Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Continutul: 1.5 Operatii cu numere reale
Adunarea si scaderea Exemplu:
Pentru a efectua adunarea sau scaderea numerelor 3
3)
5
3)
3
2)
8
7 2,5 2, ( 6) 6 ) 7
rationale este necesar a parcurge urmatorii pasi: 2 2 2 3
Se transforma fractiile zecimale in fractii 42 15 9 16 34
(2
17
ordinare; .
6 6 3
Se aduc fractiile la acelasi numitor;
Se efectueaza adunarea/scaderea.
Proprietatile adunarii:
Adunarea este comutativa: a + b = b + a.
Adunarea este asociativa: a + b + c = (a + b) + c.
Elementul neutru al adunarii este 0: a + 0 = a.
Pentru orice a exista opusul lui astfel incat: a + (-a) = 0
Inmultirea Exemplu:
La inmultirea unui numar intreg cu o fractie, se 7 12 7 84
(6
14
a) 12 .
inmulteste numarul intreg cu numaratorul fractiei, 18 18 18 3
numitorul ramanand neschimbat;
Se transforma fractiile zecimale in fractii 6 14 6 14 6 84
( 21
ordinare; b) 4 , ( 6) 4.
7 3 7 3 7 21
La inmultirea a doua fractii ordinare se inmultesc
numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Proprietatile inmultirii:
Inmultirea este comutativa: a b = b a;
Inmultirea este asociativa: a b c = (a b) c;
Elementul neutru al inmultirii este 1: a 1 = a;
Inmultirea este distributiva fata de adunare sau scadere: a ( b + c ) = a b + a c
Impartirea Exemplu:
La impartirea a doua numere rationale se 25 5 25 24 25 24 600
( 30
20
: .
inmulteste primul numar cu al doilea inversat. 18 24 18 5 18 5 90 3
F1 F2 P D I C
Tabelul inmultirii semnelor: + + + Tabelul impartirii semnelor: + + +
+ +
+ +
+ +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o inmultire repetata 2 5 2 2 2 2 2 32
a a a a ... a
n
2 2
2 3 9
1 3 2 4
a m
am
Operatii cu 1a = 1; am an = am+n;
1
puteri: a = a; am : an = am-n;
a0 = 1, daca a 0; (am)n = amn;
0a = 0, daca a 0; (ab)m = ambm.
Intr-un exercitiu de calcul aritmetic ce contine mai multe operatii cu numere reale se
efectueaza mai intai ridicarile la puteresi scoaterea factorilor de sub radicali, apoi inmultirile
2
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si scaderile, la fel, in ordinea in
care sunt scrise.
In exercitiile de calcul aritmetic care contin paranteze se efectueaza mai intai calculele din
parantezele mici (rotunde), apoi cele din paranteze mari (drepte) si apoi cele din accolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar real sau o suma/diferenta de numere reale
se afla simbolul ,,, atunci se poate elimina semnul si paranteza, scriind numerele din
paranteza cu semnul schimbat.
a b c 2
a b c 2 ab ac bc
2 2 2
3
Raport de numere reprezentate prin litere este Exemple:
raportul a doua numere reale reprezentate prin litere 2 x x y x 2 9 2x
cu conditia ca numitorul sa fie diferit de zero. ; ; ; cu conditia ca x 0 .
3 5 4 x2
CAPITOLUL: 2. FUNCTII
Continutul: 2.1 Notiunea de functie
Daca fiecarui element din multimea A i corespunde un element din Exemplu:
multimea B spunem ca este definite o functie pe A cu valori n B.
Se noteaza: f : A B.
f : 2;0;1;2;3 R, f ( x ) x 3
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.
Continutul: 2.2 Functii definite pe multimi finite, exprimate prin diagrame, tabele, formule, grafice
x -1 0 2 3 5
y 1 2 4 5 7
f(x) = x + 2
4
Continutul: 2.3 Functii de tipul f:RR, f(x) = ax + b
Exemplu:
12 x 17
Sa se construiasca graficul functiei f:RR, f ( x ) ;
11 11
72 17 55
Pentru x 6 f (6) 5 A(6;5) ;
11 11 11
60 17 77
Pentru x 5 f ( 5) 7 B( 5;7) ;
11 11 11
Graficul functiei este o dreapta ce trece prin punctele A si B.
Continutul: 2.4 Functii de tipul f:AR, f(x) = ax + b, unde A este un interval de numere reale
Exemplu:
Sa se construiasca graficul functiei f:[-2;4)R, f ( x ) 3x 2 ;
Pentru x 2 f ( 2) 6 2 8 A( 2;8) ;
Pentru x 4 f ( 4) 12 2 10 B( 4;10) ;
Graficul functiei este un segment de dreapta ce uneste punctele A si
B, inchis in A si deschis in B.
5
pentru a1 4 b1 10
Din ab 2a 3b 78 f ( x ) 4 x 10
1
f 2 ( x ) 6 x 30
pentru a2 6 b2 30
Continutul: 2.6 Diverse probleme de functii
Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR, Fie f:RR,
f(x) = 2x 6. f(x) = 2x 6. f(x) = 2x 6. f(x) = 2x 6.
Sa se afle aria Sa se afle distanta de la Sa se afle tangenta Sa se afle coordonatele
triunghiului determinat originea sistemului xOy unghiului dintre graficul punctului de intersectie
de graficul functiei si la graficul functiei. functiei si axa Ox. dintre graficul functiei f
cele doua axe ale si cel al functiei
sistemului ortogonal Pentru x = 0, f(0) = -6 Pentru x = 0, f(0) = -6 g(x) = x + 1.
xOy. A(0;-6); A(0;-6);
Pentru x = 3, f(3) = 0 Pentru x = 3, f(3) = 0 Se rezolva ecuatia:
Pentru x = 0, f(0) = -6 B(3;0). B(3;0). f ( x) g ( x)
A(0;-6); 2x 6 x 1
Pentru x = 3, f(3) = 0 2x x 1 6
B(3;0). x7
f (7) 14 6 8
I (7;8)
AB 2 AO 2 BO 2
AO 6
36 9 45 tg 2
OB 3
AO BO AB 45 3 5.
AAOB
2 AO BO
d
63 AB
9.
2 63 6 5
.
3 5 5
6
Continutul: 3.2 Ecuatii de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c sunt numere reale, a si b 0
Ecuatia de forma ax + by + c = 0 unde a, b, c
sunt numere reale, a si b 0 in multimea numerelor
reale are o infinitate de solutii.
Din ax + by + c = 0 se poate evidentia o
necunoscuta in functie de cealalta necunoscuta.
Exemplu: Fie ecuatia 2 x 3 y 1 .
1 3y
x ; dam mai multe valori lui y pentru a
2
afla valorile lui x si le trecem intr-un tabel:
x -4 -1 2 5 8 11
y -3 -1 1 3 5 7
Daca reprezentam multimea solutiilor acestei
ecuatii intr-un sistem ortogonal aceasta va fi o
dreapta.
Fie punctele A(-4;-3) si B(5;3) care sunt solutiile
ecuatiei. Le reprezentam si construim dreapta AB
(vezi figura din dreapta).
a1 x b1 y c1 0
Continutul: 3.3 Sisteme de ecuatii de forma , rezolvarea prin metoda reducerii
a2 x b2 y c2 0
Metoda reducerii: Exemplu:
Se alege o necunoscuta cu scopul de a fi ,,redusa 2 x y 5 2 4 x 2 y 10
si se identifica coeficientii sai;
3 x 2 y 3 3 x 2 y 3
Se afla c.m.m.m.c. al coeficientilor si se 7x 7 x 1;
inmultesc ecuatiile astfel incat sa se obtina
2x y 5 3 6 x 3 y 15
coeficientii necunoscutei numere opuse;
Se aduna ecuatiile si se obtine o ecuatie cu o 3 x 2 y 3 2 6 x 4 y 6
singura necunoscuta, dupa care se rezolva; 7 y 21
La fel se procedeaza cu cealalta necunoscuta. x 1
y 3
y 3
a1 x b1 y c1 0
Continutul: 3.4 Sisteme de ecuatii de forma , rezolvarea prin metoda substitutiei
a2 x b2 y c2 0
Metoda substitutiei: Exemplu:
Se afla dintr-o ecuatie o 2x y 5
necunoscuta in functie de cealalta din 2 x y 5 y 5 2 x ;
3 x 2 y 3
necunoscuta; Introducem pe y 5 2 x in 3 x 2 y 3
Se introduce valoarea acestei 3x 2 5 2 x 3 3 x 10 4 x 3 7 x 7 x 1
necunoscute in cealalta ecuatie si
x 1
se rezolva ecuatia; Introducem pe x 1 in y 5 2 x y 5 2 1 3 y 3 .
Se afla cealalta necunoscuta.
7
a1 x b1 y c1 0
Continutul: 3.5 Sisteme de ecuatii de forma , interpretarea geometrica
a2 x b2 y c2 0
Multimea solutiilor in R a ecuatiei de forma x y 3
ax by c 0 , reprezentate geometric este o Exemplu: Fie sistemul
4 x y 2
dreapta. Daca avem un sistem de doua ecuatii cu a) Sa reprezentam geometric ecuatia x y 3
doua necunoscute, reprezentarea geometrica a x 0 y 3 A(0;3)
solutiilor celor doua ecuatii vor fi doua drepte care Daca
se vor intersecta intr-un punct al carui coordonate y 0 x 3 B (3;0)
vor fi chiar solutia sistemului. b) Sa reprezentam geometric si ecuatia 4 x y 2
x 0 y 2 C (0;2)
Daca
y 0 x 0,5 D(0,5;0)
c) Se observa ca cele doua drepte se intersecteaza in
punctul S(1;2) S x 1; y 2 .
8
Exemplu: Fie ecuatia: x2 2x 3 = 0;
Se identifica coeficientii ecuatiei: a = 1; b = 2; c = 3.
b 2 4ac 2 4 1 3 4 12 16.
2
24 6
x 3
b 2 16 2 4
1
x1, 2 2 2
2a 2 1 2 24 2
x2 1
2 2
9
8 x 36 y 304
10