BALTAGUL

M. SADOVEANU
Roman traditional, realist, mitic
Cele doua orientari fundamentale existente in literatura din perioada interbelica,
cea traditionalista si cea modernista, isi pun amprenta si asupra prozei perioadei.Daca
proza traditionalista abordeaza o tematica sociala si evoca mai ales lumea satului, cea
moderna se ocupa cu precadere de analiza psihologica si de mediul citadin.Personajele
prozei traditionaliste sunt tipuri reprezentative pentru diverse epoci si categorii sociale, pe
cand cele din proza moderna sunt caractere complexe cu reactii imprevizibile.
Actiunea se desfasoara cr
onologic in proza de factura traditionalista, dar este
discontinua, cu reveniri in timp si anticipari, in proza moderna.Naratorul, in proza realista
,este omniscient si omniprezent si nareaza la persoana a III-a cu detasare, pe cand in
proza modema se identifica , de obicei, cu personajul si nareaza la persoana I, subiectiv.
In acest context, in 1930, M. Sadoveanu publica "Baltagul", roman traditionalist,
realist, mitic, in ciuda dimensiunilor sale reduse.Critica literara considera ca opera
ilustreaza realismul mitic, ceea ce presupune ca sub o geografie reala, cu toponime
specifice zonei Moldovei, se ascunde o alta geografie sacra, ce face trimiteri spre mituri
autohtone, grecesti sau egiptene.
Tema romanului se remarca prin complexitate, autorul abordand viata omului de
la munte, moartea,iubirea,dar si initierea, ceea ce presupune ca avem de-aface si cu un
bildungsroman.
Perspectiva narativa apartine unui narator omniscient si omnipresent, viziunea
este "dindarat", iar focalizarea "zero".Uneori perspectiva apartine unui personaj reflector,
acesta fiind Vitoria Lipan.
Structura compozitionala este specifica romanului de tip traditional, cele 16
capitole putandu-se structura in trei parti ce respecta momentele subiectului.In incipitul
operei intalnim un mit cosmogonic prin care naratorul incearca sa explice profilul
psihologic al muntenilor, cei ce se prezinta in fata lui Dumnezeu dupa ce toate darurile
fusesera impartite. Tot ceea ce le ramane pentru a le compensa viata grea pe care o duc e
"o inima usoara si muieri frumoase si iubete".
In expozitiune, se descrie apoi un sat arhaic de munte , cu locuitori conservatori
si refractari civilizatiei.In Magura Tarcaului viata e grea, iar ocupatiile sunt milenare:
barbatii sunt ciobani sau lucreaza la padure, iar grija gospodariei si a copiilor o poarta
nevasta , ea fiind cea care pastreaza traditia si o duce mai departe.

Familia urmarita in planul narativ central este cea a lui Nechifor Lipan, cioban
plecat la Doma sa cumpere oi si neintors de multa vreme.acest eveniment reprezinta
intriga operei si tot ceea ce urmeaza o are in centrul atentiei pe sotia acestuia, Vitoria.
Desfasurarea actiunii urmareste pregatirea pentru plecare , dar si drumul sotiei si
al baiatului Gheorghita in cautarea celui disparut si scoaterea la lumina a
adevarului.Vitoria are un vis premonitor ce aminteste de mitul grecesc al "marii treceri",
in care cele doua taramuri sunt despartite de o apa , Styx.Ca orice om de la tara , Vitoria
stie sa interpreteze semnele din jur, de aceea cocosul care canta cu ciocul spre poarta
anunta plecare la drum.Ea merge apoi la preot si baba Maranda, episod ce aminteste de
motivul faustic al pactului cu diavolul. Dupa ce Gheorghita se intoarce acasa, incepe si
pregatirea spirituala in vederea plecarii.Posteste 12 vineri si merge la manastirea Bistrita,
la icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana.Credincioasa si superstitioasa este convinsa
ca o sa primeasca un semn in legatura cu soarta sotului, iar acesta vine atunci cand
prefectul, la care merge in audienta, ii confirma banuielile in legatura cu disparitia
sotului.Dupa ce Minodora este trimisa la manastire, iar gospodaria lasata in grija
argatului, Vitoria porneste la drum impreuna cu Gheorghita si negustorul David.
Criticul N. Manolescu este de parere ca "Vitoria e o Penelopa ce nu mai tese
panza asteptarii, ci pleaca in cautarea celui disparut."Experienta de viata o invata ca
trebuie sa faca popas din han in han, pentru ca doar asa poate afla informatii despre sotul
sau.
Dupa ce a ajuns la Vatra Dornei si a aflat in ce conditii au fost cumparate cele 300
de oi, din care a vandut o parte altor doi ciobani, sotia merge pe drumul de intoarcere
avand ca punct de reper o turma mare cu trei ciobani.Cainele lui Nechifor, Lupu, ii duce
in rapa de la Crucea Talienilor, acolo unde descopera ramasitele celui disparut.Al.
Paleologu considera coborarea Vitoriei in rapa ca pe o ilustrare artistica a mitului
egiptean al lui Osiris , ucis de fratele sau Seth si reinviat de sotia sa Isis.
Punctul culminant al operei este atins in momentul parastasului ce urmeaza
inmormantarii, cand Vitoria ii demasca pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui.Arma crimei,
baltagul, devine arma pedepsirii vinovatilor in mana lui Gheorghita.
Deznodamantul o prezinta pe Vitoria multumita ca adevarul a iesit la lumina,
iar sufletul celui disparut si-a gasit linistea.Ea se intoarce acum la Magura impreuna cu
Gheorghita, deoarece viata merge mai departe oricat de grele ar fi incercarile prin care
treci, cu atat mai mult cu cat este convinsa ca fiecare om are soarta lui pe care nu o poate
schimba.

Personajele
Personajul central al romanului este Vitoria Lipan, reprezentanta a unei societati
arhaice si a unei mentalitati traditionale.Ea e un personaj tipic acelei societati,
trasatura caracteristica romanului traditional,realist.Inca din expozitiune, Vitoriei i se
schiteaza portretul fizic, atentia naratorului omniscient indreptandu-se asupra ochilor caprui
in care parca se rasfrange culoarea castanie a parului.Dominant este insa portretul moral
al Vitoriei ea fiind urmarita atat ca sotie, cat si ca mama.
Traind intr-un sat arhaic, ea este o pastratoare a traditiei, de aceea o ameninta pe
Minodora cand fata doreste sa renunte la vestimentatia traditionala.Disparitia sotului o
nelinisteste, dar o si obliga la un comportament barbatesc ce demonstreaza tarie de
character.Vitoria crede in vise si in superstitii si apeleaza atat la fortele divine, cat si la
cele malefice in incercarea de a afla adevarul despre sotul sau.
Inainte de a pleca Ia drum, isi demonstreaza spiritul organizatoric, dar si firea
pragmatica, vanzand produsele din gospodarie si lasandu-si fiica in siguranta la
manastire.Drumul pe care il parcurge o ajuta sa-si demonstreze inteligenta nativa,spiritul
de observatie, dar si experienta de viata. Pe parcursul calatoriei ea respecta traditia si isi
organizeaza actiunile in functie de evolutia vremii.
Perseverenta, inteligenta, indragostita de barbat si dupa douazeci de ani de
casnicie,ea reuseste sa descopere adevarul,iar scena dezvaluirii ucigasilor reprezinta
apogeul in ceea ce priveste calitatile acestei femei simple de la tara.Vitoria demonstreaza
acum ca este o buna cunoscatoare a psihicului uman si stie sa citeasca in sufletul
vinovatilor.Ca un adevarat detective, disimuleaza, face aluzii, povesind cu detalii
intamplarile, in asa fel incat Calistrat Bogza nu mai rezista tensiunii si isi recunoaste
crima. Dupa ce sufletul celui mort si-a gasit pacea, femeia se intoarce la rostul obisnuit al
vietii, deoarece aceasta merge mai departe orice s-ar intampla si fiecare om are soarta lui
pe care nu o poate eluda, asa cum ne-a demonstrat Oedip inca din negurile timpului.
Gheorghita este un tanar aflat la inceput de drum in viata, port -retul sau fizic
fiind cel al unui adolescent.E1 este obligat la o maturizare fortata din cauza mortii tatalui,
iar mentorul principal in initierea sa este mama.Din perspectiv acestui personaj, Baltagur poate fi cinsiderat si un bildungsroman.
Procesul maturizarii lui Gheorghita cuprinde trei momente importante, trei fiind o
cifra simbolica, nelipsita dintr-un proces de maturizare.Primul moment~~ este
cel in care primeste baltagul sfintit, fapt ce reprezinta o recunoastere a intrarii sale
oficiale in randul pastorilor.Noaptea petrecuta in rapa langa cadavrul tatalui sau,atunci
cand a fost nevoit sa infrunte singur teama, reprezinta un alt moment important in
maturizarea sa.Momentul lovirii ucigasului tatalui sau incheie aceasta maturizare rapida

si nedoritain acea clipa simte ca prin bratul sau s-a infaptuit dreptatea divina. Numele
personajului aminteste, de altfel, de Sfantul Gheorghe cel ce a ucis balaurul fiind un
symbol al invingatorului.
Nechifor este personajul absent al romanului, modern prin modul in care este
construit.Portretul sau se reconstituie indirect din marturisirile celor care 1-au cunoscut.In
primul popas pe care il face la Bicaz, Vitoria afla ca oamenii si-1 amintesc pe Nechifor
ca pe un barbat vrednic si fudul.Popasul de la Calugareni intregeste portretul
ciobanului despre care aflam ca-i placeau povestile si avea un har deosebit in a le
spune.I se confirma,de asemenea, si faptul ca era un om curajos care pleca noaptea la
drum cantand si fara sa se teama de hoti.Increderea in oameni, generozitatea o sa-1 coste
pana la urma viata.Numele personajului nu pare a fi ales intamplator.Ca si in cazul lui
Gheorghita si al Vitoriei, Nechifor provine din greaca si inseamna "purtator de
biruinta". In cazul sau biruinta nu ar fi fost posibila fara dragostea si perseverinta
sotiei,numita nu fara temei Vitoria.