17) Statul juridic al cetenilor strini i al apatriziilor pe

teritoriul RM.
Conform art.19 din Constiia,cetenii strini i apatrizii au aceleai
drepturi ca i cetenii RM cu cteva excepii.Astfel pe teritoriul RM
numai cetenii RM sunt titularii tuturor drepturilor i obligaiilor
stabilite de Constituie i alte legi.
a)Dreptul de a alege i a fi ales n organele reprezentative-drepturile
politice.
b)Dreptul a fi membru de partide politice sau alte organizaii politice.
c)Dreptul de a fi angajat n orice funcie pentru care ndeplinete
condiiile cerute de lege.
d)Dreptul de a fi proprietar de terenuri n RM.
e)Dreptul de a nu fi extrdat sau expuzat dr. de a fi protejat diplomatic
atunci cnd se afl n strintate.
f)Dr.de a domicilia pe teritoriul RM i a se deplasa fr.

18) Reglementarea pluralitatii de cetatenii de catre

legislatia RM.
Capitolul IV. PLURALITATEA DE CETATENII din Legea "Cetateniei
Republicii Moldova" Nr.1024-XIV din 02.06.2000 reglementeaza :
Articolul 24. Cazurile de pluralitate de cetatenii:
(1) In Republica Moldova, pluralitatea de cetatenii se permite:
a) copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia Republicii
Moldova si cetatenia unui alt stat;

b) cetatenilor sai care detin concomitent cetatenia unui alt stat, cind
aceasta cetatenie este dobindita automat prin casatorie;
c) copiilor cetateni ai Republicii Moldova care au dobindit cetatenia
unui alt stat in urma infierii;
d) daca aceasta pluralitate rezulta din prevederile acordurilor
internationale la care Republica Moldova este parte;
e) in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau pierderea ei nu
este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta;
f) in alte cazuri prevazute de prezenta lege.
(2) In interesele republicii si in cazuri exceptionale, cetatenii unor alte
state pot deveni si cetateni ai Republicii Moldova, prin decret al
Presedintelui Republicii Moldova, daca nu cad sub incidenta art.20
lit.a)-d).
(3) Dobindirea de catre cetateanul Republicii Moldova a cetateniei altui
stat nu atrage pierderea cetateniei Republicii Moldova.
(4) Cetateanul Republicii Moldova care poseda cetatenia altui stat, in
raporturile cu Republica Moldova, este recunoscut numai ca cetatean al
ei, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e) si alin. (2).
Articolul 25. Drepturile si indatoririle in cazul pluralitatii de cetatenii:
Cetatenii Republicii Moldova, domiciliati legal si obisnuit pe teritoriul
Republicii Moldova, care poseda legal si cetatenia unui alt stat
beneficiaza in egala masura de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti
cetateni ai Republicii Moldova.
Articolul 26. Modalitatile de satisfacere a obligatiunii militare in cazul
pluralitatii de cetatenii:
Persoana care este cetatean al Republicii Moldova si care poseda legal
si cetatenia unui alt stat este supusa serviciului militar fata de Republica

Moldova daca domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul ei, chiar daca

este scutita de obligatiunea militara fata de alt stat.

19)Noiunea de drepturi i liberti fundamentale.

Titlul 2 din constituie se refer la aceast instituie juridic.Se apriciaz
c dr.fundamentale sunt acele dr.subiective(titularul acestor drepturi i
se recunoate prin lege,posibilitate de a avea o anumit conduit i de
a pretinde o atitudine corespunztoare pentru valorificarea unor
interese personale directe,actuale,legale sub sanciunile prevzute de
lege).Aprin cetenilor fiind eseniale pentru viaa,libertatea i
demnitatea acestora.Necesare pentru libera dezvoltare personalitilor
umane stabilite prin Constituie i alte legi.Din punct de vedere juridic:
Dreptul este libertatea,libertatea este un Drept.Drepturile sunt
inerente naturii umane , sunt universale i pentru totdeauna(ex.dr.la
viaa la ocrotirea sntii,dr.la nvtur) iar libertiile privesc
protecia i securitatea individului.Se refer n special la raporturile
persoanei cu autoritile,cum ar fi ex.libertatea creaiei,libertatea
individual a persoanei,contiinei.

20)Noiunea de ndatorii fundamentale.

Alturi de dr.i libertii se manifest ndatoriile fundamentale care
sunt obligaii faa de societatea n care triesc.ndatoriile mobilizeaz
oamenii la realizarea scopurilor societii,fiind n acelai moment i
garanie,ca drept se tot realizeaz efectiv.
Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale statueaz la nivel
normativ acele drepturi, liberti i obligaii ale omului pe care
guvernanii doresc s le garanteze; prin urmare fora lor juridic i
garaniile lor vor fi cele ale normei juridice prin care au fost consacrate.
Prin urmare, drepturile fundamentale sunt, n egal msur, att
garanii obiective ct i drepturi subiective, opozabile puterii statale i

protejnd individul inclusiv n raporturile sale cu ceilali membri ai

colectivitii din care face parte. Consacrarea lor la nivel normativ
constituional, le asigura cea mai eficient garantare juridic, ntruct
astfel ele beneficiaz att de mecanismele de garantare a supremaiei
normelor constituionale, ct i de mecanismele juridice specifice
proteciei drepturilor subiective.

21) Corelaia intre reglementarile interne si

internationale privitor la drepturile si libertatile
fundamentale.
Includerea drepturilor si libertatilor cetatenesti printre problemele
majore este rezultatul firesc nu numai al importantei lor deosebite, ci si
al stransei lor interdependente cu problemele majore ale omenirii.
Institutia drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale a
cunoscut o dinamica aparte, in timpul care a trecut de la crearea
Organizatiei Natiunilor Unite si de la adoptarea Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului (decembrie 1948).Evolutia institutiei s-a exprimat
prin existenta a doua mari categorii de reglementari juridice, si anume
reglementari interne si reglementari internationale. Marea problema a
fost si este tocmai corelatia dintre reglementarile internationale si cele
interne. S-a pus problema de a sti cum trebuie abordata aceasta
corelatie si ce consecinte, indeosebi juridice, rezulta dintr-o asemenea
abordare. Astfel, pactele, conventiile, declaratiile si alte asemenea acte
adoptate pe plan international pun in valoare realitatea in sensul
careia aplicarea conventiilor relative la drepturile omului trebuie facuta
tinand seama de necesitatea permanenta a armonizarii cerintelor
cooperarii internationale in acest domeniu cu principiul suveranitatii
statelor, deoarece procedurile care ar nesocoti acest raport ar duce la
amestec in afacerile interne. De aceea aceste instrumente
internationale au ca principal mijloc executarea lor, asumarea de catre

statele parti a obligatiei de a lua masuri legislative si de alta natura

pentru asigurarea realizarii drepturilor prevazute de ele.
Corelatia dintre reglementarile internationale si cele interne poate
ridica aspecte diferite in caz de conflict intre criteriile nationale de
protectie a drepturilor fundamentale si cele ale Comunitatii europene,
in particular cand criteriul national merge mai departe decat este
recunoscut prin dreptul comunitar. In aceste situatii exista o tensiune
datorata dorintei unei protectii optime a drepturilor fundamentale ale
cetateanului si dorinta uniformizarii dreptului comunitar. Sistemul
jurisdictional a cunoscut o influenta crescanda prin patrunderea sa
directa in dreptul statelor dar la fel si prin exemplele si efectele sale.
Corelatia reglementarilor interne cu cele internationale, sporirea
(indeosebi dupa adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului,
decembrie 1948) a preocuparilor si reglementarilor internationale, nu
schimba si nu diminueaza rolul major al legislatiei interne in
proclamarea si garantarea drepturilor cetatenesti, in promovarea
drepturilor omului in general. Aceasta pentru ca statele si natiunile sunt
si raman cadrul firesc in care se pot realiza libertatile publice. In acest
sens, sunt formulate prevederile din Carta ONU, din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, din cele doua pacte privitoare la
drepturile omului, din Actul final de la Helsinki etc. Acest sens da
expresie recunoasterii suveranitatii statelor, calitatii lor de membri
egali ai comunitatii internationale, fiind reflectarea faptului ca
drepturile si libertatile cetatenesti pot fi reale, efective, numai in
masura in care prin constitutiile statelor sunt proclamate si garantate.
Aceasta le da continut si eficienta. Incurajarea si promovarea
drepturilor omului implica o permanenta perfectionare a
reglementarilor juridice interne in acord cu reglementarile
internationale in acest domeniu. Constitutia Romaniei reglementeaza
corelatia dintre aceste reglementari intr-o viziune noua, moderna si
eficienta.

23)Drepturile i libertile politice fundamentale n RM.

Drepturile exclusiv politice sunt cele care fac posibila participarea
cetatenilor la viata politica. Drepturile si libertatile social-politice sunt
o categorie care presupun optiunea cetatenilor pentru exercitarea lor.
Ele fac posibila exprimarea lor (dreptul la libera exprimare, drepturi
religioase, etc.)