IV.

PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 1. PRODUSUL Cursul 5

poate fi definit ca un ansamblu de elemente care poate declansa

cerere pe o piata
un obiect fizic tangibil un bun material,
un serviciu intangibil (idee, consultanta, concert)
este un ansamblu de caracteristici tangibile sau intangibile,
incluznd
ambalajul,
culoarea,
pretul,
prestigiul
producatorului, prestigiul vnzatorului, respectiv serviciile
pe care le ofera producatorul si vnzatorul
are rolul dominant in cadrul mixului, avand locul central, deoarece
este cel care satisface direct cerintele de consum si, prin
vanzarea lui, se realizeaza legatura cu piata si eficienta
economica a firmelor
constituie elementul motor a strategiei de marketing

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

Cursul 5

Produsul trebuie conceput si analizat prin:

avantajele sau utilitatea (valoarea) pe care o asteapta

cumparatorul de la el, adica functii pe care produsul le poate
indeplini

Produsului ii pot fi asociate ca elemente distincte:

Atribute (vizeaza esenta produsului) = caracteristici functionale:

marime, culoare, stil/design, calitate, nume, marca si ambalare
Avantaje = includ toate elementele (tangibile sau intangibile)
care sunt percepute de catre cumparator ca destinate a-i
satisface nevoile sub aspectele performantelor asigurate si ale
imaginii conferite de utilizarea produsului
Serviciile suport care sunt asociate produsului si pe care firma
le ofera explicit odata cu produsul, precum: garantii, livrarea
(transportul) la domiciliu, sistemul de creditare al clientului,
instalare, servicii post-vanzare, reputatie
2

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

Cursul 5

O politica de produs eficienta este fundamentata pe intelegerea si

aplicarea practica a doua concepte:
Ciclul de viata al produsului
Analiza portofoliului
Ciclul de viata al produsului
poate fi definit ca fiind succesiunea etapelor prin care trece un
produs, din momentul lansarii pna la disparitia acestuia de pe
piata.
cercetarile de marketing efectuate n aceasta directie au permis
definirea a patru etape ale unui ciclu de viata al produsului

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

Cursul 5

Ciclul de viata al
unui produs
4

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

se raporteaza la:
cerintele mediului de piata,
realizarile si tendintele ce se maifesta la ceilalti competitori care
participa la confruntarea cerere - oferta
programarea si dezvoltarea produselor (componente centrale ale
politicii de produs) reprezinta esenta marketingului, deoarece
produsele si serviciile formeaza calea de comunicare dintre
intreprindere si piata
obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa lucreze pentru
atingerea scopului activitatii economice a firmei:
maximizarea
efectelor economico-financiare in conditiile
valorificarii superioare a resurselor disponibile, asigurand
indeplinirea ritmica si integrala a obiectivelor stabilite prin
programele de activitate; ne referim la:
profitabilitate (castig),
stabilitate (volumul afacerior si implicit al vanzarior) si
cresterea (ca putere, pozitie, cota de piata)
5

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

obiectivele se apreciaza in functie de:

orizontul de timp pentru care se stabilesc (termen scurt, mediu

sau lung)

profilul activitatii firmei (producatoare, prestatoare de servicii,

comerciale)

natura pietei careia se adreseaza (interna sau externa; a

echipamentelor industriale sau a bunurilor de consum)
Activitatile componente ale politicii de produs
1.
Activitatea de inovatie este principala orientare ofensiva a
politicii de produs si priveste

bunul material si stimularea capacitatilor creatoare ale

potentialului uman din cercetare si productie

descoperirea de noi materii prime si tehnologii

dezvoltarea service-ului

crearea unui climat novator in toate

compartimentele firmei

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs
INOVATIA
se propaga in structurile sociale ale societatii, avand un impact
diferit in masa publicului, in raport cu trasaturile fiecarei persoane.
propagarea inovatiei se realizeaza in etape cu incarcaturi din ce in
ce mai mari de public
Cand inovatia castiga teren, ajungand sa fie adoptata de un
grup devenit majoritar, ea inceteaza sa mai prezinte noutate, isi
pierde originalitatea
are limite:
in timp atinge limita cand schimbarea adusa a devenit de
domeniu public de suficient timp, fiind instantaneu identificata si
clasata, cand este perceputa
in spatiu cand aria de extindere a inovatiei inceteaza de a se
mari, iar gradul sau de penetratie in fiecare mediu si densitatea
persoanelor care au adoptat-o devin stabile
7

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Fiind un proces gradual, propagarea, respectiv adoptarea produselor

noi, imparte publicul consumator in urmatoarele categorii:
Promotorii
determina aparitia produsului in public; au o interventie
voluntara de alegere iar comportamentul lor constituie rampa de
lansare a noutatii
ex.:personalitati publice, plasate in pozitii privilegiate in reteaua
de informatii, care pot lua initiative prin statul lor de prestigiu
Cei care incearca
persoane expuse informatiilor asupra noutatii
cauta acest tip de informatie
supravegheaza pe cei care lanseaza noutatea
prezinta sensibilitate speciala fata de factorii sociologici si
psihologici, fiind mobilizati prin temele noutatii vare demareaza
propagarea se face prin vartej, prin intermediul unor grupuri
omogene de incercatori
8

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Succesorii
cei care incearca, reiau rapid si difuzeaza noutatea intre ei
adevarata extindere si patrundere a noului produs se
realizeaza prin influenta promotorilor asupra celor care
incerca (se pot intalni cu usurinta, frecventand aceleasi
locuri) dar si prin influenta celor care incearca asupra
succesorilor
Intarziatii
reprezinta coada curbei procesului de propagare a inovatiei
sunt persoane foarte rezistente la schimbare, tematoare,
putin active in legatura cu informatia, grijulii fata de
caracterul judicios al cumparaturilor lor, neincrezatori si
aproape ostili fata de noutatile care vin sa perturbe echilibrul
lor
cand se decid sa actioneze fenomeul modei a atins deja
majoritatea publicului
9

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Evolutia procesului de adoptare a inovatiei de catre consumatori

10

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

2.

3.

Activitatea de modelare a produsului reprezinta totalitatea

operatiunilor prin care firma producatoare confera identitate
bunurilor pe care le creaza
are in vedere conceperea si realizarea sub forma de prototip
sau macheta a tuturor componentelor care concura la realizarea
calitatii marfii
Asigurarea legala a produsului ansamblul de actiuni juridice
prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor
instrumente juridice de protectie:
Marcile de fabrica, comert si de servicii;
Brevete de inventii

11

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Modele de utilitate
protejeaza o inventie tehnica noua, care depaseste nivelul
simplei indemanari profesionale si este susceptibila de aplicare
industriala
se caracterizeaza prin costuri reduse fata de cele ale unui brevet
de inventie
nu se pot proteja:
- soiuri de plante si rase de animale;
- un material biologic;
- un produs reprezentat de o substanta chimica sau
farmaceutica;
- un procedeu sau o metoda;
- inventiile a caror exploatare comerciala este contrara ordinii
publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele daunatoare sanatatii
ori vietii persoanelor, animalelor sau plantelor sau care pot aduce
prejudicii mediului (aceasta excludere sa nu depinda numai de
faptul ca exploatarea lor este interzisa printr-o dispozitie legala)

12

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Desene si modele industriale

un desen sau un model industrial se refera doar la trasaturile

ornamentale sau estetice ale unui produs; cu alte cuvinte se
refera doar la aspect
sunt importante in ceea ce priveste ambalarea, recipiente si
aspectul atragator al produselor
pot fi aplicate sau ncorporate n foarte multe produse, ca de
exemplu: produse alimentare (produse de ciocolata, produse
de brutarie,paste fainoase, produse de cofetarie, nghetata,
brnzeturi, lactate, produse din carne , mezeluri etc)
mbracaminte, bijuterii, ceasuri, aparate de masura si control,
obiecte ornamentale, jucarii, articole de menaj, mobilier,
produse cosmetice (sapunuri, ruj de buze, tuburi pentru ruj
de buze etc.) , ambalaje, echipamente de vnzari si publicitate,
articole de birou, articole de imprimerie si papetarie, aparate foto,
cinematografice si optice, instrumente muzicale, aparate de
telecomunicatii si prelucrare a informatiilor, autovehicule,
materiale si aparate medicale si farmaceutice, constructii si
elemente de constructii.
13

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

desenul industrial se refera la caracteristici bidimensionale

ale unui produs, cum ar fi ornamentatii, modele, linii sau
culoare, contururi, forma, textura, sau materialul produsului
sau chiar suprafata lui decorativa.
exemple de desen industrial includ decoruri florale sau alt fel
de decoruri, simboluri grafice, precum si icoanele de pe
computer sau opere de arta (sculpturile)

modelul industrial se refera la caracteristici tridimensionale ale

unui produs, cum ar fi forma unui produs
desenul si modelul pot consta si intr-o combinatie de una sau mai mute
astfel de caracteristici

http://www.industrialdesignserved.com

Sticl de parfum, Chanel

14No. 5

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs
Mostrele
Denumire de origine
Dreptul de autor
Cea mai uzitata modalitate de asigurare legala a unei marfi o
reprezinta inregistrarea marcii sale
Atitudinea fata de produsele vechi
o componenta a politicii de produs, care priveste preocuparea
decidentilor fata de soarta marfurilor cu un grad ridicat de
oboseala (uzura morala) si nivel cazut de rentabilitate
atentia trebuie sa fie proportionala cu locul pe care produsul
respectiv il ocupa in productia sau desfacerea firmei
presupune cunoasterea rentabilitatii fiecarui produs, a gradului
de amortizare a mijloacelor de munca cu ajutorul carora se
fabrica, precum si a ponderii sale in total productie

15

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Alcatuirea gamei de produse a firmei producatoare

gama de produse o grupa de marfuri care se inrudesc prin:
destinatia lor in utilizare,
caracteristici esentiale similare privitoare la materia prima
folosita pentru obtinerea lor si/sau
tehnologia de fabricatie
in sfera distributiei, corespondentul gamei de produse este gama
sortimentala ansamblul marfurilor si modul lor de asociere,
folosind un reper comun de sistematica
in cadrul unei game se disting mai multe linii de produse
este un grup omogen de produse sub aspectul materiei prime
sau al tehnologiei de fabricatie

16

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

linia de produse se caracterizeaza prin:

largimea gamei numarul de linii de produse (sampon,
deodorant, sapun toaleta, pasta de dinti)
profunzimea gamei numarul de produse distincte pe care le
contine o linie de produse (profunzimea gamei de creme
cosmetice fabricate la un moment dat de SC FARMEC Cluj
(36 sorturi distincte) este mult mai adanca decat cea a
sampoanelor pentru baie produse (11 sorturi))
lungimea gamei numarul produselor tuturor liniilor.
Semnifica suprafata pe care o acopera o gama de
produse in satisfacerea unei anumite trebuinte

17

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Dezvoltarea unei game largi de produse asigura o serie de

avantaje firmei
acoperirea unei suprafete mari din piata
delimitarea mai clara in cadrul pietei a principalelor segmente
de consumatori carora se adreseaza
elasticitate in utilizarea resurselor concomitent cu stabilirea
unor capete de linie in cadrul gamei cu rol de varfuri de
atac in penetrarea pe piata
Dezvoltarea unei game largi de produse implica insa si o serie
de dezavantaje pentru firma:
dispersarea efortului uman, material si financiar
o cunoastere mai sumara a caracteristicilor fiecarui produs in
parte

18

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 2. Politica de produs

Operarea cu o gama ingusta si mai putin profunda de marfuri

permite fimei:
posibilitatea cunoasterii mai aprofundate a fortelor motrice
legate de procesul de fabricare si comercializare
concentrarea eforturilor promotionale pe un numar mai redus
de produse

19

20

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

O firma cu o activitate diversificata, poate cuprinde si game de

produse care nu se inrudesc intre ele prin materia prima si tehnologia
de fabricatie
Definirea gamelor de produse se face pornind:
de la obiectivele strategice pe care firma si le-a stabilit
de la capacitatea tehnica, financiara si umana de care dispune
Se defineste astfel mixul (portofoliul) de produs ansamblu de
produse si servicii, care sunt doar partial relationate intre ele, pe care
o firma le cuprinde in oferta sa
una din cele mai dificile probleme pe care le ridica o afacere este
legata de gestionarea portofoliului de produse si activitati:

21

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

Gestionarea portofoliului de produse si activitati

repartizarea si dozarea echilibrata a resurselor financiare si
umane, intre produsele si activitatile care formeaza portofoliul de
produse al intreprinderii
analiza si gestionarea portofoliului de produse se face prin
intermediul unor modele si tehnici sofisticate, laborioase in functie
de marimea afacerii:
afaceri mici
de exemplu in small business-ul american functioneaza
regula 80/20, conform careia 80% din rezultate provin de la
20% din produsele si activitatile din portofoliul firmei;
celelalte 80% din produse sunt importante dar nu justifica
alocarea a 80% din resurse ci doar o cota comparabila cu
aportu lor de vanzari si profit
diversificarea prea rapida a portofoliului de oferte prezinta
riscuri: in micile afaceri, perdantii sunt cei care se extind, iar
22
castigatorii sunt cei care se restrang

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

afaceri mijlocii si mari: se aplica modelul portofoliului BCG (Boston

Consulting Group)
este utilizat pentru evaluarea produselor strategice ale firmei
sau activitatea de ansamblu a intreprinderii, functie de rata
anuala a pietei pe care opereaza firma respectiva si cota
relativa de piata a acesteia
rata anuala a pietei depinde de vanzari (vanzarile raportate la
media pietei) si are doua valori (in acest model): mare si
mica; granita dintre valori este la latitudinea analistului de
portofoliu
cota relativa de piata a firmei se calculeaza ca raport intre
vanzarile firmei respective si vanzarile celui mai puternic
concurent. Valorile atribuite sunt: mare daca raportul este >
1 si mica daca raportul este < 1
pe baza acestor doua variabile modelul BCG plaseaza
produsele intr-o matrice, in care ordonata este rata anuala de
crestere a pietei, iar abscisa cota relativa de piata
23

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

amplasarea produselor intr-unul din cele patru cadrane ale

matricei se face in functie de nivelul mare sau mic al
celor doua variabile rata anuala de crestere a pietei
pentru produsul respectiv si cota relativa de piata pe care o
detine.
cadranele sunt:
Probleme, dileme (question):
- potential de crestere ridicat
- cota relativa de piata scazuta
Poveri, greutati (dogs)
- potential de crestere scazut
- cota relativa de piata scazuta
Vaci de muls (cash cows)
- potential de crestere scazut
- cota relativa de piata ridicata
Vedete, stele (stars)
- potential de crestere ridicat
- cota relativa de piata ridicata
24

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

25

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

In functie de pozitionarea in cadranul matricei, produsele firmei prezinta

niveluri diferite de interes, astfel:
Produsele din cadranul poveri, greutati
rata de crestere a pietei mica arata un mediu concurential
cota de piata redusa evidentiaza ca firma nu poate avea un avantaj
concurential pe piata respectiva
prezinta interes slab si conform modelului BCG :
trebuie sa fie obiectul unei repozitionari pe un segment particular
al pietei
Produsele din cadranul dileme
prezinta interes numai daca firma se va stradui sa le exploateze,
deoarece au potential ridicat de vanzare, datorita cresterii puternice
a pietei, dar pentru care firma nu are un potential competitiv
corespunzator:
firma are nevoie de resurse financiare mari, legate de cheltuielile
tehnologice si de personal pentru a putea tine pasul cu ritmul
cresterii pietei
alegerea unei astfel de strategii presupune corelarea eforturilor
de investitii cu nivelul costurilor si rentabilitatea strategiilor
stabilite
26

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

Produsele din cadranul vedete, stele

se caracterizeaza printr-o crestere puternica a cererii si o cota
relativa de piata ridicata sunt cele mai interesante si mai
promitatoare pentru intreprindere
pentru a tine pasul cu cresterea pietei si pentru a-si mentine
pozitia concurentiala avantajoasa, firma trebuie sa faca investitii
corespunzatoare
Produsele situate in cadranul vaci de muls
sunt cele mai rentabile pe termen scurt
sunt, de regula, foste vedete, a caror rata de crestere a pietei a
scazut, dar isi mentin o cota ridcata de piata relativa
de aceea acestea aduc cele mai mari lichiditati, care pot fi
investite in alte activitati ale firmei
nu trebuie totusi neglijate finantarile necesare si in aceste
produse pentru a le mentine sau a le creste rentabilitatea,
precum si pentru a le pastra pozitia concurentiala avantajoasa
27

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

Modelul BCG
sugereaza ca portofoliul de produse al unei firme este in
echilibru atunci cand are destule unitati strategice vaci de
muls si vedete, pe de o parte, si putine poveri si dileme, pe
de alta parte.
are o mare putere vizuala pentru ilustrarea portofoliului
strategic al firmei si pentru a integra intr-o imagine unitara,
aspectele de piata si elementele financiare, furnizand, pentru
managerii firmei un cadru temeinic fundamentat de reflexie
strategica
trebuie sa tina seama ca fiecare produs are un ciclu propriu de
viata, in decursul caruia isi schimba pozitia in matrice

28

IV. PRODUSUL SI POLITICA DE PRODUS

IV. 3. Mixul / Portofoliul de produse

Pe baza acestui model, firma poate adopta :

strategia dezvoltarii pentru produsele aflate in cadranul dileme,
asigurandu-le cresterea cotei relative de piata si trecerea in
cadranul vedete
strategia de mentinere pentru produsele aflate in cadranul vaci
de muls, care sunt cele mai productive si de exploatare a
avantajelor de piata ale acestora, prin ridicarea vanzarilor si
veniturilor firmei
strategia lichidarii prin scoatere din fabricatie, fie a produselor
ajunse in finalul ciclului de viata devenind poveri, fie a unor
produse dileme, care, la lansare nu dovedesc un succes de
piata

29

V. PRETUL

constituie o variabila strategica de maketing deoarece este criteriul

principal de structurare a productiei si de alocare viitoare a resurselor
si parametrul determinant al pozitionarii produsului si intreprinderii pe
piata
exprima cantitatea de bani platita pentru cumpararea de bunuri si
servicii, in cadrul tranzactiilor bilaterale care au loc pe piata;
este un raport intre bunuri si bani
intr-o economie de piata toate raporturile economice se evalueaza si
se apreciaza pe baza preturilor, deoarece pretul:
guverneaza productia si circulatia de bunuri si servicii
agentii economici vor efectua doar acel gen de productie din
care sa obtina preturi satisfacatoare
guverneaza repartitia
deoarece diversele categorii de venituri salarii, profit, renta
sunt preturi sau deriva din preturi (salariul este pretul muncii;
renta si profitul deriva din preturi
30

V. PRETUL

determina consumul, atat cel al bunurilor de productie, cat

si cel al bunurilor de consum
pretul functioneaza ca un element de legatura intre agentii
economici si toti factorii de mediu
aparitia unui puternic fenomen concurential va duce la o mare
varietate de preturi:
preturi de patrundere pe piata
preturi de prestigiu
preturi de atac
preturi menite sa ia fata pietei
preturi umbrela
preturi psihologice

31

V. PRETUL

de stabilirea pretului depind:

accesibilitatea la consumator a produsului
amplasarea cererii, a cotei de piata
reactiile concurentei,
profitul
dezvoltarea firmei

V. PRETUL

Politica de pret trebuie incadrata intr-o strategie generala pe termen

lung si va urmari:
nivelurile de pret
reducerile si facilitatie
clauzele
termenele de plata
corelarea pretului cu ciclul de viata al produsului, deoarece o buna
corelare poate prelungi sau diminua speranta de viata a acestuia:
in faza de inovatie si de lansare pe piata, in functie de
anticiparea competitiei, de segmentul si cota de piata tintite,
firma poate alege fie strategia pretului ridicat, fie pe cea a
pretului de penetrare
apoi in celelalte faze o politica de pret descendenta (este mai
usor sa diminuezi pretul decat sa-l maresti)
33

V. PRETUL
in faza de crestere, cand concurenta este in general mai
redusa, se urmareste o stabilitate a pretului
in faza de maturitate, cand se accentueaza competitia, se
recomanda urmarea de aproape a pretului de concurenta sau a
pretului lider, evitand declansarea unui razboi de preturi cu
competitorii
in faza de declin, se practica de cele mai multe ori, o politica de
reducere a pretului pentru a mentine cererea
In cadrul politicii de pret firma poate urmari o serie de obiective,
cum ar fi:
atacul concurentei prin intermediul pretului
pentru
a o determina sa renunte la fabricarea sau
comercializarea de produse similare cu cele ale firmei
urmareste sa ofere pietei un produs ce poate fi larg difuzat, la
un pret coborat, ibligand concurenta sa se alinieze la acest
nivel sau sa renunte la comercializare
34
se intalneste la firmele foarte puternice

V. PRETUL

apararea in fata ofensivei concurentei

prin alinierea preturilor firmei la cele ale celorlalti parteneri din
bransa sau din contra, prin ridicarea semnificativa a nivelului
pretului, in cazul produselor vedeta
firma nu dispune de initiativa in materie de pret si trebuie sa se
adapteze la comportamentul concurentilor in acest domeniu
patrunderea cu produsele sale intr-o anumita retea de distributie
(magazine de mari suprafete (mall-uri, supermarket), magazine de
lux)
presupune acordarea acestor intermediari a unor conditii de
plata avantajoase
patrunderea extensiva pe piata
presupune fixarea unui nivel de pret suficient de accesibil
pentru cel mai larg segment de consumatori
este indicat pentru firme care comercializeaza bunuri de larg
consum antrenate intr-un puternic proces concurential
35

V. PRETUL
intentia de a lua fata pietei
fixarea unui nivel inalt de pret al produselor, accesibil numai
anumitor segmente de clienti, foarte pretentioase si un grad de
solvabilitate inalt
nici unul dintre aceste obiective nu trebuie sa aduca firma in situatia
de a vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor
prin strategia de pret se vor asigura:
renumerarea ofertantilor
acoperirea cheltuielilor de productie
obtinerea unui profit
stimularea cererii
sensibilizarea purtatorilor cererii
in stabilirea nivelului pretului de vanzare, firmele pot adopta trei
strategii:
Strategii de pret corelate cu costurile
Strategii de pret corelate cu cererea
Strategii de pret corelate cu concurenta

36

V. PRETUL

FACTORI CARE INFLUENTEAZA PRETUL SI POLITICA DE

PRETURI
cei mai importanti sunt :
cererea si oferta de pe piata pentru produsul/serviciul respectiv;
pozitia concurentilor pe piata;
pozitia produsului n ciclul sau de viata;
calitatea ceruta produsului (serviciului);
costurile pna la vnzare;
strategia promotionala si de distributie;
pozitionarea produsului pe piata n raport cu produsele concurentei

37