PHP parametrii formali pot avea valori implicite si in cazul in care parametrul actual lipseste atunci se va
considera ca are valoarea implicita.
In cazul in care se folosesc parametri cu valori implicite este necesar ca orice parametru care are o valoare implicita
ca sa se afle in partea dreapta a tuturor parametrilor pentru care nu se folosesc valori implicite, in caz contrar
interpretorul PHP nu poate sa decida carui parametru sa-i atribuie valoarea de pe o anumita pozitie din lista de
parametri se se formeaza o eroare.
40. PHP: Functiile definite de utilizator: Aria (domeniul) de aciune i durata aplicabilitii variabilelor.
Utilizarea variabilelor globale :
Variabilile globale-sunst create in exteriorul functiei. Sunt cele declarate in afara oricarei functii.
Totalitatea locurilor unde este accesibila o variabila se numeste domeniu de existenta al variabilei.
Variabilele Globale nu pot fi accesibile din interiorul corpului unei functii : cu alte cuvinte, domeniul de existenta al unei
variabile Globale, nu include corpurile functiilor.
Ca sa obtii accesul la o variabila Globala in cadrul inei functii, puteti extinde domeniul de existenta al variabilei prin
specificarea in functie a numelui variabilei, in cadrul unei instructiuni GLOBAL.
41. PHP: Functiile definite de utilizator: Domeniul de existenta a variabilei i durata de via. Utilizarea
variabilelor locale :
Variabilile Locale- sunt foarmate in interiorul functiei si sunt distruse cind se incheie apelul in functia respectiva.
Variabilele Locale sunt disponibile numai pe durata executiei functiei asociate.
Pentru a ilustra deosebirea disntre variabilelel Locale si cele Globale, iata un script care definste o varibila
locala denumita $x soi o variabila Globala cu acelasi nume :
< ?php
function v local() {
$x=5 ;
echo <br/>In Corpul Functiei x=$x ; }
$x=2 ;
echo <br/>In corpul scriptului x=$ ;
v_local() ;
echo <br/>In corpul scriptului x=$x ;
Rez : In corpul scriptului x=2
?>
In corpul functiei x=5
In corpul scriptului x=2
42. PHP: Functiile definite de utilizator: Domeniul de existenta a variabilei i durata de via. Utilizarea
variabilelor statice :
Uneori este nevoie ca o variabila locala sa-si pastreze valoarea de la un apel al functiei asociate la altul. Astefel
spus nu doriti ca variabila sa fie distrusa la incheerea aplelului la functie.
Pentru acest lucru puteti folosi instructiunea STATIC
Sintaxa instructiunii STATIC este similara ci ceea a instructiunii GLOBAL.
STATIC$var1, $var2, $var3 ;
43. PHP: Functiile definite de utilizator: Functii incluse (Variabilele de tip funcie) :
Acest lucru este util atunci cind se foloseste liste de functii pentru prelucrarea anumitor tipuri de date.
Pentru a atribui un nume de functie unei variabile in PHP se foloseste aceeasi constructie ca in cazul atribuirii anui
sir de caractere si anume, o variabila va primi ca o valoare numele functie scris intre ghilimele simple sau duble.
In cazul in care innterpretorul PHP gaseste un nume de variabila urmata de o lista de parametri acesta cauta
functia pe care variabila o refera si in cazul in care exista o executa.
Variabilele de tip functie nu functioneaza cu constructii ale limbajului ca : echo , unset, isset, emty, include etc.
44. PHP: Functiile definite de utilizator: Functii recursive :
Este posibil ca o functie din PHP sa se auto-apeleze. O functie care procedeaza astfel se numeste Functie
Recursiva. Totusi, daca nu aveti experienta de programare, este recomandat sa nu scrieti functii recursive. Cu
toate acestea, puteti scrie accidental sau intalni o asemenea functie, deci este util sa stiti unele notiuni referitoare la
aceasta.
45. PHP i MySQL: Conectarea la baze de date :
Mysql _conect()- este functia cu care ne conecta la BD. Cu uramtorii parametri: numele serverului,
nume utilizator,
Mysql_select_db este functia care stabileste BD la care ne vom conecta, avind ca parametric numele
bazei de date si indentificatorul de acces la conexiunea catre mesajul continut de constructia die()
Mysql_close()-inchdem conexiunea cu BD avind ca argument datele de acces la serverul MySQL.
46. PHP i MySQL: Aciunile asupra BD :
MySQL este un sisitem de gestiune a bazelor de date, foate rapid si robust.
MySQL- reprezinta un server multi-user si multe-thread.
Utilizarea SQL (STRUCTURED QUERY LANGUAGE) limbajul standard de interogare a bazelor de date.
Operatiunile principale: Selectare- SELECT (WHERE,ORDER BY, DECS, LIKE)
Inserare- INSERT
Modificare- UPDATE
Eliminare- DELETE
47. PHP i MySQL: Selectarea inregistrarilor din baza de date :
Vom folosi mysql_query cu instructiunea SELECT.
Acesta nu va returna true sau false, ci va returna o lista de rezultate sau false in caz de eroare.
Clauza WHERE este o clauza de filtare. Daca nu se specifica nici o clauza WHERE, interogarea va intoarce
ca rezultat toate rindurile din tabele.
Caluza WHERE este optionala dar atunci cind este introdusa urmeaza intodeuna dupa clauza FROM
Clauza ORDER BY este o clauza de sortare
In mod normal in urma interogarilor inregistrate apar in aceeasi ordine in care au fost introduce in BD.Pentru a
modifica ordinea de afisare se utilizeaza clauza ORDER BY, care sorteaza inregistrarile dupa valorile din una sau
mai multe coloane.
48. PHP i MySQL: Actualizarea i tergerea nregistrrilor din baza de date :
UPDATE
$result=mysql_query(PDATE tb1 SET adresa=Hincesti, Pacii 3,
email=r_0002@gmail.comWHERE id=1) ;
49. PHP i MySQL: Inserarea inregistrrilor in baza de date :
Vom folosi functia mysql_query cu ajutorul careia vom executa o instructiune SQL INSERT.
Sintaxa : INSERT INTO nume_tabel(nume_col_1, nume_col2,...,
Nume _col_n) VALUE (val_1,val_2,...,val_n) ;
50. Pachetul PHP-MyAdmin :
Este un set de scripturi PHP care asigura o interfata administrativapentru bazele de date MySQL.
Acest pachet persmite crearea si dirijarea a BD de tip relational.
Este posibila adaugarea, eliminarea, modificarea, salvarea si vizualizarea inregistrarilor din baza de date.
S-ar putea să vă placă și
- 22 Aprilie Meniu MancareDocument2 pagini22 Aprilie Meniu MancareLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- PolitaCalatorie TRV086468350 PDFDocument3 paginiPolitaCalatorie TRV086468350 PDFLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- Examen La POODocument11 paginiExamen La POOLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- MarketingDocument17 paginiMarketingLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- Subsistem Informatic Privind Evidenta Fondului de Carti in BibliotecaDocument25 paginiSubsistem Informatic Privind Evidenta Fondului de Carti in BibliotecaLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- Rspunsuri Examen SdaDocument3 paginiRspunsuri Examen SdaLuca DorinaÎncă nu există evaluări
- Baze de Date ExamenDocument16 paginiBaze de Date ExamenLuca DorinaÎncă nu există evaluări
