TEMA- Nr.

1
-ECONOMIA Economia

preprezinta o tiin social ce studiaz:

producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii.

Potrivit definiiei date de Lionel Robbins n 1932, ,,economia este
tiina ce studiaz modul alocrii mijloacelor rare n scopuri alternative.
Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o
tiin social.
Economia centrat pe variabile msurabile se divide n dou
domenii principale:
a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi
bugetele i afacerile;
b) macroeconomia care ia n considerare economia ca pe un ntreg,
cererea i oferta agregat, capitalul i materiile prime
Trebuinte umane si resurse economice
Pentru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai,
individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite
servicii , sa-si satisfaca o varietate de nevoi.
Trebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari,
aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. Ulterior,
cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii
de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv.
Trebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de
consum productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

1) Ce reprezinta trebuintele umane:

a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv
ale societatii;
b. cantitatea de bunuri oferita pe piata;
c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici

Omul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar

ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa
diverse criterii :
1) dupa natura lor:
a) nevoi biologice si fiziologice;
b) nevoi sociale sau spirituale.

2) Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane:

a. nevoi biologice i nevoi sociale;
b. nevoi sociale si primare
c. nevoi biologice si derivate

dupa natura bunurilor :

a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale;
b) nevoi ce pot fi satisfacute cu ajutorul serviciilor
3) dupa numarul indivizilor :
a) nevoi individuale;
b) nevoi de grup ;
c) nevoi sociale.
4) dupa legatura lor cu reproductia sociala:
a) nevoi personale ;
b) nevoi de productie.
2

4) dupa desfasurarea activitatii umane:

a) Nevoi zilnice;
b) Nevoi saptamanale;
c) Nevoi lunare;
d) Nevoi anuale.
Trebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume:
o Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul ca
satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie
satisfacuta. Eforturile permanente ale omului de satisfacere a
noilor, a dorintelor a fost si este motivatia progresului economicosocial;
o Sunt limitate in capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuinte
implica consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea
unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este
continuu satisfacuta;
o Sunt concurente. Unele nevoi se extind in detrimentul altora,
altele se substituie intre ele ;
o Sunt complementare . Spre exemplu, servirea ,, mesei la un
restaurant de lux presupune o gama larga de ustensile, fata de
aceeasi ,,masa luata la bufet;
o Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in
timp la diferite perioade.

3) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor:

a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar;
b) limitate in capacitate si derivate
c) limitate ca numar si concurente

Satisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse.

Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om
in activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite
pentru producerea de bunuri. Ele se pot in doua mari categorii:
1) Bunuri economice;
2) Servicii .
Bunurile economice reprezinta mijloacele materiale obtinute ca
rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie.
Din cadrul bunurilor economice , importanta principala o
reprezinta resursele naturale.
Resursele naturale, impreuna cu cele demografice reprezinta
resursele originare sau primare. Alaturi de acestea o importanta
deosebita capata in prezent resursele derivate, rezulta al prelucrarii
celor primare.
O prima clasificare a resurselor din economie:
-resurse primare
-resurse derivate
4) Identificati principalele categorii de resurse:
a) resurse primare si resurse derivate
b) resurse derivate si fiziologice
c) resurse complementare si derivate
Resursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii :
1) dupa durata folosirii lor:
a) Resurse recuperabile (pamant, apa, etc_);
b) Resurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali)

5. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica,

astfel:
a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile;
b) resurse derivate si recuperabile ;
c) resurse fiziologice si primare

2) dupa posibilitatea recuperarii lor:

a) resurse recuperabile (diferite materii prime);
b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica);
c) nerecuperabile (resursele energetice).
Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in :
a) productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare,
transport de marfuri, depozitare, etc.;
b) neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii,
asistenta sociala, etc.
6. Identificati clasificarea corecta a serviciilor:
a) servicii productive si servicii neproductive;
b) servicii primare si fiziologice;
c) servicii neproductive si biologice
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor
atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri
materiale i servicii.
7. Ce reprezinta resursele economice in perioada actuala?
a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i
obinerea de bunuri materiale i servicii;
5

b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru

producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii;
c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie
prima pentru productie
1.2. Raportul de tensiune dintre nevoi si resurse
Resursele, care in general se concretizeaza in potentialul material,
finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt
considerate rare sau limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor
nevoilor oamenilor si societatii. Chiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii
ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor existente, cat si
aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o permanenta a existentei
sociale. Raritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o cantitate data de
resurse, folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta , nu se poate obtine
decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului.
Raritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si
anume: ce sa se produca si in ce cantitati ? cum sa se produca? Si pentru
cine sa se produca?
Indiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o
rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu
un consum minim de resurse.
Raritatea (resurselor) reprezinta proprietatea resurselor de
a fi insuficiente n raport cu trebuintele umane.

8) Raritatea resurselor este specifica:

a) pentru fiecare tip de economie;
b) doar pentru economia de piata
c) doar pentru economie centralizata

9. Raritatea resurselor din economie impune:

a)rationalitate in utilizarea resurselor;
b)risipa resurselor;
c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse

TEMA- Nr. 2- ECONOMIA DE PIATAa) Economia naturala si economia de schimb

In societatea umana, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de
organizare a activitatii economice, avnd la baz mecanisme proprii de alocare si
utilizare a resurselor, n vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor).

Au fost

indentificate urmtoarele sisteme economice:

economia natural;
economie de schimb;
economia de piata (economia de piata concurentiala)
economia centralizat (economia de comand)
economia mixt
Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a
activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele
propriei activitati, fara a se apela la schimb.
1. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala:
a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie;
b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate ;
c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata

Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea

activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii, obtinand in
schimbul lor altele, necesare trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma
universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea
contemporana.

2. Economia de schimb reprezinta:

a. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici produc in vederea vanzarii;
b. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici nu produc pentru piata;
c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care
agentii economici produc bunuri libere
b) Trsturile generale ale economiei de schimb:

specializarea ag. ec. in obtinerea anumitor bunuri;

autonomia ,independenta economica a ag.ec.;

monetarizarea economiei;

legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor

bilaterale;

bunurile produse imbraca forma de marfa.

3. Care din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb:

a) specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei;
b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. ec.
c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate
1)Specializarea ag. ec. Spre deosebire de producatorul ,, universal, caracteristic
economiei naturale, economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care
genereaza agenti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. Fiecare
producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor
trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui
echivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. Aceasta conditie duce la
dezvoltarea si eficentizarea productiei.

2)Autonomia (independenta) producatorilor

Ca trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt
abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice.
Autonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand
agentul economic decide in mod direct sau prin reprezentanti- in virtutea dreptului
de proprietate.

c)Economia de piata
Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a
activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de
prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de
organizare si combinare a factorilor de productie.
Ce reprezinta economia de piata:
Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
- este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care
intreprinzatorul isi asuma riscul concurential
- este o economic concurentiala, concurenta fiind regulatorul principal al activitatii
economice
- este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic
fundamental de decizie si de actiune;
- este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar
far excluderea interventiei indirecte si directe a statului.
In economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile
umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor
economice, in:
1) marfare;
2) nonmarfare.
Un bun economic este considerat - marfa- daca indeplineste cumulativ trei conditii:
o incorporeaza munca;
o satisface o nevoie umana;
o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare.
Bunurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume:
a) Dupa forma de manifestare:
a. obiecte, cu existenta autonoma fata de producator si consumator;
b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor;
c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii.
10

b) Dupa destinatia finala:

- bunuri de consum personal (precum: hrana, imbracaminte, locuinta etc.)
- bunuri de consum social (serviciile de educatie, sanatate, aparare etc
- prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munca,
active financiare etc.;
c) Dupa posibilitatile de multiplicare :
- reproductibile- cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de
exemplare, in rapon de existenta factorilor de productie
- nereproductibile (unice), acestea indicand probleme deosebite in privinta
corelatiei lor cu preferintele umane;
d) PIATA
Odata cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la
separarea comunitatilor, in
producatori si consumatori, piata a evideniat, in
special, totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. ec., in cadru
unui anumit spatiu economic.
Altfel spus piata reprezinta:
- spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii
economici;
- locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si
cumparatori;
- locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii;
- locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile
economice si se presteaza serviciile;
- regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care
acestia isi realizeaza interesele.
Piata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel:
1)- dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului:
- piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum
personal)
- piata prodfactorilor (piata muncii, a capitalului, a pamantului, a
informatiilor, a serviciilor productive etc.).
-2)dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului:
- piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a
aurului, a constructiilor de masini etc.

11

- 3)dupa aria de extindere

- piata locala
- nationala
- zonala
- mondiala
-4) dupa modul de realizare a schimburilor:
- piata geografica (hale, targuri, etc)
- ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta,
telefon, fax sau alte mijioace de comunicatie)
e.) BANII
Banii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada
trecerii de la economia naturala la cea de schimb, imbracand in timp diverse forme:
- banii-bunuri, adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona
respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc.
- banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati)
- banii-aur (o marfa speciala care joaca rolul de bani si se poate schimba cu
orice marfa)
- banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase,
ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum mic;
divizibilitate perfecta; fractiunile acestora au valoare proportionala cu greutatea lor;
omogenitate calitativa; usurinta min manipulat; nealterabilitatea)
- banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele
unei banci. Banii de hartie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor,
au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in special,
cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bugetare.
In concluzie, banii reprezinta expresia generica pentru bancnote, bani de hartie
si moneda divizionara, ce se gasesc in posesia agentilor economici, sub forma de
numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru mijiocirea
directa sau indirecta a schimbului.

f)Rolul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume:

12

1) Masura a cheltuielilor si rezultatelor, trecute, prezente si viitoare a activitatilor

economice. Cu ajutorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen si calitate, pot
fi comensurate, evaluate si comparate.
b) Mijiocitor al schimbului -Schimbul de marfuri cu ajutorul banilor poarta numele
de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea
(M-B), adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani si
cumpararea (B-M), adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume de
bani.
c). Mijloc de plata- Banii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor
obligatii precum: salarii, renta, dobanda, taxe fiscale, chirii, imprumuturi, piata
bunurilor vandute pe credit etc.
d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul
asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al
avutiei.
e) Bani universali - In schimburile internationale, stingerea diferitelor datorii se face
prin aur, valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (EURO).
Pentru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa existe in societate, as fie emisi si
pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.

Masa monetara (masa baneasca) reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie

la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici.
Aceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si
bani scripturali, adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare, case
de economii, alte institutii fmanciar-bancare.
Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate
in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a
banilor.

M = Pv x Q / v
M = masa monetara;
Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada
de timp
Q= marfa vnduta pe piata
v = viteza de rotatie a banilor
Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de
vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de timp.

13

Cantitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate

monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei ("fiecare
popor are moneda pe care o merita".)

14

Aplicatii MASA MONETARA

a) M = Pv x Q / v
M = masa monetara;
Pv = pret de vnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp
Q= marfa vnduta pe piata
v = viteza de rotatie a banilor

b)M= N+ S
M = masa monetara;

N= numerar
S (Bs)= moneda scripturala
1.

La un moment dat masa monetara Aratati care din efectele de mai jos -Masa monetara (M)= numerar + moneda
reprezinta 2000 mld. Lei din care sunt adevarate, daca sa formeaza un scripturala = N+S
depozit bancar de 50 mld lei
25% numerar.
Situatie in perioada de baza
a.care este valoarea la care se
-Numerar (N) = 25%* 2000 = 500 mld
reduce numerarul? - la 450 mld
-Moneda scripturala (S) = 2000-400 =
b.cu cat creste masa scripturala? cu 50 mld
600 mld
c.cu cat se schimba volumul masei
a) N=500-50 = 450 mld. u.m.
monetare?
b) S creste cu 50 mld. u.m.
c) M = 450+550 = 2000 mld.

15

2.

3.

Marfurile vandute intr-un an au Care a fost masa monetara

reprezentat 10 mld lei, iar viteza de necesara in tranzactii ca mijloc
rotatie a monedei a fost de 10 de schimb?
rotatii/an. Din volumul marfurilor
tranzactionate, 20% au fost preluate
prin credit comercial scadent peste
1.5 ani.

VC (valoarea creditelor comerciale sau a

bunurilor vandute pe credit ) =20%*M =
20%*10 mld = 2 mld

M= PY (PT)- VC (C) + S / V
S=0
M =10 - 2 + 0/ 10= 8 mld/10 = 0,8 mld.
u.m.
Volumul masei monetare care Sa se determine viteza de M= P*T (P*Y) / V ( M= masa monetara)
particpa la tranzactii, intr-o anumita rotatie a banilor.
P = nivelul preturilor
perioada de timp, este de 4000 u.m.,
T( Y) = cantitatea de marfuri
nivelul preturilor este de 50 u.m, iar
V = viteza de rotatie
cantitatea de marfuri vandute este de
V = (P*T)/M = 50*2000/4000 = 25
2000 buc.
rotatii / an

16

TEMA- Nr.3 -FACTORII DE PRODUCTIE

.

1)Factorii de producie i evoluia lor

Procesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori,

care in starea lor potentiala se numesc resurse .
Resurse : -materiale;
-financiare;
- umane (de munca), etc
Factorii de producie (fp) se afl n proprietatea agenilor economici, locul i
rolul lor schimbndu-se n permanen n funcie de evoluia n timp i spaiu.
Fiecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i
calitative, oamenii acionnd:
asupra cantitii, utiliznd un volum tot mai mare de factori de producie
dezvoltare extensiv;
asupra calitii acestora, ameliornd eficiena utilizrii lor dezvoltare intensiv.
IN economia contemporana, preocuparea principal a agenilor economici este
reprezentata de economisirea i ameliorarea calitii factorilor de producie.
Economisirea fp este impusa de cauze obiective:

a) creterea i diversificarea nevoilor;

b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori;
c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor;
d) tendina de scumpire a unor factori;
e) necesitatea proteciei mediului natural.

Factorii de producie reprezinta resurse:

atrase,
alocate
consumate, n procesul de producere a bunurilor economice.
Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat n trei mari categorii :
munca,
natura (pmntul),
capitalul.
Activitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii
presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura
si capital.

17

a) MUNCA
Munca este activitatea contient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop
prin care omul i definete interesul, i caut i i construiete mijloacele
adecvate atingerii scopului propus.
Munca a fost i este:
- factorul activ prin munc are loc combinarea, utilizarea i
perfecionarea celorlali factori;
- factorul determinant fr munc nu se poate produce nimic, deci
progresul este condiionat de munc.
Munca este o mbinare de:
- efort fizic cnd acesta predomin, munca se numete fizic;
- efort intelectual cnd este predominant, munca va fi intelectual.
Pornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou
aspecte:
- cantitativ munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc;
- calitativ se msoar prin productivitate (randament) i nsuirile tehnicofuncionale i estetice ale produselor n care se materializeaz.
Ceea ce face cu putin munca este fora de munc, ntre cele dou neputndu-se pune
semnul egalitii.
Fora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale unui
om.
Condiia esentiala ca fora de munc s intre n aciune, o reprezinta
existena mijloacelor de producie.
Numai unirea forei de munc cu mijloacele de producie creeaz posibilitatea
desfurrii muncii.
Munca este singura productoare de avuie.Preul forei de munc l reprezint
salariul.
B)NATURA
Natura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme:
- pmntul este spaiul n care se desfoar activitatea economic i cuprinde:
A) n sens restrns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc.,
B )n sens larg: solul fondul funciar.
-relieful;
-clima.
Rolul economic al pmntului decurge din:
- constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor activitilor
umane;
- este surs de elemente nutritive;
- reprezint principalul factor de producie n agricultur,
- este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime de
origine agrosilvic.
Pmntul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

18

c) CAPITALUL Termenul de capital desemneaz n sens:

- larg avuia individului sau a societii;
- restrns totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate
vnzrii-cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii.
Capitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i
folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vnzrii.
Dup natura sa, capitalul se mparte n dou categorii:
- capitalul real (tehnic) este capitalul concretizat n mijloace de producie
(cldiri, fabrici, utilaje, instalaii, materii prime etc;
- capital nominal reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori
reale ce confer dreptul de a nsui venitul adus de acestea.
Capitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale:
capitalul fix;
capitalul circulant.
Componentele capitalului se comport diferit n activitatea economic,
ndeplinind funcii diverse i clasificndu-se dup mai multe criterii, cel mai
important fiind modul n care:
- particip la activitate;
- se consum;
- se nlocuiesc.
1. Capitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utilaje, cldiri,
instalaii, materii prime etc., care:
- particip la mai multe cicluri de producie;
- se consum treptat (se uzeaz);
- se nlocuiete dup mai muli ani.
Uzura fizic reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mijloacelor
de munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali fizici,
chimici, biologici.
Recuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete
amortizare (A), a crei mrime se determin ca raport ntre valoarea capitalului fix
(Kf, KF) i durata de funcionare (T,t) exprimat n ani.
A = Kf (KF) / T (t),
detaliat formula va deveni:
A = (V r + d) / t (T),
unde:
A = suma anual a amortizrii;
V = valoarea iniial a capitalului fix;
r = valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup
scoaterea sa din funciune;
19

 d = cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix;

t = timpul de funcionare a capitalului (n ani).
Raportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii, care
se calculeaz astfel:

Ra = (A / Kf (Vi) x 100

Uzura moral const n deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix nainte de a
se produce uzura fizic complet. Apare datorit progresului tehnic i condiiilor
pieei care asigur bunuri similare noi, cu:
- preuri mai sczute;
- performane tehnice superioare;
- preuri mai mici i performane superioare.
2. Capitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime,
materiale, combustibil, energie etc.) care:
- particip la un singur ciclu de producie;
- se consum dintr-o dat;
- se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

20

APLICATII in vederea determinarii amortizarii

FACTORII DE PRODUCTIEDupa 4 ani de funtionare valoarea ramasa de

amortizat a unui echipament de productie este 20
mil um iar rata anuala de amortizare este 12,5%.
Ra = A/Vi
Ra= rata anuala a amortizarii
A = Vi/T
A = conta anuala de amortizare
Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe
T = timpul de functionare
T=4
Ra= 12.5%
Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani
= 12.5% x 4 = 50 %
Vi = A/Ra = 20 mil /50% = 40 mil

Care a fost valoarea

echipamentului?

O firma dispune de urmatoarele active cu

caracter de capital fix:
a) o cladire cu valoare de inventar de 120 mil um
construita cu 5 ani in urma si cu o durata de
functionare de 25 ani
b) oinstalatie in valoare de 120 mil um
cumparata cu 2 ani in urma si cu o durata de
functioanre de 10 ani
c) 6 masini unelte cu o valoare d einventar de 3
mil um, toate amortizate integral

Sa se determine:

initiala

Ra = A/Vi *100
Ra= rata anuala a amortizarii
A = Vi/T
A = conta anuala de amortizare
Vi = valoarea initiala a mijloacelor fixe
T = timpul de functionare
T=4
Ra= 12.5%
Rata de amortizare pe cei 4 ani Ra/4 ani = 12.5% x 4 = 50 %
Vi = A/Ra *100 = 20 mil /50% = 40 mil

1) rata anuala a amortizarii pentru

primele doua active
2) volumul amortizarii in anul in curs
3) stocul de capital fix al firmei la
valoarea initiala si la valoarea ramasa
neamortizata

1)A1 = 120 mil /25 = 4.8 mil

Ra = 4.8 mil/120 *100 = 4%
A2 = 120/10 = 12 mil
Ra = 12/120 x 100 = 10%
2 ) A1 = 4.8*5 = 24 mil
A2 = 12 *2 =24 mil
A3 = 3 mil x 6 masini = 18 mil
Volumul = A total = 66 mil
c) CF1 = 120- (4.8 x 5) = 120-24 = 96 mil
CF2 = 120-(12*2) = 120-24=96 mil
CF3 = amortizat
Stoc CF total = 96+9+=192 mil

21

TEMA- Nr.4-PRODUCTIVITATEA FACTORILOR DE

PRODUCTIE1. Conceptul i tipurile de productivitate
Productivitatea (W) sau randamentul factorilor de producie este dat de eficiena
combinrii acestora pentru obinerea maximului de efecte utile cu minimum de
resurse (costuri ct mai mici). W fizic msoar randamentele n natur ale utilizrii
factorilor de producie, W msurat valoric, permite msurarea eficienei n termeni
financiari-monetari.
Productivitatea "W" stabilete legtura cantitativ ntre producia obinut "Q"
ntr-o perioad de timp i factorii de producie folosii "Fp" pentru obinerea acesteia,
deci
W =Q/Fp
Modificarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al
factorilor de producie, precum i mai buna combinare i utilizare a lor. Acest fapt
reprezint dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia.
Indicele productivitii "Iw" este raportul procentual ntre nivelul productivitii
din anul curent "W," i cel din anul de baz:
Iw= W1/W0 x 100
Productivitatea se prezint sub diferite forme (tipuri) i se poate exprima prin
diveri factori, n raport de diferite criterii. Astfel:
- n funcie de nivelul activitii, distingem: productivitatea locului de munc, al
seciei, al ntreprinderii, al ramurii, al economiei naionale;
- n funcie de forma de exprimare, distingem: productivitatea fizica, exprimat n
uniti materiale (m, l, kg, buc, etc.), n uniti natural convenionale (UVM- unitate
vit mare, etc.) i productivitatea valoric, exprimat n uniti bneti (leu, $, euro,
etc.)
- n funcie de factorii de producie participani distingem:
a)productivitatea parial a unui factor (productivitatea muncii, a capitalului, a
pmntului). Productivitatea parial reprezint rodnicia, eficiena cu care este utilizat
un factor de producie, la un moment dat.
Ea se calculeaz ca un raport ntre producia obinut "Q" exprimat n uniti fizice,
natural convenionale sau valorice i cantitatea factorului de producie luat n
considerate, Fp (munca, pmntul sau capitalul) exprimat n uniti fizice i natural
convenionale (ore de munc, numr de maini, suprafa de teren).
b) productivitatea global a tuturor factorilor de producie care au contribuit la
obinerea produciei respective. Productivitatea global reprezint rodnicia, eficiena

22

cu care sunt utilizai toi factorii de producie, cei fizici, financiari, proprii i
mprumutai
- n funcie de modul de calcul al indicatorilor, distingem:
a) productivitatea medie (unitar) reprezint rodnicia, eficiena cu care este folosit
o unitate dintr-un factor de producie, ntr-un timp dat. Ea se calculeaz ca un raport
ntre producia obinut i cantitatea dintr-un factor de producie, deci Wm = Q/Fp.
Tipul FP determin urmtorii indicatori:
- productivitatea medie a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de
muncitori, de ore-om)

W =Q/L (T)
- productivitatea medie a capitalului (K-capital)

W =Q/K
- productivitatea medie a pamantului(P-pmnt)

W =Q/P (Ha)

b)productivitatea marginal reprezint surplusul de producie obinut prin creterea

cu o unitate dintr-un factor de producie, ceilali factori rmnnd constani,

Wmg = Q/Fp
-Q reprezint producia suplimentar obinut,
-Q =Q1-Q0
-Fp reprezint creterea cu o unitate a factorului de producie luat n calcul
Fp= Fp1 Fp0
Wmg reprezint productivitatea marginal.
Tipul FP determin urmtorii indicatori:
- productivitatea marginal a muncii (L-munc exprimat n numr de salariai, de
muncitori, de ore-om)
- productivitatea marginal a capitalului (K-capital)
- productivitatea marginal a muncii (P-pmnt)
c) productivitatea brut apreciaz ansamblul produciei n raport cu factorii de
producie care sunt utilizai. n acest caz producia este privit ca o producie final
deci ca sum a valorilor adugate de diferitele activiti de producie;
d) productivitatea net care are n vedere eliminarea din producia final a valorii
achiziiilor exterioare i a costului utilizrii capitalului instalat (amortismentele)
23

pentru a ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al

firmei analizate.
2. Variaia productivitii i factorii ce o influeneaz
Productivitatea exprim rodnicia, eficiena utilizrii factorilor de producie
ntr-o activitate economic.
Legea creterii productivitii presupune fie sporirea volumului de producie
prin utilizarea aceluiai volum de factori de producie, fie obinerea aceluiai volum
de producie pe baza unui volum mai mic de factori de producie. Aceast lege de
cretere a productivitii are n general urmtoarele efecte:
- la productori reducerea costurilor de producie, economisirea factorilor de
producie, creterea competitivitii bunurilor oferite, etc.
- la consumatori creterea salariilor nominale i a celor reale, economisirea
timpului de munc, creterea timpului liber i folosirea mai eficient a lui, etc.
Variaia ns a productivitii, n special a celei a muncii are efecte economice si
sociale diverse:
- economisirea factorilor de producie consumai;
- reducerea costului producie;
- creterea produciei, a competitivitii bunurilor obinute;
- creterea profitului, a salariului nominal i a celui real;
- economisirea timpului de munc i creterea timpului liber.
Respectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea
profitului printr-o combinare eficient a factorilor de producie capabil s asigure
maximizarea efectelor in condiiile minimizrii eforturilor (costurilor).
n acest proces de variaie, W este influenat de:
- factori naturali: condiiile de clim, de fertilitate, adncimea sau bogia unui
zcmnt, etc.
- factori tehnici: nivelul atins de tiina i tehnic la un moment dat, de
tehnologie etc.
- factori economici: nivelul de organizare a produciei i a muncii, calificarea
salariailor, cointeresarea material;
- factori sociali: condiiile de munc i de via, responsabilitatea, nivelul de
cunotine, justiie, legile civile, politica;
- factori psihologici: motivaia n munc i satisfacia pe care le ofer aceasta,
climatul relaiilor de munc, a vieii de familie, gradul i modul n care sunt
satisfcute unele nevoi sociale, etc.;
- factori structurali: influenta W muncii prin modificrile ce au loc n structura
produciei, a economiei naionale;
- factori care decurg din gradul de integrare a economiei naionale in
economia mondial: tipuri de specializare tehnic i economic, capacitatea de
performan i competitivitatea produciei pe piaa mondial.

24

. PROBLEME PRODUCTIVITATE

NR.
CRT
1.

2.

ENUNTUL PROBLEMEI

CERINTA

In cadrul unei uniti comerciale

lucreaz 100 de salariai care obin ntro perioad de timp 10000 buci din
produsul X. Folosind acelai capital
tehnic, ca volum i structur, dar
angajnd nc 10 salariai, se obine o
producie suplimentar de 2000 buci
din produsul X.

S se calculeze:

O ferma agricola dispunand de 50

ha teren arabil si capitalul tehnic
necesar foloseste in anul T0 , 5 lucratori,
fiecare prestand in medie 1000 ore
anual, obtine o productie de 3000
quintale de cereale . In anul T1 pe
aceiasi suprafata si cu acelasi volum de
capital tehnic si ore d emucna, dar
folosind 6 lucratori, obtine 3800
quintale de cereale.

Se cere:

1)- productivitatea medie a

muncii in cele doua situaii
2)- productivitatea marginal a
muncii

MOD DE CALCUL
1) W = Q/L
WL = 10000/100 = 100 buc /salariat
WL = 12000/110 = 109 buc /salariat
2) Wmg = (Q1-Q0)/(L1-L0)
Wmg = (12000-10000)/(110-100) =
2000/10 = 200 buc /salariat

a) Nivelul productivitatii
medii si marginale a
muncii , pe lucratori si pe
ora
b) Nivelul procentual al
productivitatii medii a
muncii, pe hectar si pe ora
in anul T1 fata de T0
1 quintala = 100 kg

a) W = Q/L
WL = 3000/5= 600 q/salariat
Wh = 3000/(5 x 1000) = 0.6 q/h
WL = 3800/6= 633.3 q/salariat
Wh = 3800/(6 x 1000) = 0.633 q/h
b) W = W1/W0 , dar procentual
IwL = 633.3/600 x 100 = 105.5%
Iwh = 0.633/0.600 x 100 = 105.5%

25

3.

In anul T0 productivitatea medie a Productivitatea

capitalului a fost de 40000 um. In capitalului?
perioada T0-T1 , productia globala a
crescut cu 20%, iar volumul capitalului
tehnic cu 10% de la 1000 la 1100 de
bucati.

4.

La o ferma agrcola, 10 lucratori

munceau 6zile/saptamana a 8h/zi, iar
rodnicia medie a muncii era de 4
produse/ora. In prezent, lucratorii
muncesc 5 zile/saptamana a 7h/zi si
obtin aceiasi productie saptamanala

marginala

a WKo = 40000
Q1 = Q0+20% x Q0 = 1,2 Q0
K1 = K0+10% x K0 = 1,1 K0
WKmg = (Q1-Q0)/(K1-K0) = (1.2 Q0 Q0) /(1.1 K0K0) = 0.2 Q0 / 0.1 K0 = 2 Q0/K0 = 2 x 40000 =
80000 um

Q1 = Q0 = 10 x 6 x 8 x 4 = 1920
Cu cat a crescut productivitatea WL1 = Q1/L1 = 1920/(10x5x7) = 1920/350 = 5.5
medie a muncii?
buc/ora
Iw = WL1/ WL0 x 100 = 5.5/4 x 100 = 137.5%,
deci cresterea este de 37

26

TEMA- Nr. 5
-COSTUL I RENTABILITATEA-

A) COSTUL DE PRODUCTIE: STRUCTURA SI TIPOLOGIE

1. Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de
catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.
a)Delimitari conceptuale:
Costul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre firma,
care rezulta din evidenta contabila a acesteia;
Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil; pe langa
acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective
evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului
firmei);
Costul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul
sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de
alocare a resurselor. Costul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de
alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei.
IMPORTANTA COSTULUI
In economia de piata, costul reprezinta un instrument economic extrem de util in
fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si
structura productiei.
Calcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei
iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun
economic, relatie de la parte la intreg.
Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume cheltuielile
suportate de catre agentii economici, iar excedentul (peste costul de productie)
reprezinta profitul sau beneficiul.

Pv = Cu + pr
Pv= pret de vanzare;
Cu= cost(cost unitar);

27

pr = marja de profit.
B)MARIMEA SI TIPOLOGIA COSTULUI
Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate
pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat.
Marimea costului poate fi calculata:
pe unitatea de produs;
pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta;
la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de
modificarile in dotarea tehnica.
TIPURI DE COST:
Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de
productie dat, dintr-un bun.
El poate fi privit:
structural, pe termen scurt, divizat in cost fix si cost variabil;
pe ansamblu, adica drept cost global total, ca suma a tuturor cheltuielilor
suportate de catre intreprindere.
a1) COSTUL FIX (CF)- reflecta acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt
sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix,
chiria, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat,
dobanzi, etc ). Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei.
a2) Costul variabil (CV) - exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in
functie de volumul productiei CV = f(Q).
In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu
materiile prime, materiale, combustibil, energie , salarii directe etc.
Costul variabil este o functie crescatoare fata de productie:
1. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu
productia, insa mai putin decat proportional;
2. daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia,
insa mai mult decat proportional .
3.Costul variabil este nul la un nivel de productie nul.
B_Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile
CT = CF+CV
c)Costul mediu (CTM) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de
produs.

28

CTM = CT / Q;
Q= reprezinta cantitatea de produse
c) Costul marginal (Cmg)- exprima sporul de cost total (CT) necesar pentru
obtinerea unei unitati suplimentare de productie .
Cmg = CT / Q
Q = sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta)
O problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe
unitatea de produs.
Obtinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica
bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi
competitive. Din aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa
micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avantaj de cost, asigurandu-si capacitatea
concurentiala.
Comprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din
factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor
schimburi eficiente pe piata internationala.
RENTABILITATEA FIRMEI
O forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii
economice.
O firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (P).

P = CA CT;
CA = cifra de afaceri
CT = costul total
Rentabilitatea poate fi masurata:
in mod absolut prin masa profitului;
in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului .
Rentabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct
proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers
proportionala cu costul de productie.
Calculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul
capitalului fix, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a
capitalului, in mod proportional.
PRAGUL DE RENTABILITATE
In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut, , este utila
29

cunoasterea unui caz particular, si anume- pragul de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de
la care pornind producatorul poate sa obtina profit.
In acest ,, punct incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea
bunurilor respective sunt egale cu costul total(CT), iar profitul este nul.
Pragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia :
VT (CA) = CT;
VT= venituri totale; CT = cost total.
Pragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca
intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri.
Pragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

30

31

Probleme- COST SI RENTABILITATECost total -CT =CF+CV

Cost variabil-CV ( se modifica in functie de productie)
Cost fix- CF ( se mentine constant o perioada de timp)
Cost mediu = cost total mediu=cost unitar = CM= CT/Q
Cost variabil mediu = CVM = CV/Q
Cost fix mediu = CFM = CF/Q
Cost marginal = Cmg= CT/ Q= CT1 - CT0/Q1-Q0
1.

.O fabric de biocombustibil deine 10

Calculai:
instalaii ce produc fiecare cte 100 de
litri de bioetanol pe lun. Obinerea unui a) costul total lunar
litru de bioetanol necesit un cost b) costul mediu pe litru de etanol
variabil mediu de 120 lei /litru. Costurile
fixe sunt de 40000 lei/lun.
. n cadrul unei exploataii agricole:
- costul total este de 100000 lei
- costurile fixe sunt de 20000 lei
- costul variabil mediu este de 40 lei/ton

a) Q = 100 x 10 = 1000 litri/lun

CV = 120 lei/l x 1000 l = 120 000 lei
CF = 40 000 lei
CT = CV+CF = 160 000 lei
b) CM = CT/Q
CM = CT/Q = 160000/1000 = 160 lei/l

Ce producie de cereale obine CT = 100000 lei

exploataia agricol?
CF = 20000 lei
CVM = 40 lei = CV/Q
CVM= CV/Q
CV = CT-CF = 80000 lei
Q = CV/VCVM = 80000/40 = 2000 tone

32

3.

ntr-o exploataie agrcol, n anul T1, Calculai costul total n T1:

costul variabil mediu este de 10 lei/kg.
Costurile fixe reprezint 20% din costurile
variabile. Producia obinut n anul T1 a
fost cu 20 % mai mic dect cea obinut n
T0 cnd ajunsese la 1000 kg. Calculai
costul total n T1:

Q0 = 1000
Q1 = Q0 20% Q0 = Q0 (1-0.2) = 0.8 Q0 =
0.8 * 1000 = 800 kg
CVM = 10 = CV/Q1 CV= 10 * 800 =
8000 lei
CF = 20% * CV = 0.2*8000 = 1600 lei
CT = CF + CV
CT 1= CF1 + CV1 = 8000 +1600 = 9600
lei

4.

ntr-o exploataie agricol costul mediu a Sa se determine costul marginal

fost de 10 lei/ kg. n perioada T0-T1
producia a crescut cu 10 % , iar costul cu
20%.

CM = CT0/Q0 = 10
Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0
Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0= 0.2 CT0 / 0.1
Q0 = 2 * 10 =20 lei kg

5.

6.

n perioada T0-T1 variaia produciei a fost Sa se determine costul marginal

de 1000 kg, a costurilor fixe de 1000 de lei
i a costurilor variabile de 2000 de lei.
6. n anul T0 veniturile totale au fost de Calculai:
1000 lei iar costurile de 800 lei.
a) masa profitului
b)rata de rentabilitate a costurilor

Cmg = CT/ Q=CT1 - CT0/Q1-Q0

Cmg = CT1 - CT0/Q1-Q0 = ((CV1- CV0) + (CF1CF0))/Q1-Q0 = (2000+1000)/1000 = 3
a) Pr = VT-CT
Pr = VT-CT = 1000-800 = 200 lei
b) Rpr= Pr/CT * 100
Rpr= Pr/CT * 100 = 200/800 *100= 25%

33

BIBLIOGRAFIE
1.Apgar, W., Brown, James, Microeconomics and Public Policy, Scott, Foreman and Company, 1987
2 D. Ciucur, Ilie Gril, C-tin Popescu, Economie _ Manual Universitar, Editura Economica, 1999
3.Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999
4. Coralia Angelescu, Ileana Stnescu, Economie politic _ elemente fundamentale, Editura Oscar Print, 1999
5. Michel Didier, Economia: regulile locului, Editura Humanitas, Bucureti, 1994
6. Ni Dobrot (coord.), ABC-ul economiei de pia modern, Casa de Editur i Pres Viaa Romneasc", Bucureti, 1991
7.***Economie, Manual ASE Bucureti, Ed. a 7-a, Editura Economic, Bucureti, 2005
8. *** www.dicionar- economic.com
9.***www.stiucum.com/ economie

34

35