Geometria Vilei La Mario Botta Si Le Corbusier

ANUL I
| 2009-2010
PROIECTARE DE ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile

geometrice. Aceste planuri contin geometria ca pe o totalitate expusa ca o
viziune globala, instantanee. Spatiul inglobeaza geometria ca pe o totalitate
care se dezvaluie secvential, prin parcurgere.
Vom vedea care sunt modalitatile prin care regulile geometrice care stau
la baza organizarii cladirilor in planurile de arhitectura se dezvaluie si
se contureaza in parcurgerea spatiului arhitectural real.
Pentru exemplificare vom examin in context cate patru vile apartinand lui
Le Corbusier si Mario Botta.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Vom utiliza o abordare analitica e tip top-down pornind de la conceptele
geometrice abstracte si ajungand la descrierea detaliata a cladirilor.
Vom vedea cum la Botta avem de-a face cu caracteristici geometrice la scara
intregului, care raman nealterate in planul transformarilor vizuale ce se
petrec in parcurgerea cladirii, in timp ce la Le Corbusier vom gasi, in
parcurgerea cladirii, caracteristici geometrice nealterate numai la nivel local.
La Botta, geometria in planuri si geometria in spatiu sunt coordonate,
conducand perceptia catre o singura formula de citire, in timp ce la
Le Corbusier cele doua geometrii se dezvolta in directii diferite
VILA BAIZEAU
MEYER
VILA SAVOYE
VILA STEIN
facand
posibile multipleVILA
interpretari
perceptuale.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Vom vedea ca cele doua tipuri de percepere se bazeaza pe doua logici

compozitionale diferite. In prima compozitia este dominata de principii
geometrice pre-existente inca de la primele etape ale proiectarii (Botta).
In cea de-a doua principii pre-concepute interactioneaza cu posibilitati de
combinare ce apar pe parcursul procesului de proiectare (Le Corbusier).
Prima genereaza o arhitectura ce se citeste dintr-o data, directionand
compunerea spatiala catre scheme geometrice, oarecum statice.
Cea de-a doua va genera o arhitectura care cere o atentie intensiva si o
explorare extensiva, protagonistul principal al experientei spatiale devenind
parcurgerea spatiului, miscarea.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Vom constata cum acest tip de analiza top-down poate fi relevant in etapa de
proiectare. Proiectele sunt generate de concepte geometrice abstracte care
sunt traduse gradual in planuri detaliate. Aceast tip de abordare ne arata ca
sistemele geometrice pot constitui o logica formatoare a compozitiei in
arhitectura prin transformari ce se produc ireversibil prin feed-back-uri
repetate de la o schema geometrica abstracta la geometria de detaliu.
In acest fel, in proiectarea de arhitectura, derivand din logica geometriei si
a modului in care geometria se integreaza spatial, compozitia capata un
sens dinamic, in permanenta evolutie.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
INTRODUCERE
Exista doua moduri de a te plimba printr-o cladire.

Sa incerci sa gasesti un drum care sa serveasca unui scop anume, cum ar fi sa
vizitezi un muzeu; sau sa incerci sa descoperi cum este cladirea si cum a
imaginat-o arhitectul dupa un sistem de reguli geometrice.
Unele cladiri, in afara de destinatia lor sociala, trezesc interesul privitorului
pentru a alege cea de-a doua cale.
Privitorii pot percepe cladirile in diverse feluri dupa propriul sistem de
intelegere.
MARIO BOTTA
LE
CORBUSIER
Cu toate aceseta, in ciuda unei perspective personale, perceptia lor a fost
gandita din afara si orchestrata de architect, la planseta, dupa un sistem
de reguli. Aceasta orchestrare este cea pe care un privitor ar trebui sa fie
stimulat sa o decodifice.
Cum sunt percepute si intelese, in timpul parcurgerii unei cladiri, regulile

geometrice care o conformeaza ?
Aceasta problema este pe care o analizam aici.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
MARIO BOTTA
CASA PREGASSONA
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
MARIO BOTTA
CASA MASSAGNO
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
MARIO BOTTA
CASA VIGANELLO
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
MARIO BOTTA
CASA STABIO
1
anul
VILA BAIZEAU
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
VILA MEYER
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
VILA SAVOYE
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
VILA STEIN
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
1. Geometria in plan si in spatiu

Pentru a explica modul in care
geometria este vazuta in planuri si cum
este perceputa in spatiu, se poate
pleca de la cateva scheme elementare.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
In plan (1 si 2) gruparea se citeste ca doua patrulatere ale caror centre

geometrice sunt pe aceeasi axa. In spatiu (3, 4 si 5) ele sunt percepute distinct
ca doua cutii separate de un perete despartitor.
In plan, patrulaterele sunt vizibile in
acelasi timp. In spatiu, ele sunt
percepute printr-un set de campuri
vizuale care sunt restranse in limita a
ceea ce este accesibil privirii.
In plan, informatia vizuala este
totdeauna aceeasi. In spatiu, este
mereu in schimbare pe masura ce ne
deplasam dintr-un loc in altul.
In plan, privirea ajutata de caracteristicile statice ale campului visual
este directa, simpla. In spatiu,
privirea se integreaza in experienta
complexa a miscarii si e secventiala.
1
anul
In plan, geometria coordoneaza si sincronizeaza

diversele elemente din cadrul unei suprafete.
Geometria este intrinseca notiunii de spatiu dar
nu este identica spatiului pe care-l reprezinta.
O examinare a modului in care geometria este
simtita in spatiu trebuie sa porneasca de la o
analiza a sistemului de reprezentare, pentru a
ajunge la ceea ce reprezinta, adica de la desen
la spatiu.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
METODA ANALITICA TOP-DOWN

Contrar metodelor analitice care diseca
sistemul in componentele sale de scara
mica si studiaza relatiile intre acestea,
TOP-DOWN inseamna o parcurgere in
etape de la volum la plan, de la mare la
mic, si de la conceptual geometric cel
mai abstract care descrie cladirea pana
la descrierea sa detaliata.
Vom defini o serie de etape analitice
care sunt examinate separat si in relatie
unele cu celelalte.
In acest fel, niveluri mai mult sau mai
putin ridicate de abstractizare sunt
asociate stabilind o descriere care
merge de la abstract la concret si invers.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
2. Geometria in planuri
2.1. Descrierea proprietatilor geometrice ca transformari
In 6-10 geometria este rezultatul
extragerii din volumul de baza (6) a
unei portiuni din centru (7), din fata
(8), din lateral (9) sau din colt (10).
Proprietatile geometrice sunt
examinate in doua directii privind
sectiunile orizontale. (11-15).
Daca 11-12 au patru simetrii prin
oglindire, 13-15 pastreaza simetria pe
axa verticala (13), axa orizontala (14)
sau cea diagonala (15).
Un concept geometric simplu (S1)
este transformat intr-unul complex
(S1-S2), o parte din simetriile initiale
fiind pastrate altele rupte.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice
In fig. 16-18 din cubul de baza sunt
extrase doua prisme verticale. Prin
prelungirea limitelor acestor prisme
in plan avem noua patrate.
Analiza geometrica poate fi facuta in
doua planuri:
(1) O rama de 9 patrate
(2) O combinatie de figuri S1 si S2.
16 doua simetrii prin oglindire dupa
axa verticala si cea orizontala
17 idem
18 simetrie dupa axa diagonala
Primele pastreaza toate tipurile de
simetrii, cea din urma numai o parte.
Proprietatile figurilor si tramelor pot

capata o directie similara sau
diferita in cursul transformarii.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice
In timp ce 16-18 pastreaza anumite
simetrii ale formei mai mari, figurile
19-22 rup toate simetriile. In 16-18
simetriile figurii si tramei sunt
coordonate la nivelul celor doua
simetrii de oglindire.
In schemele 19-22 nu exista
coordonare intre cele doua niveluri.
Distinctia intre proprietatile figurii si
tramei permite studierea simetriei
aproximative care se naste in relatiile
dintre liniile extinse, precum si o
distinctive intre structurile
geometrice explicite si implicite
figurile si contururile lor,
respectiv liniile formate de
extensiile acestor contururi.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
2.1. Proprietati fizice
In 13-14 extragerea rupe continuitatea liniilor ce definesc patratul mare
sic el mic. In 15 se elimina in plus o
muchie.
In 13-14 patratul este lizibil fizic,
pastrand simetriile si cele patru
muchii. In 15 simetriile fatadelor
laterale sunt rupte, rezultand o
figura noua.
Asadar un al treilea layer al proprietatilor este cel al muchiilor unei
figuri. Acestea sunt numite proprietatile fizice deoarece par sa confere
definitie si lizibilitate unei figuri.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
In 12-14 si 16-17, toate layerele de
proprietati sunt coordinate pastrand
unele simetrii neschimbate.
In 15 si 18 sunt coordonate numai
proprietatile figurii si tramei,
pastrand simetria fata de axa
diagonala.
In primele scheme S1 si S2 sunt
toate lizibile ca un sistem ferm.
In ultimele scheme, lizibilitatea
patratelor S1 si S2 este sustinuta
numai de simetriile figurii si tramei.
Eliminarea unei muchii descompune
figura, producand o tensiune intre
cele trei layere.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
Prin acest tip de analiza abordam
ordinea geometrica ca pe o structura
organizand relatiile dintre figura,
trama si proprietatile fizice.
Cand aceste layere sunt coordonate
de aceleasi reguli par sa opereze ca
un singur sistem. Cand sunt guvernate
de reguli diferite, functioneaza ca
niste sisteme diferite.
In rimul caz acestea par sa fie o
singura interpretare construita de o
regula comuna. In cea de-a doua avem
mai mult de o singura interpretare
conducand catre directii diferite
aflandu-se in tensiune una fata
de alta.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
2. Proprietati geometrice in spatiu
In schema 3 centrele geometrice ale

triunghiurilor definind campul vizual se
afla pe acelasi ax cu axele camerelor.
Orice camp vizual construit in lungul
acestui ax pastreaza acest rincipiu
neschimbat.
Din contra, axele campurilor vizuale
construite din orice alt punct se
modifica (schema 4).
Exista o structura geometrica in informatia vizuala care ramane neschimbata pe masura ce ne deplasam in spatiu.
In schema 5 orice camp visual este
definit de planul care conecteaza cele
doua camere. In acest caz proprietatea
geometric ace ramane neschimbata
este planul de legatura.
Modul in care geometria este citita in
timpul parcurgerii spatiului poate fi
examinat privind caracteristicile
geometrice invariante din
informatia vizuala.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
3. Analiza caselor lui Mario Botta si Le Corbusier

Avand la indemana metoda analitica se poate incepe descrirrea cladirilor alese.
Scopul este de a vedea ce fac cei doi arhitecti pentru a articula geometric
volumul cu planul si cum sunt revelate strategiile lor geometrice prin
parcurgerea cladirilor respective.
Vom incepe analiza de tip top-down de la volumul mare care inchide intreaga
forma a cladirii si gradual vom diseca acest volum pentru a spori nivelul de
detaliere. Vom trece apoi gradat catre plan la niveluri mai scazute ale
articularii interioare. In final, vom analiza cum se vede geometria in spatiu,
privind cum nivelurile mai mult sau mai putin ridicate ale articularii interioare
stabilite in analiza planului sunt vazute din afara.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
3.1 Analiza volumetrica

Analiza imaginii volumetrice a acestor case arata ca la Botta exista o
sistematica pastrare si coordonare a proprietatilor fizice, ale figurii si tramei
corpului geometric dominant. La Le Corbusier gasim o pastrare si in acelasi
timp suspendare a acestor proprietati.
Botta construieste o unitate geometrica si o citire unica ce sunt lizibile in
general dintr-o perspectiva privilegiata frontala. Le Corbusier creaza o
complexitate geometrica ce se ramifica in mai multe directii de
decodificare.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
MARIO BOTTA
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
3.1 Analiza volumetrica

Cel mai simplu concept geometric care descrie o cladire este un volum (bloc)
elementar care este transformat prin extrageri, aditionari si extensii planare.
(1) Extragerea unui component volumetric din bloc.
(2) Excavarea volumului in etape succesive
(3) Extensii ale planurilor orizontale sau verticale si aditionari de volum.
(4) Extensia reface unele dintre suprafetele ce lipsesc si redefineste blocul.
(5) Aditionarea ataseaza soliduri geometrice ori elemente planare subdivizand
psatiul in subspatii.
(6) In ultima faza prin aditionare se adauga elemente de volum pe casa.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Exista o structura consistenta de trasformari ce utilizeaza operatiuni
specifice asociate anumitor etape in procesul proiectarii la ambii arhitecti.
Cu toate acestea, figurile folozite, com=binarea lor si modul in care volumele
sunt transformate sunt diferite de la o serie de cladiri la cealalta.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.2 Figuri si combinatii
In prima faza Botta extrage intotdeuna un volum rectangular.
Botta gaureste blocul intotdeuna in centru, creind un volum in forma de U ce
se deschide intotdeuna catre fata. Botta este atent la forma volumul extras,
pozitia acestuia si forma volumului rezultat.
Asadar, Botta are un repertoriu fix de forme si combinatii simple.
Un repertoriu recurent de forme si combinatii simple are drept rezultat case
care seamana intre ele.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010

Le Corbusier in doua dintre case extrage un volum in forma de L, iar la
celelalte doua un volum curbiliniu si unul rectangular.
Le Corbusier variaza pozitia componentei extrase creind un gol care se
deschide cel putin catre trei laturi. El utilizeaza diferse forme, variaza
pozitia lor si foloseste extragerea pentru a crea volume de forme diferite.
Repertoriul lui Le Corbusier este complex, larg si flexibil. Totusi, dincolo de
diferentele in aparenta fizica, volumele rezultate lui Le Corbusier sunt toate
in forma de L pe una sau trei directii. Un L tridirectionat este un volum avand
sectiunea L atat pe orizontala, cat si pe verticala pe cele doua directii.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010

Drept urmare, nu avem de-a face cu o forma recurenta ci cu un tip recurent
de figura volumetrica. Desi nu exista o pozitie recurenta a elementului
Extras, avem de-a face cu un tip de combinatie recurent care cere ca
Volumul sa se deschida nu numai catre o singura directie.
Repertoriul lui Le Corbusier, complex prin forme ce difera in termeni de
aparenta fizica si pozitie, creaza o oarecare dificultate in conturarea figurilor
si clasificarea lor in categorii clare. Pare ca acest fapt genereaza case ce sunt
diferite una de cealalta.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.3 Regulile procesului de transformare proprietatile fizice
Prin extragerea din centru Botta retine definirea fizica a tuturor muchiilor
blocului initial. Volumetria in forma de U a lui Botta retine proprietatile fizice
ale volumului initial. La Botta, blocul este fizic present.
La Botta extragerea si aditionarea nu afecteaza muchiile si colturile
volumului initial in nici-o etapa. Extensia planara este un mijloc de aditionare
ce accentueaza demarcarea fizica a volumului initial.
Asadar la Botta, proprietatile fizice ale blocului restrang procesul
transformarilor la diverse etape.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
3.3 Regulile procesului de transformare proprietatile fizice

Le Corbusier deschide blocul la colturi, distrugand definirea sa fizica.
L-ul ui Le Corbusier lasa in suspense aceste proprietati.
Blocul la Le Corbusier poate fi dedus numai prin extensia elementelor lipsa,
fiind astfel present implicit.
La Le Corbusier, sunt etape cand definirea fizica a blocului este redusa prin
extragerea suplimentara a unor component de mici dimensiuni. Sunt
deasemenea etape cand extensiile planare redefinesc volumul.
Asadar la Le Corbusier proprietatile fizice ale blocului sunt alternative puse
in suspense si apoi pastrate.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Botta stabileste distinctia ierarhica intre bloc si restul elementelor si o face

mai clar lizibila ca un concept fizic. Aceasta se realizeaza printr-o distinctice
clara intre suprafetele blocului si cele ale componentelor mai mici.
Modificarile ulterioare nu afecteaza acest concept. (extragerea din mijloc).
Teoreticienii Gestaltisti sugereaza ca formele care au contururi commune

genereaza figure ambigue si relatii de fond. De fiecare data cand perceptia
se concentreaza pe un element celalalt se transforma in fond.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
Fara doar si poate suprafetele extinse ale lui Le Corbusier nu definesc
complet muchiile lipsa. Ele functioneaza ca planuri descompunand blocul si
volumele rezultate din extragere intr-o interactiune intre component planare
si volumetrice. Le Corbusier creaza o interconectare mutuala intre elementele
care genereaza conflicte de citire. Aceasta se bazeaza pe o definire a
blocului si a restului volumulkui prin aceeasi suprafata. (extragerea la colt).
De-compunerea primului il defineste pe celalalt.
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA VIGANELLO
3.4 Proprietatile figurii si tramei

Privind sectiunile orizontale la diferite niveluri
ale vilei lui Mario Botta, prin suprapunerea
acestor sectiuni putem studia proprietatilor la
nivelul volumului ca intreg.
In fiecare sectiune figurile care sunt extrase

sau aditionate sunt simetrice dupa axa
perpendiculara pe fatada frontala, axa
principala a blocului.
Liniile tramei definind aceste figuri sunt
simetrice fata de aceasta axa deasemenea.
MARIO BOTTA
Asadar axa perpendiculara pe fatada frontala

organizeaza relatiile de simetrie dintre figuri si
rame la nivelul volumului ca intreg.
Similar proprietatilor fizice, proprietatile
figurilor si tramelor blocului directioneaza
volumul pe parcursul procesului la fiecare
etapa.
1
anul

La Le Corbusier organizarea figurilor merge
de la simetrie in primele etape, la asimetrie
in cele din urma.Totusi, chiar in primele faze
simetria nu este un principiu tridimensional.
Un contrast se creaza intre organizarea la
nivelul volumului ca intreg si organizarea la
niveluri individuale, de detaliu.
Asta se poate vedea la Villa Stein la etapa a
2-a la asimetria generala, daca se suprapun
sectiunile orizontale, precum si la asimetria
de la nivelul parterului
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER
Vila Savoye este un alt exemplu de simetrie generala, la Le Corbusier, fata de
axa perpendiculara pe fatada frontala, si simetria etajului 1 si a terasei.
Dispunerea tramei la suprapunerea plaurilor este simetrica fata de aceeasi axa.
Bineinteles insa ca simetria generala este contrastata fie de simetria dupa o
axa perpendiculara cat fie de asimetria la unul dintre etaje.
Asadar, exista o disociere intre organizarea volumului ca intreg si organizarea
la nivelurile individuale atat in ceea ce priveste figura (forma) cat si
trama.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
LE CORBUSIER
O disociere este creata deasemenea intre organizarea figurii (formei) si
tramei. Asta prin contrastul dintre asimetria aranjamentului figurii si
simetria tramei generale.
Astfel, simetriile observabile direct si explicit sunt puse sub semnul
intrebarii si inlocuite de simetriile implicite ale linilor regulatoare (trama).
Fara indoiala, dincolo de ordinea implicita a tramei, diferentele in
proprietatile tramei, la diversele etaje, deranjeaza integrarea tridimensionala a unui principiu unic de organizare.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
Pentru a rezuma: Botta coordoneaza toate layerele de proprietati printr-o

singura regula care este ierarhic aplicata de la cel mai mare la cel mai mic
element. Le Corbusier disociaza aceste layere, pastrand principiile celui mai
mare element la un layer, in timp ce la celelalte le suspenda. Simultana
aplicare a suspendarii proprietatilor este deasemenea aplicata la fiecare nivel.
Astfel exista o de-compunere si o redefinire a muchiilor. Avem simetrie
formala si de trama la nivelul volumului ca intreg, si asimetrie ca forma si
trama, sau simetrie dupa o alta axa.
MARIO BOTTA
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
La Botta, elementele intra sistematic in relatii asemanatoare.
In desene, cladirile lui Botta se citesc ca simple volume geometrice care sunt
escavate simetric de-a lungul axei perpendiculare pe fatada frontala.
Un observator miscandu-se in jurul caselor lui Botta vede blocul ca pe o
entitate fizica cu muchii definite clar. El poate vedea deasemenea o fatada
frontala simetrica si laterale congruente. Incercand cateva pozitii si vederea
frontala privilegiata, poti intelege geometria articulatiilor exterioare ale
cladirii ca pe un intreg untar.
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
La Le Corbusier exista o complexitate geometrica ce genereaza o pluralitate

de intelesuri. Diversele sisteme de relatii care guverneaza cladirile lui Le
Corbusier nu pot fi grupate intr-un singur principiu.
Vilele lui Le Corbusier arata diferit din perspective diferite. Din fata, frontal,
Vila Stein se citeste ca un bloc. Din laterale blocul este evident dar golurile
reveland terasele din spatele planurilor verticale pun sub semnul intrebarii
claritatea sa volumetrica. Din spate, casa este dizolvata in planuri si volume,
foecare solicitand atentie pentru sine, punand la incercare interpretarile
anterioare. Privitorul trebuie sa se miste si sa se angajeze intr-o observare
atenta pentru a descoperi multiplele relatii.
LE CORBUSIER
VILA BAIZEAU
VILA MEYER
VILA SAVOYE
1
anul
VILA STEIN
ANUL I
| 2009-2010
3.4. Analiza planului

Botta creaza o distinctie intre bloc si
restul figurilor la toate etajele, bazat pe
definirea colturilor blocului cu materiale
opace si o de-compunere a colturilor
figurilor mai mici in suprafete vitrate si
opace. Astfel permite suprafetelor exterioare sa se extinda si sa completeze figura
cea mai mare. Deasemenea definirea fizica
a componentei celei mai mari si distinctia
ierarhica sunt mentinute constant.
MARIO BOTTA
La Botta organizarea figurii merge de la o simetrie totala la nivelul I la o

asimetrie la nivelul al treilea. Organizarea tramei se modifica de la o simetrie
globala la o simetrie aproximativa. O confoguratie formala sau de trama este
definita ca simetrie aproximativa cand mai mult de 70 procente din numarul
total al figurilor sau liniilor sunt simetrice dupa o aceeasi axa. Asadar, simetria
formala si a tramei se mentin. Totusi simetria se rupe la articularile de scara
mai mica ce se petrec la ultimul nivel. Se poate vedea cum o trama simetrica
se modifica intr-una asimetrica. Din modul cum se rezolva in detaliu pare sa se
sugereze ca asimetria la acest nivel nu afecteaza simetria generala.
De fapt accidentul in trama perfect simetrica nu face decat sa atraga
Atentia asupra regulii generale pe care o consolideaza.
1
anul
Le Corbusier foloseste atat suprafete opace cat si vitrate pentru a defini

colturile blocului si restul figurilor. Astfel elementele mai mari si cele de
scara mai mica interactioneaza construind o structura reticulara de linii.
La Le Cobusier nu exista simetrie sau simetrie aproximativa in organizarea
figurii si tramei la toate nivelurile.
Daca La Botta figura si trama precum si proprietatile fizice ale planului sunt
asocieri apropiate de cele ale articulatiilor exterioare, regulile fiind aplicate
din afara catre inauntru pastrandu-se simetriile volumului initial, la Le
Corbusier nu exista o singura regula care sa directioneze organizarea
geometrica la toate nivelurile si de la volum la plan.
LE CORBUSIER
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
ANUL I
| 2009-2010
CASA PREGASSONA
CASA MASSAGNO
CASA VIGANELLO
CASA STABIO
MARIO BOTTA
3.4. Analiza spatiala
Trecem la interiorul casei pentru a vedea
cum sunt revelate unui privitor ordonarile
geometrice.
Vom vedea cum la Botta exista
caracteristici geometrice la scara globala
ce raman neschimbate in transformarile
informatiei vizuale produse in parcurgere.
Acestea iau forma unor campuri vizuale
simetrice, recurente, suprapunandu-se si
care fac lizibila ordinea geometrica.
1
anul
4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie

Considerand strategiile si logica proiectarii la
cei doi arhitecti, am vazut ca Botta utilizeaza
o sintaxa clara bazata pe un singur mod de
transformare.
Le Corbusier foloseste o sintaxa implicita si o
varietate de combinatii.
Botta reduce posibilitatile combinative in
articularea geometriei si spatiului utilizand o
singura regula.
La Botta regulile sunt furnizate din afara catre
inauntru. Deoarece este vorba de un concept
geometric simplu care este cunoscut anterior
oricaror combinatii de proiectare.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul
4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie

La Le Corbusier casele sunt conformate dupa
regulile exterioare ale unui singur volum si
dupa cele interioare care descompun volumul
si ies la iveala in timpul procesului.
Astfel, in timp ce Botta structureaza
transformarea pentru a satisface cunoasterea
pre-existenta a formei cladirii, Le Corbusier
directioneaza transformarea astfel incat sa
lase posibilitatea unor combinatii si a unei
energii potentiale in forma. In primul caz avem
de-a face cu o proiectare dupa o logica
determinista. In cel de-al doilea este vorba de
o logica probabilistica.
ANUL I
| 2009-2010
1
anul

Geometria Vilei La Mario Botta Si Le Corbusier

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geometria Vilei La Mario Botta Si Le Corbusier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUL I

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Vom vedea ca cele doua tipuri de percepere se bazeaza pe doua logici

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Exista doua moduri de a te plimba printr-o cladire.

Cum sunt percepute si intelese, in timpul parcurgerii unei cladiri, regulile

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

1. Geometria in plan si in spatiu

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

| LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In plan (1 si 2) gruparea se citeste ca doua patrulatere ale caror centre

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT