Timp liber si turism

cultural

Turismul cultural abordeaza cultura

unei regiuni, n special valorile ei artistice.
Turismul cultural include:
turismul n regiunile urbane - orase mari,
istorice si obiective culturale (muzee si
teatre).
turismul n zonele rurale -festivaluri n aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori
sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut
trimitere n literatura.

Turism Urban

Turism Rural
Divanul Degusttorilor de
Film i Art Culinar

Ideo Ideis

Casa memoriala Mihai

Emiescu

Orice forma de turism poate fi

definita drept turism cultural daca reuseste
sa satisfaca nevoia umana de baza pentru
diversitate, avnd tendinta sa creasca
constientizarea culturala a individului
descoperind noi cunostinte, experiente si
ntlniri. Turismul cultural ofera
oportunitatea dialogului intercultural prin
posibilitatea dialogului descoperirii si
aprecierii diversitatii culturale.

Turismul si cultura au fost mereu

foarte apropiate n Europa, aceasta fiind
tot timpul o destinatie importanta pentru
cei atrasi de cultura sa bogata si de
mostenirile istorice. Ba mai mult
mostenirea culturala a Europei reprezinta
una din cele mai vechi si mai importante
mosteniri producatoare de turism.

Turism cultural in Europa

Italia- Pantheonul

Franta- Muzeul Luvru

Spania- Biserica Sfanta Familie

Grecia- Valea Fluturilor

Turistii pot fi interesati n probleme ce

tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,
antropologiei si doresc sa ia parte la
actiunea de cunoastere a unor
evenimente trecute. Evolutiile
contemporane n diferite sfere de activitate
umana si progresul n domeniile stiintifice,
tehnologice, educationale si sociologice
sunt, de asemenea, subiecte de
interes cultural pentru multi turisti.

Turismul cultural atrage un numar din

ce n ce mai mare de turisti. Potrivit unui
studiu al Comisiei Europene, 20% dintre
vizitele din Europa au motivatie culturala,
n timp ce 60% dintre turistii europeni sunt
ntr-adevar interesati n descoperirea
culturala n timpul calatoriei lor.

Fluxurile turistice n cadrul turismului cultural

se caracterizeaza prin alcatuirea dintr-o clientela
proprie care poate fi:
-fie specializata ntr-o anumita tematica
(capabila sa parcurga distante impresionante
pentru a surprinde nca o fateta a pasiunii lor),
fie atrasa de tot ce este cultural.
- fie ocazionala, care este de obicei majoritara si
se constituie din cei care, aflati n concediu sau
vacanta n scopul odihnei si recreerii, viziteaza si
obiectivele turistice antropice din spatiul n care
se afla.

Obiective turistice antropice in

Romania
Parcul Natural Vanatori Neamt

Schitul Icoana Noua

Manastirea Neamt

Gorj- Pades- Motru

Conacul Boierului
Palade

Casele generalului
Angelescu

Obiective antropice in Europa

Italia- Bisericuta
Scrovegni

Portugalia- Monumentul
descoperirilor in
Lisabona

O alta caracteristica a fluxurilor care

participa la realizarea turismului cultural o
reprezinta apartenenta participantilor la
categorii socio-profesionale superioare
sau cu un nivel de educate mediu si
ridicat: elevi, studenti, intelectuali.

Practicile turistice culturale sunt si ele

destul de diferite, variind de la vizitarea
muzeelor si monumentelor n scopul
cunoasterii efective a patrimoniului
acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al
unor practici ludice (frecventarea unei
cafenele sau a unui bar situat n
apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de
exemplu).

Exista si o diferentiere a practicilor

culturale pe sexe:
-femeile sunt mai atrase de artele plastice si
de arhitectura, dominnd net miscarile
turistice culturale;
- barbatii prefera siturile tehnico-stiintifice,
traditiile si artele populare.
n general exista o preferinta pentru
siturile culturale n aer liber, ruinele
atragnd mai multi vizitatori dect multe
monumente pastrate intactate.

Situri culturale in aer liber- Romania

Turnul Chindiei

Ruinele Cetatii Ardud

Iasul Medieval

Ruinele Manastirii Sfintii Voievozi

Situri culturale in aer liber- Europa

Mausoleul din Halicarnas

Ruinele Amathus

n ultimii ani formele de practicare a

turismului cultural s-au diversificat foarte
mult, lund forma sejururilor lingvistice, a
turismului gastronomic. mbogatirea ofertei
turismului cultural se realizeaza sub
presiunea a doi factori: cererea publicului,
tot mai curios si exigent si atitudinea
comunitatilor locale care doresc sa obtina
beneficii de pe urma activitatilor culturale
pe care le finanteaza.