1.3.

surabile Lebesgue
Mult
imi ma

19

4). Sa se arate ca (x A) = x (A), x > 0 si A R (am notat

x A = {xa : a A}).
5). Fie A (0, 1) multimea numerelor care, n scrierea zecimala, folosesc
numai cifrele 0 si 1. Sa se arate ca cardA = c (= cardR) si (A) = 0.
Indicatie: A =

An , unde An noteaz
a multimea numerelor din A la care, n scrierea ca fractie
8
1
> 0, A1 =
+(
n=2 An )
10n+p
10
si An = 10 An+1 , n 1.

n=1

zecimal
a, cifra 1 apare prima oar
a pe locul n. Se arat
a c
a d(An , An+p ) >

6). Sa se arate ca, daca A R este o multime marginita, (A) < +.

Este adevarata reciproca ?
7). Fie f : R R o functie continua a.. A = {x R : f (x) = 0} este o
multime neglijabila ( (A) = 0). Aratati ca f (x) = 0, x R.
8). Fie C R o multime marginita si nchis
a (compact
a). Aratati ca
(C) = 0 > 0, {I1 , , In } I a.. C nk=1 Ik si nk=1 |Ik | < .
(O multime compacta este neglijabila Lebesgue daca si numai daca este
neglijabila Jordan.)

1.3

Multimi m
asurabile Lebesgue

In aceasta sectiune vom preciza care sunt submultimile lui R carora li se

poate atribui o masura si de ce proprietati se bucura aceasta masura.
Am denit, A R, (A) = inf{(D) : D u , A D}.
Daca presupunem ca (A) < +, atunci, > 0, D u cu A D
astfel ncat (D) < (A) + sau (D) (A) < .
Pe de alta parte, D = A (D \ A), de unde (D) = (D) (A) +
(D \ A) si deci (D) (A) (D \ A).
Nu rezulta din cele de mai sus ca (D \ A) < .
1.3.1 Definitie. O multime A R este m
asurabil
a (n sens Lebesgue)
daca, > 0, D u astfel ncat A D si (D \ A) < .
Fie L(R) sau L clasa multimilor masurabile Lebesgue pe R si e = |L ;
se va numi m
asura Lebesgue pe R.
Daca A L, vom nota cu L(A) = {B A : B L}, familia submultimilor masurabile ale lui A.
1.3.2 Observatie. u L; ntr-adevar, daca G u , > 0, D = G G
astfel ncat (D \ G) = () = 0 < .
Rezulta de aici ca este prelungirea masurii multimilor deschise si astfel
notatia facuta nu conduce la confuzii.

20

Capitolul 1.

sura Lebesgue pe R
Ma

1.3.3 Teorem
a.

1). A R cu
(A) = 0, A L.
2). (An )n L,
n=1 An L.
Demonstratie. 1). Fie A R cu (A) = 0; > 0, D u a..
A D si (D) <
Atunci (D \ A) (D) = (D) < si deci A L.
.

2). Fie A =
> 0, n N , Dn
n=1 An , unde {An : n N } L;

u a.. An Dn si (Dn \ An ) < 2n . Fie D = n=1 Dn u ; atunci

A
D si D \ A =
n=1 (Dn \ A)
n=1 (Dn \ An ), de unde (D \ A)

n=1 (Dn \ An ) .

1.3.4 Observatii. (i) L.
(ii) Oricare ar A L cu (A) = 0 si oricare ar B A, rezulta ca

(B) = 0 si deci B L.
Vom spune ca masura este complet
a.
(iii) A, B L, A B = A B L.
(iv) Orice interval este multime masurabila. Intr-adevar, intervalele deschise sunt multimi deschise si deci masurabile iar celelalte intervale difera de
intervale deschise printr-o multime neglijabila (prin cel mult doua puncte).
Vom demonstra ca, pe langa multimile deschise, si multimile nchise sunt
masurabile Lebesgue.
Reamintim ca o multime A R este nchisa daca complementara sa este
deschisa (R \ A u ) sau, echivalent, daca, oricare ar un sir (xn )n A cu
xn x rezulta x A.
O multime A R este compacta daca este marginita si nchisa sau,
echivalent, daca orice sir de puncte din A admite un subsir convergent la un
punct din A.
Intai vom prezenta o lema.
1.3.5 Lem
a. Fie F o multime nchis
a si K o multime compact
a asa fel
ncat F K = ; atunci d(F, K) > 0.
Demonstratie. Presupunem prin reducere la absurd ca d(F, K) =
inf{|x y| : x F, y K} = 0; atunci exista doua siruri, (xn )n F si
(yn )n K, a.. xn yn 0. Cum multimea K este compacta, (yn )n admite un subsir (ykn )n convergent la un element y K. Rezulta ca xkn y
si, deoarece F este nchisa, y F . De aici rezulta ca y F K ceea ce
contrazice ipoteza ca F si K sunt disjuncte.


1.3.

surabile Lebesgue
Mult
imi ma

21

1.3.6 Teorem
a. Orice multime nchis
a este masurabil
a Lebesgue.
Demonstratie. a). Sa presupunem ntai ca F este o multime nchisa si
marginita; deci F este compacta si (F ) < + (vezi 6) din 1.2.11).
Din denitia masurii exterioare, > 0, D u a.. F D si (D) <

(F ) + . Atunci D \ F u si, din teorema 1.1.7, D \ F =

n=1 Jn , unde
Jn , n 1, sunt intervale

nchise
care
au

n
comun
c
a
te
cel
mult
un
punct; n

plus (D \ F ) = n=1 |Jn |.

Oricare ar m N , m
ime nchisa a lui D \ F
n=1 Jn = J este o submult
si astfel F J = . Din lema precedenta, d(F, J) > 0 si atunci teorema 1.2.7
ne asigura ca (F J) = (F ) + (J).
Rezulta ca (D) (F J) = (F ) + (J). Intervalele nchise {Jn :
n = 1, , m} sau au n comun cel mult cate un punct (caz n care reuniunea
este tot un interval nchis) sau sunt disjuncte (caz n care distant
m a dintre ele

este strict pozitiva); aplicand iarasi teorema 1.2.7, (J) = n=1 |Jn |.

Atunci m
si deci
n=1 |Jn | (D) (F ) < , m N
n=1 |Jn | .
Rezulta ca (D \ F ) de unde F L.

b). Fie acum F o multime nchisa si nemarginita; atunci F =

n=1 (F
[n, n]) este o reuniune numarabila de multimi nchise si marginite deci
masurabile; punctul 2) al teoremei 1.3.3 ne asigura ca F L.

1.3.7 Teorem
a. Complementara oricarei multimi masurabile Lebesgue este
m
asurabila.
Demonstratie. Fie A L; n N , Dn u a.. A Dn si

(Dn \ A) < n1 . Multimile Fn = R \ Dn sunt

nchise, oricare ar n N , si
atunci, din teorema 1.3.6, Fn L deci F = n=1 Fn L (vezi 2) din teorema
1.3.3).
Deoarece, n N , Fn Ac , F Ac si Ac \ F = F c \ A (am notat cu Ac
si F c complementarele multimilor A si F ).
Atunci (Ac \ F ) = (F c \ A) (Fnc \ A) = (Dn \ A) < n1 , n N ;
rezulta ca (Ac \ F ) = 0 de unde Ac \ F L (vezi 1) din teorema 1.3.3).
Atunci R \ A = Ac = F (Ac \ F ) L.

1.3.8 Corolar. A, B L, A B L si A \ B L.
Demonstratie. (A B)c = Ac B c si A \ B = A B c .

22

sura Lebesgue pe R
Ma

Capitolul 1.

1.3.9 Teorem
a. = |L este numarabil aditiva, adica
(
)

An =
(An ), An )n L, An Am = , n = m.
n=1

n=1

Demonstrat
ie. Fie (An )n L un sir de multimi disjuncte doua cate

doua si e A =
n=1 An .
a). Presupunem ntai ca multimile An sunt marginite, n N .
Deoarece, conform teoremei 1.3.7, Acn = R \ An L, n N , > 0, Dn
u a.. Acn Dn si (Dn \ Acn ) < 2n . Rezulta ca Fn = Dnc An si
(An \ Fn ) = (An Fnc ) = (An Dn ) = (Dn \ Acn ) < 2n . Atunci
(An ) (An \ Fn ) + (Fn ) < (Fn ) + 2n .
Pentru orice n = m, An este disjunct de Am si deci Fn Fm = ; multimile
Fn ind marginite si nchise (deci compacte) rezult
a din lema
ca
(
) 1.3.5

d(Fn , Fm ) > 0 si atunci, din teorema 1.2.7,

Fn =
(Fn ).
n=1

n=1

Rezulta ca
(

(A) =

)
An

n=1

Fn

n=1

n=1

(Fn ) >

(An )

n=1

si, deoarece este arbitrar pozitiv, (A)

n=1 (An ). Deci |L est
numarabuil supraaditiva. Deoarece proprietatea de numarabila subaditivitate este ntotdeauna vericata, rezulta ca este numarabil aditiva pe L.
b). Sa presupunem acum ca multimile An nu
sunt toate marginite. Oricare ar p N, notam cu Ip = [p, p]; atunci
si Ip Ip+1 .
p=0 Ip = R
Vom nota, pentru orice p N, Jp+1 = Ip+1 \ Ip , J0 = {0}; Jp sunt multimi
m
disjuncte doua cate doua;
n plus
asurabile (reuniuni de doua intervale)

p
p
p=0 Jp = R. Oricare ar p N, n N e An = An Jp ; atunci A =
n,p An
p
si multimile An sunt disjuncte doua cate doua si marginite. Utilizand cazul
a), obtinem:
(
)

p
p
(A) =
(An ) =

(An ).
An =
n=1 p=0

n=1

p=0

n=1


Urmatoarea teorema pune n evidenta cateva proprietati ale masurii Lebesgue n legatura cu structura algebrica a lui R.

1.3.

surabile Lebesgue
Mult
imi ma

1.3.10
1).
2).
3).

23

Teorem
a.
A L, x R, x + A L si (x + A) = (A).
A L, A L si (A) = (A)
.
A L, x R, x A L si (x A) = |x| (A).

Demonstratie. 1). A ind masurabila, > 0, D u a.. A D si

(D \ A) < . Atunci x + D u , (x + D) = (D) (punctul 3) al teoremei
1.1.5), x+A x+D iar ((x+D)\(x+A)) = (x+(D\A)) = (D\A) < .
Rezulta ca x + A L; egalitatea este consecint
a a teoremei 1.2.4.
2). Pentru orice D u e D = n=1 (an , bn ) reprezentarea lui D ca
reuniune numarabila de intervale deschise disjuncte
doua cate doua (teorema 1.1.3); atunci D = {x : x D} = n=1 (bn , an ) u si
(D) = (D). Proprietatea este atunci consecinta imediata a denitiei
si a exercitiului 1) din 1.3.21.
3). Presupunem ca x > 0; se observa ca D u , x D u si (x D) =
x(D). Proprietatea rezulta din denitia masurabiliatii lui A si din exercitiul
1) din 1.3.21.
Daca x = 0 atunci x A = {0} L si (x A) = 0 = x (A).
Daca x < 0 atunci x A = (x) (A) si se aplica cazul pozitiv si punctul
2) de mai sus.


Cadru abstract
1.3.11 Definitie. Fie X o multime abstracta si e A P(X); A se
numeste -algebra pe
X daca:

1). (An )n A, n=1 An A;

2). A, B A, A \ B A;
3). X A.
1.3.12 Observatii. Fie A o -algebra pe X.
(i) = X \ X A.
(ii) A A Ac A.
(iii) A, B A, A B = A B A.
c c
(iv) A, B A A B = (Ac
) A.
B

A.
Acn )c
(v) (An )n A, n=1 An = ( n=1

(vi)
(A
)

A,
lim
inf
A
=
si lim supn An =
n n
k=n Ak A
n=1
n n
k=n Ak A.
n=1

24

Capitolul 1.

sura Lebesgue pe R
Ma

1.3.13 Propozitie. Fie U P(X); atunci exista o cea mai mica -algebra
pe X, A(U), care contine clasa U.
Demonstratie. Se poate demonstra usor ca orice intersectie (nita sau
innita) de -algebre este o -algebra. Atunci A(U) este intersectia tuturor
-algebrelor ce contin clasa U (macar P(X) este o astfel de -algebra); ea
este cea mai mica -algebra ce contine U.

1.3.14 Definitie.
-algebra A(U) se numeste -algebra generat
a de clasa U.
Daca este o topologie pe X atunci A( ) = B se numeste clasa partilor
boreliene ale lui (X, ) si orice B B se numeste multime borelian
a.
+ o functie de
1.3.15 Definitie. Fie A o -algebra pe X si e : A R
multime; se numeste m
asur
a pe X daca:
1). () = 0.

A
)
=
2). (
n
n=1 (An ), (An )n A, An Am = , n = m.
n=1
Daca (X) < + atunci este masura nita pe X (daca (X) = 1,
se numeste probabilitate pe X).

si, n N, (An ) < +, atunci se numeste Daca X =

n=1 An
nita.
Masura se numeste complet
a daca, A A cu (A) = 0 si B A,
rezulta B A (si evident (B) = 0).
1.3.16 Exemple.

1, x A
.
0, x
/A
x este o probabilitate completa pe X numita masura Dirac cu masa n
punctul x.
{
card(A) , A = nita

(ii) Fie : P(N) R+ denita prin (A) =

.
+ , A = innita
este o masura -nita si completa pe N numita masura de numarare.
(i) Fie x X si x : P(X) R+ denita prin x (A) =

+ o masura pe X; atunci:
1.3.17 Teorem
a. Fie : A R

1.3.

25

surabile Lebesgue
Mult
imi ma

( nk=1 Ak ) = nk=1 (Ak ), (Ak )nk=1 A, Ak Al = , k = l.

(A) (B), A, B A cu A B.
(B \ A) = (B) (A), A, B A, A B, (A) < +.
(A
B) + (A B) = (A) + (B), A, B A.

(n=1 An )
n=1 (An ), (An ) A.

(n=1 An ) = limn (An ), (An ) A cu An An+1 , n N.

(
si
n=1 An ) = limn (An ), (An ) A cu An+1 An , n N
(A1 ) < +.
8). (lim inf n An ) lim inf n (An ), (An ) A.

9). lim supn (An ) (lim supn An ), (An ) A cu (

n=1 An ) < +.

Demonstratie. 1). ( nk=1 Ak ) = (

k=1 Ak ), unde, k > n, Ak = .
Aplic
a
nd
proprietatea
de
num
a
rabil
a
aditivitate
a masurii obtinem:
n

n
( k=1 Ak ) = k=1 (Ak ) = k=1 (Ak ) deoarece, k > n, (Ak ) = 0.
2). A, B A cu A B, B = A(B \A); cele doua multimi ale reuniunii
ind disjuncte, rezulta din proprietatea 1), (B) = (A) + (B \ A) (A).
3). Rezulta scazand (A) din ultima egalitate de la punctul precedent.
4). Daca (A B) = + relatia este evident vericata. Presupunem
deci ca (A B) < + si aplicam aditivitatea nita a masurii n relatia:
1).
2).
3).
4).
5).
6).
7).

A B = [A \ (A B)] (A B) [B \ (A B)].
T
inand cont de proprietatea 3), obtinem:
(A B) = [(A) (A B)] + (A B) + [(B) (A B)]
care ne conduce imediat la relatia dorita.
5). Fie (A
sirul disjunct asociat astfel B1 = A1 si
n )n A; vom construi
n1
Bn = An \ ( k=1 Ak ), n 2; atunci:
a). (Bn )nN A,
b). Bn An , n N ,
c). B
, n, m N , n = m,
n Bm =
d). n=1 Bn =
n=1 An .
Rezulta
(
)
(
)

An =
Bn =
(Bn )
(An ) .
n=1

n=1

n=1

n=1

6). Fie acum (An )n A un sir crescator de multimi si e A =

n=1 An .

Daca exista n0 N a.. (An0 ) = +, atunci n n0 , (An ) = + si deci

(A) = + = limn (An ).

26

Capitolul 1.

sura Lebesgue pe R
Ma

Sa presupunem acum ca (An ) < +, n N ; atunci sirul disjunct

asociat (Bn )n este dat de: B1 = A1 , Bn = An \ An1 , n 2 (vezi demonstratia punctului precedent). Utilizand proprietatile sirului disjunct asociat
obtinem:

(A) = (
Bn ) =
(Bn ) = lim
(Bk ) =
n=1

n=1

k=1

= lim[(A1 ) + (A2 \ A1 ) + ... + (An \ An1 )].

n

Toate multimile avand masura nita, putem aplica proprietatea 3):

(A) = limn [(A1 ) + (A2 ) (A1 ) + ... + (An ) (An1 )] = limn (An ).
7). Fie (An ) A un sir descrescator de multimi cu (A1 ) < + si e
A =
prin Bn = A1\ An , n N este
sirul (Bn )n denit
n=1 An ; atunci

crescator (Bn Bn+1 , n N ) si n=1Bn = A1 \ (

and
n=1 An ). Aplic
proprietatea 6) sirului (Bn )n obtinem (
B
)
=
lim
(B
).
Deoarece
n
n
n=1 n
(A1 ) < +,
(An ) < +, n N si deci putem utiliza
3). Rezulta

ca (A1 ) ( n=1 An ) = limn [(A1 ) (An )], de unde (

n=1 An ) =
limn (An ).

8). Fie sirul (Bn ) denit prin Bn =

a cu
k=n Ak , n 1. Se observ
usurinta ca Bn Bn+1 , n N si
B
=
lim
inf
A
.
Rezult
a
din
n n
n=1 n

proprietatea 6) ca (lim inf n An ) = ( n=1 Bn ) = limn (Bn ). Dar, n

N , Bn An , de unde (Bn ) (An ), n N si deci, trecand la limita
inferioara limn (Bn ) = lim inf n (Bn ) lim inf n (An ), ceea ce antreneaza
inegalitatea anuntata (aici lim inf n (An ) = supn inf kn (Ak ) R+
).
9). Fie (An ) un sir cu proprietatile cerute n enunt si e A =
n=1 An .
Denim s
irul (Bn ) prin B
n = A \ An . Atunci lim inf n Bn = A \ lim supn An ;

n N , k=n Bk = A \
si deci din 8) rezulta ca (lim inf n Bn )
k=n Ak
lim inf n (Bn ), sau (A \ lim supn An ) lim inf n (A \ An ). Deoarece (A) <
+, se poate utiliza aici 3) si deci
(A) (lim sup An ) lim inf [(A) (An )] = (A) lim sup (An )
n

(reamintim ca lim supn (An ) = inf n supkn (Ak )).

1.3.18 Definitie. Proprietatea 1) se numeste proprietatea de finit

a aditivitate a masurii ; proprietatea 2) este proprietatea de monotonie, 3)
este proprietatea de substractivitate, 5) este num
arabila subaditivitate iar 6) si 7) sunt proprietatile de continuitate a masurii pe siruri
cresc
atoare, respectiv pe siruri descresc
atoare de multimi.

1.3.

surabile Lebesgue
Mult
imi ma

27

Corolarul urmator pune n evidenta proprietatile pe care le are masura

Lebesgue pe R; ele sunt consecinte ale teoremelor 1.3.3, 1.3.9, 1.3.17 a corolarului 1.3.8 si a punctului (ii) din observatia 1.3.4.
1.3.19 Corolar. Clasa partilor masurabile Lebesgue, L, este o -algebra pe
R iar masura Lebesgue, , este o masur
a -finit
a si complet
a pe R.
M
asura Lebesgue are toate propriet
atile 1) 9) de la 1.3.17.
Daca A L atunci L(A) este o -algebr
a pe A iar restrictia lui la L(A)
este o masura pe A.
Am mentionat (vezi exemplul (ii) din 1.2.10) ca orice multime numarabila
este neglijabila. Exista nsa si exemple de multimi nenumarabile care sunt
neglijabile. Un astfel de exemplu este multimea ternara a lui Cantor C (vezi
[3], 3.5.8). C este o submultime nchisa de masura nula a lui [0, 1] care are
cardinalul |C| = c = |R|. Cum masura Lebesgue este completa, familia
submultimilor lui C, P(C) L P(R) de unde |P(C)| = 2c |L|
|P(R)| = 2c . Deci |L| = 2c .
Acelasi rationament poate facut daca n locul multimii lui Cantor consideram multimea din exercitiul 5 de la 1.2.11.
L este submultime stricta a lui P(R) deoarece nu este numarabil aditiva pe P(R) - vezi exemplul lui Vitali 1.2.5. Printre multimile Bp construite
n acest exemplu exista multimi nemasurabile Lebesgue.
Deoarece u L rezulta ca L contine -algebra partilor boreliene ale lui
(R, u ), Bu . Se poate arata ca |Bu | = c < 2c = |L|. Desi L contine mult mai
multe elemente decat B u , ca masura, multimile din L nu difera de cele din B u .
Restrictia masurii Lebesgue pe Bu nu este completa (o submultime a unei
multimi boreliene de masura nula nu este, n mod obligatoriu, boreliana).
Rezultatul urmator arata ca L este cea mai mica -algebra completa care
contine Bu .
1.3.20 Teorem
a. A L A = B N, unde B B u si (N ) = 0.
Demonstratie. Fie A L; atunci Ac L si deci n N , Dn u a..
1
c
Ac Dn si (D
imea nchisa Fn = Dnc A;
n \A ) = (Dn A) < n . Fiemult

atunci B = n=1 Fn B u si (A \ B) = ( n=1 (A Dn )) < n1 . Rezulta ca

multimea N = A \ B este neglijabila si A = B N .
Reciproc, daca A = B N cu B B u L si N neglijabila, rezulta ca
N L si deci ca A L.


28

Capitolul 1.

sura Lebesgue pe R
Ma

1.3.21 Exercitii.
1). Sa se arate ca, A R, x R :
a). (x A) = |x| (A).
b). A L x + A L x A L si
(x + A) = (A), (x A) = |x| (A).
+ functia de multime denita prin
2). Fie : P(R) R
(A) = sup{(F ) : F A, F multime nchisa}, A R; se numeste
masura interioara Lebesgue pe R.
Sa se arate ca, A R, (A) (A) si ca
(A) = (A) A L.
3). Fie A R; n N , notam Dn = {x R : d(x, A) < n1 }. Sa se arate
ca (Dn )n u si ca, daca A este compacta, atunci (A) = limn (Dn ).
Sa se arate ca nu se poate renunta la ipoteza compacitatii.
4). A L > 0, F = F A astfel ncat (A \ F ) < .
5). A L > 0, F multime nchisa si D multime deschisa astfel
ncat F A D si (D \ F ) < .
6). Sa se arate ca, daca A B C, A, C L si (A) = (C) < +,
atunci B L.
7). Masura Lebesgue are proprietatea lui Darboux:
a). Fie A L cu (A) > 0; oricare ar b a.. 0 < b < (A) exista o
multime B L, B A a.. (B) = b.
b). Fie A, B L doua multimi marginite a.. A B; sa se arate ca,
c ((A), (B)), C L a.. A C B si (C) = c.
Indicatie. a). Fie A m
arginit
a inferior si t0 = inf A; denim functia f : [t0 , +) R prin f (t) =
(A[t0 , t]). Atunci f este lipschitzian
a f (t0 ) = 0 si limt+ f (t) = (A). Functia f are deci proprietatea
lui Darboux si cum b f ((t0 , +)) exist
a t a.. f (t) = b; se consider
a B = A [t0 , t].
Dac
a A nu este m
arginit
a inferior ration
am similar pentru multimile An = A [n, n].
b). (A) < c < (B) = 0 < c (A) < (B \ A) si se reduce problema la cazul a).

8). Fie A, B L cu (A) < + si (B) < +; aratati ca

|(A) (B)| (AB)
unde AB = (A \ B) (B \ A) este diferenta simetrica a multimilor A si B.

n9). Fie n N si A1 , A2 , , An n [0, 1] multimi masurabile Lebesgue cu

atati ca (k=1 Ak ) > 0.
k=1 (Ak ) > n 1; ar
n
c
Indicatie. Folositi faptul c
a (n
k=1 Ak ) = 1 (k=1 Ak ).