CUPRINS ovine 0, tneducere.Tpue de reprezenir de ariectrs 0. Reprezentict de achitecurk,Sistme de prolecie 02, Trasfornart geometries + 03, Tipuri de reprenentst de artes Portes int iREPREZENTARI DE ARHITECTURA IN GEOMETRIA DESCRIPTIVE $1 AXONOMETRIE 1. Elemente de geometric desriptlvd -« 4A, Ponctl gi dreaptas ee eee 12, Panu! 13, Relaile intr drepte 4 plane 2. Metodelegeomeriel descriptive 24, Metods schimba 22, Metoda rotted 23, Meteds rabeteri planelor de proiecie 3, eprom seonometrice «+ 34 rtoducore, Resohr itive 32. Fropntitie nometrie ortgorate 33. Tiprle de represent sxononerce rogorle oe 14, Raprenniri emer ebice . .. 4. Carel sh 44, Cereul 42. Stora. 5. Forme poltdrate 5A, Poliedre, Reprezentae, sectunt sl intor- secti 52 Foliedrele regulate 9 dalle for 52. Poliedrele semiceguate si dale for 54, Echipatti plane. . =. - 5S. Eehipatti spatiale 57, Suprafete cutate sv 6, suprategerighte: 64, Definth Chait ee 62. Supeatefe conice qi llddrice |. 1s 63, Geometria beljilor 64. Hiperbotoix 65, Parabotoi hiperbolic 66. Suprateteclicoidale - 67, Conca gi clindoiat 7. Recares pobienaer ée geome dane slaxcnomerie ue 7A, Tracereadatelor, din erdiensionsl tn bidimensional ce 72. Rezoharen probiemsior ty axcnometie 73, Rezolvarex problemelor in georetia de seriptid 7A, Conte igeoneviclcrgtoneice plane « 75. Locuri geometrice in spat. > 8. Ake apa ale rome depen ate fecturk = 81, Rezoharea acoperiqurion a + 82, Sistomatizare vertical £83, Trastrea umbrelor- 8.4. Geometrie gi comportie + + 5, Reprezentr geometric os iui ine serior Port © dove [REPREZENTARI DE. ARHITECTURK IN. PERSPECTIVA 9, Mecanismul perspectvel eee ee es 9A, Introducere 92. Vederes umsnt 80 180 108 105 BT 2 2893, Geometrizarea simlui vedert 9, Claifitrile perspeceh «vv vv vv 9.5. Elementele seteruiel perspectlv . 9.5, Mecarismul perspectvel 92, Proprietsile geomerice ale. perspectivet 9.8, Metodeie de construtte 3 perspective 99, Racomanritn rciadeseuipripe. th fe Oe or i 10. rerspectva dependentd pe tablou versal 404, Generalitat 402. Porspective puncte 403, Construeis volumelor 11. Perspective liberk pe eablov vertical 44, Generatitay, Detini 112. Punctl gi comparstia vertialtor". 1113, Dreapta gl planul th perspectivs ‘114, Drepte concurente fs puncte inaccsi 415, Divisini perspective». « 116 Punete de fugh. «ss + a Punctal de masurd - 18. Punetul de disants = +. « ‘19, Marien perspective direct To tablow $130, Ceres i sfera in perspectvd 12, Conserucia perspoetval de arhicecturd 4121. Metode unlale de-constructie 2 pers pechel =a 4122, Aegerea punctulu de vedere 12 empl practice alegre pc de vedere. Perspectia ts doud puncte de fund cu forizontul suprinat 124, 125, Porepectva la dou puncte de Ca “a sivelol oebllor eee + ‘he Pest va de exten vel echitor 127, Prspectiva frortlt el orzentl supra- file ee ee 128, Perspective de imerior =» "129. Perspectiva eu orizontl cobortt 1210. Constructs perspective pornind && Ia elemente fate direc in tbloul deper- sped cee 26 289 29 2s 27 300 303 308 er 3 13. Resttupia perspectiv’ 36 124, Generalitifiv 318 122, Matode de constructie a restittit per- Wao a cece soci; vein, ae 14, Perspective po tablow faint ss « 310 141. Gonerattt 38 142, Trecerea de Ia perspectiva pe tblou vertical la perspectva pe tblou Inlinat 317 119, Contguatia paneer de tank de nish er 144, Constreci perspectivepetaboutacinat 321 15, Redares nor mpocte matric in perspectivd . . 35 152. Generaitati tenes Oh 182. Sera inti a perspec Bus 153. Opindiile tn pofspecina 26 454, Tratrea umbrelor in perspectivs 3 485, Perspective aeriand « 3 16, Prezensres une perspective de ahitecturs 162, Generali 162, Paloarea gi linitarea tebloulel 462, Eecta negative in perspectiva 164. Alegere 4h plsarea antrajului 165, Radarea prof 166. Ae tpur de roprecentr perspective Peo @ troie ae ‘Anexa 4. Elemente de geometrie tn spatiu «387 ‘Aneva 2, Probleine de ocuri georietrice plone 375 ‘Ane 3. Construct gratice uzle 20 Anexa 4, Probleme si apicatii de geome descriptivs si snonommatrie. . = = 302 ‘Anexs 5, Elemente de antura] tn perspectivn de arbitectord Bisiograti eei . ‘ | ; 0, INTRODUCERE. fituni DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA (04. REPREZENTARI DE ARHITECTURA. SISTEME DE PROIECTIE coh Repeezentrile de aritetirs int db dud tipuri ‘ridimensionale sau spaisle' i: Bihnefisonale sau plane. ‘ REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE SAU SPATIALE Reprezentirile tridimensionale sau spajale se Inumesc machete si sint percepute de clire obser= vator ia mod foarte aiemdnitor perceper obl- ectulul real. Pentru ea percaptia vioual #8 fe cit ‘mai aproape de realtate, tebule indeplinite anu- ‘mite conti de eistantls-unghi, Distanta de la ‘bservator la machetd trebule si fie reduss ft de Histanfa de la observator la obiectul rel Inaceeas mfsurd fn care a fost redusi macheta fk de be ctul real (aceasthmisurd este sara. machete) Chlar atunci Ind se respects concitille de dis: “ants ung. perceptia vevalé x machetel nu este denticd cu cea a oblectulul real éatorith sanzaie! iWerite de relief cbtinute grale vederi Binocu- ‘aca: mal oper, de asemerea, diferente de detali, ‘exturd, culoare ete Reprezentarile tridimensio- ‘ale na fac obiectul prezentel luriri AMPREZENTARLE BIDIMENSIONALE SAU PLANE ama pan ‘cre prod cen igi cs Secu Fel Se oot te scene Nd ed “Sol ala ee eu cond es hp, woo erecta de dpurtaren cae va at ‘sire Rapresonte pnd sect tga teat de precure pore le po BO Gorepenetre = tome pone pe oman Tur de tepreashtrk do eric johns aoa ae (ig, 0.1.1), Deer ppoiectia este 6 operatidpiime. ik ce hematin oe ‘eee vite (Chenery 1365, Si n-figura G21 centrul de prolate aft ladle Sai, hr precy se nue cal su conic, Acest tide proiectie fundimenteaya per Spectva de ihitectul. Oak se comida fer fe prolecic la distanis infinite este practic Tnlocuit cu diectie de poet In acestdstuae ie rl ject dh pile rc so hea port ncn Ace dp lee sf ba genet decrptve ya de ful tehnic. ns ae PRO PETATICEPROIECTILON i Proietia ‘deformeins' oblettlé uh sptia, Yegd= indole la figur: plone, Adevdratele lor fering Imari: nu sine pastrate dest paril 9 cdzuh particulre. Proprieaile prefeilr'sit:preaeh- ‘ate Th continuare. uebur an whe =Prolectia utul punct este un'pinct. Proiectla planal [F] a punctulul Adin spatiy s@ obtine ta Intersect cu-planul (P] a Faze: vizuale care trece Priva (ig OF2. oN enh eenat. fig, 842 fg, 013 — Preeti unel crepe este o deopt care rece prin vena i gee o area inet > ln intrun punct nami: smo éreptel pe ace. pan Proiectia pe planul (P] a dreptei(D) este dreapta (@) eae frece prin urma w (ig, 01.3). Prolecia nel rept se reduce fa.un punct, dach en tece men ein de orc (rk ely ‘su eli cu dreya de’ proves (In prot ies par Pm racer vst ce ee prin eapt se nee. plon protectant. S—Proletile plsvestd cainiartatea punctelor din spat Buncele A.B 3 C situate pe o dreath dn Spat. (Sel sine colflre) se proiectearh dips Punctele a, bl eallste {ot pe o dreapt, Aceast reais se bn erste par roe ‘ant dus prin dreapta dio spa cu lanul de pro- secle (PL (a, 044) Prolite plated. concenja deptelor_ din Lipoque Duck dreptele (D)y (D) (OD din spats int concurente in punciul l, protect for (3, Hd) sLCa) ste concent fn puncol | ia plana (Se plokctie [PT (ig. O15). Raza viguall I este V grsota oe Intersecie a planer viuale care tec fig, 014 fig. 115 Sisceme de prolecsle Enis dovt sites de proieti: ste cnt (Con) Spree Sema paral! (ince Se piece Stem centl (oe) proc. Dac cert d peciene seas dar tit vom aes ie ert tou cnet Stem cen dbs iif te lta din out cme 04 oN Gu de promee 2! Tih pln de prsect F Proicndwirghal ABC di centr de pot ie peal Je prolei (Ps one potas Cereal (Con) Soe repel mb 9 Fe fc (dlr ncn ‘wale in gra recess seitumese dept poco Pepe pt ele on). nw ces fre Beard patel Son) peu puncte cota figure O47 pont vedas Ri RK i ponpeesBiraportul este un invariant al proiectiel ce {conice). Daci, in particular, valoerea unui bi Port ete —1, ese numeste port ormonic pentru o RK RA Ne RA = 1 prespine i Punetele M gi NE sint conjugate armohie ffi de jpunctele A si 8 5 invers. in proiecia centrala drepicle paralele din spativ ‘e proiecteazi dup drepte concurente (cu exceptia cazulul in care dreptele paralele din spatiy sint tore cu plana de prleie (F, Denonsrai ‘Scestel proprietati se face fn capitol 9, care ex plied mecanismul perspective Una dia api rolectiei centrale 0 consttuie ‘exogafia (Fig. “atemel pafale (incre) de proecie. Dac centrul rolecic se afl la dstanf2 Infinit, else trane- Meedicere, Toul do representici de echitecturd a formittntr-o direct de proiectie, lar razele vik ‘2uale devin paralele itre ele. Sisteml patalel de proiecte este alctuit din doud elemente: = ovdirectie de proietie (A); = wn pin de relic Proiectind triunghiul ABC din spativ; paralel cu direc (pe pul de pron [Fe cine proiectia.paraleld abe (fig. 0.4.9). Dreptele Aa, Bb gi Ce se numesc gi ele depte prolectonte: Propretile roiecielporalele(lindrice) Int ur= sitcarele: if . wae roe parle spite ror sna 3 tre ponte care. tgue O10 5 peas voles & : Raportul simply a rel puncte eolniare este un inital protec ref nds) ‘in proiectia parle dreptele paaleledin'spatu Se prolecteazs dupa drepte paralele. Se spune ch Brotha. perl psec paraelsmal deptlor fin spat. Una-din aplicaile protect paralle © eonstiule twaseul umbrelor la soare (fig. 02.11). "1Ng. 026 sulat de a clea tn centrul de grevtate (alt Ia ‘ntersectia medianelor) al triunghiuil ectilateral zk. Se pot Implrfi lature in dous pari egale ‘tect jn axonometrie (pentru a construl mediae ele) ntrucltaxonometra este 0 prolecie pare: Inwocore, Tipe de representct itch Het gf decl pastreazs constant raportul_simplu. [hod sartorial lori dl ttroedet repuat (Vi. 02°). Penira muzameny ss apeze Tne tre) tetract del pe fefelo AW, BYY, gi CWY, (ig. 027). "TRANSFORMAREA PRIN TRANSCATIE 1 Dreptunghil din figura 0.2.8 este ernsatt. rin Geplesaren paralet dupa direqia (A) a Hecsul punct al_éreptunghivil. Din. pean inkl 0, Srepeunghil tna alc tn pole 4, 2 Gi 3. Prin translate, 0 figura plnd poste genera in ‘corp sold, acd bd rein tate pose intermediare- ale fgurii tn mizeare. in acest caz, corpul generst prin transltie este o prism. Aetrex solid, prin translate obyiinduse un alt corp sold (Gocd se retin toate poze corpulu in mlgare): Figura 0.29 ilustreazS translate. unui cub (In re prezentarea exonometric) lafsoidul generet prin ‘tatslatie apace tn figura 02.10. 4 anfig. 1.0 0.2. TRANSFORMAR! GEOMETRICE Cle dovt tlpuri de proieeit stau Ia bara calor dout tipurl fundamentale de reprezéntiri plane de ar- hitecurd reprezentirile ortogonale $i axcnome- ‘lo, pe deo parte, gi perspectiva de arhitecturs, pe do alt parte. Pentri.a inelege mat bine pro- Prietitle lor, se vor analiza unele proprietti 1 ‘specte suplimentare evidentiate de. transform File geometries transformarea prin simetre, trans {afle, rotate, cototranslaie 4, In special,’ trans- formirea prin omologie. avon ea ener Simetia fot de on punct C (centrul de simetrie) SImetricul punctului A faté de centrul de simetrie Ce cia tnd pce At prc hd ire un segien cu segment Act Puncta Ay ent snes a A fof ae © (figs 024) 1+ Sink for deo reap (A) (wa de sine imetricul punctul Je dreapta (A) se 0b- fine ducnd in pural'A 0 parent pe (A) in Pp ind de'ceaaté parte a dreptsi (A) in a0 ty, 023 segment thy ep cu Al Se bf sims! A Riehl Ae deapes (p05) Sion fade un plan (P(e! de sme Steric uneal A aba pal 2 se died an pun Ao feipeilrd pe pol fer ad decease ak extent I Sal cal Secbne seta a ural AbsEas plana (ig 029) Onkare ar acest hose Str tne ene pont Ie = Devt fart st since kde un pc, o ant tov un fan, dite punt rs put so Seorepondeid och afl fans tapout a Ge aoebia bret we eke pa folese« vente prin sims. Se un t- ‘traedru regulat ABCV (poliedru cu patru “fete Tung ater eel) represent remit: Avot pe ete se nee elo ‘edri identici (fg. 0.2.4). Conlernd a trals RCV dept plan de sin Sas contigs deta fare A SH de act plan Boca Yate datrmnt ee ered rl fu ABV eu ar ae Pl echsera BEV (i029) Consraia 0 Bidal pe propcatel Ehint tcsocdn re Gooner despa i perspectvsLTRANSFORMAREA PRIN ROTATIE Punctul B se roteste fn jurul axe de rotatie cu un anumit. unghi, ajungind tn poztia B,- Punctul By (a gi toate punctele intermediare) se afl situat pe un cere afattntran plan perpendicular pe axa de rotafle $i cu centrul in a (fig. 0211). Rota Greptel AB, paraleld cu axa de rotatle, generetza 1 suprafat cllndrles, Ratatia va fl prezentsté in ‘apitolul 2 ca metodt a geometriei descriptive THANSFORFAREA PRN ROTOTRANSLATIE Teanormares pein rototaale este 0 combina ea warsfrmat prin andl cu trasormaree in rotate: Paci & Se rote nur el Total siallan,avreeacd ea Knpu‘ceste Den Flere punt in otoatlie deere Sed © thee tg 0252) deep stunts al n pe recreate wade rotaie va desere pen rottranie © prs cuts vie 2 TRANSFORMAREA PRIN OMOLOGIE Si tncercim srezolvim direct in axonometce 0 problema de secjiune plnd intro piramidedreapss esagoral, sprijinindune excusi pe canostn jele dbindite tn sul geometric fy spaqu Apliate 55 se secyioneze (sirect In sxonometrie) Pitamida dreapil hexagonals ABCDEFY dup p> Ful dein de puncte, Cy 4 Dy state pe te din muchle laterale ale plramidet (fig. 62.13) Din geomeria in spas se ste ed tre plane oare- care ae dot ce dud di rel dep cnc rent. In figura 0.214, plnele (H, (St [Ly] 30) tale douk che dous spl drepele Fk. SL, WL, foncurene in punctl Anand probes prot Dusk se obser ch plan de secjne[S), pen fete iterate) #1 planul orizontal (H] 2© tale dout te doul cups tre drepte concurente (ig, 0245) Punetl de concurenfs 1 se obine lo romani descrip perapctvintersect dreptelor SLy $i Hy: se ste cB dreap- ta HS trece si ea prin punctal 4, dar nu este ted determiatd. In figura 03.16, planal de sectune [S}. planul la- teral Ls planul orizontal [Hse tale gl ele dou cite dovd dup tei drepte concurente. Punctul e concurent2 2 se obine la imereecta dreptelor Sly i Fly, Intrucit dreapta HS trece prin punctele 1912, ex este acum determinat. Prelungind latu- rile rexagorului de bari pind a. Intersecia cu dreapta HS, se obin punctele 3, 6 gi 5 (punctul 4 ese din pagina) care, unite, respectiv, cu Dy, 8, Ay determind laturile seciun hexagonsle rin piramiga (ig. 0.2.17). St interpretim rezolvares gistt. Problema cores- punde cazulu cal mal general de transformare geo- ‘metricd prin omelogie In sptiu. Cele doul hex fone (neagonul de beets} rage de sci tne) 50 afl In relatie de omologie tn spagiy sau de ferspectitote. Denumirea de perspectivitate pro- ‘ene din asocierea_prolectiel centrale (In carul stra cu centrul to punctul V) cu perspective. Inoducare, Tir de represen do nite’ fig, 0217 Dreapta H§ joact un rol important si se numeste ‘x8 de omologie s44 ox3 de perspectivtoe. Axa. de ‘omologie este dreapta de intersecte dinte’planelé are contin figurle omoloage (In eazul nostru pla- rele (H] si (5 ‘omoLocie IN sear Perspéctivitate a Jn aml general sstemul de onaoie este ‘lett div dous elemente: oe un centru'demclogie (In acest cazpunctul Yr Leolasa de omologie (h acest ca reapla Omologiapresupune © did coespondentd a celor ous figuei omeloage. veVO cg tan Latur cmaloege se’ calor du fig sn con caren dovt che dout pe, oa defence Oa * Seat exa in pune 23,4 5910) Depts Gare nee rar omolege tt fonerent ceo deonolagie test tz, punt V), pene orm th spa erp tiny in ade reaavres. a nmeroise prose 0 reign ezonometri anol nest u (pastes {te} ae ate splat h perspective fectuts te vant oer be Tonal fe gus 02 Siete ‘paris pee te cbine poset ABC ek SONATAS “spol errata oi pone rghit AB poate ft interpret ca pte de amis aroncih pe pana rz Se suse de luminaire bgt ‘Reg pratt blot Opec (PI fn site ierprti purl este contra de nope spa a nrc fans ir afPa care corn cle doa iu onctogs Geld an de panpecite aby 4; ‘noLoGiE rank Defi Jn cal general de omologie. pnd, sstemul de omolgie ete ‘akatut di Gout’ clemente e020 ines dol = o'ee de omclgie ack punctl My ete Solo puncubt M, el trabuie ele aff stat pe evapo OH. Prin definifie, dat punctul M, este omologul pune ‘ull M fad de centrul de omologie O gi de axa de comologie (A), Ny este omologul lull Nf de acelagh sistem’ de" omologie. atunc! cing: SN, se afl = HN MN, pe dreapta (4) — punctul Goometis descrip $i porspactvsa9 i i Tabloul: de perspectivs ig, 0228 ‘OMOTETIE IN SPATIU Rezuth de ald oh dreapta MN, este omoloaga repel MN (ig, 0220) ncaa! Emologi! a dou Itlunghor, ©” cbservé ca diepele eave “unese vil omaleage (MMy, Np 31 PP) snt once: Fonte fn, ta timp cf ature emolenge ale celor ua triunghurl se Intec deus ete dou pe axa omolege fa) (ig 0221): HIN A MN,» a: MP MF +6: NP AIN,P, +. Ponce de itersezioobinut sn sy In cae zal emolage! plane generale a dov8 tiungiun! 36 ‘tine © eonfguratie de 10. puncte (ele gre vr- tl ale eel dood trlunghiut.punctle & 8 3p £ central de omlgie 8), care se numeste conf pprata Desorguc, (OMOTETIE SAU ASEMANARE Comoteta este un cz perianal omolgii gene talecare intervie tunel nd Sper a de omo- «tie (By respect este arancatt iit Elen tle sitemula de omotetie un cenru de omotete 1 oatemommie ta i Gaul omotete 2 douttlunghur (i022), wake se bi doo lrg Serer svuce atrle moloage devin peralele (9 * ilsitate pe sea de Onotetle cre eto tin «uh ele fa int. Wrodutore. Tipu de ropreentel de eaters ‘Maconisul perspective! fronale. Omotetia tn spa- ju are access! “configuratie de puncte, dar into Imerpretere spafalt.,Ua exempiu de aplicaie ti Constitule perspectiva' frontal, ta care elementele din realitte situate tn plane paralele cu tabloul se perspectiva sintesemenea cb reprezentirile lor ie tablou (ig. 0223). ARIUTATE Atitate ete un eax prticlar a oncoge gene- fale care intervine stun cid pare central de Smolgie (ste aruneat infin) Semertle Sitemtll do ante sin des ~ oe direcie de aftate(Srovenind in arancae rea int a central omg) —o ad de aintate (A). ~ in cau fini a dou trlungiurt (Fg. 0226, s¢ obtine practic 0 plete prsles pectv in (VAs plant (Hse roteste fa jon ‘de pimint OX pind cind se suprapune yen planvl (Vj, tar planul (WW) se rotete ta jurul 31 OZ pina cind se suprapune si el peste planut [7 (ig. 14:4). Pe acela| plan 2@_obpin cle trel pss featt(orizontall, vericalé 9. lateral) ale obits Tui reprezentat, In figura 144. 50 poate obs corespondenta celor trelproieci, Prin intr crea planus tateral de proiectie (W], spatil tox mal este divzat in patruunghivri diedre, ein tnghiuri rede (Nig. 1-5). Cele opt triedre se noteazi de In| fe Vil COORDONATELE DESCRIPTIVE Pozifia unui punct A din spat este determinatd de trel coordonate descriptive, abscisa, depirtaren si «ota, Abscsa punctulul este distanfa lui fala de planul lateral de prolectie W] ise masoar& pe axa OX. Depértarea’ punctului este distanja tui de planul vertical de proiectie [V] gi se misoara pe axa OY. Cota. punctului este distanfa lui cle planul orizon tal de proiecyie [H] si se misoard_pe a2 OZ. Punctul O este originea sistemului OX, OY, O7. Prin rabaterea (suprapunerea) plenelor le proiex” fie [H] si{VV] pe planul vertical de_proiectie [V] se obfine o reprerentare bidimensionalé [In dow dimensiuni) @ punctului A din spat, prin cele trei proiectii pe planele [H}, [(V](W1. in figurile 1.4.6 $i1-1.7 se vad segmentele de dreepta care masoara Sbscita,deplrtarea si cota punctulul A, situate respectiv pe axele OX, OY si OZ. Intruct cule trel plane’ de proiectie sint perpendiculare toate Inte ele (formeaea un triedeu trdreptunghic), ab scisa, depirtarea gi cota punctelor din spafiu se pot sura in nai mole felur, cain figure 1.4.8, 1.1.9 fi 1.140. Corespondentele respective in ‘epurd {edicd tn tripla proiectie ortogonals) se vad gi ele fn cele trei cazuri (pentru abscisi, depértare si oti). Coordonatele nui punct sint scrise in pa- rantezd, In ordinea prezentata: adscsi, depértare, cot, de exemplu A (11, ~6, 9). Pentru un punct situat in tiedrl 1 (cel reprezentat in figurile 1.1.8 4.1.9 $i 1.1.10), toate coordonatele (abscisa, depar tarea $i cota) Sint pozltive. Aceste coordonate se mésoara pe axele OX, OY i OZ pornind de la punctul © in diretia indicat de Saget. ‘Coordonatele sint negative atunci cind sint situate fig. 13.8 fig. 13:10 St se determine proietille punctulul Mirm.m’) in care dreopta D(d, d') fnitineste lonul triunghiului ‘ABC. Prin dreapta (D) se duce planul auxilar verti- cal [F] (fig. 1.3.13). Acest plan se_intersecteazd cu plan iriunghiuiul dupa dreapta (1 2, 1°2), care se tale cu dreapta (D) fn punctul M(m, m’) Acesta ‘este punctul de intersectie dintre dreapta (0) si planuf triunghiulul ABC. Vizibilitatea intersectici Se studlaza in proiectie or fi rgnta de cote a punctelor, iarin protectie vertical, cemparind depértirile diverselor puncte. "Prin punctul Alas’) dot, s8 se duct 0 dreaptd G(g.e’) Care Tnlvoscd dreptle Dist) $1 (8) ofa In pozitie oorecare una fad de ceclaté. Dupa cum se vede In schifa axonometricd 1.3.14, se poate defini mai bine planul determinat de dreepta (O) i punctul A, ducind prin A 0 paralelé (D,) la reapta (D). intersectia dintre acest plan si dreapta 4. 8) se obtine in. modul cunoscut, ducind prin Le Le Forme poliedrale fig. 5216fig. 52.18 22 oan REPREZENTAREA DODECAEDRULUI REGULAT Considerind dodecaedrutFegulat agezat pe o fata se poste desena imediat Tn. plan feta se superioara (de, asemenea orizontala) “ABCDE si projectile uchillor care pleacd din A, B, C, D si E (fig. 5.2.20), Avind punctele a, b, ¢, d, $1 0 (fig. 52.21) 41 ftiind c& diagonalele paralele’ale pentagoanelor Sint egale, se obfin punctele ¢ si ey. Punctul dy se fig. 52.19 fig. 5.2.20 alfa folosind proprietatea de paraelism dintre 0 diagonal’ a unui pentagon regula gi latura opusd. Tn proiectia verticala se determing palerele [H) i TH. Se completeari poi proiectia orizontalé. (prin simetrie) si se ridicd punctele astfel obtinute in proiectia vertical (fig. $222). Prin rotopl de fron Se reprezintddodecsedrul agezst-pe un vir! (fig. 5223) gi peo muchie (Hg 5258 fig. 5223Forme poliedrale (0D D.REPREZENTAREA ICOSAEDRULUI REGULAT Considerindu-se un icosaedru regulat agezat pe un Vir se observa. sectiunea orizontala"pentago- nali ABCDE, care se poate reprezenta imediat tn plan fig. $2.28), O & dova secjlune orizontalé Tot un pentagon regulat, agezat rote feté de primul, Se deseneacs deel in. profectie orizontala Virfurile a, by 6 4, @ sv (fig. 5.226). In prolectie Verticalé se obgine vrful v" 5 palierele (Hf) si [Hil Reprezentarea comets este cea din figura 5.227. Prin retail de front se reprezinta icosaedrul regu lat asezat cu 0 fe} tn planul orizontal de prolectie (fig. 5228) $1 cu 0 muchie tn planul orizontal de proiectie (Wg, £2.25). VAY YA a a 1 fig. 5.225 fig. 52.27 97fig. 52.28 REPREZENTAREA POLIEDRELOR REGULATE PRIN INSCRIERE IN. CUB Tetrondrol regula. Se pot inscrie doi tetrad re- gulafi in acelag- cub. (fig: 5.2.30), Relaia dintre muchia_tetraedrului (Lz) $i muchia cubulul (Le) este JZ Fgura 523M iustread siuntia in, care {bul are dowt fege orientale, fr figura 5252 Yh | AK fig, 52.30 98: fig, 5229 repreinté situalia in care tetraedrul are 0 fay8 orizontalé (iar cubul are 0 diagonal interioard th pozitie vertial). Octosdrulregulat. Se poste obtine un octaedru re- BUS, pi ines cet elo ul a (ig. 5233). Relatia dintre muchia ‘octaedralut (Lo) sl rmuchia cubului (Le) este P2/2. Figura 5.234 ilus- ‘reszi situayia In care cubul are doud feje orizon- Reprezentiri de athitecturd in geomelia descriptivg si axonometiefig. 5.233 fi tale, iar figura 5.235 reprezinta situatia in care ccubul are o diagonals interioara in pozitie verti- cal, iar octaedril are dous fete orizontale, Dodecoedrul regulot. Dodecsedrul regulst se poate Inscrie th cub pornind de fa tei perechi de seg- mente egale si paralele, placate pe centrele fetelor cubulu (ig, 5.2.36). Valoarea segmentelor se poate obtine dintr-o constructie grafic, ce corespunde relajiel Lp = Le (3 — Y5)P. (lig. 52.37). Se obtin cele dou8 proiecgii din figura 52.38 Ferme poliedrale fig. 52.35 eosoedrul regulat, Icosaedeul’regulat se tnscrie cub printr-o constructie aseménstoare (fig, 5.2.35 Volorile segmentelor paralele se objin din accee figura (6.2.37), unde se poate observa cd Ly + Lis dou’ prolectt din figura 5.2.49, . Figura 5.2.41 ilustreszé matricea inter-reltii dintre cele cinci poliedre regulate (Critchlo 1965).fig. 5238 fig. 5239 fig. 5240 ANALIZA POLIEDRELOR REGULATE Figurile 5.2.43...5.2.46 evidentiaza planele deter Minate de perechile de muchii opuse ale icoss- Se poste efectua 0 analizA a poliedrelor regulate edrului, construite ca segmente eqate 1 paralele, prin sectionarea cu plane, evidentierea unor plane situate’ pe centrele fejeior ‘opuse ale ‘cubulls Imediane, diagonale’ etc. Analiza este lustratd printr-un icosnedru regulot tnscristntrun cub: fig, 52.42). fig. 5243 fig. 5245 fig. 5246 100 Reprorentist de orhitecurd in geomettia detcriptivé $1 aronometiieBVSeoe I © ©fig. $251 102 Exists 15 asemenea dreptunghiuri intr-un icosa- cru regulat si laturil or se afl tn raportul de au (618). Figurile 5.247...52.50. evidentiazs Deréchi de fee adlacente ale icosaedrull regulat ‘riunghiurile hasurate-din figura 52.50 pot cons: itu, dacd suferd'o ujoard transformere de pozitie, fejele triunghivlare ale unui cuboctaedru (poli: cedru semiregulat. Ancliza configuratiel’ coscedrate prin impachetdri de sfere. Se poate obfine o configuratle icosaedrala prin impachetarea a 12 sfere. In varianta | (fig. 5251) cele 12 sfere sint ordonate ca dou coliere intermediare de cite cinci sfere plus o sler8 fn virf gi. sferd la bazd. In’ varianta a la (fig. 52.52) cele "2 sfere sint ordonate ca un pachet central desase sfere plus dou grupéri de cite trei sfere (o grupare in-virf si una la-baza pachetului central). Rezultatul obtinut este acelagi tn. ambele variante Figurile 5.2.53. .5.2.55 reprezint& vederi ale celor 12 sfere si evidentiaza simetrile configurafiel ico- saedrale. Reprozentirl do orhitecturd In geometia descrptvg sf axonometie(PUALELE POLIEDRELOR REGULATE Vaca se unese centrele tuturor fefelor unui polie- dru regula, se obtine ,dualut” sau ,reiprocul”) su, Rezulti din aceastd constructie i dualul unut yoliedra ve avea numarul de virfri egal cu num Tul de fefe ale polledruul, inital. intruct num vl de fefe ale cubulu este egal cu numirul de vi fort ale octaedrului regulat 9i invers, rezulté cB cvctaedrul regulat este dvalil cubulut invers (la 5256 915.257, in mod aseminator, deoarece numarul de fete ale lodecaedrului regulat este egal cu numérul de vir- luriale icostedrulul regula, rezulté c& leosaedrul fig. 52.59 Forme poliedrale fig, 5.257 fig. 5258 ~ regulat este duaul dodecaedrului regulat si invers (fig. 5258 1 5259), Dual tetreedrull regulat este el Thus, deoarece teracdrul are aceay! numa 4e fee Gide virfuri (#).infigura 52.60 0 objinat ualul tetraedrului reguat. prin unirea centrelor fejlor sale Unies ‘centrelor fefelor unui poliedru nu este singura transformare care permite construirea dua- iui siv. Se poate verifia in toate figurile de mai sus cho alte posblitate de objinere’a duauiut 0 consttuie construea in fiecare vir al poliedrulut regulat respectiv a unui plan eal inlinat ft de fejele care. se intlnese in acel “virk, Intersectia. planelor dfineste dvall fig. 5260 103“Tnjumatdtirea muchiilor, Unind mijioacele muchiilor unui poliedru regulat se obtine un poliedru semi- regulat, Se obtin astfel cuboctaedrul (prin injumsti- firea muchilor eubului sau prin fnjumatitirea mu- chillor octaedrului) i ieasdodecaedrul (prin inju- matitirea, muchillor icossedrulut 82u”prin injumé- titirea muchilor dodecaedrului). Acest lucru se fexplicd prin faptul cf, att cubul, cit si octaedrul, au acelagi numir de much, fiind duate, Acelasi fucru este valabil pentru icosaedru si dodecaedru. Teqire. Aceasti operatie mai complicat® permite ‘btinerea cubului test gf a dodecosdrului tes. Tesirea muchilor. Prin ‘tesirea muchiilor cubocta- edrului sau Ieosdodecaedrului se objin rombcubec- toedrul sh rombicosdodecoedrul Nota. Vorn nota fetele poliedrelor cu Fy, Fu Fs iF, dup cum sint triunghiuri, patrate, pentagoane sau’ hexagoane regulate, Forme paliedeale Cuboctaedral,alatuit din sase feje patrate 31 opt feqe triunghiurl echilateralos(6F, + OF); se obtine prin injumatgtirea.muchilor cubulul (ig. 53.2) Sau prin” injumtifirea-muchillor —octaedruiyt regulat (Hig. 533) Icosdadecaedrul, compus. din 20° fete triunghiuri echilaterale si 12 fete pentagaane regulate (Q0F, + 12F,), se obtine prin injumétatirea muchii- lor dodecaedrulul regulat (fig. 534) sau prin fn- jumétazirea muchilor icosaedrului regulat (fig 5335). a TCOSDODECAEDRU, ES KISES LX wi Z| WA AK Oy y 10553. POLIEDRELE SEMIREGULATE St DUALELE LOR In figura 53.1 sint reprezéntate cele 13 polledre semiregulate,tipurife de fete din care se compun 31 rhumérul de feye cin fiecare tip in parte. Poliedrele semicegulate sint polledre convexe cl fete poli- goane regulate de-mai multe tipuri si unghiurile Solide egsle de acelay tip: deci, la fecare: vet se succed,,inciferent de sens, totalitatea tipurilor de fete alé poliedrulul Prapretaplle poliedreler semiregulae. Poliedrele se, ulate au. urmitoarele proprietet: ~ "toate fefele poliedrelor semiregulate sint poll goane regulate: toate muchille lor siat = toate unghiurte solide a ale; fe poliedrelor semire- = poliedrele semiregulate sint inscriptibile tn sfer = poliedrele semiregulate nu se pot circumscrie tne} sfere. COBTINEREA POLIEDRELOR SEMIREGULATE Poliedrele semiregulate se pot objine prin: trun- chiere, injumatatirea muchitlor si tesire. GATrunchiere. Trunchierea. pregupune taierea_ vitu rilor poliedrelor regulate astfel tncit fetele aces- ‘ora si fgi dubleze numérul de muchii (triunghiul echilateral devine hexagon regula, pitratul devine ‘octogon regulat, pentagonul regulat devine deca- ‘gon regulat, iar hexegonul regulat devine dode- ee Son ge. IO) Oe OCTAEDRUL TRUNCHIAT TRUNCHIAT : TRUNCHAT™ ‘ ICOSDOBECAEORUL CUBOCTAEDRUL, JEOO & IcoSpopecAEORUL | CUBOCTAEDRUL TRUNCHIAT x i x TRUNCHIAT. aan PAN [DODECAEDRUL Or i cueul TESIT I a au |e AE | ROMBCUBOCTAEDRUL ae DODECAEORUL TRUNCHIAT 104 CUBUL TRUNCHIATUrmatoarele’ cinci poliedre séfniregulate se obtin prin wunchere. Practic, tm cazul tetraedrulul wun), hia (ig, 53.6) gl ocinedrulahtrenchiot (ig, 53.27 muchiile.poliedrelor ;cegilate'y- respective. se tent part. In trel segmente -egale, “obtinindu-sé astfel ‘ransformarea din thiurighi échilateral fn_ hexagon regulat. Acelag! ucru este. velebil fp cazul scascedru- lu trunchiot (fig.53:8), In cadul cubulut ‘tr (fi. 53.9), raportul in care se fnpart huchilecubull este: 1. 24, iar fs" dodecosrul trunchat (ig. 5.3.0), acest report este: 1, (Y54-1))2, 1. Se poate obtine un dodeca- gon regdlat gi dintun pentagon repulet identic $i Eoncentric, sezatrotit af de primul. Rombcuboctoedrul (fig. 53.11) se prezintl ce un cub ‘cu muchile tesite, astfel inctt s& apard fete patrate identice cu pltratele de pe fefele cubutui. In drep- tul celor opt virfuri ale cubului apar opt fete tr ‘unghiuriechilaterale, Fefele pBtrate sint tn. qum&r OCTAEDRUL TRUNCHIAT 106 TeosaeDRUt fig, 538 ase din ele corespund fefelor cubulul alte 12 corespund muchillor acestul cub. Constructia rombeuboctoedralul se face tnscriind pe fejele unui cub patrate in raportul din figura 5.3.11. Robicrddecnil (ig, 52.4) prexnt ce un dodecaedru cu. muchille tesite. El se compune din 12 feje pentagoane. regulate (corespuinzatoare fete- for dodecaedrului initial), 20 fete triunghiuri echi laterale (corespunzitoare virfurilor dodecaedrului initial) $1.30 feqe pltrate (corespunzstoare muchi- Hlor dodecaedrulut initial). Constructia’ rombicos~ dodecaedrului se face inscritnd pe fetele unui dode- ‘caedrul regulat pentagoane regulate fn raportul din figura 9.3.12 Bi 5 Es) fig. 539Procedeul de trunchiere se poate aplica nu numai iedrelor regulate, ci si unor poliedre semiregu- rezultind alle’ poliedre semiregulate: cuboc- irl trunchlot (fig. 5.3.13) si (cosdodecaedrul ‘ounchiot (fig. $3.14). Constructia acestor doud poliedre semiregulate se poate face aplicind pe ‘muchia cubulul, respectiv,a dodecaedrului regulat, ropoartele din figurile 5.343 gi Cubul tesit se poate construt pornind de la un cub, pe fefele ciruia se tnscriu patrate conform figurit DODECAEDRUL TRUNCHIAL

& OX i, 3 x -soeh et vf anwa3 ~woaed 7 =SOoi ~eWOy fan waav9 oo ~ 300080 anwo3¥: mS : : AVIHONNRL “vIKINNeL nvaavid08n3 sav3s0005031 - . Forme poliedvale_ ANALIZA POLIEDRELOR SEMIREGULATE Ca exemplificare, ea efectut o ani a structurit cubactaedrulul (ig. 53.9). "In fgurile 53.35.. 53.38 sing evidentiate Teele opuse ale cubse tedrului_(fetele.triunghiviae), tar Th figurile 5339...5342 sint desenate sectiuniehexago- nale prin euboctaedru, Schifle evidentiazé 0 pro priette structurala deosebie de importanté a cu- boctaedral, respectiv aceea ch muchia sa este galt cu raza_sfereicircumscrise cubocteedrulti Din aceasté proprietate rezuité cd distantele de le centrul cuboctaedrului a toate virurle sle sit egale cu muchia,ceea ce confer scestu pliedru emieguat proprietiqi de Izotropie 1 o maresta- biltte structural, ‘Analiza. configuretiei cuboctaedrote prin fmpacketdri de sfere. Se poate objine o configuratie cuboctae- dralé prin timpachetarea a 13 sfere. Cele 13 sfere sint dispuse sub forma unui colier de 6 sfere* fn jurul unei sfere-hucleu (N), la care se adaugi un pachet de trei sfere ayezate in virt si un pachet de trei sfere agezate, la bazd (fig. 53.43). Figurle 5.344, ..5.346 reprezintd vederi ale celor 13 sfere ‘evidentiazi simetrile- configuratiei cuboctae~ ‘ale. fig. 53.39 fig. $3.40 m2 fig. 53.38 fig. 53.38 Z fig, 5342 Reprezentiri de arhitecurd in geometria desciptiva fl exonometieDUALELE POLIEDRELOR SEMIREGULATE Ca $I poliedrele regulate, poliedrele semiregulate ‘au ducle sau reciproce. Aceste poliedre topologic Se poate observa ci sint de fapt trel condi, din care doul (in orice combinatie) sint suficientes lle sint: fig. 745 Rerolvorea problemelor de geomet fig. 746 a.< a 9 i Dact se’ekpriindn ecuatilprimele doit conditi, ele'vor defn bisectogrele urighjurilor formate de dreptele (D,) si (Dy), respectiv (D,) si (D,). Rezolvarea sistemului ‘de ecuafii determin’ coor- donatele x si y ale punctulul M de intersectie a celor dout bisectoare (fig: 74:7). Dupé cum 're- zultd 51 din scrierea condifilor problemel, cea de 4 treia ecuafie satisfac gi ea sistemul de ecuatii, find verificat dé valorite coordonatelor punctului My’deci, cea dea treia bisectoare a triunghiului format de dreptele (D,) (D,) 51 (D,) trece si ea prin punctul M. ‘Aplteal: ‘Ajedati Be" plu orfzontal dé projectile ite ste de raze Ry Reg Ry respect tangente douk cite douk intre ele. Dack se asazi sferele de raze Rysi Ry astiel Tnclt centrele lor s& se afle fatr-un plen frontal, atunci contururile, aparente in proiectie vertialé. sint ddovs cercurl tangente (fig. 7.4.8). Proiectia orizon- tall a celor dou sfere se cbtine imediat. O alta soluyie'(sfera,de Faz Ry desensta cu linie tntce- ruptd) se poate obfine Tulnd:sfefa. Ry tn stinga sferel RyAtunel Ind sfera Ry ciculd in jurul sferei Ry, centrul ef Oy descrie ca loc. geometric cercul Ty situat fn plant de nivel (Hp). Cunoscind focul geometric, se poste determina oricind cu precizie Grice potitie intermediara a sferei tangente, qad, 188 _——_____________ Reprerentari Folosind acelasl procedeu, se agazlsfera Ry tangents la sfera Ry (fig. 749). Dack se roteste slera Ry fn jurul sferei Ry pind cind devine tangents la tera Ry se obtine solutia problemel, Central steel Ry eva afla pe cercul fy. Condifia de tangenfa asa ct sfera Ry nu este tnsd exprimats precs. De aceen, Seagal tera R, tangent la ster Rife determing cercul Ty, care este locul geometric al centrulut ee sul dd acta ral Tn yr sere Rye 410). Cele dous cercuri Ty si Tse aflé fig. 7410 orhitectard In geometia deseriptituate in planul,de nivel [Hy]. Pentru ca sfera Ry 5 fle simultan tangenta sferelor R, si Ry, centrul rebule sf se afle simultan pe cele doud cercuri, deci 2 intersect lor, Problema are dou’ soluti ele 1 gh 2 7.5, LOCURI GEOMETRICE IN SPATIU Apliati. Agezati peste cele tretsfere din problema precedenta o a patra srl de razi Ry. astel Inc 5 fie tangentk la toate trel, Pentru rezolva aceasta problema, trebuie si se reinterpreteze problema precedent& prin prisma focurilor geometrice tn spativ. Locul geometric al centruluiunelsfere de ro2d R tangente fan plan [F} M1 constituie dova plane paralele 8 compttul pe dreapta de fugh 9 planulit ver~ ‘ica. Rezuta arte configrsta, punctelor de figh Fei Fag In plan orizontl gi vertical (ig. 11.66). fig. 1.45 25fig. 11.66, APLAREA UNE! DIRECTII DE FUGA CIND PUNCTUL DE FUGR $1 POZITIA OBSERVATORULUI SINT INACCESIBILE Ca si se poata construi drepte concurenté tnt Punct de fug¥ inaccesibil trebuie #8 se cunoascd iar doui drepte concurente tn el; una dintre ele este linia orizontulul, cealalta trebule fata Ciné unul din cele doud ‘puncte de fugi nu este accesibil, se intimpla foarte des ca si @ sf nu fie accesibil. Pentru 2 rezolva problema trebuie si se cuncased punctul principal de privire gi adevirata irecfie spre punctul de fugd accesibil (de exemple i pe Nye 276 sre F) Micgorind configuratia punetelor de fugs astel ce gi Fy reduse sd intre tn pagina fig. 11.6.) Pentru aceasta se imparte segmentul FP tn trei pry egule i se duce la 0 teime o pardlelé Ia ade- varata directie, obtininduse punctul «3. In 0/3 se ficeaci unghiul drept gi se afl Fy redus. Se m= parte segientul Pa in tei parti egal gi se unejte ‘relmea cu Fy/3. Ducind din punctul o[3 © paralelé ta aceasth dreaptd, se obtine directa citre Fy. ‘Au rezultatnigte tiunghiuri asemenes. Avind’o directie citre Fy $i linia orizontului se pot trasa oriite drepte concurente fy acest punct Repretentiri do anhitecturs in perspectivaPATRATUL $1 CUBUL IN PERSPECTIVA Ducindy-se latura pitratului (ab) in perspectiva si adevirata of directie, si se construiasca perspec: tiva patratului pe planul orizontal. Se alege punctul principal de privire P, astel ca privires 38 fie in- ‘Treptata citee latura patratulul, Cunoscind una din adevaratele direct de fugi ale pitratului se poate fila foarte usor $1 cealata (fig 11.6.8). Cu ajutorul lu Fyg se transpune latura patratului si pe directa catre', Odatd construit patratul in planul orizon- tal, se poate construi si perspectiva _cubului (ig. 11.69). Utilizing punctul ~ Fy, se construieste Ins tnti fata sting a cubulul, apel cu ajutorul punc- telor de fuga F $i Fup Se construieste intregul cub. fig. 11.69 Perspective tberd pe tablou vertcel 21PUNCTE DE FUGA DIAGONALE Orige"diréctie intre F si Fyy poate si fie diagonal lunui dreptunghi pus ‘In-perspectiva: si orientat dupa directia: punctelor de fug’ (fig. 11.6.10), Pentru a afla pinctul de fuga diagonal trebuie si se deseneze pe cele dou directii raportul laturilor sdreptunghiului. Constructia dreptunghiului in. per- spectivd este asemanitoare cu cea 2 pitratului, nu- ‘mal C8 in loc 88 se foloseascl Fy, se foloseste punc- ‘tl de fugd diagonal Faya. Pornind de ta perspectiva nei laturl se determing si cealalt2 cu ajutorul fui Faym (fig. 11.611). UTILIZAREA PUNCTELOR DE FUGK DIAGONALE Punctul de fugs diagonal se poate folosi la construc 4a unei prisme drepte dreptunghiulare clreia | se unose dimensiunile. Fie m gi I dimensiunile in plan i'n indlfimea acestel prisme, Se vor desena aceste dimensiuni reduse Ia scara in, obtinind planul si 0 fafa rabstutl pe tablou (fig, 11.6.12). Pornind de lao laturd aleast tn perspectivi (ab), se construieste mal inti plenul. Pentru a afla fnal~ jimea muchiel, se-determind punctul de fuga di onal Fim al fefei rabstute. Acesta se objine iter sectind diagonala acestel fete rabitute cu perpen- diculara pe adevirata diectie tn F gi aducind pune tul de intersectie pe dreapta de fugs a fefel verti cale din stings he fig. 412 278 --Reprerentii do arhitecturé In perspectva11, 7. PUNCTUL DE MASURK DEFINIREA PUNCTULUI DE MASURA. Fleciret direeii tn perspectivé fi corespunde pe linia ortzontului un punet cu ajutorul cfrula se jpatte misura pe ea. Acest punct se numeste pune ‘ol de msuro\M al directsi respective, Se pune problema deci si se construiascd in perspectiva tin seginent ab de o marime data, de exemplu, de 15 my fiig. 11.71). Pentr a reaolva aceastépro- Inlems metriel trebuie st se cunoasch adevarata directie de fugh a segmentului dat si inaltimea de la care este privit segmentul (de exemplu, H = Sm), Adevarata directie de ugh exprima de fapt unghiul sub care este privit segmentul (este imal 9 pe care face pan segmentel cy ‘ahloul.fnstimea de le care se priveste segmental ea de masurd u = 5 m, cu care se opereazd I frontal ee trece prin punctul de unde a fot misuraté aceastdinaltime H. Se alege dreapta im perspectiva pe care se va determina segmentul Si 0 exteemitate a acestui segment, de exemplu ppunctul a. De-asemenea, punctul principal de pri fig. 1124 Mu fig. 1.32 Perspective liberd pe tablou vertical vire se alege astfel ca dlrectia principals de privire H fie indreptatd cStre segment. Coborind 0 ver- ticll din P, la intersecyia cu adevdrata direct de figh a segmentului se giseyte pozitia observato- rului o. Problema consté fn a transpune cei 15 m din pot Jia frontalé (deci in adeysraté: mame) tn pociia Tnelint’ cu unghivl 0. in plan, aceasté operatic arafich se face ev un arc. de cere. In. perspectivi trebuie sf se duck o paralela la coarda subintinsS de arcul de cere din plan. Pentru aceasta trebuie ise afle care este punctul de fugd al acestel coarde. Punetul de fuga cautat se aff ducing din « 0 para- ielg la coarda din plan. Acest punct se noteazd UM gi se numeste punct de mésurd. Unind cei 15 m ‘terminal fn planul frontal cu punctul de masurd M, ce obtine punctul b clutat. Punctul de masurd Mol unei deci tn perspectivs se oflértind punctl «in Juul punctual de fugd pinto live orizontut. Dec celor dout puncte de Tigh F sl Fy le cores: dpe Ti orizontl dout puncte’ de misurk fo. Aceste puncte de mistr’ sintplasate de O parte dealt puncall principal de privre rezultnd astfel configuratia punctelor de fug& si @ punctelor de masurd (fig. 1.72) AFLAREA LUIM $1 Myp CIND Fig $1.0 SINT INACCESIBILE “Trebuie sf se cunoasck adevirata directie de fugh cltre F si portia punctulut P pe linia orizontului (Gg, 173} Se at puncele de Tugs rede, mle~ forind intreaga configuratie de un numar de ori, pentru a intra In formatul tabloulu. In acest caz reducerea $2 fut la jumftate. Se afis punctele de mmasura reduse m fl my $1 pose Fevine, determi- iad: punctele M$ May CCONSTRUCTIA PERSPECTIVE! (CU AJUTORUL PUNCTELOR DE MASURA Sa se construiascd.perspectiva unel prismé crepte Greptunghiulare la care se cunose dimensiunile fn plan Tsim si inaltimea n, sind c& este priv de la tnalfimea H (lig. 1.74). Se fixeazé tn tabloul de perspectivd. muchia cea mai avansaté a prismel ‘Aa In stinga lui P. Se va ine seama side idle crizontului H. Prin aceasta muchie Aa (muchia ‘ea mai avansatd citre privitor, se la plant! frone tal in care apar dimensiurileprismei In adevarata mirime. Unind extremitjile adeviratelor marimi din planul frontal ew punctele de masurs, se del tmitecd cele doul fete vertical visibile ale prismel. 29fig. 11.74 11.8, PUNCTUL DE DISTANTA, Punctul de distanpa D se objine prin rabaterea pe ‘ablgu a punctului de vedere 0 (v.subeap. 25. Ele- mentele sistemului perspecty): acesta o8 dstanfa observatorului fa de tabiou. Rabaterea punctual de distant pe tablou se poate face pe linia orizon- tului (in stnga sau tn dreapta ut P).sau pe dreopra de fugh 2 planeior de capit — vertical ce trece rin P (ig, 1.841). Punctul de distant este utlizat In perspectiva frontald, unde el reprezint& punctul de fugh al direcyitor 12 45° (ig. 1.8.2) Cu ajutorul Punctului de-dstanjd se pot transpune untaile de masura dif planul frontal pe dreptele ce fug RQ, —_______., _________epratentéti de arhitaturd in perspectivsta P. Punctul principal de privire P este, in perspec tiva frontalg, punctul de fugi al tuturor dreptelor de capat. Find punct de ‘misurd si Fy, punctul de distanté D este folosit la tmpartirea planului orizontal in pitrate egale cu unitatea (fig. 11.8.3) fn desenul de perspectiva liber’, distanta lui D fat de P se poate lua arbitrar, dar totus! Intre anumite limite. Dac& D este foarte departe de P, pitratefe din planul orizontal rezultS foarte strinse, (lig. 11.84, 2), iar dact D este foarte aproape de P aceste pitrate rezulté mult mai deschise, chiar Mleformate (fig: 11.8.4, b). PAstrind aceeasi dimen- ‘une frontals pe tablou, aproplerea sau depirtarea uj D de Pdi unghial sub care se priveste (v.subeap. fig. 85 Perspective liberi pe toblou vertical fig, 11.83 93, Condiile unel tune perspective), Dinteun ‘udu in plan se vede cd pout a dstanfa PD als cu ifmes perspective, deoarece neat rang corespunde convivial cu ung Viet de 35" (unde segmentul DP este pal cu dat tetra cere de ack al cont vl ~ ig. W183), La dataqe al mil apar deform iar in distanje.tal marl de Pr perspec so Dplatizenst (Unghil val se: micjrent). Prec 2Br suplimentare vom face ln studi! perspective! frotale. Constr cubs th perspective tron fai cu ajotoral punctull'de aster este foarte Simpl, deoarece Gous din eee sein frontal, sine pitrate (fi. 1184). Cind punctul de distenp D =P o Nig, 11.86 281fi. 1.87 ru este accesibil se lucreazé cu puncte de distants redusl, in figura 11.87, distanja PD este redusd lao treime. Catura fronialé a patratului se Imparte sea tn tre par egale side lao treime din dreapta Se unejte cu punctul de distanga redusa 11.9; MKRIREA PERSPECTIVE! DIRECT IN TABLOU Socotind desenul perspectiv ca orice desen geo- metric, acesta poate fi mirit grafic, AceastS ope- ratie se dovedeste nécesarl atunc! cind se doreste 2.0 perspectivl, ce a rezuitat prea mics, 38 fie miaritd direct tn tabloul de perspectivé (rd s8 se reia intreaga constructie de la:inceput. Procedeu! se bazeazé pe constructia graficd din plan prin care tun dreptunghi poate fi mérit cu alutorui diagonal. ” Printr-o aseménare de triunghiuri se obtine un ddesen asemenea cu cel dat (fig. 11.9.1). Totodata se amplifies si sistemul perspectiv. Decl, prin acest procedeu se obtine acelapi rezuitat can. cazul epirtari tabloului de pozitia observatorului. Se prelungeste diagonala pin’ tm punctul dorit Q, far apoi se duc paralele la muchil, Se observ i nile puncte de fugh sint mai depirtate si pe o Tinie de orizont mai sus. Pentru a plstra acecoi linie de orizont se mareste perspectiva Th report cu aceasta, amplifcind separat, fn sus sn jos fe- fare parte a feqel volumului (ig. 119.2), Mirirea a doU volume intersectate se face pistrind la locul ei muchia lor de intersectie (fig. 14.93). Se duce diagonala din punctul imaginar K unde aceustd muchie, aparent, se intersecteazd cu linia Srizontului. Se marese mal inti fetele ce se Inter~ Secteazd dup muchia ce trece prin K, apol prin Paralelizm se determina noile puncte de fog’. Pentru a determina si celelaite dou8 fete se folo- seste acelasl punct K. Aceasé operajie se poste face s nto fad iid de construct a perspec tivei, mérinduse sumai perspectiva planulul ‘ult dat (fig. 11.9.4, Se’ alege un punct K pe linia forizontului 41 se maregte planul ducind. paralele la muchii,formind cu acestea si cu punctul K triun- aghiuri asemenea, Se recomand8 aceasth metodl de a mri o perspec- tivd, direct in tabiou, numa pentru volume foarte Simple (de exemplu, volumel anvelopant al uncl ansamblu de arhitectura) Pentru volume maf com- plicate este absolut necesard refacerea intregil con- stroctl Fight fig. 1184 282 fe erbitecturé In perspectivs11.10. CERCUL $1 SFERA IN PERSPECTIVA IMAGINILE PERSPECTIVE ALE CERCULUL Cercul din spatiu determing cu punctul de vedere Q.un con — conul vizual. Tabloul josct rol de plan de secfiune tn atest con, Conform teoremel Iul Dandelin (studiaté tn capitolul 6 fa con gi cilindru), felul curbei de sectiune este dat de pozitia planulul de sectiune. Cum tabloul este paralel cu planul Neutru, se studiazl perspectiva cercului in functie de pozitia planului neutru fats de cercul din spa siu (fig. 11.10.1). Dack planul neutru tale cereul din Spatiu t 4) zero puncte — cercul apare tot In clmpul vizual, lar perspectiva lui este elipsd; b)intr-un punet (tangent) — cercultrece prin pozitia observatorulul si perspectiva lui este poraboldt ©) dou puncte — observatorul se gaseste in inte- forul cercului, iar perspectiva lul este hiperbola In perspectiva' de interior din figurile 11:10.2 $1 1110.3 se citese clar imaginile perspective ale unor ere este dictata de unghiul optim’ perspectiv de 37° in pln orizontal (ig. 122.11). Daca se constru- iegte © perspectivé a unui bioc-turn,distange punc- tului de vedere fajd de obiect este dictata de un- fig. 12211 shiul vertical de 28°. Unghiul de 28° pe verticals Se alege astfel ca directa principal de privire = fie orizontal (crzut perspective pe tabloul vert cal, RezUlta cf to iau 14° deasupra si 14 sub linia rizontulul. Din figura 12.212, relese ae [ee | PSE 1554 de avhitecturd in parspectisdslirecta de la soare) o lumina indirect, reflectats sau difuza. Obiestele Inconjuratoare si atmasfera devin surse de lumina care nuantesz& ‘umbrele si zonele lumi- nate ale obiectului. In studiul perspectivei acriene trebvie si se ia in consideratie obiectului — forma, materialu! | culoarea, in func- fie de care obiectele puse in aceleayi conditii se comports diferit. PENUMBRELE IN PERSPECTIVA H In perspectivs soarele are forma unet elise foarte apropiaté de cerc, ale cirui dimensiuni depind de yozitia loi to spaji, de ponitia observatorulut 1 te distana punctului de vedere fade tablou, © surst de luming ce nu este punctiforms si se. gi seste lao distanfifinita de obiect are ca elect fono- imenul de ponumbrd. Penumbrele sint acele umbre mai putin Intense care marginesc umbrele propril 4 purtate ale objectull gi eare fac ca delimitiile scestor zone s8 fle mal putin pre ‘Aceasta sursk de lumina determing cu obiectul doug conuri de -lumind limita, ciecumscrise celor dou. Suprafeye ~ sursa si obiectul (fig. 15.52). ‘eeste doud conuri sint Mnfggurdtoarele.tuturor conutilor de lumind deteriinste de punctele sur- fig. 1552 Redares uner ospecte naturale in perspectng sei luminoase is obiectul considerat, Un con are Virful S, dincolo de surse de, luming, iar” ceslalt are virful Sy intre surse si obigét, Totdeauna.conul 4 are unghiut la vit mai. mic dectt conul S, Cele dovd conuri. determina pe suprafafa obiectulul ‘Fooud curbe de contact —T imai deplrtatd. de sursi si Py mai apropiatd de &2. Aceste curbe de contact determing pe suprefata_obigctului trei zone. Punctele posterioare curbel Ty (7h raport cu sursa) nu. primmesc nici o razi de lumin8, formind Umbra proprie a obiectulul. Curba I este separa- tcarea de umbré proprie. Punctle anerioare curbel Ty care se gisesc in zone Indreptat® spre sursi vid Integral sursa, Aceasta este-2ona lurbinatt a obiec- tului. Intre curbele de contact I gi, este zona de enumbri proprie,.zond din care se vede: doer partial sursa de lumina. Curba I este separatoarea de penumbr& propre. Fe un plan de proiectie cele dou’ conuri de luting descriu dous curbe: curba yy, ce delimiteszd umira purtatd. (in, ceastd. 20nd obiectul..ascunde total sursa de luming), si.curba yj ce delimiteaz8 tn ex: ‘eriorul lui 20na de penumbra purtat, din care se vede doar’ partial. surse de lumint Pentru a ujura studiul se alege in perspectiva imax inea circular& a soarelui (S, s) tn spatiul “real, Unde AB si CD sint dous diametre petpendiculare att‘the pnd penumbra lu ext va aipseh cores, Poncttoar cul ABCD th perspec. Ds Eemenca Yack umbra verte’ Min este san ena oes min Wegattprsmel dre dreptunghilare se repets Eanstiche dn. opera 1855. pen fcere vit cardia ub (i. 15.54), Se obser ton8 de tuniradial putin densi — penumbra, care tncon- jurd ubea purtath Apare“un elect ‘de rotunjre Pataca sho micjorare a umbrei porate, Acest ‘fect este pal accentuat In cazul surselor de lumina arcicla hepuntule 9 sate [a itange mil de Shlece| Lug fourte puter a soareil exon: rea aa penumbra GGRADATIA LUMI 914 UMBREL Page os : Pehtf.d mai bunt cedare a efectelor observate Yn ratur: dresarea umbrelor prin prolectiaconik se Completeafiecu un studiy de modelae sau dé ra- datie' prin tenté-a-luminii i a umbrelor propril si purtate."Acedsta Seirealizeazé tn desen prin teh- Penteu a explia aceasti technic sde modelre a Zonelorluminate satmbrite ale nut obiect se Face apal lao serie de eementé de fotretie O sutsh de lumind se caracterizesz prin, jtentateo ‘ei |. Dou’ surse de fumind de aceeasi intensitate pot produce asupra ochiull efecte deozebit. O aa ogg, 1580 sursi le lumina se mal caracterizeaz’ si prin Tucrea ei, adick prin intensitateg, pe, unital suprafata.' Zona luminatd a_unui obiéct se sw terizeazé prin Jloniuasea ei Numinared une! suprofete tntean puck ul ci «+ propoionalai cu cosinusul unghiuul (0) of razet iw i te cu uormala suprafete! fn acel punct 3h liner propertionald cu pdtratul distonfer (1) a funni a sursa de funn sl) Rezulti. ch racele de lumind de egalé incileis determina peo suprafayi. puhcte egal luinn ‘are Tormesza cirbe de egald tlyminare. Dow menen curbe de cgall iluminare. spropiate +h fig. 1588 Representa We’ eritectur In perp8 fig, 1556 Inin zone gen, luminote, Acestea’ dau adeyitata forma a obiectuluj (fig. 15.5.5). Fie un ecran AB care primeste lumind directa de la soare siecranul ED care’ primeste lumind indirects de Is ecranul ‘AB (fig. 1558). Ecreny| CD nu, primeste iluminarea proprie @ ecranului AB, ci iluminarea lui in proiec- fie. Dac un observgtor priveste ecranul AB, Drimeste de Ia actsta 0 Huminare proiectata. care+ epinde ‘de unghiul d& sub care este. privit"e) side distanta dela care este privit ecranu Se poate: spune deci c& iluminerea proiectaté este propor flonalk cu, protectia suprafeyei si invers:proporss Aionlé eu ‘pitratul distange_ pir ta -punctul do: vedere. ian pln orzita unit de sie sub unghie 0. Fiecare punct Aal planului orizonta: produce. punetului de vedere © o iluminare proiectats (ig 455.7): Aceastiluminare descreste odat& cu dep8r-y tarea punetulul A si tinde catre zero cind.A tinde tre infinit. Deci. in perspectva, luminarea unui Redorea uner aspecte natyrole perspect plan descreste cftres oreapua:tat sap” fugatstinzing! ‘teoretie etre zero. Acestifenémen isentranspune! Invdeseful perspectiv printr-orinehiderera tentel sau ovindesire: & hasutiloredted linia oFizontului- Experienga :perspectivel ide ‘observatlew-arath. umbrele-~ propre. gi purtatirk alr unui spanou vertical se-deschid cétre linia'orizentulul ajungind fa lluminares.la.care-se-inchide' un alt|panou vertical uminat direct (fig.-45.5.8).; *- never) te Tr tatatul s{u. cexperspectivi'A/:Gheorghiu da ‘exempluh'unpr panouri verticale colorate:fadoud culori + jumatetea-dewsus inte-oculeare Inchisa, iar cea de jos Tatr-o culoare. deschisa (fig. 15.59). 348fig. 155.10 * ze ESAS | ii own Gore tnicatedalt eran. de cabuls se ajulea2é, paridirile ajungind s& aiba aceeasi culeare 4 hediul amblant. Decl culrile inhise se com? portd ca umbrele, Rezulté ci. in perspectiva, citre inia orizontului, diferente de tonurt se anuicazs, ajungindu-se la 0 culeare’ unica gio lluminare uni form’, determinate de peisaj, de claitatea atmos: ferei $i de-pezitia scare pe bolt, Fie cilindru vertical lumiat de un scare virtal Intrun caz gi.de.unisoare: real in alt ca. In cazul soarelui.virtwal (fig.:15.5.10), umbra. purtath se Supune regulienunjate, degradindy-se,pind ajunge 2 sespiardicatfe linia orizontulu, In cozul soarelul real (igs 155.11), umbra:purtatvine citre obser- Vator i este mal: nchiss lng’ clindru, All actio~ neazi alt fenomen'— bolta cereasch devine srs de lumina cfuzlcare face ca umbra purtath 28 se degradeze citre:privitor. Punctul Ay, find, mai aproape de-cilindrut-vede:mal puyin din bolta ce- fig. 15.810 reasci,.de accea este mai umbrit decit Ay: Supra punind cele dous efecte — al departarii gi al lumi- ni difuze atmosferice, se poate spune cf umbrele urtate cétre linia orizontulul se degradeaza wai epede dectt cele purtate citre observator. Atmos: fera devenit& sursi de lumina difuzi. degrades’ si umbra proprie a cilindrului din figura 15.5.10. Astfel, umbra.proprie a cilindrulul este mai des- hist Cétre partea dreaptd, dind nagtere la un efect de contrast intre zona fuminatd si cea de umbra proprie. Analizind cazul a.doua .sfere situate la distante diferite de un plan, se constati C3 umbra fig. 15.513, Reporentiri de atitecpurtats pe ‘planul mai apropiat este mai tnchist ‘ecit _umbrapurtaté pe planul mai depirtat (fig. 455.12). ind sfera este mei aproape de planul pe care lasi Uimbe8, ea'acopera mai mult din bolta. cereascS. Lumina difuxs 2 boltii ceresti degradeaz’ mai ternic umbra purtatd, cind sfera este mal depart dle planul pe care lasiiumbré. Planul la rindul stv levine sursi de lumin& indivecté degrading umbra pproprie a sferei. Efectul este mai puternie, cind sfera se aff mai apraape cle plan Rezulta deci ca umbrele purtate se degradeaz8 pe nisurd ce.se departeazs de object, iar dach obiec- ‘ul atinge’planul pe care last umbr’, punctul de ‘contact este cel mai nchis punct al umbrei purtate. ‘Sea constatat, de asémenes, cf umbrele propriisint tai deschise decit umbrele purtate acd un obiect lai umbri peste un-alt obiect (fig 155.13), aceast’ umbri purtaté are’ zona el cea ‘mai Inchisi fn vecindtatea zonei luminate si se des- ‘hide pind la punctul de picrdere (Q), cind se con- topeste cu umbra proprie a obiectului, TIRLOACE GRAFICE DE GRADARE ‘A LUMINI§1A UMBREY Jn desenul perspectiv. gratia! lumini gi umbrei se realzeazd’ cu ajutorul hagurlor, tentelor” punctelor.. |! i Dac se trseard pe un ecran Sb 0 serie de benzi nnegre de lime ff a distantd a unele de altele (lig 15.514), se constats ch privte de lao anumita epartare acestea se unfic Thtr-o tenta uniforms conusie. Acedsta este vonsporenta hasurit respec- Live si este, determinatd de raportul gintre albul suprafefel gi totalul ei. | th pa Mumarul de haguri nu este luat fa intimplare, ci cl este determinat de iluminarea suprafetel, tinin- 166, ALTE TIPURI DE REPREZENTARI PERSPECTIVE Pentru_a ugura injelegerea organizirit_spatilor interioare apare uneori necesars construirea unel sectiuniporspective. Aceaptn poste, fi realizata fa deus puncte de fugi sau frontald. Sectiunea per~ spectvd rontalé are avantalul ch sectiunea vertiala 2 case, flind frontal, poate fl construita la scard direct in tabioul perspec (Vig. 16.5.1) Pentru 2 prozenta corecta itegrare 9 nul oblect de arhitecturd tntr-un mediu construit sau fatrin peta, 9 rege smut fotoman In cadrul reprezentarilor de arhitecturé fotemon- tajol const fn obtinerea unel singure imaginl prin Suprapunereaperspectvei obiectulul de_arhit Turd peste fotografia amplasamentulul dat, Este _e (apt o suprapunere de dout perspective, Pentru fa suprapumnerea si se facd perfect trebule 2 pe fotografia mediulul ambiant sd se determine cle- mentele sistemului perspectiv (punctul P, punctele de fugs, inatimea orizontull), printr-o restituyie perspectiva. Aceste elemente se vor folosi la con- Strucia perspectivel obiectului proiectat. Va_re~ Zalta 0 imagine Unis, foarte aproape de imagines pe care o va avea privitorul dupS construires casei 364 _——_--Reprezentasi de avtitectura in pe amplasamentul dit (ig. 1662). Aco! tueru Bbtine folosind in tex cle porspoctivi. lotogt machstei virioure construct. Pentru ca cele Jou fotografit si se suprapund purfect sink necesare foperatii mult mai complicate: In plas, primal pro edew permite compunerea volumetriel chiar” pe poza emplasamenculu dat fn figura 166.3 este precentatt o perspectivi de tip frontal, mobilata nual pe © parte, Desi oble ‘ul pus in perspectiva nu are © compodijie concav perspectiva. lui frontala ns deranjeacd, deoarece Girectia paralels cx) tabloul este fouite scurta ind directia poralela cu tabloul este foarte scurcd Sou inexistenth, se pout limita perspectivafrontali independent de purctal principal de privire P (ig. 165.4). in final sint prezentate dous perspective la niv>- Tol ochilor: una la doud puncte de fuga, asin’ but avind in plan 0 ccanpocitie concava (Fig: 16.0.5) fealalts este, 9 perspectiva.frontala a unei cls Giri cu un plan dreptunghiular (fig. 16.6.6). intr-o perspectiv frontal se poate reprezenta 41 tin obiect ce se inscri perfect Tato prism dreapti ‘reptunghiulars, dac8 acest obiect prezints direc} ce fg la P sau fa alte puncte de fugi pe linia orizon- tului. repectivsfig. 1664 Prerenterea unei perspective de arhitectard 365eT i Le fig. 1663 366 Reprorantin de rhitectnd in perspefig, 16.86 Pe intcadosul coperilor exterioare sit Hustrate la dou puncte de fugh au orizontul supatni doul perspective ‘de. preventare: 0. perspectivé sl operspectivi la cous puncte de fga cu oglina 368Partea a trela ANEXE ANEXA 1 ELEMENTE DE GEOMETRIE IN SPATIU Planul este suprafata care contine toate punctele tunel drepte ajezate pe el. O dreapti tmparte un plan in doua semiplane, Fags de un plan,'o dreaptt poate avea una din pozi- Wile (lig. 1.1): ‘are un singur punct tn plan; este confinuté in plan; este paralelé cu planul, atunci cind nu are nich tun punet comun cu planul situat la distant finitd. ‘tunel ind are un punct comun A, se spune ci “creapta intersecteazd planul tn A. fig. Ata p fig. Ata tis, ‘Goma do geomet te spat ‘RUneplan: poate fi definseprin: “y= tel puncte necolisiare (ig. AND: co dreaptl si un punct- exterior “edoua drepie parsile (ig. At.) = doua drepte eneurente (fig. Al.5). Doud. plane distincte) care au un punct comun, Ja dlstang init au o'infinitote de puncte comune situate pe o dreoptd, dreapta de intersectie a celor Gout plane (ig. At.6). Doul plane care nu au niet tun punct comun ia’ distal finied stat paralele (ig. AD. Print-o.dreaptd (D) tree o infnitate de plane care formeazs un fascicul avind ca muchie dreapta (D) (lig. ALB). Un plan al fasicululu este determinat (fig. M13); fig A 12 ALSfig. At fig. A110 prin muchie si un punct extérior el. Un fascicul este determinat prin doud plane. ale sale [P} Pa. Dovd drepte distincte’ tn. spatiu pot: = $8 fie. concurente, cind.au-un punct comun la istanfa finitd (ig. A1-9): si fie paralele, cind nu au nick un punct’comun, cu exceptia punctulul de ta Infinit (fig. 1.10); = s& nu aib& nicl un punct comun si nici sé fle para- lele, atunci se zice ci sint strimbe in spativ (ig. A1.11). Unghiul a dou asemenea drepte este, prin definite, unghiul plan dintre paralelele la ele duse printr-un punct A din spativ. ous drepte paralele cu o a treia dreapté (D3) sint paralele tntre ele (fig. A112). Dac oat (0) et pret can pon (Fh ‘erice“pian (Q] care. trece prin (D) tale. planul dup “0 dreapté (0,) paraleld cu dreapta (D) (ig, A113). fig: A413 370 fig. Aaa Oo 0, fig. A 19 Dous plane [FJ [Ps] paralele cu aceeayi dreapta (D) se tale dupa “0 dreapta (D,). paralels. cu (0) (ig. 41.19. ‘Orice dreaptd’(B) dintr-un ‘lan (P] paralel cu uin plan [Q} este si ea paralela cu planul (Q}. Invers, tun plan [Q} paralel cu dou drepte dintrun plan IF] este paral cu (P] (ig. A119). ‘ret plane oarecare se taie doul cite doud dupa trel drepte concurente (fig. AI.16). Aceast® pro: prietate foarte importantd fundamenteazi. trans- formirile geometcice prin omologie se. aplci in aumeroase probleme de geometrie descriptiva 4 perspectiva (de exemplu, intersect de corpuri in dublu ortogonal sau in axonometrie etc.) oat olan pee (i te dn a trellea plan lpi, dous drepteparalele (ig. A140), . Dots plane paralele determina pe ‘dous drepte paralele segmente gale (fig. A118: fig. A 1.13 neefig. A125 Planul bisector al unui unght diedru este plenul care {Wimparte in doua diedre egale, Dack dou plane sint perpendicular, orice perpen- Slur pe inereei lor 5 tat tran ln plane este perpendicuara ‘pe celalalt plan (fg. A125) : Un plan (P] este perpendicular pe un alt plan (Q), cl contine © perpendiculard pe acesta sau dacd este paralel cu o asemenea dreapt® perpendiculacd (©) (fig. 1.26). Un plan gi o dreapté perpendicu- Tare pe acelsi plan sine paralele inire ele Deck doutt plane [P],[9] sint perpendiculare pe un al treilea plan [R], dreapta lor de Intersecle (D) teste. perpendiculara pe planul {R] (fig. 1.27) Locul geometrical dreptelorprolectante ale pun telor nel drepte (Dj pe un plan (P este un plan perpendicular pe planul (P) (ig. A128), care. se rumeste plan prolectant Inersecjiaacestut plan cu plenul P este o dreepti (D)), prolecia dreptei (D) Pe planul [P]. Unghiul pe care Tl fac dreptele (D), (D) intre ele masoars unghiul dreptei (B) cu pla- tl [P]j el este unghiul cel mai mie pe care il face ddreapia (D) cu o dreapta oarecare @ planutui [P). Proiecile unui segment pe dous plane. paraleie sint egale there eles 3m fig. A 126 fig. A127 Teorema celor te! perpendicular, Dack (D’), (A) sint proiecjle a doud drepte din spatiu (B), (8) pe planul (P] (@g. 41.28), atunci doud din proprie Tafile de mai jos au drept consecinga a trela proprie. tate: — dreptele (D), (A) sint perpendiculare; una’din drepte este paralla cu (Pl; = proiectile (0), (A) sint.perpendiculare, Unghiul poiedru este figura’ geometried formats dde'mal multe plane concurente fntr-un punct © rnumit vit (fig. A130). Intersect planelor concurente se numese muchi fi. marginesc feele poliedrulol. Oact unghiul poli fedrulul este situat de aceeasi parte a fefelor so ice e& este unghi convex Triedrul este unghiul poliedru cu trei fete si trei ‘muchii, Daci triedrul are muchiile perpendiculare ous cite dout, se zice e& este un triedn tridept Lunghic (ig. AI) In acest caz, flecare muchie este perpendclra pe feta determinata de. cele latte dous muchil Anexewe YW RSS, Ea & fig, A116 fig A189 Tre sau mal multe plane paralele determina pe dout secante, segmente proportional (fig. A1A3: 2/05 — F225). Tntr-un punct A situt pe dreapta (D) se pot duce © infinite de drepte perpendiculare pe es, care formeazi un plan [P] perpendicular pe dreapta ©) (a, M2, Breaps (6) se mumete orale Se plagul [F. Dintrun punct exterior urul plan se poate duce o singura perpendiculara pe el. in pln [Fare oinfntate de normale, toate para- lee intre ele © -dceapti (D) este perpendicuard pe o éreapté @) inten plan (P]. dock este, perpendicular pe paraela el dust prin A (lig. A12). © dreapts perpendiculard pe un plan (PY, va fi perpendicular pe orice plan (Q] paralel cv (PI (ig M2). fig A122 Elemente de geometie in spate fig, A147 fig. A 1.20 EES fig. A118 fig. A121 Pentru cao dreaptl si fie perpendicular pe un plan este suficient sa fle perpendicular’ pe.dous ‘Grepte coneurente le planulul. Printr-un’ punct al spajiulul se poate duce un plan si-numai unul perpendicular pe o dreapta. Dous plane perpen Giculare pe © dreapt’ sint paralele tntre ele. Daca dintr-un punct O exterior unui plan.se duc pe acest plan perpendiculara si mal multe oblice, atuncl (fig. A123): z jeviara OA este mal mica ‘dectt: orice — perpen oblict OB: — toate oblicele egal depértate de piciorul perpen- dicularei (punctul A) sint egale gi invers Unghiul diedru a dovs semiplane -[P] si:[F] (care formeazA fefele Unghiului) este prin definifie egal ‘cu unghiul plan V dintre dreptele de intersectie a celor dou’ feje [P] ¢ [Pi] pe un plan (Q] perpen- icular in punctul O pe muchle (ig. A1.24). anr ANEXA 2 PROBLEME DE LOCUR! GEOMETRICE PLANE Se muineste foc geometric figura formaté din mul- {imea tuturor punctelor din plan (sau din spativ) care se bucura de o aceeasi proprietate, Locurile geometrice se defines = printro relate metri punctele locului geometric: prin intersectia = doug familil de curbe (sau de suprafeje fn spafiu) care depind de un parametra si ale cBror puncte comune apartin loculul geo- metric. ce caracterizeazi toate [EXEMPLE DE LOCUR GEOMETRICE PLANE. 4. Locu! geometric (L. G.)al tuturor punctelorsitua- ‘ela o distant datd de un punct dat este un cere cu centrul in punctul dat gi de raza egald cu distanta dats (fig. AZ‘). bs Loc! geometrical tuturor punctclor situate la * distanti datd de o dreapté dat8 se compiune din oud drepte paralele cu dreapta datf si fate la dlistanta dati de dieapta data (fig. A22) . Locul geometric al tuturor punctelor egal depir- tate de’ dous puncte date este ‘mediatoaren seg. tmentului caré uneste cele dovd puncte (fig. A23). dL Locul geometric, al titurér_ puctelor” situate la distanga egals de dou8 drepte date f! constitule cele doud_bisectoare (perpendiculare una pe cea- Init) ale unghiurilor dintre cele doul drepte date (ig. 24). ie oP Probleme de locuii geometice plone «. Locul geometric al tuturor punctelor din care se vede' un segment dat sub tn unghi dat este un are de cere care are drept coarda segmentul dat fig. A25). Constructia arcului capabil de unghiul dat « se face observind «& unghiul sub care se vede segmen- tl AB din centrul cercului este 2x (Ng. A2.6). Pentru a determina deci centrul cerculul cule th apartine arcul capabil de_#a, se intersecteazé me- diatoarea segmentului AB cu o dreaptd dusé din A la. unghiul complementar lui « (adicd 90° —). {. Locul geometrical tuturor punctelor pentru care distangle la doua puncte date se aflé Intr-un raport dat min este un cere (fig. A2./). Locul geometric al -tuturor_punctelor pentru Gare distanele la dous drepte date se aff intrun raport dat m:n este alcituft din doug drepte care tree prin punctul de intersecfie al dreptelor date (hig, AL) Exempt d repecnt un ce partelar al lui g fh, Loctl geometric al uturor punctelor pentru care Pitratele distanjelor la dous puncte date au 0 Giferengs constants a este 0 dreaptt perpendi- cularé. pe dreapta care unegte cele dou puncte ie. A29), i: Locul geometric al tuturor punctelor pentru care patratele distangelor la doud puncte date au. {um constants a8 este un cere cu centrul fn mi iocul segmentului care unegte cele dou’ puncte (fig. A240) ‘cul geometric al tuturor punctelor pentru care distantele Ia doud drepte date au o sum sau 0 diferenja date Tl constitule un sistem de patra arepte (ig. A211).s fig A290 In. problemele propuse: spre rézolvare mai jos se folosegte urmétoarea conventie de nota: se vor nota virfurile unui triunghi earecere cu A, B 9i.C, Taturile cua, gc; natille chy, hy gi he, medi rele -cu.mgrm 41 Mar lar bisectoarele cu Wy, Ws wwe Raza cercului tnscris fn teiunghil ABC va fi notatd cur, raza cerCului circumscris.‘trignghive fui ABC va-fi notath cu o, iar rezele cercurilor ‘exinserise trlunghiului ABC vor fi notate respectiv cu ow ph $l Pes Problemele 1..°20 se rezelva prin aplicarea directs ‘unuia sau mai multor locuri geometrice plane dintre cele zece exemple precedente. La flecare problems se indica in parantezd locul geometric ce ‘rebuie folosit pentru rezolvarea ef. 41. Construfi un cere de razi dats care trece prin dou puncte date (3). 2. Construii un cere de razd deta care trece prin- ‘rum punet dat este tangent lao dreapta data @sid). 3. Construlti un cere de ravi datl care trece prin- trun punct dat gi este tangent la un cere dt (@). 4, Construigi un cere de razi datd care este tangent 1.0 dreapta data gi fa un crc dat (251). 5. Construiti un ‘triunghi, cunascind a, ha si me @i be 6, Conistrufi-un cerc care trece printr-un punct dat si este tangent’Ja‘o dreapth dat sau la un cerc dat ‘ntroun punct dat (@). 7. Consteuifl un’ cere tangent la doud drepte para lele gi care trece:printr-un punct dat (d si a). 374 fig. A248 8, Gag punctul din caré dou segmente date se vid su unghuri date (6) 5. asi! punctul pentru, care distantele la trel ropte se afl In raportul det m:n: 4 (@)- SocTnarcon tringh carecare,gasti punctul pentru Care istanfele ls cole tre! virfurl ale triunghiulul se aflé in raportul dat m: n:q (f) 41. Gisii punctul din care dou cercuri date se vid ‘sub unghiurl date (2). 42. Construii cercul al cirui centru se afla pe o Greapts dats a cul circumferin& se aff stuath la distange date de dout drepte date (Ky) 43. Construiti punctul pentru care tangentele la tel cercurl date 38 sibf acezasllungime (b)- 14, Inerun triunght cat, gash punctal care, unit cu virfuriletrlunghiulu, determing tei tiunghiurl fchivalente (de ar egale) 45, Circumseriei un pirat unui tiunghi echila- teral astfel ince cele Goud furl 3¥ aibs un vit comun (e gd). 46. Intiun triunghi, gisith punctul din care cele trellaturl se vdd sub unghiuri egle (e) 47, Gisii punctul din care trek cercuri date se vii sub unghiuri ale (). 48, intr-un patrulater dat, efi punetul pentru care dlstanfle fa dousIaturopuse 4 aibé 0 suma Gata, iar dstangele fe celelalte douf laturl st se Affe inte-un raport dat m:n 49. Gasiti punctul de pe circumferinya unui cere Gat pentru care suma distanfelor la dou drepte Gates fle minim’ (k). Anexes=(aebecv2 fig. A212 20, Pe o masi de billard circulard, doud bile A si B ‘Sint plasate pe acelagi diametru, in poziil carecare, Determinafi directia de lansaré a unei bile, astfel Incit, dupa ricogeul din circumferin(§, si loveasca ‘pe cea de a dova bili. - INDICATI §1 PROPRIETRTI SUPLIMENTARE [NECESARE REZOLVARII PROBLEMELOR 21... 35 Se introduc tn figurd elementele date. Se exami nea atent figura, pentru agi lnile si unghiurile Care, irda fi date, se pot determina Ugor cu aju- torul elementelor date, Se cautS apoio portiune a figuri ce poste fi determinatd de elementele date fi poate servi Ia glsirea celorfalte pir ale figuri finale, In special se urméreyte gisirea'unor triun- fhiuri auxilare ce ay trel elemente cinoscute Fentru'a introduce loturile nul triunghi, sumele sau diferenjele lor, 22 pot utiliza cercul Tnscrls fn triunghi gi cele trei cercur exinsrise (ig. A212). Dacd se notes’ cus semiperimetrul trlunghivll ABC, adic s = (a+ be), rezuts: fig. A235, Probl 10 de locui geometrce plane fig. A216 fig. A213 fig, A248 ~ cercul nscris determing pe. lturitetrianghiuul ‘ABC segmente epale cu sa, s—b gi sc respectv: —distanqa de (z virful A ls punctele de tangent He cereulul exinceris de raz py este si —distanta dintre punctul de tangenta al ‘ceftulul exingris 3h cel al cerculuiinscris este —distafa dintre punctele de tangent la latura 2 ale certurilor insrls #1 exinscrs de razk py este poe sau cb: cele dous puncte de tangeni sint egal departate de viriurie B gC. 21, Construlfiun patrulater inscriptibi “EA. & ABD, ACs BD. Se.construeste inti A ABD, La intersectia mediatoarelor laturilor AB si AD se obtine centr cerculut crcurscrs (Rg, A213) Vinfl'© se obfine la intersectia cerculu crcumscris cu arcul de cere de lungime AC dus din A fig 214). 22. Construlti-un ‘triunghi ABC, cunoscind a fi by; se noteszd piciorul infil hy cu D. Telun~ Ghiul reptunghle BDC se construleste intersec- tind semicercul construit pe BC cu un arc de cere 46 langime hy dus dinB (ig. A215). Se duce apoi bisectoarea din C gla distanfa r de BC, se obyine entrul cerculul hscrs, Ouclné tangenta la acest cere cin B se objine triunghiul ABC (fig. A216). 23. Construifi un triunghl ABC, cunoscind a, bc gi hy a Pea fig. A237 3754. Printr-un punct dat, duceti o dreapta care sé aie ous laturi ale unui triunghi astfel incit punc- ele de Intersectie aturi s& se afle pe un cere, 25, Construifun triunghi ABC, cunoscind a, hy sig, 26, ‘Construlyi un’ triunghi ABC, cunoscind hy, ime gid, 27, Se dau dous puncte A gi B 51.0 dreaptd ce trece. prin B, Determinaji pe dreapti doua puncte X SLY egal departate de B si astfel inctt segmentul XY 8 fie vazut din punctul A sud un unghi dat. 2B. Se dau trel puncte A, B si C si 0 dreapté co trece prin A. Construifi un cere ce trece prin A $i B 5i,tale dreapta dat intr-un punct D, astfel Incit dreapta DC si fie tangentd la cere. 29. In triunghiul ABC duceti o dreapts XY paralels a.BC, astel tnctt XY =» XB +. YE. 30. Printr-un punct dat, ducefi o dreaptd care st determine fntr-un unghi dat un triunghi de peri metru det, 34. Construisi un triunghi, cunoscing p, es 32. Construifl un triunghi, cunoscind @ py i un ttlunghi, cunoscind a, $1 b+ tun triunghi, cunoscind a, p $i:b—e. 35. Construfi: un triunght. cunoscind ‘hi. @ atbte PROBLEME DE'CONSTRUCTH GEOMETRICE (CARE SE FOT REZOLVA PRIN OMOTETIE {hn problemele 36...39 se dau lungimea uniil seg- ment $i anumite unghiuri si rapoarte. Pentru re vere, se face abstracfie de lunglmea dats 3i se construleste 0 figur’ care s& aiba unghiurile sh rapoartele date, Figura astfel rezultats este menea cu cea ciutaté gi care se poate objine prin ‘ombtetie, introducindlungimea segmentului dat. 36. Construifi un triunghi cunoseiod yA, a 31 bre. Se face abstractie de lungimea sise construiesc pe laturile unghiulul A dout segmente AM si AN afiate tn raportul bie. Triunghiul ANM este asemenea cu triunghiul cdutat ABC (lig. A217). Se prelungeste FAN pink in P, astfel init AP = a ‘Se duce prin P o paraleld la AM care intersecteazi latura AN in B. Vieful C se obtine ducind prin B 6 paraleld la MN 37. Construiti un patrat cunoscind diferenga dintre diagonals $i latura. 316 38. Construlti un triunghi, eunoseind A, b gi a: 39. Construgi un teiunghi, cunascind hy. hy st be in problemele 40...46 figura trebuie"s& sib! 0 poztfie determinaté fal de anumite lili sau puncte Gate, [n acest caz trebuie 28 se facd abstractie de una din condiile probleme, astelincit s3 se ob fHnd un sistem de’ figuri asemenea si pozitionate weminstor, Figurile cdutate se obtin ujor prin sseminare (prolectie central sau conica). Condiia de care se face abstractie initial poate ft tun Segment de lungime dat —un punct care trebuie s8 se afle pe 0 dreapti dats; <0 dreapts care trebule s8 treacd printrun punct dat. 40. Inte-un triunghi ABC toscriefi un alt triunghi ‘abc, astfel incit laturile sale s4 fie paralele cu trei drepte date 44, Toscriegi un pitcattntr-un triunghi dat 42. Construiji un triunghi isoscel, cunosciné ina timea si mediana corespunaitoare uneia din cele oud leturi-egale. 43, Se dau dout raze inte-un cere, Duceti o coard’s cae fe pris dele dou rae ne pi cegale. 44. Inscriett tin triunghi soscel Tnte-un cere, eu noscind suma dintre inaljime gi baz 45. Fe o dreapté dati (D) determinayi un punet M are sf se afle fa distantS egela de un punct dat Agi do 0 dreapts datd (4), Rezclvare, Problema este foarte interesantl, tn- truct solujia cea mai evidenta pare afi intersecjia dintre dreapta (D) 1 0 paraboli cu focarul in A fi axa dreapta (A). intradevir, toate punctele de pe parabola satisfac conditia de a fi egal depértate Ge punctul A si de dreapta (A). Aceasta constructic geometrich nu este riguroasd ntruct. parabola Se-construiegte prin puncte (ig A218), Acesta este cazul multor probleme de construct geome. tice rezolvate prin intersectii de locuri geometrice mai complicate (eipse, parabole, hiperbole ete). Construcjia riguroast ‘se objiné prin omotele Se face abstractie de punctul dat A. Se presupune & solutia ciutata este punctal M, (ig. A219). Punctul A, dat ar teebui deci si se fle pe cercul de raat, cu centrul in M,, pentru a satisface con digile prablemel. Intrucit punctul A se afla de fapt in afra cerculul de razé fy, adevarata configuraie va fi mal mare (si asemenes) cu cea presupisa. Se ‘a folosi deci punctul | de intersectie al drepteior {©) s1 (A) drept centru de omotetie (ig. A220) Intersectind pe Al cu cercul de razi 1, se obtine punctul Ay. Se duce apoi prin punctul A o paralels Anexen A ae p x ae ae “Parabols Ac 7 \ fig. A218 la A.M, si se obtine punctul ctutat M. fntruct s¢ observ et punctl A’se af pe un cere asemenea ‘eu cercul f $1 care are centrul in M, problema se poate reformula astel; construiftcereul care tece printrun_punct dat, are centrul pe o-dreapté Gath geste tangent ia o alts dreapts dats 46. Consteviti un cere care si treach prin douk puncte date sis fle tangent la o dreapté dat ANEXA 3 ‘CONSTRUCTII GRAFICE UZUALE Trasorea mediatooré!_ unui- segment de dreoptd. Fie segmentul de dreapts AB (ig. A3.1). Cu virful conplnl in A pol nese tea oad arce de cerc de aceeaf razh (mai mare decit jum’- taten segmentului AB). Se unese cele deus puncte de intersectie ale arcelor de cerc. Rezults media- stoarea 12 a segrnentului AB. Trasorea unel perpendiculare pritrun punct dot eu segment de dreopid Fle O punctul dst pe seg- rmentul AB (fig. A32). Cu piciorul compasului in punctul O se determin& doud puncte 1 si2 pe AB, fig. A 34 Construct rofice uxvae. fig. A219 fig. A 32 fig, A220 egal depirtate de ©. Din punctele 4 $12 te duc dou arce de cere aseménstor constructed prece- dente, RezultS dreapta 34, perpendiculard tne punc- ‘ul O pe AB. Trosoreo unei perpendcuore pe on segment dat inten punct exterior. Se ajaz% piclorul compasu- Iui tn punetal C (punct exterior segmentul gi se duce un arc de care (ig. AB3). Arcul de cere tale segmeniul AB tn,punctele 4 412, din‘care se duc arce de-cere de razh eguls, care se, fitersec: tear in punctul 3. Dreapta C3. este perpendicu- lara cute Teasorea unei perpendiceare: in punctul extrem ol unui segment dot. SB se traseze-o: perpendiculars in punctul Bpe segmentul AB (Vig. A24). Se apact Piciorul compasuti tn punctul B i se traseazt tn are de cere de razi TB, Cu access race duce tun are de cere din punctul 1. Cele dous arce se intersécteaza tn punetul 2. Se uneste punctul 1 cu punetul 2 gi se prolungeste cu segmentul 2 ege Cu segmentul 72. Dreapta 38 este perpendiculra ciutat, fig. A33 ‘37Injpitireo unut unghl drept tn teed prt egale. Se ‘saz piciorul compasului fn punctul B sl se duce un arc.de cere care tale AB §1 BC in pusctul 4, respectiv 2 (fig: AB). Din punctele 1 si 2 se duc arce de cere de rand 18. Ele intersectezz3 primul arc th punctele 3 si 4. Dreptele BE si BD impart Lnghiul drept in tri pirfi gale Construreabisectorel unul unghi cu vf inaceesbil. Se duce secantd oarecare EF (fig. A3.6). Se con Struiese. bisectoarele unghiuriler formate de, se- canti si de cele oul iaturi ale unghivlui dat. IB iniersectiaaceitor bisectoare se afl punctele G gi H. Dreapta GH este bisectosrea clutts, Trosorea printe-un punct exterior @ unel drepte Cie curente:cu dous. drepte date Fie éreptele AB'3i CD sconcurente Se, cr fig. Ads 3815. Probleme cu sfere 5.1, Desenati tn dubli proiectie ortogonalé inter- secfia dintre un cub cu mucha de 6

S-ar putea să vă placă și

• Simbolismul Limbajului Arhitectural, de La Sacru La Profan

  

  Document105 pagini

  Simbolismul Limbajului Arhitectural, de La Sacru La Profan

  Codrina Grecu

  100% (2)
• June Oberlander GHID - PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 - Ani-Partea 1

  

  Document26 pagini

  June Oberlander GHID - PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 - Ani-Partea 1

  Vali Negoescu

  Încă nu există evaluări
• Rolul Formelor Geometrice Și Efectele Lor În Compozițiile Peisagere DODU DIANA

  

  Document37 pagini

  Rolul Formelor Geometrice Și Efectele Lor În Compozițiile Peisagere DODU DIANA

  Codrina Grecu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Turmalina

  

  Document15 pagini

  Turmalina

  Codrina Grecu

  Încă nu există evaluări
• Desenul Tehnic Si Artistic

  

  Document6 pagini

  Desenul Tehnic Si Artistic

  Codrina Grecu

  Încă nu există evaluări
• Landscape Planning of Urban Green Spaces - Psychological Impact

  

  Document13 pagini

  Landscape Planning of Urban Green Spaces - Psychological Impact

  Codrina Grecu

  Încă nu există evaluări
• Cum Sa Previi Accidentele Casnice

  

  Document23 pagini

  Cum Sa Previi Accidentele Casnice

  Codrina Grecu

  Încă nu există evaluări