lonel GOSAV DURABILITATEA ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DIN BETON - Note de curs -che 5. py STeHoRR Be eee e ” & Gav grmention CAPITOLUL I CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTHLOR 1, Clasificarea cauzelor In domeniul construetilor, reprezinti orice modifigare(GHISEHS HEBAtiV) 2 le tiilor care afecteaza criteriile de performanti admise privind rezistenja; stabilitatea $i durabilitatea acestora (1). Degradarile pot fi aparente sau ascunse, la elemente structurale sau nestructurale. Prin extensia nofiunii, se poate vorbi de degradarea functiunii sau a esteticii unei cladiri. De asemenea, pot fi considerate drept degradari inifiale deficientele de conceptie, proiectare, ca si abaterile din executie [2]. Cu aceste preciziiri, degradarea unei constructii pe durata de serviciu normatti poate fi reprezentati ca in figura I.1[2][3). DEGRADAR! 20 40 Fa #0 £ Loni INITIALE T + tefl | (cer! | OEGRADARE_LENTA | | DEGRADAREA CONSTRUCTIE! | FARA, OEGRADARI™ INITIALE Desranane_Y* BRUSCA SEISM) IS, | | | CRITERIU DE __ PIEROERA_STABILTATIL | | SCOATERE jDNUZ |S j 35 ga ty - durata normata de serviciu ; 2\8 th - durata normeta de serviciu dupa consolidare; | 4) - durata normata ideale: td durata de serviciu a constructiei degradate Fig. IL. Durata de servicin a unei construct Nivelul de degradare al unei constructii creste (proportional, scade nivelul de siguranfi in exploatare) datoriti actiunii lente (prin coroziune, de exemplu) sau brusce (in2_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR cazul unui cutremur) a mediului inconjurator, sau a insisi actiunilor proprii constructiei (incarcari permanente, utile, tensiuni in materiale, ete.) Daca in urma degradirilor (in sensul acceptat anterior) constructia isi diminueazi durata de serviciu sub cea normati, dedusi in general pe criterii economice (dar acestea pot fi si sociale, istorice, psihologice, politice), aceasta urmeazi a fi reabilitatd sau modernizata avind la baza criterii de performanfa acceptate. Practic, este imposibil a se realiza constructii fird degradari initiale sau care si-si pistreze intacte caracteristicile de rezisteni, stabilitate, durabilitate si functionalitate pe o durati de serviciu nedeterminati. Criteriul economic nu ne permite realizarea unor astfel de constructii, iar nivelul de siguranti la care se poate tinde sau care poate fi atins intr-o regiune anumiti este afectat gi de organizarea social-politicd, de nivelul cunostinjelor tehnice, de materialele disponibile gi de indeménare [4]. Degradarea constructiilor se datoreazi unor cauze care, dacd sunt cunoscute, pot fi uate masuri de diminuare a efectelor. Acceptind identitatea intre cauze si actiuni, in figura 2 este prezentaté o clasificare a acestora. y) GANE, Jus | a) ft pes Jy Ese ea ousted DESTIN cz ) =) na / Fig. 1.2. Clasificarea actiunilor (= cauzelor) care degradeazi constructiile Definind acfiunile (prin extensia definifiei date in STAS 10100/0-75 [5]) ca find orice cauze capabile de a genera degradiri intr-o constructie, acestea se pot clasifica astfel:Clasificarea cauzelor 3 + acfiunile mecanice, sunt acele actiuni care produc stiri de solicitare mecanica”, putind fi reprezentate prin sisteme de forte. © actiunile fizice”, sunt acele actiuni care produc modificari ale integrititii materialelor/elementelor/structurilor fiiré a modifica natura materialelor. + acfiunile chimice, sunt acele actiuni care produc modificari ale proprietitilor, naturii si integritatii materialetor. Se observa ci STAS 10100/0-75 defineste prin termenul de acfiune numai actiunile mecanite. Corespunzitor, pentru actiunile fizice si chimice (inclusiv cele biologice, care in ultima instanfi tot de natura chimica sunt) se poate utiliza denumirea de acfiuni corosive. Avand aceste nofiuni fundamentate si conventional acceptate, se poate concluziona ca degradarea construcfiilor este rezultatul actiunilor si imy tea sunt Iuate in considerare la Considerarea acestor actiuni la conceptia, proiectarea, executia si exploatarea constructiilor are la baza doud categorii esentiale de factori, care reprezinta de fapt cauzele primare ale degradarii constructiilor: (i) riscul acceptat sau insuficienta cunostinfelor in domeniu; ) nepriceperea, neglijenta, erorile. Daca factorii din prima categorie nu se pot inlatura gi trebuie acceptati ca atare 1a un moment dat, cei din a doua categorie trebuie diminuafi in ct mai mare misura, cel putin pind lao limita considerata normala de catre societate. ‘De asemenea, actiunile pot fi considerate ca provenind din mediul ambiant natural sau industrial sau din insigi constructia respectiva. Acestea pot acfiona separat sau cumulat, diferit ca durati (de lunga durati, temporare sau de scurti duratd), freevenfa (rare, periodice), intensitate, viteza (actiuni lente, bruste, violente). ef. DEX, mecanica este stiinfa care se ocupa de studiul forfelor. ? desi fizica include mecanica, din rafiuni de sistematizare a nofiunilor, prin actiuni fizice vom defini in continuare, acele actiuni fizice care nu sunt de naturi mecani4_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR, 2. Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 2.1. Relatia mediu ambiant-constructii 2.1.1. Interacfiunea mediu-societate-produse ale activitatii umane Activitatea omului, de orice natura, implicd un complex de interconditionéri Ia scara unor zone geografice si In scara planetard intre: mediul inconjurator (ca sursa de materi prime, energie, loc de desfasurare a activititii umane si de deversare a deseurilor), produse ale activititii oamenilor (din care fac parte si constructiile) si societate, intercondifionari care in cadrul unui sistem” pot fi reprezentate de ecuatia (+) din figura 1.3 [2] [6] [7]. = ' CONEXIUNE DIRECTA SISTEM | Se \ 1 [D———— Sea | Vl ins socierare “henwrani | = Si ! mari | = Si |] INcoNuRATOR UMANE i I \ | \ I \ i \ | ' Fig. I. 3. Relatia de echilibru a sistemului La inceputul dezvoltirii societifii omenesti, in ecosistemul planetei (sau a unui subsistem al acestuia), mediul a condifionat societatea, omul prin activititile sale (agricultura, domesticirea animalelor, construirea de adaposturi) modificandu-l neesential. Odati cu dezvoltarea societafii ins, actiunea omului asupra mediului a devenit din ce in ce mai complexi, echilibrul natural al sistermului menfindndu-se totusi pe durate lungi, datorita reacfillor de autoechilibrare, proprii sistemelor [8]. Odata cu revolutia industrialé de la sfargitul secolutui al XVIl-lea, societatea gi produsele sale au intervenit ca factor perturbator din ce in ce mai puternic asupra mediului inconjurator, autoreglarea sistemului prin relatii de feed-back (conexiune inversé) intre termenii ecuaici (*) producndu-se din ce in ce mai dificil si pe perioade din ce in ce mai scurte, la nivele tot mai ridicate ale entropiei (fig. L4.). "in cazul nostru, prin sistem infelegem o entitate geograficd, ecologicd sau socialé (umani sau tehnologic4) a carei schimburi energetice (mirimile de stare ale sistemului) cu entititile ce 0 inconjoari (deci cu exteriorul) se pot aproxima ca fiind nule.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 5 50004000 300020001000 1000 2000, a Tani) | 700 is jenn, Bteat > Ate > Ati HF ASk-1SOSk < ASK REVOLUTIA ‘AGRICOLA REVOLUTIA TNDUSTRIALA PRIMELE_ASEZARI DE TIP URBAN ‘si (entropial Fig. I. 4. Cresterea in timp a entropiei unui sistem (ecosistemul planetei) Rezulta astfel o degradare entropicd a mediului ambiant prin exploatarea resurselor de materiale si energie [9] si prin degradarea produselor activititii umane, acestea devenind deseuri sau poluanfi pentru mediul inconjurator. In continuare, va fi examinati 0 secvenfi a ecuatiei (+) si anume relatia mediu ambiant —> produse ale activitifii umane, mai precis o particularizare a ultimului termen, construetiile. 2.1.2. Interactiunea mediu-constructit-activitate umand In decursul timpului omul a implantat in mediul inconjuritor construcfii tot mai numeroase gi diverse, vizind satisfacerea nevoilor sale de adapostire, hrand, apdrare, agrement, in conformitate cu un standard de viata materiala si spirituala in erestere continua gi din ce in ce mai rapida (daca trasim curba evolutici in timp a nevoilor omului, aceasta are aceeagi alurd ca si cea a cresterii entropici sistemului, prezentata in figura L4. [9]). La inceputurile activitétii de constructii, omul si-a Iuat din mediul inconjurator materialele de construcfii (piatra, lemnul) apoi si surse de energie pentru preluerarea unora dintre acestea (de exemplu, cirbunele pentru arderea cirdmizii). Odati cu dezvoltarea societitii omenesti, construcfiile s-au diversificat si au Iuat amploare din necesitatea satisfacerii unor functiuni tot mai diverse, fiind executate din materiale noi, obfinute pe cale industrial’. Au apirut centre urbane, canale de irigatii si transport, drumuri, poduri si mai apoi constructiile cu destinafie industriald, agricola si social-culturald, schimbénd treptat configurafia mediului inconjurator, producind modificdri ecologice si deseuri. Totodati, activititile industriale au perturbat in anumite regiuni si perioade de timp, brusc si esenfial, mediul inconjurator, efectele resimfindu-se si asupra constructiilor. Astfel, mediul natural si-a modificat caracteristicile crescind aria de rispandire a unui mediu cu caracteristici noi, mediul industrial (sau tehnologic, figura .5.).6 _CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIULOR MEDIUL INCONJURATOR MEDIUL, NATURAL ] t pocc sean d 7 | Po arene eee ae Fig. 1.5. Interactiunea mediu-construcfii-activitate industrial Este de remarcat gi faptul ca o parte din actiunile care degradeaza construectile (vezi figura 1.2.), fiind produsul direct al activitifii industriale intense, asupra lor cel putin teoretic, se poate interveni prin decizii si masuri de limitare, ca gi pentru protejarea constructiilor impotriva acestor actiuni. 2.2. Comportarea in timp a materialelor de constructii Activitatea de a-si construi un adipost a fost una din primele activititi constiente ale omului, in strinsi legatnré cu mediul inconjurator din care gi-a Iuat materialele pentru construcfii (Ia inceput lemaul si piatra) si fafd de care construcfile I-au protejat. Astfel, s-au stabilit primii termeni ai ecuafiei (+) si relatile dintre acestia [10] Dar mediul inconjurator a degradat constructiile din momental aparitiei lor, indiferent din ce materiale au fost realizate, acestea raménad totusi printre cele mai durabile ereafii ale omului (foto 1.1). Omul a cdutat sa facd constructii cit mai durabile utilizind in primul rind materiale naturale neprelucrate (piatra) sau usor de prelucrat (lemnul), apoi, pentru realizarea structurilor, a folosit aceste materiale in asociatie, diferentiat la pirjile componente ale cladirilor (funda, pereti, acoperis). Mai tarziu, s-au inventat materialele de constructii compozite, prelucrate, incepand cu carimida si terminand cu betonul, betonul armat si masele plastice.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 7 Foto Ll. Ierihonul, cea mai veche asezare Foto 1.2. Placile de plangeu. grinzile si de tip ordgenese din lume (aprox. anul 5000 stalpii din piatri de la templul din Karnak i.e.n) in care, forma cirulard in plan a con- —(aproximativ secolul al XIV-lea i.e.n.) strucfiilor aminteste de corturile nomazilor 2.2.1. Piatra Piatra oferd avantaje din punct de vedere al rezistentei, dar are limite fiinded crap sub actiunea greutifii proprii iar posibilitatile de acoperire ale unui interior sunt reduse (foto 1.2) Odata cu inventarea arcelor si boltilor, s-au realizat deschideri mai mari rezemate pe ziduri sau pe stilpi. Coloanele, preluand incdrcdri mari, segmentele din care erau realizate, cioplite cu stratificarea pe vertical, crapa daci supprafejele dde contact nu sunt perfect plane. Din acest motiv.intre segmentele coloanelor se introduceau plici de plumb iar pentru ca acesta si nu fie expulzat, rosturile se inchideau cu bratiri din bronz [11] 2.2.2. Lemnul Lemnul este materialul cel mai usor de prelucrat, find un bun izolator termic dar gi ugor inflamabil si relativ pufin rezistent la intemperii, Pentru a-l proteja contra putrezirii, s-a folosit o fundatie de piatra, iar acoperisurile s-au executat cu stresini largi, agezate pe perefi ct mai scunzi [11]. Constructii din lemn folosind sistemul bane asezate orizontal s-au realizat pe teritoriul farii noastre din cele mai vechi timpuri dar nu s-au pastrat in general decat unele construite incepind cu secolul al XVI-lea (fotol.3). Alte structuri care au utilizat ca material lemnul, sunt cele in catarti si paianté Structura in catarfi consti in realizarea peretilor din pari desi infipti in pamant, spatiile dintre ¢i fiind umplute cu lut, material foarte sensibil ins& la umezire.8 _CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIHLOR Foto 1.3. Biserica romaneasca de lemn Foto 1.4. Kramerbritke (podul negustorilor) datind din secolul al XVII-lea din Ertfurt, peste raul Gera, cu case din paianti datand din anul 1325 Sistemmul in paianti (foto 1.4) a insemnat 0 inovatie importanti pentru ca a separat clementele portante (stilpii si grinzile din lemn intirite cu contrafise) de elementele de inchidere neportante, realizate din scinduri, impletituri din nuiele lipite cu lut, chirpici, elemente usor degradabile dar care se pot repara periodic. Lemnul ca material pentra structuri a fost parisit si datorita deselor incendii 2.2.3. Carimida Carimida a fost utilizata pe teritoriul vechii Mesopotanii inci din mileniul al TV-lea e.n, [12] datorits lipsei de lemn si piatra din aceasta zona, sub forma de cirimida din lut uscat la soare. Caramida, fiind mai usoara ca piatra, a permis acoperirea unor interioare cu bolti semicilindrice sau calote de deschidere mai mare si totodat a rezistat relativ bine in timp. in Roma se pistreazi multe constructii din cdrdmida realizate in antichitate, bine conservate si in prezent (foto L5). Inventindu-se noi sisteme de imbinare a cdrimizilor, in transe tronconice sau inclinate, s-au putut realiza bolti chiar fard a folosi cofraje. Astfel a fost realizati cupola bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol. Datoriti impingerilor insuficient preluate de calotele incdperilor adiacente pe directia N-S, cupola a cedat la un cutremur (in anul $58, la cinci ani de Ia terminare), la reconstructie prevazindu-se dowd contraforturi pe aceasta directie (foto 1.6).Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor 9 Foto LS. Panteonul (119 ¢.n.), acoperit Foto 6. Biserica Sf. Sofia (532-537 cu o caloti de 45m diametru, din e.n.) cu ocupolide 31m diametru piatra brut inecaté in mortar hidra- si sistemul de preluare a impinge- ulic si armati cu arce din cirimida rilor, prin cupole pe directia E-V asezati pe ziduri de Sm grosime si contraforturi pe directia N-S 2.2.4. Fierul Odata cu dezvoltarea metalurgiei, in special in Anglia, in a doua jumitate a secolului al XVIUF-lea, fierul aparea tuturor ca materialul viitorului datoriti posibilitatii acoperirii unor spaii tot mai mari cu minimum de material, caracteristicilor de rezistentd, maleabilitate si usurinfa de prelucrare in elemente prefabricate asamblate pe santier. Astfel, in decursul unui secol, de la primul pod de 31 m deschidere de la Severn (1779), s-a ajuns la podul suspendat Brooklyn (terminat in 1868), de 486 m deschidere. A rimas celebri constructia uriagi (72.000 m*) Cristal Palace realizaté din elemente standardizate (tipizate) functie de dimensiunile placilor de sticli furnizate de industrie. $i Expozitia universala de la Paris din anul 1889 a rimas celebra prin constructiile sale din fier [13]. De exemplu, Galerie des machines era 0 clidire de 420 m lungime, 45 m indltime gi 115 m deschidere, pe arce cu trei articulatii. Aceste cladiri nu mai exist astizi, nerezistiind in timp. Ca 0 marturie insi a tehnicii ingineresti si a increderii nelimitate in structurile din fier, ne-a ramas doar Turnul Eiffel, ridicat cu aceeasi ocazie (foto 1.7). La Chicago, in anul 1885 a fost ridicati prima constructie cu schelet de ofel cu 17 etaje, ca dupa 1900 New-York-ul si fie invadat de zgaraie nori cu schelet din ofel (foto 1.8).10 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTHLOR Foto 1.7. Turnul Eiffel ridicat cu Foto 1.8. Imagine a New York-ului ocazia Expozitici Universale din anul 1925 (dupa revista de la Paris din anul 1889 La Science et la Vie, nr.102, 1925) 2.2.5. Betonul si betonul armat Fata de celelalte materiale, betonul armat este un material compozit creat prin asocierea betonului (realizat la randul sau din agregat si liant) cu ofelul. Aparitia cimentului Portland in anul 1824 gi utilizarea sa ca liant in realizarea mortarelor iar mai tirziu inglobarea in acestea a sirmelor din fier, au dus la aparitia gi dezvoltarea betonului armat, constructiile realizate din acest nou material fiind considerate la acea vreme (a doua jumatate a secolului al XIX-lea) ca avand durata nelimitata. In acest sens, citre 1860, inginerul Frangois Coignet caracteriza betonul armat astfel: “betonul este format din var, nisip, pietrig si ciment” in care o armatura de fier “nu rugineste chiar in apa marii, ramanad strlucitoare ca argintul” [13]. Dup aproape 40 de ani, Freyssinet creazi betonul precomprimat in care armatura se afli in stare initial de tensiune, avantajoasi din punct de vedere al preluarii incdrcarilor dar mai putin din punct de vedere al rezistentei la coroziune. La noi in tard, primele constructii din beton armat sunt executate de ing. Anghel Saligny acestea fiind silozurile de cereale de la Briila [14] si apoi cele de la Constanta (foto 1.9). De la data primelor sale intrebuintiri, betonul armat si precomprimat a fost tot mai mult folosit, in prezent majoritatea constructiilor industriale, de locuinfe, social-culturale fiind realizate din acest material a cirui evolutie in timp a inceput de curind a fi studiati. S-a dovedit astfel ci previziunile optimiste ale precursorilor nu au fost intrutotul indreptifite, deoarece betonul armat se degradeazi in timp, avand “o viafi” limitata.Actiunea mediului ambiant asupra constructiilor! 1 Foto L9, Silozurile de cereale de la Constanta (reproducere dupa schita original) 2.2.6. Materialele plastice Materialele plastice, produse recente ale dezvoltarii industriei gi tehnologiilor, avand calitifi deosebite, cunosc 0 raspadire din ce in ce mai largi in constructii, mai ales ca materiale de inlocuire pentru alte materiale clasice, consacrate. Durabilitatea materialelor plastice 1a actiuni interne (procese chimice, tensiuni) sau exteme, nua fost inci supusi testarii in timp in conditii de exploatare iar costul si accesibilitatea acestora variaz mult in concordanfa cu performantele.12 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR 3. Caracteristicile actiunilor din mediul natural 3.1. Caracteristicile actiunilor corosive 3.1.1. Caracteristicile aerului atmosferic Components acrului la nivetul sotului este prezentata in tabelul L.1 [15]. Tabelul 1.1. Componenta atmosferei la nivelul solului ‘Componenti Coneentrati (opm) ‘Compusl al carbonuTul + bioxid de carbon, CO, 320 - oxid de carbon, CO 0,06 ... 0,2, =metan, CH, 2, He w compusi = oxigen, O, (20,946 + 0,002) x 10° = hidrogen, He 0,55 ~ apa, HzO 40 ... 40000 = 0201 Oy 0,01 ...0,03, ‘Rack gi compusi = azot, No (78,84 + 0,004) x 10° ~ oxid nitros, NzO 0,33 + 0,01 = oxid nitric, NO 0,001 ~amoniac , NH 0,006 ... 0,02 ‘Compusii sulfulul + bioxid de sulf SO, 0,001 ...0, ~hidrogen sulfurat HS Din acesti componenti ai aerului atmosferic, numai bioxidul si oxidul de carbon produc dezaleanizarea betonului, anuldnd astfel protectia armaturii si conducdnd la ruginirea acesteia. Ceilalfi compusi, sub forma si concentratiile in care se afld in atmosfera nepoluati, ‘nu atacd betonul. 3.11.1. Bioxidul de carbon Bioxidul de carbon se giseste in atmosferd ca urmare a acfiunii biosferei si a industriei. Continutul de CO; din atmosfera in perioada preindustriala era de aproximativ 290 ‘ppm (in volum), ajungind in 1970 la 325 ppm si avand tendinta sa se dubleze in anul 2000. Se observa o crestere a concentratiei de CO; Ia scari planetara (fig. 1.6), cel putin din anul 1957, erestere ce trebuie pusi pe seama arderii tot mai intense a combustibililor fosili din instalafiile industriale [15]. De altfel, productia de carbon industrial, incepénd din anul 1880 este © funcfie exponential (fig. 1.7) cu 0 crestere de aproximativ 3% pe an ajungindu-se in prezent ca, in zone puternic industrializate concentrafia de CO; si atingi 1% sau mai mult. Pentru a avea o imagine a acestui fapt mention cd prin arderea in industrie a combustibililor fosili de uz curent (cérbuni, petrol, gaze naturale) a intrat in atmosferiCaracteristicile actiunilor din mediul natural_13 a cancentratia. de (Oz in pp. 2 ! +3600 T T T 2000 2000 | i 1957 1959 1961 1963 1965 1967 196919711200 Le Jee ae Fig. £6.Vanapia concentrapier de CO; (valori medii) determinata la Polul Sud 3 2 § 2 3 1400 Fig. L7, Productia industrial de carbon | jen eam 7 7 7 (incepand cu jumatatea sec. al-XIX-lea) © cantitate de CO; de aproximativ zece ori mai mare decit masa acestuia in perioada preindustriald. De asemenea, a crescut semnificativ gi concentratia de oxid de carbon 3.1.1.2. Aerul marin Actitunea aerului marin se manifest in lungul litoralului marilor, pe 0 adincime de aproximativ 5 km [16]. In apa de mare si implicit in atmosfera litoralé se aflé 88 ... 89,5 % siruri si 8 ...10,7 % sulfati [17]. Aceasti actiune este complexa datorité numarului mare de joni agresivi ( tabelul 1.2 [15]), dar mai putin intensa decat daca acestia ar actiona in solutii simple. Tabelul 1.2. Concentratia elementelor majore in apa_ Elementul Tn ocean in Faun (mgikg) (%) ‘Sodiu 10760, 6,9 ‘Magneziu 1294 39 Calciu_ 412 15,0 Potasiu 399 21 4 Clr 19350 81 Sulfat 2712 10.6 Bicarbonat 145, 359 3.1.1.3. Aerul poluat Datoriti activititii industriale, in atmosferd sunt deversate cantititi importante de substante poluante specifice diferitelor industrii, agresive si fafi de constructii. Spre exemplu, in municipiul Suceava si in apropiere au existat peste 60 de surse de poluare [17] dintre care cele mai importante emiteau in decurs de 24 de ore cantitifile de agenti agresivi prezentate in tabelul 13.Ca urmare a acestui fapt, mediul ambiant din municipiul Suceava, nu cu mult timp jn urma unul din cele mai “curate” din fard, a devenit extrem de poluat (tabelele 1.4. si L5.), concentratiile de noxe depisind in unele cazuri chiar cu 100% valorile admise de normele de igiend si sanatate.14 CAUZELE DEGRADARIT CONSTRUCTHLOR Tabelul L3, Surse de T. Combinatul de Celuloza gi Hartie uare in municipiul Suceava 2 HS 3t sulfati 1..2t NH 3t_metilmercaptan sute t_vapori 3. CET. Suceava 2, Intreprinderea de Fibre Artficiale 4, Crescatorile de pasar %, Stafia de epurare a apelor reziduale a GS 2t_HS zeci t_CO, 1.20 _NHy 5.8. 20... 2.8 CO, SO», pulberi 7 maim® CS; .7_ maim? NH; 0,83...2,7 mg/m? H, S 3170 mg/m? Cl, 0,45...2.2 mg/m? NO, % Rampele de depozitare gi ardere a reziduurilor 4,4..40,3 moi 16...38 mg/m? CO 0,4...2,8 mg/m? funingine 64.2312 mg/m? HCI 17..1312_mg/m* sulfati NH, T, Decantoarele de nmol 1.6 mg/m CS> 54 mgm? cr 5,0 mg/m’ sulfati Compariind aceste valori cu caracteristicile mediului industrial agresiv (vezi tabelele L8 si 19.) definite conform normativului C 170-87 [19], se constata ci mediile zilnice nu depasesc valorile admise pentru incadrarea gazelor in grupa A de agresivitate (in afaré de clor, situat in grupa B, vezi tabelul I.4), dar exista intervale scurte de timp in care sunt ale concentrafiilor medii_zilnice de Tabelul 1.4. Valorile medii, minime, maxime si la % peste cele maxime admise (CMA) poluanti_din municipiul Suceava in anul_1989 Wr] Denumirea | Valor Tadicatoril in mg/m", 24h cet | microzonel CS, [| HS | SOc cr__[ SO, _|_NO, [Ney 7, | teani | med. | 0,076 | 0,012 | 0044 | 0,118 | 0.016 | 0024 | 0.056 min. | 0,030 } 0,001 | 0,003 | 0,044 | 0,004 | 0,004 | 0,030 max. | 0,170 | 0,036 | 0.130 | 0.281 | 0,240 | 0,163 | 0,178 Z| Zamea | med. | 0,052 | 0,0056 | 0,052 | 0,109 | 0,046 [0,023 [0,085 min. | 0,050 | 0,022 | 0,012 | 0,038 | 0,005 | 0,008 | 0,021 max. | 0,090 | 0,016 | 0,190 | 0,280 | 0,153 | 0,052 | 0,285 3] Centra] med. | 0,049) 0,058 | 0,045 | 0,079 | 0,073 [0,037 | 0,080 (potictinicay | min. | 0.012 | — | 0,017 | 0,023 | 0,110 | 0,018 | 0,031 max. | 0.076 | 0,011 | 0,073 | 0,153 | 0,122 | 0,076 | 0,152 %] George | med. | 0,037 | 0,004 | ~0,040 | 0,064 | 0,024 |~0,032 [0,082 Enescu | min. | 0,004 | — | 0,010 | 0,034 | 0,015 | 0,018 | 0,040 max. | 0,073 | 0,014 | 0,060 | 0,127 | 0.063 | 0,056 | 0,151 | Obeniior | med. | 0,042 | 0,0045 | 0,042 | 0,067 | 0,023 | 0,025 | 0,083 min. | 0,004 | '— | 0,015 | 0,026 | 0,0030 | 0,012 | 0,010 max. | 0.083 | 0,015 | 0,094 | 0,116 | 0,096 | 0,080_| 0,164 0,012 | 0,100 | 0,250 | 0,100 | 0,100 | 25 96 0 26Caracteristicile actiunilor din mediul natural_15 emise cantititi mari de poluanti, situand mediul chiar in grupa B de agresivitate pentru construct (vezi tabelul L5 cu concentrafii momentane determinate pe durata a 30 min.). ‘Tabelul LS. Valorile medii, minime si maxime ale concentratiilor momentane de_poluanti_atmosferici, determinafi in_municipiul Suceava in_anul_1989 Nr] Denumirea | Valor Tndicatoril, in mgim”,_30" crt | microzonei CS, SOF cr SO, NO; NH, 7. | Meant] _med 7.08 027 | 0203 | 0.55 min. - - 0.74 0,01 0,020 | 022 max | 0,930 | 8.510 4,75 055 | 0,450 | 1.07 2. | Zamea | med. | 0,490 | 1,300 1.25 063 | 0,150 [1,04 min, | 0,020 _ 026 o14 | 0,030 | 044 max. | 0,880 | 2,670 2.74 107 | 0410 | 246 3. | Gentry | med. [0.160 | 0,140 0,35 016 | 0,160 | 0,33 (policinica) 0,040 | 0,060 0,90 0,07 0,04 | 0.08 0.42_| 0,360 075 0,38 022 | 0.80 <) George 0,058 | 0,260 0.2% 019 | 0,120 | 0,36 Enescu | min — 0,110 0,09 004 | 0070 | 0,13 max._| 0,120 | 0.860 0.43 o42__| 0,230 | 4,06 ‘Opainiior | med. [0,105 | 0,070 0,20 015 | 0,120 | 042 min. - 0,030 0.07 0,04 - 0,04 max_| 0,210 | 0.150 0,39 oge__| 0.230 | 0.81 Fig. 8. Zonarea municipilui Suceava din punct de vedere al poluarii atmosferice urbane (*zone in care s-au efectuat testiri ale betonului din constructii)16 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR Tinand cont de umiditatea relativa anualé a aerului (vezi tabelul 1.6), ca si de alti factori climatici (vant, nebulozitate) mediul ambiant din zona Suceava se incadreazi (cf. C170-87 [19]) in clasa de agresivitate slabi fatd de constructii si cu perioade in care aceasta devine medic. Se mai remared faptul ci agresivitatea mediului nu este uniforma in toate zonele municipiului, fiind mai intensa pe valea raului Suceava, in zona industriala (fig. L8). Daca pentru municipiul Suceava nota dominant pentru poluare o dau compusii sulfului, pentru alte zone industriale predominanfi sunt alti poluanti (de exemplu, pentru zona ‘municipiului Onesti este clorul, pentru zona municipiului Piatra Neamt este azotul, vezi mai departe subcapitolul 4). 3.1.2. Caracteristicile apelor agresive 3.1.2.1. Apele agresive din sol Apele din sol reprezinta o agresivitate natural datorata dizolvirii in acestea a unor substanfe confinute in sol, agresivitate sporiti local de apa poluati infiltrati. Agresivitatea apelor din sol este in general studiati, teritoriul Romaniei fiind cartat funcie de tipul agresivititi (fig. 1.9. (20)). BULGARIA Fig. L9. Tipurile de agresivititi pe teritoriul Roméniei Teritoriile oragelor sunt de asemenea cartate in ceea ce priveste agresivitatea solurilor (fig. 1.10 (21).Caracteristicile actiunilor din mediul natural_17 Zona cu ogresivitate slaba..intensa 250:..1000mq/\_ oni SOS” Zona Gu agresivitate foarte intensa 1000...3000mg/l ioniSO3” Zona fora ogresivitate sou cu agresivitate foarte sicba Folboca Fig. 1.10. Agresivitifile solului in municipiul Iasi Aceasta agresivitate poate fi datorata: = apelor cu duritate mici (cuprinsi intre 0 si 6 grade germane) provenite din precipitafii, topirea 2Apezilor, din unele lacuri sau paraie: ~ prezenfei bioxidului de carbon care in apa subterand are 0 concentratie de 15...40 mg/l, putind ajunge pand la 150 mg/l in zonele in care are loc descompunerea substantelor organice sub actiunea microorganismelor si 1a 3000 mg/1 in apele minerale carbogazoase; = prezenjei sulfailor formafi natural prin oxidarea particulelor de piriti, prin descompunerea biologicd a substanjelor organice, prin transformarea hidrogenului sulfurat sub actiunea bacteriilor aerobe prezente in sol in proportie obisnuita de 0,01...0,05%, sau in unele tipuri de sol ajungand chiar la 5%; ~ prezenfei sirurilor de magneziu provenite din roci minerale in concentrafii de pana la 300 mg/1 si valori maxime de 6000...7000 mg/l in vecinatatea zonelor cu dolomite; = aciditifii naturale datorate prezentei acidului carbonic, acizilor organici (humici) sau sirurilor acide. sursa important pentru cresterea agresivitifii solului o constitue infiltrarea apelor reziduale poluate. Spre exemplu, in zona limitrofa municipiului Suceava continutul de SO,” in sol ajunge pana la 38.8 mg % (aproape de patru ori valoarea minima obisnuiti de 0,01 %) iar in apa din unele fintani din municipiu la 277,35 mg/l (aproape de 2,8 ori fata de valoarea minima obisnuiti). 3.1.2.2, Apele de suprafati a, Actiunea coroziva Apele de suprafata pot fi categorisite ca ape marine si ape din rauri, lacuri, fluvii. Toate aceste ape contin substanfe chimice dizolvate (tabelul 1.2. [17]), agresive pentru constructiile in contact cu acestea.18 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTULOR, b. Eroziunea Pe langi coroziunea de tip chimic, apa in migcare poate produce efecte de tip fizic de eroziune prin abraziune si cavitatie. Aceste acfiuni se intilnese in primul rand la constructiile hidrotebnice si nu fac obiectul acestui studiu. 3.1.3. imbatranirea materialelor 3.1.3.3. Contractia Betonul se contracta la intarire, la uscare gi la carbonatare [16]. Contractia Ia intirire are loc in condifiile in care este evitat schimbul de umiditate intre beton si mediu si se datoreaza pierderii de apa in sens chimic. Contractia la intarire are o intensitate mai mare dupa incheierea prizei gi scade in timp, tinzand spre stabilizare. Contractia la uscare (si umflarea la umezire) se datoreazé pierderii de la suprafati ‘tuturor particulelor de gel a unui strat de apa de grosimea unei molecule [22] si este un fenomen de durati (se semnaleazi chiar pind la 28 de ani) care are o viteza mai mare la inceputul intervalului de uscare (circa 1 an, figura I.1.a). In orice caz, s-au emis mai multe teorii asupra mecanismului contractiei Ia uscare, fiird a clarifica cert toate fenomencle observate. 0 02 04 = contractia 3 E os la uscare : 3 = os 3 2 3 3 ‘| 2 1.0F 3| & 12 tr £ 8 iors §| ta uscani, ‘| 4 carbonatre} e-umiditates relativ’ 18 ® 100 60 60 40 20 0 a) Umigitate relativa [%] db) Fig. L11.a. Influenta umidititii Fig. L11.b. Contractia la uscare relative asupra contractiei betonului si. contracfia la carbonatare Aditivii acceleratori si in particular clorura de calciu determina cresterea sensibilé (chiar pina la 50%) a contractici la uscare, efect similar avind si emulsia de poliacetat de vinil. De asemenea, umiditatea relativa a mediului de expunere are o mare influent asupraCaracteristicile actiunilor din mediul natural_19 contractiei (fig. I.11.b). Dac numai una din fefele elementului este expusd umidititii are loc © contractie neuniforma (difereniata). Reacfia de carbonatare in timp a betonului sub influenta CO; are loc cu punerea in libertate de apa evaporabila si este insotitd de o contractie ireversibila (fig. I.11.b). 3.1.3.4, Curgerea lentit Curgerea lent reprezinta deformatia betonului in timp sub sarcind constant si de lunga durata (fig. 1.12). Curgerea lent se manifesti la scurt timp dupa aplicarea sarcinii gi dureazi timp indelungat, cea mai mare parte a deformafiilor de curgere lent dezvoltindu-se in primii 4...5 ani de la incdrcare dupa care se inregistreazi deformatii reduse, mai putin importante in practicd [16]. Curgerea lenti este influentata de mirimea solicitirii (fig.L12.a) dar si de umiditatea mediului. Astfel, deosebim curgerea lent de bazit care se manifesta in condifiile in care nu are loc un transfer de umiditate intre beton si mediu gi curgerea lent’ de uscare generat de aceeasi incarcare, dar care are loc in conditiile unui gradient higroscopic. 212 : § ‘go umiditetea — [ retstivs "308 t ql 5 | Rdg 3] S04 oat é 5 a1 5 ° 9, 10,28 80 1 2 § 10 2030 b) _zile ani Timpul de Ia aplicarea sarcinii (scare Logaritmica ) oe Fig. 1.12.a. Deformatia de Fig. 1.12.b. Influenta umiditatii curgere lenta a betomului relative asupra curgerii lente in practic’ se considera ci deformatia totala a unui element supus unei incdreari de lunga durati reprezinti suma deformatiilor de contractie si curgere lenti, ipotezd aproximativa totusi [16]. Explicatiile privind natura fenomenului nu sunt foarte clare, fiind ‘emise mai multe ipoteze dintre care cea care implicd presupunerea cA curgerea lent este un fenomen elastic incetinit, la care revenirea completa este impiedicati de hidratarea progresiva a cimentului este o ipotezi de lucru acceptabilé [22]. 3.1.4. Caracteristicile actiunii biologice ‘Actiunea organismelor vii asupra betonului nu este in general periculoasé [17], plantele (licheni, muschi) erescdnd pe suprafata betonului, in general, dupa carbonatarea acestuia in straturile mai profunde. Betonul mai poate fi perforat de scoici.20 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR ‘Acfiunea bacteriilor se manifesta prin schimarea confinutului sulfatic al apei freati Bacteriile care formeaza sulfati exist in condifii aerobe. Aceste bacterii se pot inmulti in orice apa stititoare. 3.2. Caracteristicile actiunilor climatice 3.2.1. Umiditatea ‘Umiditatea continua in atmosfera, din precipitati, este rezultatul conditiilor climatice specifice diferitelor zone geografice si are un rol esenfial in procesul de degradare a constructiilor, actiondnd ca mediu de propagare a reactiilor chimice si puternic catalizator al acestora, in strnsé legitura si cu variafiile de temperatura. Asa dupa cum a rezultat si din cele prezentate pani acum, umiditatea atmosfericd confine ape dedurizate sau poluate (ploi acide) care acfioneazi direct asupra structurilor sau infrastructurilor (prin infiltrare in pimant). De asemenea, umiditatea determind esential clasa de agresivitate a mediului. De exemplu, umiditafile relative lunare in zona Suceava (tabelul 1.6), situeazi mediul ambiant (vezi si § 3.1.1.3.) din oras in clasa medie de agresivitate in Iunile cu umiditate de peste 75 %. De asemenea, condifiille meteorologice din zona cu 40...60% calm atmosferic in timpul nopfi, ind pe valea réului Suceava se realizeazi acumulari importante de noxe in aer, cuplate cu cefurile aprute si din contributia vaporilor de apa evacuati de intreprinderile industriale, sunt factori importanti in cresterea agresivitatii mediului Tabelul 1.6. Umidititile relative lunare in zona municipiului Suceava Se remareii faptul cd, la scard planetard, in mod normal SO, (cel mai frecvent compus al sulfului) se gaseste in aerul nepoluat in cantititi nesemmificative iar H,S se giseste sub limitele de detectare. In urma activititilor industriale insi, aportul de SO, se ridicd la 65x10" g/an. in zonele puternic poluate acesta di nastere la ploile acide in care concentratia de ioni SO,* atinge valori de aproximativ 3,5 mg/ {15}. 3.2.2. Temperatura 3.2.2.1. Variapiile de temperaturit Principalele forme de manifestare a variatiilor de temperaturé ca actiuni asupra structurilor sunt: variafia de temperatura exterioard, variatiile dintre interior si exterior si variafiile de temperatura intre parfi ale aceluiasi element. Consecinja acestor variatii de temperatura este dilatarea termici a elementelor (apar eforturi de compresiune) si contractia termicd (apar eforturi de intindere). Evaluarea temperaturilor pentru calculul constructiilor se efectueazi pe baza prelucriii statistice a unor date meteorologice acumulate pe mai multi ani si diferd destul de ‘mult in diferite iri [23]. La noi in fara evaluarea efectelor variafiilor de temperatur’ pentru clementele de construcfii este standardizati ([24] [25]) prin precizarea unei valori pentruCaracteristicile actiunilor din mediul! natural 21 variatia temperaturilor medii ale sectiunilor si a diferentelor de temperatura la fejele sectiunilor in sezonul edlduros si respectiv friguros. 3.2.2.2. Inghet-decghetul repetat Betonul se distruge la actiunea inghet-dezghetului repetat daci se afla in stare umeda. Daca cel putin o fat a elementului de constructie este in contact permanent cu aerul, comportarea betonului prezinti variafii mari, iar dacd betonul se afla in aer, actiunea temperaturilor joase asupra betonului se resimte mai putin [16]. ‘Avand in vedere observafiile expuse, pentru betoanele obisnuite din care sunt ‘executate structurile de rezistenti ale clidirilor in zona climatic’ a firii noastre nu se prevad caracteristici speciale privind gelivitatea, spre deosebire de betoanele utilizate in constructii hidrotehnice. Astfel, normativele romanesti legifereazi condifiile de realizare a lucririlor de betoane pe timp friguros (deci se refera la acfiunea inghef-dezghetului pe perioada punerii in opera si intiririi) si nu la protectia betoanelor intarite la actiunea inghet-dezghetului (pentru constructii obismuite) 3.2.3.Zapada Intensitatea incireirii din zipadi depinde de conditiile meteorologice ale amplasamentului si este amplificati de efectul vintului, variatiile de temperatur’ si forma constructiei. Aprecierea greutifii specifice a stratului de zipada printr-o valoare numeric unicd este dificilé deoarece, pe iniltimea stratului de zipadi aceasta creste (fig. 1.13) spre baz datorité tasirii straturilor inferioare, putind fi majorati si prin imbibare cu apa si indesare (poate ajunge Ia 4 KN/m’ daci este umeda si indesat’, sau chiar la 8 KN/m” daca este saturaté cu apa). De asemenea, greutatea specifica ereste de 1,5...2 ori de la inceputul spre sfarsitul iemnii datorité inghet-dezghefului, insoririi, umiditafii atmosferice [23]. ° 3 38 60 eo Se 22 so Hog B24 a3 23 40 po 88 eg 3 30 32 2 no BR £3 10 so 2 Eh as 4 so Sok a= oO 100 kgf/em? 200 kgt/om? 300 kgf/cm? Fig. 1.13. Variatia densitiii stratului de zapada pe adancime Rezulti c& o greutate specified medie este greu de apreciat, standardele din diferite far indicand diverse procedee de determinare. Pentru tara noastri, standardul 10101/21-92 [26] imparte teritoriul in patra zone pind la altitudinea de 700 m si inci o zond pentru altitudini22 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIHLOR mai mari, pentru fiecare din aceste zone indicindu-se greutifi de referinté (functie de perioada de revenire). Greutatea specifica a z4pezii este considerati de 2,5 kN/m’. ‘Vantul poate provoca acumulari de zapada care depind de conditiile generale de relief, de viteza si durata vantului, de intensitatea ninsorii si depunerile deja existente, de forma si dispozitia constructiilor. in prescriptiile roménesti aceste efecte sunt luate in considerare prin coeficienti de acumulare determinafi experimental, dar in uncle eazuri masuritori in situ au aritat c& valorile considerate sunt sub cele reale [27]. 3.2.4, Vantul Complexitatea actiunii vintului rezultaté din interactiunea acestuia cu structura si terenul amplasamentului [23]. Caracteristica principala a vantului este viteza, pe baza cAreia se evalueaza fortele (presiunile) care se aplicd constructiilor in vederea calculului, utilizind diagrame conventionale in trepte (fig. I.14) care aproximeaz acoperitor diagrama continu’ a variatiei presiunii dinamice a vantului pe indltime [23] (27] [28]. Modul de calcul al presiunilor din vant este standardizat [29]. Pentru presiunea si suctiunea exercitate asupra constructiilor, desi au variafii neregulate (fig. 1.15) se admit in calcule valori constante, acoperitoare, pe aceeasi suprafati sau porfiune a cladirii. Inaltimea deasupra terenulyi imp deschis. Grose marisi mijoc!, Centrele morilor orase mare, locur one impodurite cu cencentrart de ciairi inalte Fig. 1.14. Variafia pe inalfime a vitezei vantului Trebuie menionat cf in multe eazuri, dispozitia unor grupuri de constructii sau a altor obstacole poate conduce 1a efecte nefavorabile privind marimea presiunii dinamice. De asemenea, o serie de dificultafi legate de simularea actiunii vantului ca si in condifii naturale, pe constructii reale, asociate cu caracteristici tehnice diferite ale tunelurilor aerodinamice, constituie factori ce explicd partial dispersia valorilor coeficientilor aerodinamici introdusi in codurile diferitelor tari (27). Vantul are si o actiune dinamica care se ia in considerare numai pentru constructiile sensibile la vant (turnuri, acoperiguri cu cabluri, etc.) ca si 0 acfiune locali in zonele de discontinuitSti fata de forma general a ansamblului (muchii, coguri, baleoane, ete.).Caracteristicile actiunilor din mediul natural 23 | | Fig. 18. Reprezentare schematic’ a presiunilor (+) si suefiunilor (-) produse de vintul ce actioneazi: a -transversal clidirii; b - in lungul cladirii 3.3. Caracteristicile actiunilor cu caracter exceptional 3.3.1. Cutremurul Actiunile seismice sunt acfiuni foarte complexe care depind de o multitudine de factori, greu de anticipat si cuantificat. Un principiu de bazi admis in prescriptiile de proiectare din diferite fari este acela ca la cutremure cu intensitafi corespunzatoare gradului de asigurare antiseismicd a construcfiei, aceasta si nu sufere avarii structurale ci, cel mult degradari limitate la elemente nestructurale, iar la cutremurele de intensitate exceptionala, cu probabilitate redusi de aparifie pe durata de viafi a constructiei, si apara cel mult avarii structurale limitate, care si nu pericliteze stabilitatea claditii. Multitudinea de influenfe ce determin’ interactiunea cutremur-teren-structurd, nu poate fi exprimata printr-o reglementare de tip standard. De aceea se selectioneazi cei mai reprezentativi factori prin care se introduc influentele complexe, obtinandu-se relatii de calcul simplificate. {in principiu, majoritatea normativelor (inclusiv cel romanese (30]) prevad calculul in stadiu! elastic la actiunea unor incireéri seismice care reprezinti, sub forma unor forte aplicate static, forfele de inerfie datorate oscilatiilor seismice. Aceste forte seismice, static echivalente, se definese pe baza analizei modale gi sunt reduse fata de intensitatile maxime reale ca urmare a capacititii de deformare postelastica a structurii si a rezervelor de rezistenti neconsiderate in calcul. In final, forfa seismic rezulta prin afectarea greutitii constructiei (sau a unei parti a acesteia) cu o serie de coeficienti care fin seama de influentele ce determin interactiunea cutremur-teren-structura. Coeficientul de intensitate seismic’ k, , depinde de amplasarea in teritoriu a constructiei, teritoriu care pentru Romania este impértit in mai multe zone din punct de vedere al intensitifii seismice. Accasti macrozonare a teritoriului se efectueazi pe baza datelor despre cutremurele anterioare, date care nu pot fi considerate suficiente sau sigure,24 CAUZELE DEGRADARI CONSTRUCTILOR motiv pentru care zonarea seismic a teritoriului sufera modificdri dup producerea unor cutremure importante (fig. 1.16). ROMANIA ZONARE SEISMICA == STAS BB- 83 — STAS m100/1-77 sv P0092 Fig. 1.16. Macrozonarea seismic’ a teritoriului Roméniei inainte, dupa cutremurul din 4 martie 1977 si in prezent. Coeficientul f reprezint’ modificarea caracteristicilor dinamice ale migcarii seismice datoriti rispunsului structurii si depinde deci de perioada proprie de vibratie a structurii $i natura terenului de fundare. Fati de normativul valabil inainte de cutremurul din 4 martie 1977 (P13-70) in normativul P100-81 s-a produs o modificare calitativa substantiald a configuratiei coeficientului 8, care la rindul lui a suferit modificiri in normativul P 100-92 (fig. 1.17). Coeficientul de reducere a efectelor incdrcarilor seismice ¥, jine seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenfi neconsiderate in calcul, rezultate din conlucrarea structurii cu elementele nestructurale si de efectul amortizarii vibratiilor. Deoarece prin deformatii postelastice structura consumé o parte din energia total, acesteia trebuie si i se asigure 0 ductilitate corespunzatoare. in cazul actiunilor alternante insi, factorul de ductilitate se evalueaza destul de aproximativ mai ales in cazul structurilor complexe. De asemenea, pe durata aplicirii actiunilor ciclice, rigiditatea de ansamblu scade progresiv(fig. 18). Din acest motiv investigatiile teoretice si experimentale care stau la baza aprecierii cantitative a valorilor factorilor de ductilitate structural’ au un caracter aproximativ gi particular (31).Caracteristicile actiunilor din mediul natural 25 Forte laterale/ FI jamie, Pr Deplasares in virf ial Factoru! Perioada, T¢s) Fig. 1.17. Coeficientul dinamic considerat Fig. 1.18. Modificarea rigiditatii in calcule inainte, dupa cutremurul prin degradarea succesiva a din 4 martie 1977 si in prezent elementelor de constructii Dupé cum s-a vazut, evaluarea corecti a actiunilor din seism este foarte complicata si supusi hazardului, cea ce conduce si la dagradiri, uneori grave si spectaculoase, ale constructiilor. 3.3.2. Cediirile terenului 3.3.2.1. Deformatiile terenului Terenurile dificile de fundare sunt in general terenurile care in prezenfa umidit suferd deformafii (tasiri, umflari, contractii), fenomene ce se repercuteazi asupra starii de eforturi din constructiile fundate pe acestea. Se considers ca terenuri dificile de fundare teremurile macroporice sensibile la umezire si terenurile cu umflari si contractii mari [32]. P&manturile sensibile la umezire sunt loessurile si pimanturile loessoide care se caracterizeazi prin aceea cd prezint tasiri suplimentare sub incdrciri constante, atunci cand umiditatea lor creste peste umiditatea naturala. fn tara noastri aceste paménturi ocupi aproximativ 40 000 km” , respectiv 17% din teritoriu (fig. 1.19.a. (33]). Pamanturile contractile sunt paménturi argiloase care prezinti proprietatea de a-si modifica sensibil volumul atunci cénd umiditatea lor variazd. fn tara noastri astfel de pamanturi se intalnesc in toate regiunile geografice (fig. 1.19.b. [34]). Natura terenului de fundare se studiaza obligatoriu inainte de a proiecta o constructic. De aceea degradarile constructiilor situate pe terenuri dificile au drept cauze principale crori de proiectare, execufie sau intretinere.26 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR PSU gupa A cu raspin= dire Continua PSU sel eu ras pede deconhinus PSU or cu rut opt ME contact rer cu ott {e conctio-umt are ese | Fig. 1.19.b. Rispandire pamnturilor cu umflari si contractii mariCaracteristicile actiunilor din mediul natural 27 3.3.2.2, Deplasirile terenului Deplasarile (alunecdtile) de teren se datoreaza infiltrarii apei meteorice, a apelor din izvoare sau miscarilor seismice, pe fondul unor formatiuni geomorfologice care favorizeaz producerea fenomenului. De asemenea, este posibil si se produc cedari ale terenului datoriti, prabusirii unor galerii subterane naturale sau artificiale, In general se cunose terenurile, in special in zonele deluroase, susceptibile Ia alunecari produse de infiltratia apei, astfel incat pe aceste terenuri nu se executd construcfii sau se ian misuri de stabilizare a terenului. in cazul unecdtilor datorate seismelor, la 4 martie 1977, lunecirile de teren s-au produs nu atat din cauza forfelor inertiale, cat reducerii rezistentei pimintului in conditii de solicitare seismicd prin pierderea coeziunii structurale sau prin cresterea accentuati a presiunii apei din pori_ (fig. 1.20. [35]). ‘zoseisme pt cutremund din 4.031917 — yo epicentrul socuui principal * Zone cu lichefieri + aluneccri de teren ¥ caderi de stinci Fig. 1.20. Zonele unde s-au produs aluneciri de teren, cideri de stanci si fenomene de lichefiere in timpul cutremurului din 4 martie 1977 3.3.3. Alte acfiuni cu caraeter exceptional tn afari de cele prezentate, in mediul natural, pot apare si actiuni de multe ori catastrofale, imprevizibile, complet aleatorii. In aceasti categorie am inclus incendiile (naturale), inundatiile, uraganele (inclusiv celelalte forme ale actiunii vantului), avalansele,28 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR trasnetele, prabusirile de stinci, eruptiile vulcanice, atacurile teroriste, etc. Aceste actiuni produc avarii de diferite grade, mergind pani la prabusirea completa. Incendiile iau nastere in piduri datoriti secetei si temperaturii ridicate a mediului sau ‘trasnetului, fiind in general greu de controlat. Tnundatiile sunt fenomene destul de frecvente dar in prezent misurile de apirare ferese fondul construit de acest fenomen. Vanturile extraordinar de puternice (uragane, tsunamis, cicloane, etc.) sunt caracteristice anumitoe zone ale planetei si produc avarii mari in special zonelor rurale sau clidirilor cu structuri mai putin rezistente. In general, aceste fenomene sunt insofite si de inundatii. Eruptiile vulcanice au distrus multe aseziri in decursul istoriei. Este celebra distrugerea oragului Pompei in antichitate, dar si mai recente. © actiune greu de imaginat cu putin timp in urmi este cea provocati de exploziile teroriste produse in spafii inchise sau deschise pentru care constructiile nu sunt asigurate.Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 29 4. Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 4.1.Caracteristicile mediului industrial exterior Caracteristicile mediului de pe platformele industriale sunt determinate de substantele chimice cu care se lucreazi in instalatiile respective si depind in mare misuri de conditiile atmosferice specifice zonelor (vinturi dominante, temperatura zilnic si anual, regim de precipitafii, ete.). Actiunea vaporilor, gazelor si substantelor agresive degajate in atmosferd este puternic catalizata de umiditate si precipitatii astfel incat de multe ori actiunea acestora, in exteriorul construcfiilor este mai evident decat in interior (tabelu! 1.7). Tabelul 1.7. Observatii meteorologice si concentratii momentane ale princi- alelor noxe de pe platforma industirala CFS - Savinesti pe durata unei or ee Caen aoa epee TEMG TL alidlsteye[eter er BEG Talal ay? =Car ae To TT es = Ww | 38} 600 Taz | Ore | 008s | 0018 | OOD] ee pete tee Tae fone wae ops pepe ws Be r-tese fame tone fame] —P at 1 | 08 7 WwW | ae | 20 | 788 [SS | t200 | 0208 | OneT | 0006 aor | 2] 19 | 6 | cam Te | 800 | Toe TRH | 00a | 0081 | 022i | O0e0 | TO id Eg Te | 800 | 738 | 28 ‘Opes | 0020 | 0.081 | O.0TT Shee tee} a eet ap fe far oma efor Se pe} pa ae ar fie oa pomp orert on Tt ae ee ae eae orf er f er aa ea ar tae fae pomp on pa Comparind aceste valori cu cele caracteristice mediului natural (tabelu! 1.1.) se constati ci SO, de exemplu, este de cel putin 4 ori mai mult decat limita maxima obisauita (0,004 ppm) din atmosfera dar poate ajunge si in cantititi de 40 ori mai mari (0.101 mg/me), CO, poate ajunge la peste 2 ori limita obisnuitd, iar CO la peste 100 ori, amoniacul la peste 250 ori. De asemenea, Cl, , in mod obisnuit nedecelat in atmosfera naturald, se giseste in cantitifi remarcabile in atmosfera platformelor industriale. ‘Compariind concentratiile substanfelor agresive din atmosfera exterioari a platformei Combinatului de Fibre Sintetice Savinesti cu cele ce caracterizeazi atmosfera agresiva conform normativului C 170-87 (tabelele L8 si 1.9) se constati ci acestea se incadreazi in grupa B de agresivitate, dar cu depisiri momentane ale concentratiilor la anumite substanfe (amoniacul, de exemplu) ce le incadreazi in grupa C. Tinand cont de umiditatea relativa a aerului situati in cea mai mare parte a anului sub 75% (dar cu perioade in care aceasta poate fi depasiti), mediul respectiv poate fi considerat ca avand agresivitate medic, agresivitate care in unele momente poate ajunge puternici.30 CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTILOR ‘Tabelul L8. Grupele de incadrare a gazelor agresive functie de concentratie (cf. C 170-87) Formula Concentratia gazelor (ma/m” aer) Denumirea gazului chimic& Grupa x I B I c Bioxid de sult SO; o4 01-50 5.1 - 60.0 Hidrogen sutfurat HS 0.07 007-05 051-50 ‘Acid fluorhidric HE 0,02 0,02-0.5 0.51 -5.0 Chor Ch 0,05 0,05-0.5 0,51-2.0 “Amoniac NH. 0,05 0.1-5.0 5,1 - 50.0 ‘Oxizi de azot NO, NOz 0,05 0,05-1,0 7,1 10,0- ‘Suifurd de carbon cs 0,05. 0,05 -5,0 5.1 - 60,0 ‘Acid clorhidiic Her 0,05 0,05 -1,0 44-100 %) Sulfura de carbon apare in edifia din 1983 si nu mai apare in edifia din 1987 pe considerentul ci nu este agresiva pentru beton. Tabelul 1.9. Clasele de agresivitate ale mediilor (cf. C 170-87) Clasa de agresivitate a Umiditatea relativa a eerului | Caractersticle gazelor agresive medillor (%) (tabelul 1.4.) T Agresivitate foarte siaba | a) 61.75 “ard gaze agresive b) < 60 ~gaze agresive grupa A T. Agresivitate siab& ‘@)_Internperi gi _umiditate | fra gaze agresive predominanta peste 75 % b) 61... 75 - gaze agresive grupa A os 60 - gaze agresive grupa B Ti, Agresivtate medie a)>75 gaze agresive grupa A b)61 75 = gaze agresive grupa B o)s 60 = gaze agresive grupa C TV. Agresivitate puternica a) > 75 “gaze agresive grupa B b) 61... 75 - gaze agresive grupa C -pulberi agresive Este de remarcat faptul cd, dizolvandu-se in precipitatii, sau direct, substanfele agresive intr in pimant schimbind caracteristicile acestuia si corodiind fundatiile. ‘Actiunea atmosferei contindnd mai mulfi agenti agresivi este complex, efectele de obicei cumulndu-se, dar se remarci si situafii in care existi doar un agent corosiv in cazul industrillor singulare (au complexe). In aceasta situafie se gisesc, spre exemplu, exploatirile de sare unde mediul exterior, datorita degajirilor de praf de sare si umiditatii atmosferice, este puternic agresiv. 4.2. Caracteristicile mediului industrial interior Caracteristicile mediului industrial interior clAdirilor de productie variazi in limite largi, de cele mai multe ori acestea find mult superioare caracteristicilor considerate la proiectare. Agresivitatea sporiti are drept cauzi primar deversarea a solutiilor direct pe elementele de constructii, nedirijarea controlati a gazelor si substanfelor in exteriorul clidirilor sau spre statiile de neutralizare.Caracteristicile actiunilor din mediul industrial 31 in tabelul 1.10 [2] sunt prezentate concentratiile de CO la o sectie de tratamente termice, concentrafii ce pot depasi de la céteva sute de ori pind la o mie de ori concentratia acestui gaz in atmosfera naturalé, cea ce duce evident la carbonatarea mai rapida a betonului Degajirile de pulberi agresive, cum este de exemplu sarea, in prezenta umidititii conduce la 0 agresivitate deosebiti a mediului in care sunt exploatate constructiile. In tabelele L.11 si 1.12 sunt prezentate caracteristicile mediului interior a o exploatare de sare din zicimant [36], caracteristici ce-I situeazi in categoria mediilor puternic agresive. intr-o instalatie industrial nu actioneaza, de cele mai multe ori, doar un agent agresiv ci, de obicei mai multi (baze, acizi, siruri, etc.), cu actiuni complexe, ca de exemplu la baile de decapare (tabelul 1.13. [2)). Tabelul 1.10.Concentrafiile de CO la Sectia I - tratament termic secundar, Subex Baciu Tocul de recoltare ‘CO_mgim™ aer ora 9 [oraz Tinia imbunatatire nr. 1 = zona cuptorului de calire 579 53.9 = zona bail de ulei 23.7 285 - zona cuptorului de revenire 387 44.9 Linia imbunatitire nr. 3 zona cuptorului de calire 64.2 290.2 = zona bail de ulei 375 35.9 = zona cuptorului de revenire 39.2 33.0 Linia imbunataltire nr. 5 - zona cuptorului de calire 33.8 23.2 - zona bai de ule 408 28.7 = zona cuptorului de revenire 23.5 29.9 Linia de brunare 25.8 165 Medi 38.9 32.4 Caracteristicile mediului la Salina Ocna Dej Tabelul 1.11, Gradul de prifuire Tabelul 1.12. Agresivitatea mediilor apoase Tocul de recottare Reziduun | ph-ul_[|_ Cat cr Na mg/m aer||_solutiel mg TLanga moara, la caderea sari | 2676 568 40] 4507 | 134 | 2674 de pe benzile transportoare 58 60 | 600 | 73 | 267 2. Langa site Bi 58 60 | 408 | 61 | 193 3. Langa valturi (sare fing) 67, 58 40] 2503 | 273 | 1603 4 La iegirea din mina 2 ‘Tabelul 1.13.Concentratii de substante agresive la hala decapare a Uzinei Metalurgice lagi Tooul determinarit NaOH Fe’ % % Trstalatia 1 65 022 Instalatia 2 72 128 228 rr 050 14.0 24.0 147 42432_CAUZELE DEGRADARII CONSTRUCTIILOR Degradarea constructiilor datoriti agresivititii, de cele mai multe ori foarte puternice, a mediului are drept cauze primare erori, neglijenfe sau necunoasterea fenomenelor in fazele de conceptie, proiectare, executie si exploatare a unei clidiri, cauze care in cvasitotalitatea cazurilor pot fi eliminate. 4.3. Umiditatea si temperatura Asa dupa cum s-a aritat, umiditatea si temperatura sunt putemnici catalizatori ai actiunilor agresive atat in interiorul cat si in exteriorul constructiilor. © analizi a concentratiilor noxelor pe platforma Savinesti (vezi tabelul 1.7) in intervalul 27.03 - 1.04. 1984 aratd c& temperatura mai ridicat din timpul zilei (14°C...18°C) a determinat impristierea amoniacului iar temperaturile mai acizute din timpul noptii (5°C...7°C), asociate cu valori ale umidititii relative mai ridicate (80..90%), au influentat pastrarea noxelor cu greutate specified mai mare (HCI, SO,*"). De asemenea, aparitia cetii dati cu atingerea punctului de rou, mareste gradul de impurificare a atmosferei, iar curentii de aer eu viteze de 6...8 m/s favorizeazi transportul noxelor, degajand platforma industriala. Pentru mediul interior este semnificativ cazul statiei de producere a bioxidului de sulf de la Tamita [37] unde, in clddirea cuptoarelor de ardere a piritei cu umiditate foarte scdzuti actiunea sulfaticd este aproape imperceptibila fati de clidirea instalatiei de captare a bioxidului de sulf unde umiditatea foarte ridicati a produs, in aceeasi perioadi de timp, degradaci semmificative. Din exemplele ardtate rezulti rolul determinant al umidititii in producerea degradiilor, motiv pentra care aceasta nu trebuie in nici un caz disociati de actiunea substanfelor agresive propriu-zise. Temperatura are un rol negativ atat timp ct favorizeazi degajirile de substante, dar poate avea si rol pozitiv cand coboara umiditatea mediului (il “usuca”). 4.4, Caracteristicile actiunilor cu caracter de soc Actiunile de tip soc pot fi accidentale (explozii din acumuliri de gaz, ciocniri ale autovehiculelor, explozii de petrol, etc.) sau dirijate (explozii din cariere). Actiunile de tipul explozii in spatii inchise au loc prin cresterea presiunii pe pereti, care poate ajunge in citeva milisecunde 600...12000 KN/m* [38]. La noi in tari nu exist’ normative pentru aprecierea valoricd a unor astfel de incaredri dar sunt previzute unele misuri constructive (ziduri antiex) in cazul constructiilor in care existi pericolul produceri unor explozii. Desi mu se iau in considerare la calculul constructiilor, totusi statisticile arata cd astfel de actiuni au un caracter relativ frecvent. Astfel, in Franfa in decurs de 10 ani (1957- 1966) au avut loc 1889 de explozii in clidirile de locuit indeosebi datorita acumuliiii de gaze din refea [39], iar in fara noastra mijloacele mass media au informat & anual in industrie ar avea loc cca. 2000 de cazuri de explozii $i incendii. 4.5. Caracteristicile actiunii incendiilor in general, incendiile sunt provocate de ignorarea sau insuficienfa unor misuri de protectie impotriva focului, Performanta constructiilor privind siguranfa la foc se apreciazaCaracteristicile actiunilor din mediul industrial 33 functie de trei parametrii si anume: stabilitatea la foc (capacitatea clementelor de a nu ceda prin pribusire), etangeitatea (capacitatea elementelor de compartimentare de a impiedica trecerea flacarilor) si izolarea termica (capacitatea elementelor de compartimentare de a reduce transferul de caldura) {27} Prin prescriptii [40] se stabilesc limitele de rezistenfé la foc pe ansambluri si elemente de constructie, conditiile de rezistenti a peretilor antifoc etc. Este de remarcat faptul c& limita de rezistenti la foc pentru un element structural se caleuleazi pe baza unui incendiu standard pentru care temperatura variaza dupa 0 curba standard care difera destul de mult de cele reale (fig. 1.21). curba standard reale cu diferite sarcini termice Temperatura,°C Fig. 1.21. Curba standard temperatura-timp si curbele temperatura-timp corespunzatoare unor incendii reale34 CAUZELE DEGRADARI CONSTRUCTIILOR 5, Caracteristicile actiunilor proprii constructiilor 5.1. Caracteristicile actiunilor permanente Evaluarea fnedrcdrilor permanenete presupune incertitudini mult mai mici decit a altor categorii de incirciri. Unele incertitudini pot decurge din modificari ale functiunii, evaluarea aproximativi a volumelor de la intersectiile clementelor, unele simplificari in calculul inearcarilor ce decurg din conceptul de arie aferenta. Asemenea incertitudini condue la diferente intre incdrcarile reale si cele calculate de pani la + 30% si in mod curent de + 10% [52]. Studiile statistice au evidentiat (tabelele 1.15 si 1.16) valori mici pentru coeficientii de variafie ai incdrcdrilor permanente, astfel: pentru beton armat, coeficientul de variatie ai incdrearilor nu depaseste 7 ... 8%, Ia elemente metalice | ... 2%, la sape, tencuieli, straturi izolatoare, valorile coeficientului de variatie pot fi 10 ... 15%. ‘Tabelul 1.14. Exprimarea statistica a unor greutati specifice ‘Abateri ‘Numar de probe | __Greutate Coeficientul de Materialul specificé medie | _standard variatio Beton simplu 2096 2318 erT 2,92 Cérémidé plinas 172 1500 138,0 9,25 Carémida cu goluri mari 114 1231 104,0 8,48 Carémidé_cu_goluri 294 2278 97.3 7.49 Tabelul 1.15. Exprimarea statistic’ a grosimilor unor elemente Dimensiune ‘Numa de Grosimea | Coeficientul de Tipul elementului proiectata (cm) | _masurétori_| medie masurats | __variatie Perete din beton armat 15 106 153 63 Plac& din beton armat 10 118 10.8 78 Zid de cardia 6-10 28 : 52 25-38 100 : 26 Tencuialé cu ipsos 08 68 1.07 215 Izolatie termic’ 10.9 35 147 59 Acfitunea precomprimarii se considera a fi tot o incdrcare permanent’. Modificarea in timp a eforturilor de la valori neprevazute in calcule este foarte putin probabila. Variatii ale acesteia pot intervenii pe fondul unor degradaii inifiale (betoane de slabi calitate, defecte de structura) datorate executiei defectuase sau efectelor de coroziune aparute pe parcursul exploatirii. 5.2. Caracteristicile actiunilor temporare datorate procesului de exploatare ‘Aceste actiuni sunt considerate in mod simplificat ca find uniform repartizate pe plansee, desi exist posibiliatea actiunii concentrati unor obiecte grele (sobe, utilaje speciale, aparaturi etc.). Se specificd faptul c4 prin compararea valorilor indicate in prescriptiile iferitelor fri, se constati diferenfe sensibile, cea ce exprima caracteru! cvasiarbitrar de evaluare a acestora (fig. 1.22.[41]). Studii efectuate in tara nostri [42] au aritat c& valorile coeficientilor acestor inearcari pot fi reduse, nefiind conforme cu realitatea.Caracteristicile actiunilor proprii constructiilor_ 35 scéri oo) fret Raman ewe a in Fig. 1.23. Valori ale incarcarilor utile in prescripfiile din tari europene. 5.3. Caracteristicile actiunilor corozive proprii materialelor a, Reactia alcali-agregate Materialele din care este constituit betonul (agregatul si piatra de ciment) pot prezenta, in anumite condifii, efecte de expansiune. Astfel, existi agregate reactive care contin forme active ale hidroxidului de siliciu si care participa activ la racfiile ou alcalii din ciment [18]., cu formarea unor produsi ce pot determina distrugerea betonului prin expansiune. La noi in far, in mod obisnuit nu se utilizeazi agregate reactive la prepararea betonului dar pot apérea situatii cind necesitatea utilizarii unor cantititi mari de agregat (la executia barajelor de exemplu) impune extragerea acestuia din cariere locale, caz in care reactivitatea acestuia trebuie in mod obligatoriu testata. b. Expansiunea cimentului Unele cimenturi la care hidratarea continu mult dupi aparenta lor intirire, formandu- se produsi de expansiune, poste produce distrugerea betonului. In mod normal controlul procesului tehnologic de obtinere a cimentului trebuie si exeluda aceasti posibilitate ceea ce inseamni ci degradarile produse de expansiunes necontrolati a cimentului au drept cauzi de fapt deficiente de fabricare a cimentului.CAPITOLUL II MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 1. Considerafii generale in capitotul anterior au fost analizate actiunile ( = cauzele) care conduc la degradarea construcfiilor, prezentindn-se parametrii caracteristici ai acestora. Din studiul acestor date se pot evidentia, in principiu, dou aspecte principale: (@) unele actiuni cum sunt de exemplu cele care produc coroziunea materialelor au valori exceptionale, anormale, cn san fir voinfa sau stiinfa noastra, iar (Gi) alte actiuni cum este de exemplu seismul, au caracteristici care nu sunt, sau nici nu pot fi precis cunoscute. Degradarile produse de cele dous tipuri de actiuni pot fi prevenite sau reduse prin: (i) decizii, legiferari si acte normative privind limitatea acfiunilor la valori acceptabile, concomitent cu prevederea unor masuri de protectie; (ii) acumularea de date si cunostinfe privind caracteristicile actiunilor si adeevarea constructiilor pentru preluarea acestora, cu degradari acceptate. Punand in relafie caracteristicile actiunilor care produc degradiri cu caracteristicile constructilor (materiale. elemente, structurd, protect, etc.) rezulti ci, neputindu-se elemina cauzele degradirii constructiilor, este necesar si se elucideze modul in care aceste actiuni degradeazi constructiile. Din acest motiv, in prezentul capitol este analizat modul in care se degradeaza construcfiile, pornind de la caracteristicile cunoscute ale materialelor (beton, beton armat si beton precomprimat), elementelor (plici, grinzi. stalpi, etc.) si structurilor (cadre, diafragme, mixte, ete.). ‘Sunt prezentate in primul rnd acfiunile de tip corosiv cu efectele lor asupra betonului si armiturii, exemplificarile fiind extrase din studiile de eaz cercetate de autor, incepiind din 1984 si pana in prezent. 3738_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 2. Actiunea aerului 2.1. Carbonatarea betonului 2.1.1. Prezentarea fenomenelor Carbonatarea betonului este un fenomen care are loc in mod natural sub acfiunea bioxidului de carbon din atmosfera (fig.II.1). DSTANTA FATA ‘SUPRAFATA BETONOLUL 5 OM MME “PRNETRARE PRIN OIFUZIE Cr Ve eag: iON ae tty rad ee Pee ee SS BS CL ees 8 a g | 12s 1 1 1 Li 83 DSTANTA FATA OE. SUPRAFAT puma A MENT 4% | PRAEATA APROXIMATIVA _DINTR Ton, oe Sti adsount Sat AN poses Fig. II.1. Modelul simplificat al carbonatariiActiunea aerului 39 Carbonatarea nu reprezintl propriu-zis un fenomen de degradare a betonului, neavind efecte negative asupra elementelor de beton simplu. in schimb, la elementele din beton armat, protectia armiturii impotriva coroziunii este asigurati tocmai de alcalinitatea betonului de acoperire, alcalinitate care, exprimati prin jindicelegpHy trebuie si aibs ingimod normal valoarea deyl2sS%\Betonul se considera carbonatat, nemaiprotejénd armatura, in momentul in care valoarea pHohui seade'sub™9 (vezi figura II.1. [43]). rei “de Substante carbonatabile ~cresterea umiditatii mediului ¥iimp, Fig. 11.2. Viteza de carbonatare (inaintarea suprafefei cu pH <9) a betonului Carbonatarea are loc prin difuzia CO; prin porii din masa betonului si avanseazi dupa © suprafafi neregulati, determinati de neomogenitatea betonului. Difuzia CO, este posi doar prin porii umpluti cu aer Viteza de carbonatare depinde in prineipiu (fig. 1.2. [43] de: ~ prssiunea paryiala'ajCO: (in acr aceasta este de 0,03 °%) si umiditatea medi: komm 40 Biles ++ —— Beton protejat —J | Beton neproijat ars \ | | oso) 0 | | | 02 | lol | 0 20 o 8 &® l | Ry [Ninn] 123 0 8 » | Fig. 113. Cresterea adincimii de Fig. 11.4. Adincimea de carbonatare carbonatare funcfie de clasi si protectie funcfie de rezistenta betonului40 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR (raportul A/C, protectia, umiditatea betonului, cantitatea de ciment, granulometria); anti (cantitatea gi tipul cimentului); {este mai mare la clase mai reduse) si de protectia elementului (este mai eds Ia elemente peliculizate fig. IL3. (44); (fig. 114. [44]), adancimea betonului carbonatat fiind mai mare Ia betoane mai slbe in aceleasi condifi de expunere; nu depinde prea mult de marimea deschiderii fisuilor (ig 5. (45). BETON_ALCALIN (SAU n= Cleritc BETON CARBONATAT. SAU C= Clepitie Fig. ILS. Carbonatarea betonului in dreptul fisurilor Se remarci faptul cd testarile alcalinitifii betonului efectuate in situ au dat rezultate eu © impristiere destul de mare [46] fat de esantioanele testate in laborator (fig. 1.6). mm TAT aed ADINCIMEA STRATULUI DE BETON CARBONATE 7345 3 0 1 @ B % 15 16 TIMPULIonil Fig. IL.6. Rezultate ale testirilor privind adéncimea de carbonatareAciunea aerului_41 2.1.2. Studii de eaz Investigatiile privind pH-ul betonului reprezinti o testare obignuiti, efectuati in evasitotalitatea cazurilor investigate de autor (vezi tabelul IIL.S si anexa A). in continuare vor fi prezentate cateva din cazurile semnificative. Mediul interior dintr-o hala industriala (obiectivul 25 din tabelul TIL.5) cu concentratii de bioxid si oxid de carbon de circa 3,5 ori mai mari decat in mediul natural, a dezalcalinizat etonul de clasa Be 7,5 protejat de tencuiala si zugrivealé la stilpi si grinzi, int-o perioada de 40 de ani, pe adancimi de 20...30 mm (fig. II.7) functie de compactitate gi defecte structurale. Stratul de beton dezalcalinizat peste grosimea celui de acoperire a armiturilor a permis initierea procesului de coroziune a armiturilor (zone limitate cu pete de rugin’). HHT H chr a | sua os star 96 sau en swup oe cote 080 cota +150 a ea WZ. oe ass wr Lee | | 30 {20 | rate de rine be eran eae 8c sbeton carponatat ain domes BSAzbeten slab clean Elemente tencuite #1 zugravite Fig. IL.7. Starea de dezalcalinizare a betonului la grinzile si stalpii unei hale industriale Testirile efectuate Ia mai multe obiective din municipiul Suceava [18] (marcate pe harta din figura 1.8) au ardtat c4 dupa 10...12 ani de exploatare in mediu urban poluat (avand caracteristicile aritate in cap. I, § 3.1.1.3, tabele 14 si L5.) sub tencuieli, dezalcalinizarea betonului s-a produs pe adincimi de pind la 10 mm la panouri mari gi de peste 15 mm Ia betonul din imbindri (mai slab). La elemente netencuite si mai putin compacte (pereti), expuse direct intemperiilor, betonul a fost dezalcalinizat chiar cu peste 20 mm in adincime iar armiturile ruginite in proportie de 10 % din sectiume. in cazul betoanelor compacte, cu protectii secundare (tencuialé si pelicule), dezalcalinizarile s-au produs pind la o adancime demaximum $mm — (cazul turnului de parasutism, obiectivul 48 din tabelul IIL) ca gi la betoanele recent tumnate, neprotejate, dar compacte. Betoane de clasi obisnuiti (Bel5...20), executate in conditii bune de calitate si protejate prin tencuire s-au carbonatat in mediu natural cu 15... 20 mm in decurs de 35 de ani (foto IL.1, obiectivul 49 din tabelul IIL.5). In conditiile in care arméturile au asigurati o acoperire cu beton de 25... 30 mm la stalpi, constructia poate fi exploatati in siguranta (din punct de vedere al durabilitafii) pana la epnizarea duratei programate de serviciu, Foto IL-1, Dezalcalinizarea betomului Foto I1.2. Armitura cu procesul de la un stilp protejat prin tencuire, coroziune in curs de propagare sub dupa 35 de ani de exploatare beton de acoperire carbonatat La clementele exploatate in mediu industrial cu continut bogat in oxid de carbon (vezi obiectivul 24 din tabelul ILS pentru care agresivitatea mediului este data in tabelul 1.10), dar uscat, betoanele de clasi superioari (Be40 din ferme precomprimate cu armatura postantinsd) protejate prin zugravire nu s-au dezalcalinizat in aproximativ 15 ani de exploatare, valoarea pH-lui determinati pe probe de beton fiind de 11 (tabelul II.1).La betoane de clasi Bc30 (grinzile din beton precomprimat armat cu armaturi preantinse) valoarera pH-lui este de 10.5, scizind simtitor Ia elementele din beton de clasi scdzuti (stilpii aceleeasi hale industriale, vezi tabelul II.1). Tabelul Il. 1. Valorile pH-lui pe probe prelevate Nr Proba pH-ul | Waloare extract ott. pos 7, | Grind& cu zabrele din beton precomprimat cu armatura postintins’ (beton Bc 40) " foarte siab roz 2._| Grindai cu inima pling cu armatura preintinsé (beton Bo 30) | 10.5. 102, 3._| Stalp din beton armat (beton Be 15) 325 galben -roz44 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR DIFUZIA_OXIGENULUI_ PRIN APA_DIN_PORI|_BETONULU! ‘AOOPERIREA CU BETON CONSTITUE ELECTROLITUL Fe** + 2(0H) = Fel0Hl2 2Fe”*+ 6(0H) —-2iFelOH) 3 OTEL = Fe + 6(0H)—RgOp#IBE#4H70 eee - PROCESUL ANODIC (DIZOLVAREA FERULY!) PROCESUL CATODIC Fe —- Fe*+2e- 2e-* HO + $02 —=2 (OH Fig. 11.9. Modelul simplificat al procesului de coroziune a ofelului in beton S| IpH CaSO, + 2NaOH so,* + ca” + caso, + ‘orusta (pH >10) MgSO, + Ca(OH); -+ CaSO, +/Mg(OH);, PRECIPITAT pparjal Sotubt (pHs 10) CaSO, + CA + C,A- 3CaSO, -32H,0 ETRINGIT expansiune 2,5 SUPRA ARMATURII: 4H,SO, + 4Fe + 20, 4F8SO, + 4,0 4FeSO, + 0, +8H,0 + 4FeOOH,+ 4H_SO, raging SO, + Fe + 02> FeSO, Fig. 11.17-Actiunea acidului sulfuric asupra betomului si armaturiiActiunea compusilor sulfului_ $5 Acidul sulfuric actioneazii asupra fierului doar in solufie diluati,fierul fiind pasiv fata de acidul sulfuric concentrat. Coroziuni datorate acidului sulfuric sunt frecvent semnalate in industrie, avand caracter specific functie de conditiile de mediu cum ar fi umiditatea gi temperatura [52]. 4.1.2. Studii de caz {in mediul industrial interior cladirilor in care se degaja bioxid de sulf, dar umiditatea este scdzutd si constant (de exemplu, in clidirea cuptoarelor de ardere a piritei (obiectivul 83 din tabelul III.5. [37]) nu se constati degradari ale elementelor, stratul superficial de beton fiind compact datoriti ghipsului format in porii betonului, Nu aceeasi situafie se constati in mediul exterior acelorasi obiective unde variafiile mari de umiditate diume si anuale an condus la exfolieri ale betonului pe diferite adancimi [53]. Dinamica actiunii acidului sulfuric concentrat asupra betonului determinata prin analize chimice (vezi cap. IV) este prezentata in tabelul II.2 (obiectivul 15 din tabelul IIL.5). Se observa corelatia dintre pH-ul betonului si cresterea concentratiei de sulfafi. ‘Tabelul 11.2.Continutul de sulfati in beton Determinarea UM. ‘Adancime de recoltare a probei T.20m | 240m | 4.8om indice pH la 20°C 35 75 9 Sulfati solubili mg SO," kg 7204 242 713 sulfatj total mg SO." kg 79607 58057 58665 Foto I1.13. Degradarea betonului sub actiunea ionului sulfat, prin cojirea succesivi a pietrei de ciment din beton56_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Degradarea betonului prin cojirea pietrei de ciment in straturi succesive dupa fenomenul descris mai sus este un proces specific coroziunii cu acid sulfuric, ceea ce-l face usor de recunoscut (foto II.13, obiectivul 40 din tabelul IIL.5). Cojirea se opreste la momentul in care sursa de coroziune este inlituratd, stratul de beton superficial find compactat de ghipsul din pori, sau continua dacd betonul este spalat cu solufii continnd acid sulfuric (foto 1.14, obiectivul 30 din tabelul 1.5). Agregatul rimane astfel in relief, desprinzindu-se in momentul cojirii pietrei de ciment din jur. In momentul in care intregul strat de acoperire cu beton a armaturilor se distruge, incepe coroziunea armaturii Foto II.14. Degradari la elemente spilate cu solutie de acid sulfuric (ansamb! Alfi compusi ai sulfului, cum ar fi NaSO, (foto T1.15), dar mai ales (NH,)2SO, (foto 11.16) au o actiune coroziva foarte puternicd asupra betonului. Acestia din urmi penetreazi prin beton si provoaci, in acelasi timp cu cojirea straturilor superficiale si dezagregarea betonului in masa sa (actiune specific’ compusilor azotului). Trebuie remarcata acfiunea sirurilor de magneziu care reactioneaz4 nu numai cu Ca(OH); dar si cu celelalte siruri de calciu din piatra de ciment (coroziune de tipul II (17).Acfiunea compusilor sulfului_57 Foto I1.15. Degradiri datorate Foto I1.16. Dezagregiri ale betonului actiunii sulfatului de sodiu datorate acfiunii sulfatului de amoni 4.2. Actiunea asupra armaturii 4.2.1. Prezentarea fenomenelor Fierul este imediat si violent atacat de acidul sulfuric diluat, dar este pasiv fati de acidul sulfuric concentrat la temperatura normal Acidul sulfuric actioneaz asupra fierului doar in ¢6fidifit dé umiditate (peste 75%). formand sulfatiferos, care, in continuare, se transforma in rugin’ (vezi figura I1.17) éliberind acid sulfuric. In consecinfS, transformarea sulfatului feros in rugin’ are loc prin intermediul acfiunii catalitice a acidului sulfuric asupra sulfatului feros, iar reactiile, alternand in permanenefi, due in final la o distrugere intensi a fierului, chiar sub actiunea unei cantitifi mici de acid sulfuric [54], Bioxidul de sulf, atunci cénd nu se transforma in acid sulfuric in prezenta umiditéfii actioneaza asupra fierului fiind absorbit de rugina existent’ (formata datorita umidititii) dup’ care se formeazi sulfatul feros care in continuare, reactioneazi dupa reactiile prezentate anterior. 4.2.2, Studii de caz Actiunea puternice corozivi a acidului sulfuric asupra armaturii se soldeazi cu dizolvarea acesteia (vezi foto 11.15). Procesul este vizibil la elementele de constructii aparaente (vezi foto 11.13 si 11.14) deoarece se produce dupa cojirea intregului strat de acoperire cu beton a armiturilor, dar este foarte periculos atunci cind acidul sulfuric infiltrat in teren corodeazi fundafiile sau baza stilpilor (foto II.17, obiectivul 30 din tabelul III.5).58_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Foto II. 17, Armaturd dizolvati prin actiunea acidului sulfuric (armiturd extrasi de la baza stilpului prezentat in foto 1.18) Foto IL18. Degradarea betonului ia armiturii datorita acidului sulfuric la baza unui stilp, sub pardoseald (situajie descoperita prin sondaj efectuat 1a fundatie).Acfiunea compusilor azotului_59 5, Actiunea compusilor azotului 5.1. Actiunea asupra betonului 5.1.1. Prezentarea fenomenelor Cei mai activi compusi ai azotului asupra betonului sunt acidul azotic si azotatul de amoniu (acfiunea clorurii $i sulfatului de amoniu au fost aritate la §2 si §3). Acidul azotic reactioneaza cu compusii pietrei de ciment, respectiv cu ofelul, dupa reactiile prezentate in figura I1.18. in prima fazi, avestaydezalealinizeazaiybetonul) prin formarea azotatului de calciu in stratul superficial. Expunerea in prezenfa umiditafii la actiunea acidului azotic, conduce la formarea in continuare a azotatului de calciu care, fiind solubil, se cojeste in straturi suecesive, pe masura formérii. © expunere continua la solutii de ‘acid azotic, conduce Ia intrarea in reactie si a altor compusi ai pietrei de ciment (silicafii) astfel inedt pe ling’ produsii solubili (azotatul de calciu) se formeaza si geluri (hidroxid de siliciu), cea ce produce distrugerea treptati, mult mai rapid’, a betonului in adéncimea elementului. Azotatul de amoniu actioneazi asupra betonului dupa reacfiile prezentate in figura TI.18. Aceasti actinne se caracterizeazi prin aceea ci produsii formati prin reacfie expandeaza si fisureaza betonul. Amoniacul are tendinfa de a se combina cu apa formand 0 bazi sl agresiva fata de beton. se pare putin ACTIUNEA COMPUSILOR AZOTULUI ASUPRA BETONULUE HINO, + Ca(OH): + Ca(NO,): + HO GHNO, + nCaO mSIO- pH,O > nCa(NOs), + mSK(OH). ‘solubil gal mSiOH), -> mSIO, - nH,0 + (2m-n)H;0 AZOTATUL DE AMONIU-+ { 2NH,NOs+Ca(OH);+2H,O > Ca(NO,)4H,0+2NH, 1 aire { ‘Ca(NO3)z-4H,0 + 3Ca0-Al,0;6H,0 + 3Ca0-Al,0;Ca(NO;)-10H.0 AMONIACUL > { NH; +H:0 > NH.OH ASUPRA ARMATURII: Fe + 1HNO; > 4Fe(NO,); + NH,NOs + 3H_0 4Fe + ONH,NO, + 14NH, > Fe{(NHa)dl - (NOs): + 3H,O Fig. 11.18, Actiunea compusilor azotului asupra betonului si armaturii60 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 5.1.2, Studii de caz Ca si in cazul prezentat in foto 11.18, infiltratiile de acid azotic sub pardoseala (la obiectivul 2 din tabelul IIT.5) au condus la diminuarea cu peste 60 % a sectiunii unui stalp Ia 0 structura din cadre etajati (foto II.19). Foto II.19. Stilp degradat sub pardoseali datoritd actiunii acidului azotic Elementele de constructii expuse permanent actiunii solufiilor de azotat de amoniu (spalari) prezinta degradari sub forma de cojiri ale pietrei de ciment si levigarea produsilor formati (foto 11.20). Foto 11.20. Dezintegrarea betonului Foto 11.21. Cojirea in straturi a betonului gi sub actiunea azotatutui de amoniu armituri sectionate datorita acfiunii NH,NO.Actiunea compusilor azotului_ 61 Degradarea se produce mai repede decit in cazul coroziunii cu sulfati deoarece azotatul pitrunde si in masa betonului, stratul cojit fiind mult mai gros (foto 11.21) 5.2. Actiunea asupra armaturii 5.2.1. Prezentarea fenomenelor Fierul nu este atacat de acidul azotic concentrat ci doar de cel diluat. Coroziunea generalizata a ofelului in medii pe baz de azotat de amoniu se datoreazi capacititii de oxidare a ionului de NO; si a actiunii de complexare a ionilor de Fe™ de catre ionii de NH," (fig. 11.18). Produsii de coroziune formati sunt neaderenfi $i neprotectori fata de ofel [55]. ‘Actiunea azotatului se mai manifesta prin fragilizare si rupere in zonele in care refeaua intercristalind a fost alterati, de exemplu prin indoire (cazul etrierilor, foto 11.20). in capatul fisurii intercristaline astfel formate, are loc un proces anodic de coroziune care conduce la seetionarea armaturilor (vezi figura II.19.a. [56]). Fenomenul mai poate apare ca 0 consecinti a unui proces catodie fn care, in anumite conditii, atonul de hidrogen apare ca produs intermediar si poate pitrunde in ofel. Recombinarea hidrogenului molecular cu ofelul determin’ o presiune locala interna foarte mare care are drept consecinfi fisurarea ofelului (fenomenul poarti denumirea de fragilizare cu hidrogen [45] vezi figura II.19.b si foto II.23 ). 5.2.2, Studii de caz Aceste fenomene de coroziune au fost studiate cu ocazia expertizirii turnurilor de granulare (instalajii de producere a azotatului de amoniu, obiectivul 94, tabelul III.S) de la Isalnita. Probe de armatura analizate la microscop au prezentat fisuri in zonele indoite (foto 11.22 [57)). Foto 11.2.8. Fisuri in zona de Foto 11.22.b, Fisuri intercristalind indoire a armaturilor (nxdrime 2:1) si produsii de coroziune formati la suprafafa armiturii (marire 500:1) Examinarea la microscop cu 0 marime de 500:1 a evidentiat stratul de rugini care asigura pasivarea armaturii gi fisura intercristalina ( foto V.22.b).62_ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Fenomenul de fragilizare a armaturii in zone nealterate mecanic a fost de asemenea evidentiat la acelasi obiectiv [57]. In foto 11.23 este prezentati o armitura aproape complet secfionata prin fisurare (zona argintie reprezinti partea din armaturd nefisuratd). Foto 11.23. Armaturd fisurata prin actiunea atomului de hidrogen (cu detaliu in sectiune)Particularitifi privind coroziunea armaturilor pretensionate_ 63 6. Particularititi privind coroziunea armiturilor pretensionate 6.1, Prezentarea fenomenelor Fenomenele de coroziune a armaturilor sunt mult mai periculoase in cazul in care acestea se afli sub tensiune. Astfel, datoriti eforturilor permanente mari din armaturile pretensionate pot apare ciupituri sau fisuri in care are loc un proces anodic de coroziune (fig. 1.19.2). Acest tip de coroziune se numeste coroziune fisurati sub tensiune [45]. ay (yyy fe | DISLOCARE Fenomemil de Fig.J1.19.b. Fragilizarea armaturii coroziune fisurati a armiturii prin actiunea atomului de hidrogen Un alt fenomen care poate conduce Ia cedarea armaturii pretensionate este acela prin care atonmul de hidrogen, rezultat ca produs intermediar in urma unui proces catodic sau din alte cauze (contact direct cu atmosfera, teaca din pve), pétrunde in refeaua intercristalina a ofelului si credza © presiune intern care conduce la cedarea brusca a armaturii aflata sub tensiune (fig. 11.19.b). Coroziunea armaturii sub tensiune are loc in zonele in care stratul pasiv s-a degradat, fenomen care poate fi localizat (intr-o fisuri a elementului) sau generalizat (in cazul dezalcalinizarii stratului de acoperire cu beton a armiturilor sau penetrarii ionilor de clor). 6.2. Studii de caz Cedarea fascicolelor de armatura (tip Korowkin) care asambleazi bolfarii din care sunt alcatuiti stilpii unei estacade (obiectivul 90 din tabelul III.5) s-a produs prin coroziune fisuranti, in sectiunea de baza a stilpilor, locul in care, periodic, s-au produs cicluri de umezire-uscare (foto TI.24). Penetrarea ionilor de clor prin betomul unui element armat cu armitura preantinsa a produs coroziunea genaralizati a toroanelor dinspre fibra inferioara si cedarea prinmului toron, odati cu fisurarea betonului (foto 11.25, obiectivul 99 din tabelu! 111.5).64__ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Foto I fascicolelor pretensionate care asambleaza bolfarii unui stalp. 4. Ruperea prin coroziune fisuranti locala a Foto 11.25. Cedarea unui toron la un element din beton precomprimat datorit& coroziunii generalizate cu ioni de clor.Acfiuni proprii constructiilor 65 7. Actiunea apelor dedurizate 7.1, Prezentarea fenomenelor Apele cu duritate scdzuti provin din recircularea apelor industriale, din topirea zApezilor, din anumite ape curgitoare si in contact cu betonul au tendinta Dezagregarea pietrei de ciment incepe cu combinatiile foarte bazice (hidrosilicati, hidroaluminati si hidroferiti a edror compozitie depinde esential de concentratia de Ca(OH),) si progreseaza pe misura indepartirii din solufie a varului liber format. in prima etapa este levigat hidroxidul de calciu existent in piatra de ciment, ulterior find dizolvat si cel eliberat datoriti actiunii hidrolitice a apei. Sub influenfa concentratiei de Ca(OH), hidrosilicatii, hidroaluminatii si hidroferitii pot si se transforme gi si recristalizeze sub forma unor alti hidrocompusi, cu eliberare de hidroxid de calciu. Aceste fenomene sunt insofite de tensiuni in beton si aparitia de microfisuri, defecte de structuri care favorizeazit in continuare procesele de difuzie, accelerand coroziunea betonului pind la decalcifierea totali a pietrei de ciment gi transformarea sa intr-un amestec de geluri de bioxid de siliciu hidratat, hidroxid de aluminiu hidratat si hidroxid feric, descrescand rapid rezistentele mecanice (fig. 11.20. [16] [58]. ACTIUNEA APELOR DEDURIZATE » 2(2¢2010,nlH,0) «+ 3620-28i0,nH,0 +Ca(0H), * 3€22810,nH,0 + 21020-2510, nH,0) + ca(0H). & ciomomowmonreum, F350 eronsorersrsceoniovenorcuow, 22 4 ACaO-ALOvan+ 220A,0req+ Ca(OH), 5 : (020-A,0,09 ++ AYOH):aq + Ca(OH), 22 9 similar, au loc reactiile pentru = % 4 8 2 6M % BW 3 4CaO-Fe,0;-aq si 4Ca0:Al,0;'Fe,0; % CoO INDEPARTAT Fig, 11.20. Actiunea apelor dedurizate Efectul de distrugere este conditionat de (Petonuluis un rol important in limitarea coroziunii avandu-1 arboniatarea la” suprafafi!a66 _ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 7.2, Studii de caz Efectele descrise mai sus sunt evidente la turnurile de ricire a apei recirculate din industrie, degradarile acestor structuri mergénd de la exfiltrari locale, in general prin defecte de executie (segregiri, fisuri) si pana la penetrarea totala a placii din beton (foto II.26) Foto 11.26. Degradiri ale betonului la un turn de racire cu tiraj naturalCoroziunea de tip acid _ 67 8. Alte actiuni corosive Substantele corosive fati de beton si beton armat sunt prezentate in tabelul 1.3. in continuare vor fi detaliate actiunile corosive care nu au facut obiectul subcapitolelor tuiindu-se asupra acelora care au constituit studii de caz cercetate de autor, anterioare, accer din care se prezinta si exemplificarile. Tabelul 11.3. Substante agresive fata de beton si beton armat Coreziune acidé Acizi Minerall Organici ‘Acid coche Acid acetic ‘Acid sulfuric ‘Acid formic Acid exotic ‘ed humic ‘Acid carbonic ‘Acid lactic ‘ckd fuhiric ‘Acid tanic ‘eid fostoric Acid tart Hidrogen suiturat ‘cd butic ‘eld cloric ‘Acti zaharit ‘Acid ionic ‘cid oxalic ‘ci bromic ‘cid ure FENOLI ALCOOLL ALDEHIDE Corezlune bazice BAZE NaOH: KOH: ureea:_amine ‘SARURI ‘Anorganice Organice Cloruri (Na, Ca, NH,, Mg...) Gresimi si uleiuri vegatale si animale ‘Sut (Na, Ca, NH, Mg.) Grasim si uletur minerale Azotati (NH,, Na, K ...) Altele (acetati ester! steari sapunuri) Suttai (Fe, C .) Carbonati Fluor siicti Cromatl Torezlune biologie bacter_microorganisme; chen; alge: _scoicl 8.1. Coroziunea de tip acid 8.1.1. Actiunea acizilor minerali 8.1.1.1, Acidul carbonic Acidul carbonic (H,CO,) este solutia apoasi a bioxidului de carbon gazos si este confinut in majoritatea apelor naturale (vezi § 3.1.2.1) si in apele (vaporii) industriale, in cazul in care pH-ul acestora este mai mic de 6,5. Din cantitatea totala de CO; dizolvata in68 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR apa, doar circa 1% este prezenti sub forma de acid carbonic, in timp ce restul riméne sub forma de gaz dizolvat (fig. 11.21). ACTIUNEA ACIDULUI CARBONIC CatHico3)y DIZOLVAREA CO; IN APA (1%) (C0; + H,0 «+ H,C0, «+ H+ HCOs < g| Ca(OH), + 2H;CO, + Ca{HCO,), + 2H,0 | ‘sok 5 moa 202004 + 2440 | + 8} CaCO, + H,00,-+.6a(H00,), (a8I0, + H.CO, > CaCO, + H.S10, g 3| 2Ca0-N,OsH,0 + 2H,CO5 -» 2CaCO, + 2AKOH), gel mo, de zona de jcrestere | zona de egradoreTo re tevigare COIHCO3) CaCO3 CatOH)g Fig. 1.21. Actiunea acidului carbonic asupra betonului Sub actiunea acidului carbonic din apa (sau vapori, in instalatiile industriale) rezulta carbonat de caleiu si carbonat acid de calciu. in timp ce primul este practic insolubil, al doilea compus prezinti 0 solubilitate deosebit de ridicaté. Rezultd 4 actiunea agresiv se produce doar cand concentrafia de CO depiseste 0 anumiti valoare de echilibru. in acest mod transformarea Ca(OH), in Ca(HCO,). si levigarea acestuia este favorizat de hidroliza celorlalti constituenti ai pietrei de ciment in mod similar mecanisrmului de coroziune prin dizolvare-levigare (vezi §7). Dinamica coroziunii carbonice prezintd trei stiri suecesive (fig. 1I.21.[68]).In prima stare, ereste concentratia de Ca(HCOs), care, consumind din Ca(OH)s, degradeazi piatra de ciment, patrunzand treptat in beton. Urmeaza formarea CaCO, care, fiind insolubil, precipita treptat marind rezistenta pietrei de ciment. in continuare. apa avand CO, consumat, are numai rolul de levigare a Ca(OH); pe care il dizolva, fird a intra in interactiune cu acesta. Efectul agresiv al acidului carbonic se extinde de asemenea si la hidrosilicati ila aluminatul hidratat de caleiu. in industrie, pe Inga apa cu acid carbonic pot apare si vapori contindnd acid carbonic utilizat in diferite instalafii. in foto 11.27 sunt prezentate degradirile produse de vaporii de acid carbonic 1a planseele si stilpii unui tunel de ventilare, Se remarcd c& sub betonul degradat, cojit, alcalinitatea se regiseste la 5...8 mm.Coroziunea de tip acid _ 69 Foto I.27.Degradari datorate acidului carbonic 8.1.1.2. Acidul fluorhidric Acidul fluorhidric se utilizeaza la instalatiile de obfinere a ingrisdmintelor chimice pe bazii de fosfor intrnd (in proportie de 1%) in componenta solutiei (pe ling’ H,SO, 25% si Cl 0.01%) cu care se trateaz fosforita Ca;(PO,), in vederea obfinerii acidului fosforic. ACTIUNEA ACIDULUI FLUORHIDRIC SIO, + 4HF = SIF, + 2H,0 SIF, + 2HF = H.SiF, voiatt incolubll get C20 SIO, + HF + CaF, + S(OH), 2Ca(OH); + SF, > 2CaF, + SKOH), Ca(OH); + H.SF, > 3CaF, + S(OH), + 2H,0 Insolubll gel Fig. 11.22. Actiunea acidului fluorhidric asupra betonului Acidul fluorhidric ataca puternic betonul chiar daci formeaz’ saruri insolubile (CaF; intrucét descompune hidrosilicatii de calciu si reactioneaza si cu agregatul silicios slabind adeziunea acestuia la piatra de ciment (fig. 11.22. [17). Deoarece in industria de ingrisiminte pe baz de fosfati, obtinerea acestora se bazeazi pe utilizarea acidului sulfuric, coroziunea betonului datorati acidului fluothidric este greu de decelat de cea datorati acidului sulfuric, care este preponderenti, si fati de cea cu acid fosforic. In foto 11.28 este prezentat un beton corodat cu substantele utilizate la prepararea acidului fosforie (la stilpul din foto 128 se observa baza cimiguiti datoriti degradarii acestuia sub pardosealS, ca in foto II.18).70 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR Foto 11.28. Coroziunea betonului cu substanfe agresive continand sj acid ‘fluorhidric (1) pe Kinga acid sulfuric si acid fosforic (ansamblu si detaliu) 8.1.1.3. Acidul fosforic Acidul fosforic atacd piatra de ciment (fig. 11.23), forménd fosfati neutri (tertiari, Ca(PO,); ). fosfafi monoacizi (secundari, CaHPO,) si fostati bazici (primari, Ca(H,PO. ACTIUNEA ACIDULUI FOSFORIC (Ca(OH), + 2H,PO, > Ca(H:PO,), + 2H,0 ‘solubi Ca(OH), + HjPO, -+ CaHPO, + 2H.0 solubil ‘3Ca{OH); + 2H,PO, + Ca(PO,), + 6H,0 insolubil Fig. 1.23, Actiunea acidului fosforic asupra pietrei de cimentCoroziunea de tip acid 71 Fosfafii primari sunt in general solubili in apa, iar dintre cei secundari gi tertiari se dizolva in api fosfafii metalelor alcaline si cei de amoniu. Rezulti deci ca acidul fosforic corodeaz’ betonul prin formarea fosfafilor secundari si terfiari pani in momentul formarii fosfatului de caleiu neutra care, fiind insolubil, formeazi un strat protector stopand coroziunea [17]. La fabricile de fosfat, unde in procesul tehnologic rezulté acid fosforic, coroziunea cu acest produs nu poate fi clar decelati de coroziunea cu ceilalti compusi (H»SO, si HF) care au © acfitne asemanatoare dar mai violenti (vezi § 8.1.1.2.). 8.1.1.4. Hidrogenul sulfurat Hidrogenul sulfurat este diunitor betonului in momentul in care oxideazi devenind acid sulfuric (vezi $4 si fig. 11.17). Hidrogenul sulfurat provine din activitatea industriala (vezi cap. I, §3.1.1.3) sau din putrezirea algelor. Hidrogenul sulfurat mai poate actiona asupra betonului carbonatat si prin formarea carbonatului acid de calciu gi a hidrosulfurii de calciu, sdruri solubile in apa [17] (vezi si fig. 11.24). De asemenea, H,$ poate forma sulfurd de fer (FeS) intrand in reactie cu armatura din betonul armat. Se remared actiunea acestor substanfe agresive in special pe platformele industriale unde se fabricd fibre artificiale (IFA Suceava, IFA Dej, CCH Braila), coroziunea fiind specifica celei cu acid sulfuric (vezi $4). 8.1.1.5. Acizii cloric, bromic si iodic Acidul clorie (HCIO;) si acidul bromic (HBrO,), in solufii nediluate au acelasi efect a si acidul clorhidric (HCI, vezi §3). Acidul iodic (HIO3) are un efect mai moderat [17]. 8.1.2. Actiunea acizilor organici Acidul acetic (CH,COOH) se combina cu Ca(OH), din beton rezultind acetatul de caleiu, substanfa solubilé [17], acest acid fiind coroziv chiar in stare diluati. ‘Acidul formic (HCOOH) are efect aseminitor acidului acetic, dar mai moderat, coroziunea producéndu-se cu vitezi mai redusi [17]. Acest acid poate fi gisit In fabricile de hartie, industria alimentard et. ‘Acizii humiei sunt mai slabi ca acidul acetic dar mai tari ca cel carbonic. Combinafiile lor cu oxidul de calcin sunt insolubile. ‘Acidul lactic (CH;CHOHCOOH) levigheazi complet Ca(OH); din beton. Acidul lactic provine din lapte nedegresat, din silozuri cu nutret verde, din varzi acri, bere acri. ‘Atacd betonul la orice temperatura si in orice concentratie find agresiv si pentru cdrimida obisnuité [59]. ‘Acidul tanic (C,Hyoz 2H.0) dizolva oxidul de calciu din beton descompunandu-se el insusi in aceasta reactie. Apare de obicei in t&bacinii . ‘Acidul tartrie si vinul reactioneaz4 cu oxidul de calciu formand tartrat de calciu, substanfi foarte pufin solubila in apa, care umple porii betonului impiedecind propagarea coroziunii (deci vinul este indiferent fata de beton [17]). ‘Acidul butiric (CH,-COOH) se giseste sub forma de esteri in untul proaspit si se prepara din fermentatia zaharurilor [59].72_MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR Zahirul (C\3H::0,,), siropul de sfecli, melasa etc. sunt agresive fati de beton, iar actiunea acestora se pare ci este asemindtoare cu actiunea produsclor petroliere care ‘micsoreaza rezistenta betonului printr-o actiune de lubrefiere a particolelor [59]. ‘Acidul oxalic ((COOH); 2H;0) si sArurile sale alcaline se dizolva in api usor in timp ce sarea sa de calciu nu este deloc solubild. Acest acid nu este deloc agresiv si etangeaza betomul [17]. Acidul uric este o substanfa greu solubili in ap, cu proprietafi slab acide [17]. 8.1.3. Actiunea fenolilor Fenolii se gisesc in special in reziduuri industriale. Solutia apoasi de fenol, acidul carbolic (C,H OH), este un acid slab care formeaza cu hidroxidul de calciu fenolat de calciu a cirui cristale au un efect temporar de etansare a betonului. Aceste cristale pot uneori cauza 0 expansiune redusi, cristalizarea avind loc fir apa [19], 8.1.4. Actiunea alcoolilor Alcoolii intalnifi in industrie sunt: alcoolic metilic, aleoolul etilie, alcoolul propilic si compusii s4i analogi, glicolul si glicerina. ‘Alcoolul concentrat este higroscopic extrigdnd apa din beton dar nu rezulti de aici ca ar fi periculos pentru betonul intirit . Soluiile apoase de glicerind (2%) extrag oxidul de caleiu din beton formand compusi solubili de glicerina si oxid de calciu. La concentrafii mai mari (5...50 %) are loc 0 escompunere sub forma de nimol si se levigheaza si aluminafii, oxizii de fier, bioxidul de siliciu hidratat etc. [19]. Se emite ideea cd aceasti actiune este aseminitoare cu a zahdrului dar este diferit caracterizata de uni autori (vezi [17] si (59) 8.1.5, Actiunea aldehidelor Aldehida formic’ se comporti aseminitor cu alcoolii, in aceasta formandu-se acidul formic a c&rui acfiune a fost discutati la §8.1.2). 8.2. Actiunea bazelor Solutiile de aleali cu concentrafii mai mari de 10% distrug betonul atit prin actiunea lor asupra cimentului cat si asupra agregatelor (fig. 11.27. [17). ‘Agresivitatea solutiilor de alcali creste cu cresterea temperaturii, ca urmare a cresterii vitezei de reactie. Actiunea distructiva a alcalilor (NaOH, KOH) se coneretizeaza prin solubilizarea din beton a Al,0; si SiO;. Actiunea de dizolvare a hidroaluminatilor si hidrosilicatilor este intensi Ia 0 concentratie de peste 20% pentra cimentul portland (vezi figura T1.24) si la 0 concentratie de 1...3 % pentru cimentul aluminos. De aemenea, solutiile alcaline pot exercita si o actiune peptizanta asupra cimentului, cu intensitate diferiti in stadiile de intirire a cimentului [16]. Degradirile betonului produse de lesii sunt frecvent intilnite in industria fibrelor celulozice. Astfel, la un obiectiv de la IFA Suceava (instalatia de xantogenare, obiectivul 14Acfiunea bazelor_73 ACTIUNEA BAZELOR geturt 4C20AL,0,-13H,0 + 2NaOH «> Na,0-A1,0, + 4Ca(OH), + 10H,0 dizolvere geturi xC20 SIO, yH,0 + NaOH «> Na,0SIO, + xCa(OH), + (y-x+1)H,0 dizolvare SIUNE dai 7 |__| o 3 o 9% 120 10 160 TIMPUL (zi mSiO, + 2nNaOH + pCa(OH), xH,0 «+ nNaypCaO-mSiOzyH20 geluri (expansiune) REZISTENTA LA COMPRE- Fig. 11.24. Actiunea bazelor asupra betonului din tabelul ILS) deversarea si stagnarea indelungata a solutiilor chiar diluate de NaOH (concentratie 4%) au condus Ia degradarea pardoselilor de beton armat, inclusiv a protectiilor realizate din folie butarom si asfalt in mai putin de 3 ani de exploatare. La o expunere mai indelungati a elementelor de beton armat la actiunea bazelor (lesie bisulfiticd) acestea pot produce dezintegrarea betonului (foto 11.29, CCH Letea Baciu). Foto 11.29. Degradarea betomului Foto 11.30, Degradiri datorate hidroxil- datoriti.actiunii corosive a lesici aminei si mediului exterior -CFS Savinesti Urea CO(NH,); este 0 bazii slaba, iar acfiunea acesteia se para cd are caracteristicile coroziunii produsa prin expansiune si dizolvare datorita prezentei radicalului NH" Aminele sunt combinatii organice ce deriva din amoniac [59] prin inlocuirea atomilor de hidrogen cu radicali de hidrocarbur’, cu proprietiti bazice, aseminitoare amoniacului.74 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Fenomencle de degradare datorate de exemplu, hidroxilaminei sunt de asemenea foarte spectaculoase (foto II.30, obiectivul 13 din tabelul II1.5). 8.3. Actiunea sirurilor Sarurile sunt produsele reacfiei chimice dintre 0 baza si un acid. Nu se pot da reguli generale cu privire la efectele sirurilor asupra betonului. Deoarece radicalul acid constituie la ‘iruri sursa principala de pericole, orice actiune posibila de degradare trebuie si fie judecata pe baza acestui radical. Totusi coroziunea poate fi cauzati si de actiune cationilor (de ‘exemplu, Mg"*) pe ling cea a anionilor (radicalul acid). Deoarece liantul din beton confine cantititi considerabile de ioni de Ca** si OH” capabili si formeze compusi cu caleiul, efectul cationilor de sare este functie in prinul rand de tendinta lor de a reactiona cu anionii OH” iar apoi de cea a anionilor sirii de a actiona cu cationii Ca. Efectul coroziv mai depinde si de proprietatile produsului rezultat, adicd de solubilitatea sau insolubilitatea lui, de faptul cd cristalizarea este insotita de expansiune ete. Efectul sarurilor este in esenfi identic cu cel al acidului corespunzitor, insi mai slab [17] Sarurile pot fi anorganice sau organice (vezi tabelul II.3), acide, bazice sau neutre Efectul celor mai importante siruri a fost tratat anterior (efectul clorurilor $3, sulfurilor si sulfatilor $4, azotafilor $5 ete.). 8.3.1, Actiunea sulfafilor Sulfafii sunt dundtori pentru beton pentru ci formeazi compusi ce produc expansiunea acestora (ghips, etringit). Cei mai importanfi sulfafi sunt: Na,SO,, K3SO,, CaSO,, (NH,)-S0,, MgSO, $1804, CuSO,, ZnSO, KAI(SO,)+12H,0 (alaun), Al(SO.)s, ‘MnSO, + 2H:0, [Mn;S0,]s, PbSO,, FeSO, 7H,0, Fe,(SO,)s 9H;0, NiSO, + 7H,0, COSO,, BaSO,. Despre efectele sirurilor marcate inclinat s-a discutat in § 4. In continuare vor fi aritate efectele celorlalte siruri. S180, se dizolva in api gi cu acelagi efect ca si CaSO,, ZnSO, cristalizeazi cu 5 molecule de api si formeazi ghipsul in beton. ZnSO, are o actiune aseminitoare ( (cristalizeazi cu 7 molecule de api ). Alaunul are efect asemanator cu CaSO, si Na,SO,, In tunele cazuri totusi, hidroxidul coloidal de aluminiu se formeazi automat, umple porii >etomului si impiedica patrunderea in continuare a solutiei agresive. Al,(SO,); eristalizeazi cu 18 molecule de apa si deci este agresiv fati de beton. Sulfatul manganos si manganic corodeaza ca si ceilalfi sulfati. Sulfafii de fier sunt dizolvati in api si sunt agresivi fat de ‘eton. Acelasi efect se pare ci il prezinta si sulfatul de nichel. BaSO, nu se dizolva in apa gi ru este agresiv fat de beton[17). 8.3.2 Acfiunea clorurilor Clorurile sunt agresive fafi de beton asa cum s-a aritat in §3, cauzind degradari grave in primul rnd elementelor de beton armat. Cele mai importante cloruri sunt: NaCl, KCI, NH,Cl, MgCl; CaCl, SiCl;, BaCl;, HgClz, AICI, MnCl, PCl;. Analog clorurilor, avem bromurile (NaBr) si iodurile (Nal). Efectele clorurilor notate inclinat au fost discutate in §3. Clorura de bariu si strontiu are efect asemanitor clorurii de calciu. FeCl; ataci betomul prin formarea hidroxidului de fier si clorurii de calciu. Efecte asemanitoare au AICI; si MnCl;,Acfiunea sérurilor_75, HgCl, este de asemenea agresiva fati de beton. NaBr si Nal ca si sirurile de potasiu corespunzitoare se comporti la fel ca NaCl. 8.3.3. Actiunea azotatilor, sulfurilor si carbonatilor Actiunea NH.NO; a fost discutati in §5. Ceilalti azotati NaNO, KNO;, Ca(NO3)2, Ni(NO,)s, Ps(NO3)2 nu sunt daunitori [17] Sérurile hidrogenului sulfurat sunt la fel de diunitoare ca si hidrogenul sulfurat, formind prin oxidare sulfati Carbonatii mu sunt daunitori pentru beton. 8.3.4. Actiunea fluorurilor, silicafilor si cromatilor Fluorurile i silicafii au efect favorabil asupra betoanelor. Bicromatul de potasiu este foarte agresiv fata de beton iar permanganatul de potasiu este inofensiv. minerale Produsele rezultate din distilarea titeiurilor (benzina, uleiurile ete.) in stare purd nu sunt vatimatoare pentru beton. Ele sunt vatimétoare in masura in care confin impuritati (in special sulf, diferiti acizi ete.) Foto 11.31. Degradari ale betoului eu Foto 11.32. Degradiri la plansee defecte structurale sub actiunea benzinei penetrate de uleiuri minerale. S-au observat degradiri avansate ale betonului la structuri supuse actiunii benzinei timp mai indelungat, sub forma de cojiri ale pietrei de ciment si dezagregarea in oarecare misuri a betonului datoriti penetririi benzinei prin defecte structurale (fisuri, segregiri, foto IL.31, obiectivul 73 din tabelul IIL.5).76 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR Uleiurile patrunse in beton micgoreaza rezistenfa mecanicd a acestuia avand un efect lubrefiant intre particolele pietrei de ciment si intre acestea si agregat. Astfel, rezistenta betonului poate scade pnd la peste 50% din cea initial, dar daca uleiul este extras din beton, acesta isi recapiti in mare masuri caracteristicile initiale[60]. Fenomene de degradare cu ul a betonului se observi mai ales Ia plangeele pe care sunt dispuse masini din care existi posibilitatea scurgerii ulciului de lubrefiere a acestora (industria textila, de exemplu, foto 1132, obiectivul 35 din tabelul ILS). 8.3.6, Actiunea grasimilor si uleiurilor vegetale si animale Actiunea corosiva a grisimii animale apare datoriti esterilor glicerinei si_acizilor arasi, actiune catalizati de apa caldi utilizatd la spalarea pardoselilor in industria alimentard [59]. Uleiul de rapiti, in, ricin, untura de pore, de peste se combin cu Ca(OH), si formeaza sfruri (sipunuri de calciu). Agresivitatea uleiurilor depinde si de vascozitatea lor. Cu cit vascozitatea este mai mare cu atiit acestea sunt mai putin agresive. 8.3.7. Actiunea altor saruri in materiile organice utilizate in industrie exist 0 multitudine de alte saruri provenite din reactia unor acizi organici cu baze. Astfel sunt acetatii, esterii, stearii, sipumurile care au actiuni diferite asupra betonului iar degradarile pastreazi in general caracterul degradarilor produse de acidul respectiv. De asemenea, derivatii proveniti din grisimi pastrezd, se pare, caracterul agresiv al acestora. De exemplu, acetatul de butil corodeaz betonul prin solubilizarea si indepartarea unor componenti ai pietrei de ciment (foto 11.33, obiectivul 53 din tabetul IIIS). Foto 11.33, Degradari datorate acetatului de butilCoroziunea biologic’ 77 8.4. Coroziunea biologica Coroziunea biologics este conditionati de prezenta microorganismelor (bacteriilor) aerobe (cele care se dezvolté in prezenta oxigenului) si anaerobe (cele care se dezvolti in lipsa oxigenului). Bacteriile aerobe oxideazi cu ajutorul enzimelor specifice substanfelor organice din apele reziduale, transformandu-le in CO, , H2S, SO, , siruri de Ca, Mg, P, K ete. (pot apare in faze intermediare NH; , HS). in continuare, SO, si sulful sunt oxidate pana la sulfati cu efectele cunoscute asupra betonului (fig. 11.25, §4). Bacteriile anaerobe isi procuri oxigenul prin reducerea substanfelor organice sau anorganice si descompunerea lor (glucoza pina la acid lactic sau acetic, sulfaii pana la sulf sau hidrogen sulfurat etc.). Bacteriile de fier pot provoca de asemenea, coroziunea betonului. Apa cu confinut mare de Fe ce percoleaza prin beton poate favoriza aparifia la suprafafa betonului, in prezenta aerului, a bacteriilor de fier. Sub aceste culturi de bacterii betonul se exfoliazi datoriti activitifi fiziologice ce are loc cu degajéri considerabile de CO, [17]. ACTIUNEA BACTERIILOR BACTERI AEROBE: namo OXIDAREA H,S: HS + 1720; + S + H,0 OXIDAREA S: S +30, + 2H,0 + 2H,SO, ‘expansiune (vezi ig. 1.18) BACTERI ANAEROBE: 3H, + SO,? + H,S + 2H,0 + 20H 2CH,CHOH COOH + $07 + H,S + 2CH;COOH + 260, + 20H. + sokubil H,S + 20200, + Ca{HO0,), + CaS HS + CaS + Ca(HS), solubil BACTERII OXIDATE A FIERULUI: AFeCO, + 0, + GH,O > 4Fe(OH); + 400, + 58 cal ‘carbonatare Fig. 11.25. Actiunea microbiologica asupra betonului Algele si muschii depusi pe betoane, in urma asimilarii clorofiliene elimini CO, , iar la putrezire formeaza acizi humici producand o coroziune acida a betonului (vezi §8.1.2.) [17]. Ciupercile xilofage creazi un mediu puternic acid, corodand in acelagi fel betonul.78 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR 8.5. Sinteza actiunilor corosive © sintezi a actiunii substanfelor asupra betonului este prezentatd in tabelul 11.4 [61] ‘Tabelul IL4. Actiunea substanjelor chimice asupra betomului.. ‘acid acetic 10% | dezintegrare lent ‘flsime de vita | orésimea sollda dezintegreaza ‘acid acetic 10% | Idem lent: grésimea topita mai rapid ‘acid acetic 30% | idem ere poate confine ca produgi de ‘acetond ;penetrare; poate confine acd ‘ermentare acid acetic, acetic cu impurity carbonic, lactic sau tani ‘apa acd ‘dezintegrare lent; tn betonal | benzol Plerdere de lichid prin pH <6.5 (2) poros sau fisurat atacd ofelul penetrare ‘alcool ‘vezi alooolul etic gi loool | solide albre | vezi substanfe speciice ca: ‘acid hipoctorit, hipoctorit de ‘lel de migdale sod, acid sulfuros etc. ‘aun’ Vazl acid boric coruré de efecte negijabile ‘luminiu ‘vezi dorurd de sodiu sau at ‘auifatul de ‘bromaminele gazoase dezin- luminiu tegreaz’; bromaminelelichide ‘amoniac Wehid dezintogreazii daca contin ‘acid hidrobromic gi umezeal’ "amonlac vapor dezintegrare lent Tents ‘dezintegrare rapid “safaul de amon Tn betonul poros sau fisurat _atacd ofelul (by; coreziunea ‘carbonatul de ofelull poate cauza créparea ‘moni betonutul lorura de amonia neagresiv neagresiv dezintegreazai betonui nere- ‘lanit de amoniu zistent la suai uorura de amon neagresiv Thidroxid de amoniy ‘vezi fenol ‘azotat de amoniu ‘ca gaz poate cauza 0 contrac- tie permanent’ (vezi si acid ‘oxalat de amoniu carbonic) ‘suifat de amoniu Tent lerdere de lchid prin pane- [[euiturd de emonia {rare prin beton ‘suit de emoniu dezintograre lent () ‘superfosfat de ‘dezintegrare, In special in pre- ‘amonit zenfa aerulul Tosuifat de amon ‘vezi azotat de sodiu degeurl animale ‘ea ichid dezintegreaza Tent, ‘antracen med sau in pelicule este acid arsenic neagresh cantgl ezintegrare lent ‘dezintegrare lentSinteza acfiunilor corosive 79 [gaze de eyapament pot dezintegra betonul ued prin ectunea eciztlor carbonic, nitric sau suifuros [icarbonat de sodlu | vezi carbonat de sod idroxid de beriu__[neagresiv dru [dezintegrare fentd (vezi acid acetic) "zgure [agresi in stare uscatl; cind [gazele ferbinf (400...1100 F) sulfur si sulfa se dizols [cauzeaza tensiun termice: ré- (vez! sult de sod de ex.) te, condenseaz& sutfur, acid [gurl ferbing [cauzeazd expansiune termick hidroctoric, dezintegrare lent earbune sulfurle dizolvate din c&rbunele[ulel comestion dezintegrare lenté lumed oxideazé tn acid suifuros |formaldehida 35% | acid formic, format Th solic, sau sulfuric sau sulfat de fler dezintegrare lent formalin vezi formaldenia’ [qudron din c&rbune | vezi antracen, berzol, carbazol, acid formic 10% | dezintegrare lent Jchrysen, creozot, cumol parafi- idem nd, fenantren, fenol,tven, ilo idem ‘acid RFONLONE, af ack, I sulfat de cobalt deziniogreaza betoansle ners | zahérul provoacd dezintegra- zistente la sulfagh rea (vez i fructe fermentate, ‘la din boabe de | dezintogreaza in special in cereale, vegetale, extracte) cacao prezenta aerului ‘Bru de emoniu sunt rareori ule cin nacd de | idem prezente In cantitate suficients 0008 pentru a dezintegra lel din feat dezintegrare rent lerdere de ichid prin panetrare| (cox sulfurle dizoWvate Th cox umed dezintegrare lent oxideaza tn eulturt sau acid idem suture vezi frcte fermentate, cereale (Gorura de cupr | dezintegrare Tent vegetale, extracte ‘solute de cupru _[neagresiv Ineagresive Pentru protecti (3) [dezinlegrare lent sulfat de cupru dezintegreazk betonul nere= [dezintegreaza rapid ncluslv zistent la sulfa _fojetat sulfura de cupra | agresiva, daca confine sulfat idem {de cupru Stop de cereale |dezintegrare lent idem {sublimat corostv | vezi dorura de mercur creazot [prezenfa fenol, dezintegrare idem lent carnal pierdere de lichid prin idem penetrare gaze diesel vezi gaze de epapament la idem automobile 3 diesele initrofenot [dezintegrare lent TReagresN, dar la umiditate, ox- [sarea Epson vezi eulfatul de magneziu |deazd tn acid sulturos; dezinte- [alcool etlic | penetrare lent eter etc idem dezintograre tent etilen gical [dezintegrare lent& @) Tecale vezi balegar [dezintegrare lent fructe fermentate, | fermentarea industrialé produ- vezi corurd feroasd, coruré Jcereele, vegetale | ce ack lactic (e); dezintegrare, fericd sau extracte lent Tichid dezintegreaza rent, umed lorura feicd dezintegrare lent ‘sau in pellcule este nofensiv80 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR ot dezintegra betonul ured Prin actiunea aczlor carbonic, azotic sau sulfuros (vez! si gaze| de egepament la automobile gi iesele) uleurle grase, dec& sunt pre zente, dezintogreazé lent vezi hidroxid de sodlu [aizolvand suifurle din minereut umed, oxideaza la acid sulfuric si sulfat foros. Ineagresiy; protejeazl rezervos- rele Impotriva acidului acetic, bioxidulul de carbon gi apei sSrate; otrévitor, nu se utilizes 28 cu mancare gi apa de baut [penetrarea superficiali nu este agresiva, dar nu se va utliza la suprafete foarte poroase ca 2idérile din blocuri de beton (v) do Ni(v) ecintogroazd lent vezi sult feric ulel [dezintegrare lent irl de ler vezi sulfa foros. facid parcioric ‘dezintegreazi Kerosen, plerdere de ichid prin baton 10% acid lactic 5%, dezintegrare lent [percioratiens plerdere de ichid prin [acid lactic 25% idem penetrare, untura deziniagrare lenta; chia, fenantren plerdere de ichid prin penetrare| mal rapid [enol 5% dezintegrare lent [azoat de plumb | dezintegrare lent [fenol_15..25% [idem [plumb rafinat (q) Tent facid fosforic 10% [idem salpetru de Leuna | vezi azotat de amoniu gi sufat [acid fostoric 85% [idem de amoniu [saramuré ‘tac’ ofelul In betonal poros si lel de ignit ‘decd sunt prezente uletur surat .grase, dezintegreaza lent [smoalé neagresva [lorurS mercuric’ | dezintograre lent suifat de aluminlu | dezintegreazl betonul nerazis- [dloruré mercuroas& [idem si potasiu and la sulfa falcool metic lerdere de lchid prin [carbonatul de Ineagresiv dac& nu este prezent enetrare, potas sulfatul de potasiu met et cetone idem [dorura de polasiu | ataca ofelul in betonul poros [metilizoamil cetone [idem sau fisurat etl Zobutl cetone [idem (cenuré de dezintegrare lent Tapte ‘neagresN, tolugl vez! lapte potasiu actu [dicromat de [dezintegrare degeuri de ape de | prezenta sufurior, sufajior | potasiu mare ‘sau actilor dezintegreazd hidroxid de [neagresiv (h) betonui gl atacd ofelul in beton |potasiu 15% poros sau fisurat idem 25%, [dezintegreazi betonul lel mineral uelutle grase, dac& cunt pre- [idem 95% dem zente, dezintegreaza lent [azotat de polasiu | dezintegrare fenta spit mineral plerdore de lichid prin [permanganat de |neagreslv numai daca este enetrare, potasiu prazent sulfatul de potasiu melas Ta temperatura 120 F, dezinte- | sulfat de potastu [idem ents [suifura de potasiy |neagreslv rumal dacd nu este ‘acid lorhidric vezi acid nidroscopie prezent suifatul de potasiu ‘olufle de acoperire | suifatul amoniacal de nichel, _| pita vezi sulfur fericd, suttura de jcupruSinteza actiunilor corosive 81 suet de Ni éezintogreaza betoenele fuel din seminje | dezintegreazd in special in pre- nerezstente la sual de rapt zenja aerutl iter vezi azotet de potash blocur de sare | vezi corura de sod [ocd azote 2% | dezintograre repidé neagresl [cid azotic 5% idem vezi clorura de amoniu eid azote 10% idem soda crstalzaté | vezi carbonat de sodiu cid azote 20% [idem cid azotle_50% [idem sare penitu dex [ca gi orura de calcu, clorura fecid azote 40% [idem ghetarea de magneziu, clorur de socks [acid deic 100% Jrumurion leur vezi acd sure 110%. salpetu veal anotat de potas apa de mare dezintegrare beton, nerezis- | bloxid de ull ‘ou umicitates,formeaza acdul tent a sulfa: atacd ofl in suits betonul poros 9 surat acid sarc dezintegrare raps aepeur ack aceti, but, lace (G1 10.80% ctteodatt agenti cufermen- [acid eutture 0% | dezintegrare tare sau sez sulfuric sau acid suture dezintegrare concentrat [depen casnice (w) acid suffi dezintograre némol 110% (oleum) cid suffuros ezintograre rapids [apa gazoasa [acid tanic dezintograre font bicarbonat de sedis oad pent poste dezintegra lent dack este Disuifat de sodiu | dezintegreazi umed isu de sodu [idem [zeamd de WER | dezintogreazd daca cate acid bromurd de eodiu [idem oluje de acd _|neagresiv [earbonat de solu [neagresiv, cu exceppa omen ful cu aluminat de Ca aka organic, dock sunt pre- Giorura Ge sodlu | atacl ofelul dn betonul poros sau feurat(b); coroziunea ofe- liu pote provoca fisurarea idem betonulu neagresl lanurS de soda Tenis ‘alac moderat pledere de ich Dleromat de soci [in solute diva, dezintogrea- prin penetrare 2a lent neagresiv idrond de soda |neperiouloasa th) alacd ofell dn Delon poros Sau 1.10% iourat Trond de sou | dezintegrare Tent vezi fut, cereale, fegume fer > 20% mentate, extrecte Tipedorit de sodu | deziniegrare Tent dezintegreaza lent (vezi ackd fazotat de cody [dem acetic) azotit de sods idem neagresiv, esto necesar si se osfat de sods idem revin8 contarinerea cu {monobazie) perfum lez de eran ineagresiy eafat de sods eziniogreazd betonulnere [xo (xen) enetrare fehid prin Beton zistnd la ule [doruré de zine | dezintegrare ent Tooufat de sodtu | dezintegreazl lent betonul azotat de ine _|neagresiv ereaiatind la sufi solu rafinete de [daca sunt prezenti ack idro- Tapte aera 2aidul lactic dezintegreaza lent cori sau suture, dezintegres- 2 betonul dorurd de atonfiu [neagresiet gud de ane eufatul de Zinc formeazé uneor raha dezintograre Tenth prin oxidare legie Bsutice dezintegreazi satfat de zine dezintegrare lent82 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR ‘a - apa cu pH > 65 poate fi gresivi dacd confine bicarbonat (apele naturale au in mod obisnuit un pH > 7 si rareori mai mic ca 6, totusi, valoarea pH-lui mai mica ca 4 a fost si ea depistata); pentru pH mai mic ca 3, se protejeazi impotriva dizolvarii cu acids 'b -frecvent utilizat pentru dezghetarea pavajului; dacd betonul confine, de asemenea, putin aer antrenat sau este mai tindr de o lund, aplicarea repetati poate provoca cojire a suprafetei ¢- bioxidul de carbon dizolvat in apa naturala, formeazi o solutie de acid carbonic; daca se dizolva in concentratie de 0,9...3 ppm devine distructiv pentru beton; 4 frecvent utilizat ca antigel pentru avioane, la betoane confindnd si ser antrenat, poate provoca cojirea suprafetei; ¢ - in plus, tendinfa unor materiale de acelasi fel de a fermenta, a mincérii gi a deseurilor menajere de a se strica, produce acid lactic; £ - confine acid carbonic, ulei de peste, hidrogen sulfurat, metilamind, brine, alte materiale potential reactive; g- apa utilizati pentru curatirea gazului de edrbune: 1h totusi in unele perimetre limitate, unde betonul de realizeaza cu agregate reactive, se poate produce expansiunea distructiva: 1 - compus in special din azotat, oxigen, bioxid de carbon, oxid de carbon si vapori de apa; confine si hidrocarburi nearse, hidrocarburi partial arse, oxizi de azot, oxizi de sulf; bioxidul de sulf si oxigenul, sub efectul razelor solare poate produce ozon care reactioneazi cu unele produse organice formand formaldehide, peracilnitrat si alte produse: ‘0 ~ fiecare confine trioxid de clor si mici cantitafi de sulfati sau sulfat cromic de amoniu aproape saturat) si sulfat de sodiu; p- mai nnulte tipuri de solufii se utilizeaza, inclusiv: (a) sulfati - confine sulfat de cupru gi acid sulfuric: (b) cianuri - confine cianura de cupru gi sodiu si carbonat de sodiu; (c) Rochele - confine cianuri, carbonat de sodiu gi tartrat de sodiu si potasiu: (4) altele ca: fluorobafi, pirofosfat, amine, ciamurd de potasiu. = contine fluorosilicati de plumb si acid fluorosilicie: 1 se referd la arderea cirbunelui a cdrui produse sunt CO;, de apa, azotafi, hidrogen sulfurat, funingine, cenusi; uu betomul poros care a absorbit o cantitate mare de parafina topiti ce parafina s-a solidificat este dezintegrat de fortele de absorbtie; v- confine clorura de nichel, sulfat de nichel, acid boric si ioni de amoniu: ‘w - poate confine combinafii de singe. grisimi si ulei, bila gi alte sucuri digestive, materii vegetale partial digerate, urind, bilegar, cu variafii ale cantititii de apa: x in mod obisnuit confine sulfat de zine si acid sulfuric, concentrajia de acid sulfurie poate fi scdzuti (aproximativ 6 % in procesele cu densitate redusi) sau mai mare (aproximativ 22 ... 28 % in procesele cu densitate mare). i este imersat in apa dupaActiuni proprii betonului_ 83 9. Actiuni proprii betonului 9.1, Reactia alcali-agregat Agregatele reactive sunt agregatele care contin forme active ale bioxidului de care particip§ activ la reactiile cu alcalii din ciment formand produsi care expandeazi. Factorii care influeneaza reactiile alcali-agregat sunt [61} - confinutul de alcali fn ciment, dar si cantitatea de alcali eliberati de unele agregate; - confinutul si tipul mineralelor instabile din agregat; - umiditatea mediului inconjurdtor si ciclurile de uscare-umezire; - temperatura. Prin reacfia SiO, reactiv cu alcalii din ciment se formeazi geluri care in prezenta umiditifii se umfla (fig. 11.26). De asemenea, se produc reactii expansive si datorita prezentei unor agregate cu confinut de MgCO; sau CaMgCO; (dolomita), marirea de volum fiind de circa 15%. REACTIA ALCALI - AGREGATE. REACTIA ALCALI - CARBONATI (M = Ne, K, Li) DEDOLOMITIZAREA: MgCO; + 2MOH -+ Mg(OH), + M:(CO,): CaMg(CO3)2+ 2MOH -> Mg(OH), + CaCO + M,COs REGENERARE ALCALI M_CO; + Ca(OH); > 2MOH + CaCO microfisur, scderea rezistentet REACTIA ALCALI-- SILICATI SIO; + 2nNaOH + pCa(OH); + xH;0 > nNe-O - pCa0 SIO; - yH:O ‘goluri, expansiune: Fig. 11.26, Degradarea betonului prin reactii alcali-agregat La noi in far, nefolosindu-se pentru prepararea betoanelor agregate reactive, degradari ale betonului datorate reactiilor alcali-agregat nu sunt in mod obisnuit semnalate. 9.2. Bxpansitinea cimentuluiy in cazul in care cimetul confine in(@xees/CaOy/Hehidratatilatimp} dupa intarirea betonului, hidratarea hidroxidului de caleiu poate continua cu formarea hidroxidului de84 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR calciu. Aceasti hidratare in timp duce la expansiunea cimentului. Cazul utilizarii unor cimenturi cu continut excesiv de CaO care, hidratind in timp, a dus Ia distrugerea prin expansiune a betonului, a fost semmalat in practicd (foto IL34, caz experetizat de prof. A. Mihul in legiturd cu expansiunea unor cimenturi fabricate la Alesd). Foto 11.34, Degradarea betonului prin expansiunea cimentului 9,3. Contractia si curgerea lent’ Fenomenele de contractie si umflare reprezinti unele din principalele cauze ale microfisuririi betonului. Microfisurile se formeaza indeosebi la suprafafa dintre piatra de ciment si agregat, preexistind solicitirilor mecanice [16]. In conditiile unor alternante freevente si rapide de uscare si umezire, microfisurile se amplificd sensibil, propagandu-se in piatra de ciment, pe toat grosimea acestiea dintre granulele de agregat. APARITIA FISURARIT EFORTUL QUPA_RELAXARE aT CEN amp | surarea din contractie a betonului in condifii de deformare impiedecati,‘Actiuni proprii betonului_ 85 fn elementele de constructie a cdror deformare este impiedecata, tensiunile interioare apirute datoriti contractiei pot genera fisuri (indeosebi la plansee). Dupa cum rezulté din figura TI.27, atat rezistenja la intindere cat gi efortul unitar interior erese in timp. Datoriti rel efortul interior dezvoltat in beton $i datorat contractiei este inferior celui care ia nastere sub sarcind de scurté durati, Fisurarea are loc la depagirea rezistenfei la intindere de tre efortul unitar rezultat in urma relaxarii [22]. Fisurile de contractie apar in general dup dou direcfii care se intersecteazi dupa un unghi apropiat de 90°. in condifiile in care intersectia are loc sub un unghi ascutit pronunfat, cel putin una din fisuri nn este cauzati de contractic. Curgerea enti influenfeazi distributia eforturilor (fig. 11.28. [63]), determiniind redistribuirea lor in timp intre beton si armaturi. xt Xt, ' x2) y 5 GRINDA 2 (28zle) x(t) lo GRINDA T (Zi2zile) bm Ma (t =420 zile ) = 18,2886KN'm —~~—— Mo (t= 4202zile} = 13.8402 KN'm Pete aO alee Mb (t=18480zie)= 11,4620 KN m Fig. 11.28. Variatia momentului incovoietor din momentul imbinarii consolelor de varste diferite si pana la 50 de ani86 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIHLOR 10, Actiuni climatice 10.1. Umiditatea Toate procesele de degradare ale betonului au loc in prezenta apei, mai important find umiditatea acumulat’ in beton decat cea a atmosferei interioare. Sub influenta variatiilor de umiditate, betonul absoarbe apa din mediu mai rapid decat o poate ceda, astfel incit umiditatea sa medie tinde si fie mai mare decfit cea a mediului [45]. fn tabelul ILS este aritati influenfa umidititii asupra unora dintre procesele de degradare ale betonului, iar in figura 11.29 se arati gradul de degradare prin coroziune a armiturilor functie de umiditatea anuala a mediului confinuti in porii betonului expus in ‘mediu natural (gradul de degradare a fost definit astfel incat si fie proportional cu grosimea acoperirii cu beton necesare pentru a se produce respectiva degradare, adica la un anumit grad de degradare este necesarii o anumiti grosime a acoperirii cu beton). ‘Tabelul ILS. Influenja umiditifii asupra proceselor de degradare Procese Umiditate carbonatare ‘Coroziune ofel datorita: ‘nghet- atac relativa ‘carbonatarii penetrarii dezghet chimic cloruri foarte sc&zuta (45 %) 4 0 oO o 0 ‘scazuta (45...65 %) 3 = 1 0 0 edie (65...85 %) 2 3 3 oO 0 ‘Tnaltd (85...98 %) 1 2 3 2 1 saturaté (98 %) ° 1 3 3 Degradiri: 0 = nesemmificative: | = ugoare: ACOPERIREA CU BETON 700 UMIDITATE RELATIVA MEDIE Fig. 11.29. Influenja umiditafii asupra nivelului de degradare.Actiuni climatice 87 De asemenea, umiditatea mediului are o influenti majoré asupra contractiei betonului (vezi fig. 1.11). ‘Umiditatea influenfeaza curgerea lenta in condifiile in care uscarea betonului in aer are loc pe durata solicitirii. Daca inainte de aplicarea sarcinii de lungi durati betonul este conservat in acr iar umiditatea sa a ajuns in stare de echilibru, influenta umiditafii relative devine nesemnificativa sau poate si nu se manifeste [22]. 10.2. Temperatura. inghet-dezghetul repetat Procesele care au loc la inghef-dezghe} conduc 1a aparitia unor presiuni in structura betonului sub actiunea cdrora se dezvolta o Deteriorarea betonului incepe si se producd pe parcursul unui proces in care eforturile interioare depasesc rezistenta la intindere a betonului in unele puncte izolate si continua pana la distrugere, pe misura amplificirii si generalizarii in masa materialului a acestui proces [16]. ‘Slabirea progresiva a structurii se manifest’ prin fenomene de umflare, diminuarea rezistenfelor mecanice si a modulului de elasticitate, cresterea permeabilitifii la apa, fisurarea betonului si pierderi de masa. in decursul inghefului, starea de microfisurare a structurii se accelereazi, scade coeziunea dintre componentele betonului si aderenta dintre piatra de cciment gi agregate. C’nd dezgheyul are loc in api sau chiar numai in condifii de umiditate mai ridicaté, apa pitrunde prin microfisurile apirute in decursul inghefurilor anterioare, amplificand degradarile, ciclurile de inghet-dezghet avand un efect cumulativ. Deteriorarile se manifesta prin fisuri, exfolieri si dislocari in straturi suceesive. Acest proces se manifesti gradat in parte datoritA vitezei de transferare a cdldurii prin beton, in parte din cauza unei cresteri progresive a concentratiei de alcali dizolvafi in apa ined neinghetata si in parte pentru ca punetul de inghefare variazi cu dimensiunea cavititii. Inghetul incepe in cavitifile mai mari gi treptat se extinde la cele mici. Porii de gel sunt prea mici pentru a permite formarea nucleelor de gheatS, totusi apa din gel se deplaseazi spre cavitifile ee contin gheafi. in acest fel creste volumul de gheata si se produce expansiunea (volumul ghetii creste cu aproximativ 9%,[22)). Rezistenta betonului la inghet-dezghe} depinde in primul rand de gradul de saturatie $i structura porilor pastei de ciment. Betonul uscat mu este afectat, iar sub o anumiti valoare criticd a saturatici, betonul devine foarte rezistent la inghet. Sarea absorbiti la fafa betonului 445 nastere Ia o presiune osmotic’ ridicata care face ca apa si se deplaseze spre zona cea mai rece. 10.3. Actiunea vantului gi zipezii Vantul produce avarii in primul rind la constructiile sensibile Ia acfiunea vantultt (turnuri, acoperiguri ugoare etc.). Pentru clidirile cu acoperis sarpanti amulgerile sau deplasisile acoperigului se datoreaza ancoririi insuficiente si efectelor locale produse Ia margini. fn acest caz, ridicarea acoperigului se produce in colful cel mai solicitat dupa care, presiunea avantului actioneazi sub suprafafa acestuia, addugandu-se efectului de suctiune. Aceste efecte se repercuteazii mai puin (accidental) asupra structurii de rezistenti.88 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR fn ceea ce priveste avariile produse de cdtre vant structurilor de rezistenta este celebru cazul prabusirii celor trei turnuri de ricire de la Ferrybridge (Anglia). Caderile masive de zipadi in anumite ierni (de exemplu, in anul 1954 in tara noastri) si acumularea zapezii datorita actiunii vantului pot produce avarii la sarpante, acoperisuri usoare, existand pericolul aparitiei unor degradiri si la clementele structurale supraincarcate [63].Acfiuni cu caracter exceptional 89 11. Actiuni cu caracter exceptional 11.1. Actiunea cutremurelor Avand in vedere caracterul aleatoriu al actiunii cutremurelor din punct de vedere al intensitatii, directici, arici de cuprindere, caracteristicilor dinamice, se admite ca la cutremure de anumite intensititi cladirile si sufere degradari [31]. Degradarile datorate seismului pot fi catalogate astfel: - degradiri previzibile, acceptate din proiectare, pe criterii economice, de a se produce laelemente nestructurale sau la elemente structurale dar fri a le afecta siguranta; ~ degradari si avarii neasteptate, care in cazul unei proiectiri, executii si exploatiri corecte a clidirii se datoreaz miscarii seismice de intensitate neobisnuit’; = degradari care se datoreazi in cea mai mare masura deficienfelor de proiectare, execufie sau exploatare si nu caracteristicilor cutremurului propriu-zis; aceste deficienfe pot proveni la rindul lor din dou surse: (j) stadiul relativ limitat al cunostinjelor ingineresti asupra acfiunii cutremurelor si al comportirii structurilor, si (i) neglijentei, erorilor, gafélor, ete. Indiferent insi de cauza degradarilor, acestea se manifesta sub aceleasi forme, mergind de la fisuri si pana la sffiramari ale betonului si ruperi de armaturi. in monografia [35], pe baza observatiilor efectuate dupa cutremurul din 4 martie 1977, sunt prezentate modurile caracteristice de degradare si avariere a constructiilor pe categorii de structuri. Blocurile de locuinfe din cadre din beton armat suferd avarii caracterizate prin: - Ja stalpi (fig. 11.30.a): fisuri si chiar crapaturi ale betonului, de regula la stalpii marginali si de colf, avand orientari inclinate si adesea cu dislocari mari de beton (din actiunea fortei tiietoare); striviri ale betonului in special la unul din capetele stilpului, la nivelul parterului sau la etajul I, asociate uneori cu forfeciri seeundare si de cele mai multe ori cu flambarea armaturilor longitudinale de rezistenta si de expulzare a betonului pe una sau ambele fefe in sensul de actionare principal’ a cutremurului, mergind pani la ruperea completa a sectiunii de beton si cedarea stilpilor prin actiunea compresiunii asociaté uneori cu incovoiere oblica; - la grinzi (fig. 1.30.b): fisuri in zonele dinspre reazeme, vertiveale, la 45° sau usor variabile si mai apropiate de orizontalé in lungul grinzilor: fisurile au uneori deschideri relativ mici, dar alteori ajung la peste 1 mm; striviri ale betonului comprimat, la fata inferioara a grinzii, spre reazeme, sau chiar in deschidere, uneori cu flambarea armaturii longitudinale; - la plangee: mai rar, fisuri fine sau mergénd pani la 1 mm in plici; de asemenea, au ‘aparut numeroase cripaturi transversale in podestele sau rampele scirilor. in special la schimbarile de directie ale rampelor. ‘Acest mod de degradare a elementelor de constructii (stilpi, grinzi, plansee) este tipic tuturor cladirilor din cadre din beton armat monolit, dar aceste degradari apar la intensitati mai mici ale cutremurelor daci elementele sunt afectate si de procese corosive (foto I-35 si 11.36, obiectivul 66 si foto 11.37 din obiectivul 44 din tabelul IIL.S).90 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR ~ 9 BETONULUT | / ARMATURIT RUPEREA . BETONULUI ETRIERILOR Let CASANTA | | ZOROBIREA CURGEREA BETONULUT / ARMATURIT Na 22 fi | | FISURA (CRAPATUI | NOCULARA IN GRINOA | FISURA_(CRAPATURA) | | TNCLINATA LA 45° | 4, by to by a ed ; G ALE BETONULUI FISURI (ZOROBIRI) ALE BETONULUI Fig, 1.30, Modul de degradare a clementelor la acftunea seismic funetie de efortl 1a stilpi: a - la moment incovoietorsa, - la fort axial; a; - la forfa tdietoare: b- la grinzib, - la moment incovoietor; b, - la forfd taietoare; cla noduri: ¢; - marginale; ¢; - centrale.Acfiuni proprii_constructiilor 91 Foto 11.35. Beton expulzat si armituri Foto 11.36. Armituri flambate in cdmpul flambate la baza unui stilp afectat de stilpului gi beton de acoperire expulzat din coroziune si cutremur (vezi si fig. 11.30.a,) _actiunea cutremurului (vezi si fig. 11.30.03) Foto IL.37. Crapatura diagonala in stalp afectat de cutremur si coroziune (veri si fig. 11.30.43)92 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR La halele industriale parter cu structuri din elemente prefabricate, masa mare concentrati la nivelul acoperigului, a impus structurilor deformatii relativ mari (10... 20 em) care nu s-au putut produce decat prin fisurarea si plastifierea sectiunilor de incastrare a stilpilor (la bazi, la varf grinzile find prinse articulat de stalpi). Se remarc& de asemenea, c& pardoselile sau alte platforme dispuse deasupra nivelului de incastrare a stilpului in fundatie au limitat deplasirile acestuia, rezultind din aceasta degradiri si deasupra punctului de ‘incastrare. Insuficienta ancorare a grinzilor pe capul stilpilor in ceea ce priveste hingimea de rezemare, cordoanele de sudura si ancorarea plicufelor in elemente (stilp si respectiv grind) a dus chiar la smulgerea grinzilor de pe stilpi. La structurile din diagrame monolite avariile caracteristice sunt (fig. 11.31): ~/avariislarbuiandrugirmergind de la fisuri pana la ruperi, aparute mai ales la primele niveluri, dar uneori extinse pe intreaga indljime a cladirii: cele mai freevente sunt fisurile inclinate intr-un sens sau ambele sensuri (in X) provocate de forfa taietoare, find semnalate insi si fisuri verticale, sau orizontale si chiar trasee arbitrare; foarte multe fisuri din buiandrugi continua in dala planseelor cu care conluereaza, in special la casa scdrilor. unde diaftagmele orizontale sunt slabite si suprasolicitate (buiandrugii sunt primele elemente care se degradeaza la diafragmele cu goluri, acestea fiind supuse unor solicitari deosebit de dure la forja taietoare); - avarii la diafragmele pline (sau la spaletii diafragmelor cu goluri), constand in ruperi casante in zona comprimati de la capetele diafragmelor (cu sau fir bulbi marginali), mai ales in zona inferioara (la parter) caracterizate prin zdrobirea si expulzarea betonului, flambarea armaturilor longitudinale si uneori desfacerea celor transversale; fisurarea multipli diafragmelor pe mai multe etaje incepind cu fisuri abia perceptibile si mergind pan’ la cripituri de 2...3 mm, cu direetie preferential oblicd (din forfa tiietoare) dar si orizontale (in zonele de intrerupere a betonului) si verticale (la intersectia diafragmelor perpendiculare; fisuri pe conturul plangeelor la clidirile executate din cofraje glisante, in zonele de rezemare. La cladirile din panouri mari, avariile produse de cutrermur sunt mai reduse si aparent {firi importanfi gi constau in general, din fisuri in zonele de monolitizare dintre panouri (mai ales la cele cu imbinirile realizate la colfuri), la intersectiile peretilor, ca si la rosturile de rezemare a panourilor de plangeu pe cele de pereti. Unele din aceste fisuri au existat gi inainte Fig. 11.31. Modul de degradare a diafragmelor pline si a buiandrugilorAcfiuni cu caracter exceptional _93 de cutremur (foto 11.38, obiectivul 67 din tabelul III.5) avand insd o deschidere foarte micd (datorate contractiei betonului din monolitizare). Foto 11.38. Fisuri inclinate in pereti prefabricafi si fisuri la monolitizari. Este de remarcat 4 fisurile apirute la cutremur in imbiniri, chiar dacé aparent, pe moment, nu afecteazi siguranja construcfiei, in timp, datoriti fenomenelor de coroziune a armaturii din imbindri (de fapt singura legatura dintre panourile mari), pot diminua semnificativ siguranfa constructici. Sondaje efectuate la astfel de cladiri (neafectate si de cutremur) au aritat c4 dupa 6 ani de exploatare armaturile pierd prin ruginire circa 3% din sectiune iar dup& 10 ani circa 10% [65].Desi imbinarile au disipat in oareacare masura energia seismica, mu au putut impiedica fisurarea panourilor si in cimp. 11.2. Cedari ale terenului Deformatiile terenului (tasiri sau umflari) sub constructii provoac’ in structurile acestora degradiri de tip fisuri, crpaturi, dislocari ale betonului, ruperi de elemente, functie de intensitatea efortului indus de deplasirile suferite de structura (fig. 11.32. [66]). in mod normal astfel de fenomene sunt prevenite prin masuri de imbundtitire a terenului de fundare,94 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIULOR prin prevederea unui sistem de fndare adecvat si adoptarea unui sistem structural capabil de a prelua aceste deplasiri. | @)STRUCTURA IN CA> b)STRUCTURA IN | ORE MONOLITE (con- CADRE PREFABRI- | finuitcte totala in CATE (noduri rticu-| rneduri) SI FUNOAT!I late) SI. FUNDATII ZOLATE SUB STLPL IZOLATE SUB STILPI 4) ARTICULATIILE by) NU SE PRODUC PLASTICE APAR IN AVARIT DIN TASARI GRINDA, MAI PUTIN. INEGALE RIGIOA “DECIT STILPI. ARTICULATIILE bg) OEPLASARILE PLASTICE APAR IN FUNDATIILOR RIGIDE STILPII_MAl PUTIN. NU. PRODUC AVARIL RIGIZI DECIT GRINDA. IN STRUCTURA. = zr Fig, 11.32. Degradari caracteristice la structuri din cadre din tasarea terenului de fundare Deformatiile terenului pot fi provocate si de infiltrafiile de substanfe agresive sub fundafii (vezi foto I.40, obiectivul 7 din tabelul TLS). Tasarile terenului provoacd in structurile cu noduri de continuitate totalé degradari de tip fisuri si crépaturi (foto 11.39, obiectivul 7 din tabelul ILS). fisuri a) Diafragme cu goluri b) Diafragme pline Fig. 1133. Degradari caracteristice la structuri din diafragme din tasarea terenului de fundareActiuni cu caracter exceptional 95 Foto 11.40. Fundatia stalpului din foto II.38 sub care terenul de fundare a tasat datoriti infiltratiilor de substante agresive. Dar gi la structurile cu noduri articulate cum sunt halele parter, pot apirea degradari localizate la noduri (crapaturi, foto 11.41, obiectivul 65 din tabelul II1.5), uneori fiind afectate si grinzile (foto 11.42, grinzile canal fisurate datorita efectului de torsiune produs de rotirea capatului stalpului, la acelasi obiectiv din foto I1.41).96 _ MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTILOR Foto I1.42. Fisuri intre golurile grinzii canal torsionate datoriti deplasirii si rotirii stilpului (acelasi din foro 141) Alunecarile de teren provoacd avarii ale constructiilor care de cele mai multe ori sunt foarte grave (fracturi i pribugiri ale elementelor de constructii). Daci constructiile mu-si pierd stabilitatea iar lunecdrile terenului pot fi stopate, se justific’ repararea acestor construcfii (foto 11.43, Motelul Cristina, Bicaz)Actiuni cu caracter exceptional 97 Foto 143. Avarii la 0 constructie datorate alunecdrii terenului 11.3. Actiunea incendiilor Betonul fiind un material incombustibil, elementele manifesta stabilitate in contact cu focul pe diferite intervale de timp relativ indelungate. Structura bet@niulti/sifers deteriorari cu att mai grave ¢u ct temperatura este mai ridicat iar durata de expunere mai mate [16]. Focul determin’ diferenfe mari de temperatura dintre straturile betonului, cele de la suprafata tinzind si se desprind’. Este stimulati de asemenea, fisurarea la imbinari, in portiunile mai putin compacte din beton si in planul barelor de armatura. Cand vine in contact cu focul, armitura conduce cildura mai bine gi accelereaza degradarea [22]. Efectele cresterii temperaturii asupra betonului sunt nedusewsiinegale pani la dar peste 300° are loc o reducere semnificativa a rezistentei acestuia (fig. 11.33). La temperaturi ridicate de scurti durati (aproximativ 0 ord), betonul sufera deteriorari reduse iar in timp structura se reface. Degradarea are loc prin deshidratarea pietrei de ciment (gelul hidrosilicic), producindu-se in prima faz o dilatare a pietrei de ciment (pnd la +45°C) dupa care are loc 0 contractie putenicd, proportional cu cresterea temperaturii. in aceste conditii betonul fisureaza. in manifestarea contractiei, un aport important il are si deshidratarea hidroxidului de calciu. Ulterior, cdnd temperatura revine la normal, rehidratarea oxidului de calciu este insofiti de o crestere insemnati de volum, agravand astfel deteriorarea [16]. Incendiile, atat la clidirile de locuit edt si la cele industriale sunt mai numeroase decit s-ar crede (in Franfa, de exemplu, in fiecare an sunt aproximativ 12000 de incendii in locuinte, find afectate aproximativ 4.500 de cladiri [39)). Degradarile produse de incendii sunt variate din punctul de vedere al gravitatii, mergind de la exfolieri superficiale, pind la pribusiri de elemente (foto Il44, Depozit Podoleni, obiectiv expertizat de prof. dr. ing. A. Mibul).98 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTIILOR 3 8 S 5 in procente dn voloorea [Bolas Sciabarle cued a Rez sou Rosu (a ane. 7m 20 ODOC Lo Temperatura, °C Rezistenta Fig. I1.34. Scdderea rezistenjei la compresiune a betonului inedlzit Foto II.44, Degradarea elementelor din beton armat Ia actiunea focului 11.4. Actiunea exploziilor Exploziile provoacd avarii de gravititi diferite (de la fisuri pind la distrugeri totale) la clementele de constructii functie de intensitatea gocului, distanta pin’ la epicentrul actiunii existenfa elementelor de amortizare, etc.Acfiuni cu caracter exceptional _99 In foto 11.45 5i IL.46 sunt prezentate avariile produse la perefii unui bloc de locuinte, respectiv la planseul aceluiasi obiectiv, de o explozie a unei butelii de aragaz (obiectiv expertizat de prof. dr. ing. A. Mibu!) Foto IL45. Expulzarea peretilor la un Foto 11.46.Avarierea planseului datorita apartament datoriti unei explozii, unei explozii (la acelagi obiectiv).100 MODUL DE DEGRADARE AL CONSTRUCTHLOR 12. Actiuni proprii constructiilor Greutatea proprie a clementelor si constructiilor precum si ineirearea util practic nu trebuie si produc’ degradari decat daci respectivele elemente si structuri au fost gresit dimensionate gi executate sau au fost incdrcate peste valorile considerate in calcule. jn cazul in care elementele supraincareate (din greutate proprie si incdrcari utile) au capacitatea portanti diminuati si din alte cauze cum ar fi coroziunea armaturilor, acestea se degradeaza prin fisurare (foto 11.47, obiectivul 38 din tabelul II1.5) sau chiar se prabusesc (foto 11.48, obiectivul 89 din tabelul ILS). Foto IL.47. Fisurarea unui plangeu (placa si grinzi) datorité supraincdrearii si degradirii prin coroziune a armiturilor © alta actiune permanenti, proprie elementelor este cea dati de forta de precomprimare. Degradarile datorate acesteia sunt de tip fisuri care pot aparea la fibra superioara si/sau la racordarile dintre inima si talpa inferioard atunci cand transferul se efectteaz prematur, forta de precomprimare are valori superioare celei considerate in calcule sau betonul prezinti defecte de tumare. Aceste degradiri apar de regulé la executia clementului prefabricat. Trebuie de asemenea menfionate degradarile si avariile elementelor, sub greutate proprie atunci cénd sunt decofrate si supuse prematur la efort [67].Actiuni proprii constructiilor_101 Foto 11.48. Element prabusit din greutate proprie datoriti coroziunii totale a armaturiiCAPITOLUL IT STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR 1. Stadiul actual Studiul cazurilor de degradari si avarii la constructii este important deoarece concluziile extrase din astfel de studi conduc Ia perfectionarea continua a proceselor de conceptie, proiectare, executie si exploatare a constructiilor (vezi figura IV.1). jin vederea stabilirii acestei relatii de feet-back, de studiul si difuzarea cazurilor de degradari si avarii in farile dezvoltate tehnologic se ocupa institutii, servieii sau comitete specializate (de exemplu, in Anglia astfel de studii au fost efectuate de Building Research Establishment - BRE, in SUA de ACI Committee 348, in Franta de Bureau Securitas, Socotee etc.). In Romania nu a existat o preocupare sistematicd in domeniu din partea vreunui organism specializat, degradarea constructiilor fiind abordati in cadrul altor teme, cum ar fi de exemplu, reabilitarea constructiilor. in acest context, incepand cu anul 1983 s-au initiat de cétre IPCT Bucuresti mai multe cercetiri privind solufii de reabilitare a elementelor de constructie ce compun halele industriale parter, cercetari care au demarat prin studiul degradarilor la astfel de clidiri, identificarea cauzelor si depistarea eventualelor necesititi de reconstructic. Contributia noastra la investigarea si evaluarea degradarilor, precum si mai departe la proiectarea si omologarea experimentala a solutiilor de reabilitare, in corelare cu natura si amploarea degradirilor, a fost multiplé (vezi lucrarile 1... 15 din anexa A), coneretizandu-se si in publicarea mai multor articole in fara (vezi §2.1) si in strdinatate [7] [10]. Apoi, IPC Bucuresti a initiat o tema de cercetare privind tehnologiile de reabilitare (anexa A, Iucrarea 16) la care de asemenea am participat. La ICCPDC Bucuresti, in cadrul unor cercetiti privind aplicarea betonului partial precomprimat s-a studiat si problema degradarilor apirute la astfel de elemente exploatate in medii de diferite agresivititi (Iucratile 17 si 18 din anexa A). La INCERC Bucuresti, Laboratorul de coroziune, aviind preocupari deosebite privind durabilitatea constructiilor, a inifiat o actiune de investigare a degradirilor la constructii industriale (lucririle 19... 23 din anexa A) acfiune care a fost recent finalizaté prin alcituirea ‘unor cataloage cu fige tehnice privind starea unui mare numar de constructii, fige cuprinzand si un relevant material fotografic. Autorul a fost implicat in aceste studi care au la bazé mai multe zeci de constructii expertizate (pe bazi de contracte, vezi mai departe anexa A) gi ‘urmatite in timp, pe mai multe platforme industriale din fara, cum sunt: lagi, Bacdiu, Suceava, Borzesti, Sivinesti, Piatra Neamt, Maragesti, Botosani, Dej, Braila, Craiova, Roznov. 103104 STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR in prezent, cercetirile de acest fel continud mai ales prin contracte directe cu beneficiari interesafi in a-si salva si conserva fondul construit (vezi contractele din anexa A) si in cadrul unor contracte cu Ministerul invatimantului (Iucrarile 24... 27, anexa A).Referinfe bibliografice 105 2. Referinte bibliografice 2.1. in tara Lucrarea Accidente si avarii construcfii, apdruti in 1980 [39], este singura carte apSruti la noi in fard care sistematizeaza si prezinta cazuri de accidente si avarii in constructii, marea lor majoritate extrase’ din bibliografia striin3, sistematizate dup’ actiunile care le produc si dupi categorii de construcfii. Cateva exemple de degradiri, dar mai putin semnificative, sunt prezentate de acelasi autor in cartea Probleme privind patologia si terapeutica constructiilor (72). © carte mai recent (apiruti in 1987) este cea intitulati Calitatea si siguranja construcfiilor (73] unde sunt prezentate o serie de studii de caz realizate de autori, inclusiv remedierile efectuate, mai ales la constructii metalice (dar gi la alte tipuri), degradarile fiind clasificate functie de etapa in care intervin (proiectare, executie, exploatare). Se mai remarca studiile de amploare, sistematice privind degradarea constructiilor la cutremural din 4 martie 1977, cum este monografia Cutremurul de pimént din Roménia de la 4 martie 1977 [35] si altele. © consistent sursi de documentare (studii de caz, referate generale) o reprezint lucrarile Schimbului de experien{i Comportarea in situ a constructiilor, autorul participind cu lucriri la mai multe editii (referinfele bibliografice [36], [52], [54], [68], [69]). De asemenea, Conferinja de betoane de la Iasi din anul 1984, se remared ca find prima de amploare avind ca tematic durabilitatea construcfiilor fiind si cea care a atras in mod serios atenfia asupra importanfei problemelor privind degradarea si reabilitarea constructiilor, dupa care tematica a fost abordata si la alte conferinfe. Autorul a participat cu mai multe articole din domeniu la aceste conferinte (referintele bibliografice [37], [53], [70] la care se adaugi (61, [18] si (71D. in revista Construcrii, studiile privind degradarea constructiilor sunt mai rar abordate, articolele fiind publicate de specialisti cu preocupiri sistematice in domeniu, dintre care menfionim pe cei de la INCERC Bucuresti [56], [71], [83] de la Facultatea de Constructii din Timisoara [74] si bineinfeles cei de la Facultatea de Constructii din lagi (60), [75]. 2.2. In alte {ari in Franta existi o preocupare sistematicd privind investigarea, inventarierea si publicarea cazurilor semnificative si a concluziilor rezultate din analiza acestora. In acest sens se remarcé monografia Pathologie des constructions on beton armé (92), care se incadreaza intr-un sir de alte lucrari privind patologia fundatiilor, a clidirilor din cérimida, a teraselor, a zidurilor de sprijin etc. in lucrare sunt prezentate studii de caz selectate din analiza a aproape 3000 de dosare de avarii produse intr-o perioadi de circa 20 de ani. Cazurile sunt clasate dup’: erori de concepfie, erori de proiectare (calcul, materiale, lipsa studiilor), erori de executie (dispunerea arméturilor), degradiri rezultind din deformatii excesive, variafii dimensionale, etc. in revista Annales de L'ITBT s-au publicat de asemenea sinteze privind probleme specifice de degradare a construcfiilor, remarcéndu-se cele care trateazi cauzele106 _STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR fizice ale fisuririi constructiilor {77}, sau efectele vantului si zApezii asupra constructiilor [64]. Din literatura de specialitate americana, colectia revistei Concrete International ofer’ mai multe studii de caz, extrem de serios analizate, remarcdndu-se cauzele de degradare prin coroziune Ia construcfii expuse mediului marin, la garaje si cazurile de avarii la actiunea cutremurelor, a inexactitafilor de proiectare si executie, etc. Este de remarcat cvasiinexistenta cazurilor de degradare prin coroziune din industrie, sesizabilé de altfel si in Iucrarile unor conferinfe intemationale de prestigiu pe teme de durabilitate. Multitudinea cercetirilor experimentale, privind degradarea prin coroziune a betonului si a armaturii in beton indie’ {ns faptul cd asemenea probleme existi gi in industrie. 2.3. Date statistice Este interesant a cita cateva date statistice extrase din bibliografia amintit’, remarcdnd apoi deosebirile fata de situatia din fara noastra rezultate in urma analizei prezentate in continuare de autor in §3. ‘Astfel, intr-un studiu realizat in Franfa [76] se precizeaza cd avariile produse din erori de conceptie reprezintl circa 3,5% din cazuri, cele care afecteaza direct stabilitatea general fiind foarte putine (aproximativ 0,7%). ‘Avariile produse datorita erorilor de proiectare reprezinti putin peste 8,5% din total, iar cele datorate montirii defectuoase a elementelor reprezinti circa 2,5%. Degraditile datorate variafiilor dimensionale reprezinté 43,7%, cele mai numeroase dintre acestea fiind localizate la plangee terasi, balcoane, comnise (26,5%). Deficientele de executie reprezinti 15,5% din cazuri (2% in faza de cofrare, 4% la betonare, 7% la armare, 0,5% la decofrare si 1,5% la manevrare). Degradarile din coroziune (beton si armituri) reprezint& 1,5% din total, iar din inghet-dezghet 2,5%, un procent de 2,5% din degradiri find datorat unor cauze diverse. Tabelul 111.2. Distributia cazurilor Tabelul ILI. Distribufia cazu- dupa faza in care influentele nefavo- rilor_dupi_tipul_ de structura rabile_au_fost in SUA, o statistica efectuati de ACI Committee 348 pentru America de Nord {78}, a evidentiat c& 55% din avarii s-au datorat proiectiri, iar restul executici, 58% din acestea find depistate in faza de executie si restul in faza de exploatare. Datele statistice din SUA sunt asemanatoare cu cele rezultate din investigarea a aproximativ 800 de cazuri din Europa occidental [79]. in tabelele IIL.1, HIL.2, UL3 si ILL sunt prezentate cteva din aceste date. Este de remareat faptul c& pagubele in cazurile analizate se ridicd la 40 milioane §, find rinite 592 persoane si 501 ucise.Increderea thai ‘Alegerea unei cat slabe din raiun de economictate Subestmareainfuenjeior Negljents Negi Referinte bibliografice 107108 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR 3. Cazuri studiate de autor {in tabelul IILS este prezentati o sintezi a obiectivelor investigate de autor (pind la 1 ianuarie 1995) pentru care a intocmit, pe bazi de contracte, referate de expertizare (vezi anexa A, lucririle 28...84), comportarea in timp a unora din aceste obiective (14,5%) fiind urmarité periodic. Estimarea ponderii cauzelor ce au produs degradirile relevate in functie de etapa de realizare sau exploatare a construcfiilor s-a efectuat in baza investigatiilor vizuale, a consultirii proiectelor inifisle (cind a fost posibil), a probelor prelevate, a testirilor, sondajelor, a reconstituirii istoricului obiectivului, ete. Neputand fi abordat un sistem riguros de cuantificare a unor mérimi care si caracterizeze cauzele degradarii constructiilor, ponderea cauzelor a fost apreciati tocmai pe baza experienfei acumulate cu ocazia investigarii a peste 100 de obiective. in general, estimarea s-a efectuat comparand situatia existent in teren (a constructiei cat si a modului ei de exploatare) cu regulile generale de realizare si exploatare a ‘unei constructii (cea ce in instructiunile sraine se numeste “good practice”), cu normativele si legile in vigoare, cn proiectul initial. Trebuie mentionat si faptul ca decelarea cauzelor degradarilor dupa fazele in care intervin este dificil de efectuat, efectele fiind de cele mai multe ori cumulate sau catalizate de erori apdrute concomitent in mai multe din fazele “vietii” construct. Analizand statistic cazurile prezentate, se constati c& erorile de conceptie si proiectare ‘ocupa aproximativ aceeasi pondere cu cele de executie, cele intervenite in exploatare fiind mai numeroase. Desi aceasti statisticd are un caracter informativ, ea poate constitui un instrument de lucru din care se pot trage concluzii semnificative, astfel - se observ ci fata de statisticile prezentate in §2.3, in tara noastra sunt preponderente cazurile de degradare datorate exploatirii necorespunzitoare a clidirilor si instalatiilor, diferenja rezultand si din faptul A statisticile strdine se refer’ mai putin la degradirile survenite in unititi industriale; - procentul cazurilor de degradari datorate erorilor in conceptie este mai ridicat fata de cel datorat proiectirii, ce ea ce semnificd faptul 4, in general, desi se respect prevederile normative existente gi se proiecteazi construcfiile cu anumite rezerve de sigurangi, nu exist pregitirea necesari conceperii unor elemente sau structuri functionale pe toati durata de serviciu sau adecvate exploatirii in diferite medii agresive; = daci degradarile provenite din erori de conceptie sunt in parte explicabile prin nivelul cunostinfelor la momentul proiectirii structurii, cele rezultate din executie sunt mai greu de justificat, acestea datordndu-se in primul rnd neglijentei, uneori fiind determinanta si calitatea slab a materialelor (dar in primul rand modul in eare sunt puse in opera); - degradarile rezultate din procesul de exploatare au doui surse si anume: neintrefinerea clidirilor si protectiilor si exploatarea complet neadecvati a instalatiilor din care provin agenfii corozivi ce degradeazi structurile, (acestea din urma datoriti atat neglijenfei cat si a altor cauze, artficiale, nejustficate tehnic). Analizand cazurile prezentate in tabelul ILLS se releva gi urmatoarele aspecte:Cazuri studiate de autor 109 Tabelul IIL, Ponderea cauzelor degraditilor a obiective investigate de autor ‘geavite | Dura do ta | Pode eet aur co vreau | neweatn | | aucoemat dade % m Tota | (crear | fie pone beer ot etectra | “cope | “pial covet _| ivectpae | con- | Prove-| Exe | Epon corsa | ""tan) | copie | we | cupo | two a 7 Zz a TEC ee FSS sdsdivensonare 1 fectedpicn sn | oapt | mate | 0 | 20 | a | ws | 15 [oa crctit at (oid decree [degradare tocala foarte | 2 frcdwseic: — [rape | modo | 10 | w | 1 | w | 0 [mamonios sd ne) fee rose suifat de amonia Ti r so pee rent sa deoacta a |Scisatcae | bapet.| fuse | 1 | 0 | wo | » | 0 rad ate 4 [rawuscoe [vapor] atcrso | 12 | 0 | 10 | > | 40 |rooedepanevoer mal copa ab 5. | dopost apo] cumese | 13 | — | 2 | = | © ftmrsutoce ett cr) slat de ammonia «|e oa | puomca | 8 | — | a | 20 | 24 |pamo sedate too Rtmotwaer | menor | fase fey | snort = aT Tape 7 [rampricte | va | wumwe | © | ~ | a | a | 50 [toon enon | ‘Se aca oT ta fest tour «| sepa capa] wuts | ¢ | 0 | 2 | 2 | 2 |towiaoy arrosn my feat) Faeroe any a [aassponce | sa. [rmedocoutat| 10 | — | — | 10 | 9 [émgdae tcatiao onct_| Sooners rece oat a pot] Sa a | TO ‘oan | saa 11 frwenaisy | na | sma | 2s | ao | 2m | 20 | — |resemnitcatie, eno | quia echatbare ncn Tee Sere ages 12 [nde v | vapee | ‘oor | ts | o> | w | ~ | 2 lemaoverme |” | cater eonzy 1S |Fadroxtamine (1) | ba medie ED Es 0 | "50 | degrada locale grave renott_| hand toon) 4 [lacama lv (61) _| ba. pref ‘slaba Ea = = 0 "90 _ [degrada din incendi 15 fabsecmnsa [be | pana} 10} a] =] 70sec puiorica [SStowmni | mono | (ond auc) bos corn TOC 18 [ment ba | pumice | 2 | — | 10 | 2 | 60 |oeraoteam crnot_| id utr fein) Tae | ef aaa | gaa rronat_| ex crams Scherr a ae fra 18 [rsoreadecors | va | sade | 18 | 20 | 2 | 20 | 40. |oerctttn nein mont | “Samp | Wp earearnare [oa pet} ead] TE 00] aa poe ni 20 [tum race ba. Tepe wo = 0 oy —— [Beton perforat wonctt | ota) ctu)110 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR a 7 z z z S[ey7 z abe 21/009 dean be | (mediy 10 — | 0 | 9 | — |rsutvertcale rmoneit_ | industt) ‘wedke egradar ore 22 |restacade ba prt} (meds | 10.25 | 25 | 25 | 25 | 25 [items tno industri) | paar Hy ba] medie 7 TO [10 |_| 40 | ogra iocate rave rmoncit | (act) a plangoe TM Baba 24 |alé watament slobe eorodar supertciale secunder bapret | tixitde | 20 wo} ow] — | 42967) carbon) hala aioior 1TH | ba [dozaicalear ole 25 [font vecho rmonolt | neagresiv | 40 % | 5 octane ole (70) (67) (108) erent, fut tn nour 2 [halt docapare 70)] ba. pro | patric w Bw | |B | 30 | dear octets (ocii) lacopery BF [halt neuvakzare | Ba: prot | sab (aca) | 2 Tai ogra aparoi oy [ead cones ba | veagree | 10 a termica 4) | monoit (ELC. Baku 29 | cid osirc a) 10 — |e | 10 | 10 |peui din contacto corp macinare_|_monoit eoreaan 3% |-copfivaer | bapret. | puemica | 10 | 2 | 2 | 2 | 40 |(oto1Lt4), locale concentrate (oc arte grave baza st, (to 1.17 1.18) Tia donors Nizar (4) 31 [hala bp.pret | soba 6 ~ | = | 40 | 60 Jina sub pardosot eoiitate) 3 | aecanteare ba [edie (sca | 18 ar monolit 3S | FarizanatBacba | ba pret | —neogreaiy 7 =| = 18 | resi rasare 8) POBKC Back 34 | cop flo ba | neagresiv | 50 2 | 2 | 2 | 25 |subdmensionare, monet modican funcinale [cap cade ba | weogeay | 3 B_| |B] 2_|peomete nerequata monet ig.) a a a monet to 1132) Taiea Bans 37 |-maginie 1.2.4 | osrimida | neagresiv | 60 — | = | & | 50 moda sunctionale 9) (rite) uteri aii tna, 38 |-masina7 74) | (exis 8 2 | a | aw | o generale rmonolt | uit) foto 1.47) conoid neadocvate Pater 29 | tre 176) ba | (axi © — | 10 | 30 | 60 |deoradtitocale rmonoit_| ita) imoaiicar 40 |-aire 2076) ba | putemica | 50 wm | ~ | 2 | 2 |erom) rmoneit | "(acti grad ita) foto t5) Pulornic 41 |-aiee 376) ba | "Cacit, 6 — | 10 | 90 | 60 |deoratari gneraizate sronoit_ | uriitate) carte grave [iF Suceava 42 |-baiadofiare | be. pret |medo(sutan)| 1.3 | 20 | 25 | 20 | 35 |dogrdrtoale (29) (100) (102) extra (01.15)Cazuri studiate de autor 111 7 7 z 3 z SpseTTpsy 3 B [arrioob ta | ba pet | modo] 1.3] ao] 1s | a0 | 38 | degradiTocaie 2) (unitate) a aa} Ba pot | mode fest) | 2 [=o pardosah WS | Boe mate (44) | Bp pee | sie or Rasare pore neporianp (unit) ede 48 |-ambu ba pret. | (cor, zw | = | 2 | 2 | 00 degrada generac iat) mode red pout 47 |Blocuri torino | ba prot |(medispotiay] 1.8 | so | — | so | — |dezacainizas ea, betoane (18) onde a paragutem (66) | _menokt CH. Mardpost 49 |-ceicase ee) | ba | noagesie | -75 | 25 | 25 | 25 | 25 [bet dezseatnizat rmonoit_| uric) (ot 1.2.13) ogra ocale 0 |-sounogen 40) | ziti | neagresiv | -e0_ | 20 | 20 | — | — |schiberuncone! [St JVanatFocgon| ba. —[~ natal =] ati fori ba 5) monolt luca |coutNogrene [ba | — nara =e} abat cenit en ero reve Ar 53 | pavitoni 40) |basizia.| neagresv | 27 | — | — | 50 | 50 |dogradiitcale (10 133) [-paven a) [ba Wak | agen | 27] =|] 20 |_| dered nie supercale [-aiotormecane | ba | veagreay ] 31 | 100 =] fetibare tiny 4s) enott {4 nian | -hald carancore | ba. | veagrea | 31} =| =| _— | 100 | depts capaciate 46) monet pod tant ina paiome 57 |-soofazincare | bp. prot | ageesiv 6 | a | 2 | 25 | 25 |dgrasa toca 43) (oct) ow 3) crs ag 58 | tum co (50) sede va, | ‘(ape ss | = | = | 100 | = |e exter rmoncit_| dedurzata) WH [epre DaTz—] ba prot] neagresv | 5 a chesoene [Depo Manta: | —ailare | neagies | 100] 50 | "3 | ata Taneponal> fe) BTTORCUMT lag —| bar] resarean | 0] 60 Bare cape 31) ones pod rant SVN aR a ico) _|_ monet Eslocade Baza aopare pebarie, 63 {35 rrotal_| _ natrl wo | wm | = | — | 0 Jovi cock. tas | Egat Niropote] lem] — natal [100] ———] =| _— | |e unejonaie (35) |] Tons Tag 5 tala vopstore | ba.pret | pumice | 25 | 10 | — | 10 | 00 |tasansiseut in gin ye) (oc (foo 4 gi t42) ia) - pospodiia de aorsch sonar ae 8 Japa (73) 62) ba (ope wm | = | 1 | 4s | 45 farnatrior rmonoit_| dedurzte) {ote 135g .38) Carin COS Tag tenerife of lanes) papret. | nearesv | 15 | 2 | 2 | a | — |toou39 mosicare funcional icine Tar 8 |-haldrottne pa | neagev | co | 20 | 2 | 20 | 20 |moditr tncfonae iy monokt _| ton dezaealnzat iM Pasteur Fl 2 fins (009166) | soto | nar | 80 | 10 | 20 | 20 | 20 [omar foun itr112. STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. a 7 z z z Sets ys z Parag 70 |-nalaprouerts | ba prot. | neagresiy | 24 x | 20 | 30 | 10 |mexiicar tnctonale Imeca rice (61) PECO fag 71 |: pavon admis | ide | natural wv | 0 | @ | - modi uncjonale svat (8) TE] doponk agi TO)_| bra pret | —noogreete_| 9 [fora corn 73 | deport Pagcant | ba | neagresiv [10 | _— | — | 90 | 0 |arndts cordate si Red (79) | monott ttt 31) Fa] opoxt Wars metal | neagreas [TO] — | — | 80 | 80 |mociioan ncfonsle 1a, 75 | canine Paycart | ba. | — natal T 10] ar tances (en, moneit [7AM Vanka )| Bp. pret | eemeen | 5 STS ire tren chescare 7 Vast [ba prot | poe 10 [| [90am coro [Barecs CFS Vast cura de pode ze lan smetat_| natura = = | 5 | — | w |cerare acopers CFA Bale inst ACMC (58) 79 fetal prosicte | be. | modus te | = | — | 5 | 50 |seoracat supertcisle monolit_| (ci suf) 8 | depose wp pret | neogreey | 18] 6] —— | —80_[ — | chesoane cu deforma nie Fabre WSO, 68) T 21 |-depoxitsut | bp.pret | agresiv ro | a | 2 | 2 | 25 |cooradse gneratzate (oc ute) oto 1.13) 2 [-waaapa 50; | ba poterica [10 = |sseradir generate fete rmonest_| (ocd suite) Expaares rrineré Tita 3 |sstape ardere | ba. | soba 10 | — | 2 | @ | 20. |ooton supericia eta smeneit_| (ocd sure) | |dezaicairizat “alae rode rica 84 |11580. bapret |(odsutrey| 10 | 20 | 20 | 20 | 40 _|dogradsiloate | vantesobre [ba | natural 10 =] 80} = 80 | aaracrt rave minerou ene love repetato CP.CH Boros 98 |-clocvotzncu | ba.pret.| putemica | 21 7 | — | = | 20 |eomenie foarte mercur (88) (aor) putomic dogradate (to 2, 8) aT | aon de ba] poms [2200 degra grave famonis (57) | monoit | (corsa de (tot. 10) ‘amoni) | SE paso | ba | pemes | [320 | 50 [cea rave rmoneit_| "(cen cogradin goveraaale 00 |-restcede paprt | puemica | 5.20 | 30 | 30 | 90 | 10 [inate a consoidart (or su) _| ft 71.10) Tc: Roman 90 |- "hala veche ba | reogesv | 25 | — | — | 50 | 50 [betondezaicanizat monolt rename bp pret | reagresi [to [= [100 | aera sporti TM Botopan=~ dogradée locale 62 |decapare bp.pret | meio acu)| 20 | a0 | — | 20 | 40 Jacopars si generate ta pardoset Fram gronaare ialerie deoracar rave 3 |Roznov va | zotat do | 25 — | = | 20 | m0 Jpanges rmonoit_| “emoni) Tam ranare ules [deoredi grave tare 4 [Craiova (63) be | azotat aw | - | = | | @ |toonzn2y smonott_ | _smonis) Tia Vama Poa pret] slabs rr a (iit) ince dn BCACazuri studiate de autor 113 3 7 Teer 3 Sa Oona Da oe | macrre wo | — | = | x | se |eegracas gneratete (toto 11.5) oT aaa a a gener to (18) apes eae I er re fprendcne 00 |-eieato 1 | | = | = Fae preter pro. fel ato (125) Sai Coca EH 100 | paerrwce 20 = | | 0a Soper a a 101 |-expeatre — | = | = | wm | |eetnordn ton {toe [ae aia nor or Saad gore Saag Ooe (7795) 103 | Sant oa | pons | 2 | 10 | 2 | 20 | 40. |tegiamanns onc ars) ects OF eae Sa pene | a] a ar pS mencit_| gt la) ceroet 01.8) TOE [DapaarUReRT | ba. | raked -| acct (0 once termes bork 5 cata Os | sens | ranean Bere Or [ar ce BO | ae—| “aed [0] org 05 Seok tal aes | take | SEs eras) io. .2 70 [Sots — | ae | aaeer —] h [Manzatesti (83) TiO [Biserica din Red | zidarie natural ze = = S —— fiasai, crapatan ‘nts Tora tie as as ss ooieorve Spor ED Tare Tae | sos ee ¥) obiective investigate, pentru care s-au intocmit de clire autor fige tehice de observatie. = construcfii realizate chiar foarte recent (5...15 ani) au atins un nivel de degradare foarte ridicat (obiectivele 6, 86, 99, ... din tabelul ILS), unele fiind in pericol iminent de pribusire iar altele find scoase deja din functiune (in general durata de serviciu normati a unei construcfii industriale exploatati in medii agresive nu poate depisi 50 de ani, pe parcursul cérora si se execute trei reparafii capitale); - la cvasitotalitatea clidirilor nu se efectueazi intretinerea si reparatiile curente, iar reparafiile capitale se rezumé la reparafii de suprafafi fird a elimina focarele de degradare ce au fost initiate in structura din indiferent ce cauze; - la proiectarea cladirilor mu s-a prevazut ca fluxurile telmologice se vor modifica de mai multe ori pe durata de serviciu normati a cladirii si chiar pe durata dintre dowd reparatii capitale, necesitind in prezent interventii grele la structura de rezistenti (obiectivele 11, 17, 34, 38, 50, 60, ... din tabelul IIL.S); ~ in majoritatea cazurilor, agresivititile mediului interior gi exterior tehnologic in care sunt exploatate clidirile, depiigese cu valori importante parametrii initiali luati in calculele de proiectare (problema generalé, vezi cap. I); = se semnaleaza degradiri locale foarte grave datorate unor erori sau neglijenfe care afecteazi esenfial structura sau elementele de rezistenti (obiectivele 2, 49, 59, 76, ... din tabelul IIL5);114. STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR - la constructiile mai vechi, ponderea o au degradarile provenite dintr-o conceptie si proiectare neadeevate (explicabile intr-o anumiti misurd, obiectivele 25, 35, 37, 40... din tabelul IIL.5) mai grav fiind faptul c& aceleasi observatii se pot face si pentru constructii mai recente; ~ in prezent, condifiile de exploatare ca si cauzi a degradarii constructiilor tind si devini preponderente fiind urmate de lipsa de responsabilitate in ceea ce priveste calitatea executici. in continuare, concluziile expuse se vor exemplifica prin studi de caz semnificative.Exemplificdri_115 4. Exemplificdri 4.1. Degradari rezultate din conceptia constructiilor in aceasta categorie se includ si “degradarile iniiale” (vezi cap.I, §1 gi fig. 1.1), cele cu care constructia “pageste in viafa” si care, pe durata de srviciu, impiedici desfisurarea functiunii [80] si/sau favorizeazi degradarile produse de actiunile exterioare [81] Modificirile in functionalul clidirilor sunt generate de evolutia in timp a cerinfelor utilizatorului atat la cladiri industriale (obiectivele 11, 17, 37, 38, 40, 50 din tabelul III.S) cat si la cele de locuit (obiectivele 67, 75 din tabelul IIIS) sau cu alte destinatii (obiectivele 71, 106). Rezulté astfel necesara, datoriti modernizarii fluxurilor tehnologice, adaptarea corespunzitoare a clidirilor industriale, Ia cele de locuit adaptarile impunandu-se odaté cu cresterea cerintelor de confort [80]. Un exemplu edificator il constitue cladirea instalatici de albire (corpul 2) de la S.C. Letea $.A. Bacdu, constructie realizati inainte de rizboi (obiectivul 40, tabelul III.5) la care ulterior s-a climinat cite un stalp de la etaj introducindu-se o grinda jug longitudinali in locul reazemului eliminat al grinzii principale transversale (foto III.1). Foto IIL.1. Modificiri funcfionale realizate prin eliminarea unor stalpi. La clidirile de locuit, cele mai frecvente modificari functionale constau in crearea de goluri pentru usi in vederea reamenajarii spatiului, in special la blocurile din diafragme de tip celular, cu funcfiune inchisé (obiectivele 67 si 75, tabelul IIL.5). Aceste modificari implic& {nsd si luarea unor misuri de refacere a capacititii portante a diafragmelor (vezi lucrarea 93 din anexa A). Aceleasi modificiri se remarca si 1a constructii cu alte destinafii cum ar fi pavilioane administrative (obiectivele 60, 71 din tabelul I1I.5) sau magazine.116 _STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTULOR Modificari ale incrcdrilor rezultate in urma inlocuirii fluxurilor tehnologice sau a schimbarii destinatiei, caz in care structurile necesita reverificdri si eventual consolidari. Cele ‘mai des intalnite cazuri sunt cele in care se modifica capacitatea sau pozitia podului rulant (obicctivele 55, 61, 68 din tabelul IIS). Structurile neadecvate preluirii incdredrilor exterioare (in special scismice) reprezinti un segment important intre structurile care au suferit degradari iar unele chiar avarii sau prabusiri. In acest sens se evidentiazii clidirile vechi cu forme neregulate in plan gi pe inaljime ca si in ceea ce priveste dispunerea clementelor structurale (stalpi, grinzi) (obiectivele 35, 40, 41, 69 din tabelul III.5). Acestea au suferit avarii la cutremure repetate, de multe ori accentuate de procese corozive si/sau modificari functionale ulterioare (fig. 11.1). Dn sD sO 109 rn s00 ED 10 © 1m O® so @ su _® — Tt T ‘ — 1 + 7 cea T — A + oo ES <8 : i ni 3 | Pre vz pransey inrestare cu vce \ sont. 1 ie SEU PENE Te ZONE DE PLANSEU PENETRATE DE 8 + aoe - Fig. ILI. Structura ctajata cu dispunere neregulata a stilpilor si grinzilor, afectaté si de procese de coroziune (vezi foto I1.32) Un caz aparte il reprezinta bisericile cu forma trilobati in plan (obiectivele 108, 109 din tabelul IILS) care, neavind nici elemente de rigidizare in peretii din zidérie sufera degradari caracteristice la actiunea cutremurelor, degradari sub forma de fisuri si cr&paturi la abside, turle etc. (fig. IIL.2 [87)). Structurile neadecvate condifillor de exploatare sunt cele care, exploatate in condiii de mediu cu agresivitate puternicd, nu prezinti rezerve de siguranfi acceptabile (obiectivele 22, 86, 89, 99 din tabelul III.5). Intre acestea se evidentiaza hala care adiposteste instalafia de electroliza cu mercur de la C.P. Borzesti (obiectivul 86 din tabelul IIL) realizata cu arce din beton armat exploatate intr-un mediu foarte puternic coroziv (vezi foto I11.2).Exemplificdri_117 ae eet Psu mre Thalia Tea (Suet aswoomd Fig.III.2. Degradari caracteristice la biserici cu forma de cruce in plan gi turle118 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR Foto H11.2. Arce cu tirant din beton armat puternic degradate Tirantul din beton armat, Iucrind fisurat, favorizeaz coroziunea armaturii care astfel, nemaifiind inglobata in beton nici macar in zonele de ancorare de Ia capete (foto III.2) poate conduce la pribusirea bruscd a arcului. Totodata, prin coroziunea armaturii din are, se reduce si sectiunea de beton comprimata. Consolidarile pot constitui la rindul lor 0 cauzi a producerii degradirilor la structuri atunci cénd nu sunt concepute in conformitate cu anumite principii [83]. Astfel, prin consolidare se modificd rigiditatile si schemele statice (obiectivele 34, 38, 39, 40, 49 din tabelul IIL5) ale elementelor si/sau ansamblului structural, avind drept consecinti o redistribuire nefavorabili a eforturilor. De asemenea, greutatea proprie a structurii poate creste astfel incdt si fie necesara si reconsiderarea sistemului de fundare sau cresterea si redistribuirea greutitilor poate conduce la cresterea incdrcarii seismice. La obiectivul 49 (tabelul ITI.5) de exemplu, care reprezinti o hala industriala din cadre principale transversale realizate peste o structuri mai veche din cadre longitudinale (foto IIL3), proiectantul a prevazut consolidarea prin cAmasuire a cadrului vechi (!) pentru ca acesta si constitue un reazem suplimentar pentru cele noi, transversale. Evident e& in acest mod schema staticd a cadrelor noi s-ar fi modificat nefavorabil, conducdnd la eforturi de intindere in sectiuni nearmate corespunzator (centrul grinzilor dublu incastrate). in plus mai trebuie mentionat faptul c terenul sub constructia noud tasind, aceasta a rezemat pe cadrul longitudinal existent, fracturindu-l (vezi foto TIL.3). 4.2. Degradari rezultate din proiectarea constructiilor fn aceasti categorie se pot include constructiile vechi realizate in conformitate cu cunostinfele existente la acea vreme dar si cele realizate mai recent fara a se tine cont de conditiile de agresivitate a mediului.Exemplificiri_ 119 Foto IIL3. Construcfie noua realizata peste una veche Constructiile veehi, proiectate fri a avea la baz cunostinfele si legiferirile de care se dispune in prezent, pe ling’ o conceptie de ansamblu a structurii neadeevata, prezinti si elementele structurale cu aledtuiri care, in prezent, sunt considerate ca neadecvate. Dintre acestea se pot enumera: eins (entra. nisin sp (ioctl 98 din tabelul II1.5) nefiind indesati nici spre reazeme; stalpi cu sectiuni mici si zvelfi te, mare, de exemplu). Structurile sensibile Ia acfiunile corozive sunt mai ales cele prefabricate avind in vedere urmatoarele caracteristici ale acestora: betonul din imbinari este fisurat pe o anumiti adincime la fata prefabricatuh datoriti contractiei (obiectivele 42, 43, 57, 67 din tabelul IIIS) ceea ce favorizeazd coroziunea arméturii atat la structuri exploatate in medii agresive (vezi foto I1.3) cat gi la cele exploatate in mediu natural (vezi foto IL.4); - plicutele metalice ce realizeazi legaturile intre elementele prefabricate (obiectivele 22, 26, 65, 81, 86, tabelul IIL.5) corodeazi mult mai rapid decat elementele [84] periclitind siguranfa construcfiilor; ~ plangeele prefabricate realizate din clemente nervurate au o suprafaja de expunere mare ceea ce favorizeazi coroziunea acestora; - consolele pe care sunt agezate clementele prefabricate sunt de asemenea zone de acunmulare gi stagnare a agentilor corozivi. Elementele de constructii neadecvate exploatirii in medii corozive sunt cele care expun actiunilor agresive o suprafata desfigurati mare, au sectiuni reduse ceea ce nu permite prevederea mai multor armaturi si inglobarea lor corespunzitoare in beton. Este cazul120 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTHLOR 24,79,80, 89,90, 91 din tabelul IIL.S). Este cazul grinzilor cu zAbrele (foto III.4, obiectivul 22 din tabelul IIL.5) si a arcelor cu tirant (vezi foto 11.2). Foto IIL4. Grinzi cu zabrele puternic corodate in mediul industrial Alte elemente neadecvat utilizate sunt cele din beton precomprimat (obiectivele 8, 26, 57, 65, 99 din tabelul IIL.S) a caror armatura aflaté sub tensiune corodeazi mult mai rapid (vezi foto 1.25) putind conduce la cediri bruste ale elementelor. Prevederea unor materiale necorespunzitoare prin proiectare (sau neprevederea lor) este de asemenea o cauzi a degradarilor. Astfel, la constructiile vechi monolite, betonul utilizat era in general de clas inferioara (Bc7.5, Bcl0, obiectivele 17, 25, 55,tabelul IIT.5), la cele mai recent executate remaredndu-se mai ales calitatea slabi a protectiilor. Foto ILS. Camisuieli la partea inferioara a grinzilor distruse prin coroziuneExemplificéri_121 Erorile in proiectarea consolidarilor sunt din pacate la fel de freovente ca i cel proicctarea constructiilor noi (obiectivele 13, 16, 37, 38, 40, 41, 86 din tabelul IIL.5). De exemplu, cdiméguiclile"parfialé’dispuse la partea inferioara a grinzilor unui planseu expus unei puternice agresivitifi s-au degradat foarte repede (in aproximativ 15 ani) datoriti infiltrarii agentului coroziv intre cfimasi si element prin fisurile din contractie si datoriti expandarii in continuare a ruginii in elementele imbracate in beton (foto IIL5, obiectivul 40, tabelul III.5). Aplicarea direct pe elementele infestate (mai ales cu ioni de clor) a cimasuielilor conduce de cele mai multe ori la distrugerea in cel mai scurt timp i a acestora (foto IIL.6, obiectivul 86 din tabelul IIL.5), situatia fiind cu atat mai grava cu cat perseverand in greseala proiectantul prevede inc’ o cimisuiala (foto IIL.7, obiectivul 89 din tabelul ITI.5). Foto IIL6. Cimasuialé la un stalp degradat de actiunea clorului (stanga), fisurati dupa cinci ani de la executie (dreapta) Mult controversata problemi a conectorilor sudati intre armaturi evident c& se rezolva in favoarea celor care sunt impotiva prevederii acestora daca aplicarea conectorilor inseamni practic distrugerea elementului existent (foto IIL8, obiectivul 38 din tabelul IIL5).122. STUDI DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR Foto IIL.7. Cimasuieli executate peste alte cimaguicli Foto IIL8. Element degradat prin aplicarea conectorilor dintre armaturiExemplificiti_ 123 4.3. Degradari rezultate din executia constructiilor ‘Multi vreme constructiile s-au executat fri a se da atentic detaliilor aparent minore dar care, in timp, au catalizat degradarea acestora, Practic nu existi obiectiv la a cirui degradare si nu fi contribuit si constructorul Deficienfele de executie cele mai frecvent intilnite si cu consecinfe grave asupra siguranfei sunt: = greseli de trasare (obiectivele 33, 52 din tabelul IILS) care au drept consecinta imposibilitatea montarii elementelor prefabricate; - strat de acoperire cu beton a armiturilor de grosime insuficienti sau inexistent (foto IIL9, obiectivul 22 din tabelul IIL.5), abatere foarte frecventi si in acelagi timp afectind sential rezistenta la agenfi corozivi a elementelor din beton armat. Foto IIL.9. Armituri neinglobate FotolII.10.Betoane segregate si armaturi in beton, puternic corodate corodate in zona segregati si in afara ei - segregirile in beton favorizeazi coroziunea armaturilor, coroziune care se propagi, incepand din aceste zone, pe toati lungimea lor (foto IlI.10, obiectivul 89 din tabelul IIT.5); se mai mentioneazi faptul cd la decofrare, muchiile vii fisureazi, favorizind de asemenea, coroziunea armaturii. Deficiente de executie a consolidarilor sunt practic aceleasi cu cele de la executia lucrarilor noi dar trebuie mentionat faptul ci de cele mai multe ori consolidarile trebuie124 STUDII DE CAZ PRIVIND DEGRADAREA CONSTRUCTILOR executate sub exploatare cea ce implicd Iuarea unor masuri de indepartare a surselor de coroziune astfel ineat acestea si nu infesteze betonul in stare proaspiti. Un al doilea aspect foarte important este acela c& lucrarile de consolidare nu trebuie intrerupte, existind riscul ca, pe timpul intreruperii, acestea si se degradeze astfel incdt si nu se mai poata relua (foto ILL 11, obiectivul 16 din tabelul IIL). Foto IIL.11.Consolidiri intrerupte, puternic degradate (ansamblu si detaliu) 4.4, Degradari rezultate din exploatarea constructiilor Modul de exploatare a constructiilor conduce la degradarea acestora in dou’ situaii: - exploatarea utilajelor si a instalatiilor se efectueaza astfel incdt substantele agresive deverseazi pe elementele de constructii degradindu-le (foto III.12, obiectivul 7 din tabelul IILS) situatie sesizata la evasitotalitatea obiectivelor industriale expertizate; = elementele de construcfii sunt avariate prin spargeri, loviri, accidentale sau intentionate fir a se fine cont de consecinfele acestora, fenomen sesizat de asemenea la cvasitotalitatea obiectivelor investigate; aceste intervenfii in structur’ pot merge pana la tiierea unor elemente de rezistenta (foto IIL.13, obiectivul 49 din tabelul IIL5). Se semnaleazi freevente cazuri, de dezgoliri sau taieri ale armaturilor (inclusiv a celor pretensionate, obiectivele 59, 76 din tabelul III.5) in vederea prinderii prin suduri a unor instalafi.Exemplificéri_125 Foto II1.12. Planseu puternic degradat prin infiltrarea de substanfe agresive deversate pe pardoseli Foto IIT.13. Grind’ tHiat’ pentru trecerea unei conducteCAPITOLUL V INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 1, Precizari Investigarea constructiilor trebuie si se efectueze la un nivel de complexitate suficient pent a releva corect degradirile aparente si ascunse gi implicit pentru a evalua cu o precizie satisficitaore nivelului de siguranti. in acelasi timp insi amploarea investigatiilor concretizate prin efortul uman depus, mijloacele tebnice gi de calucul utilizate, toate traduse in costuri, trebuie in final sl justifice economic solutia de reabilitare adoptati. Abordarea investigatiilor din punct de vedere al criteriilor de economicitate si siguranfé trebuie priviti sub dou aspecte: (i) cu cat investigatiile sunt mai complexe costul lor este mai ridicat dar, evaluarea nivelului de siguranti fiind mai exacti, este de presupus ca solufia de reabilitare adoptati este cea mai adecvata si deci cea mai eftini inclusiv in perspectiva comportirii in timp; ii) cu cat investigafiile sunt mai superficiale (deci costul lor este mic), evaluarea nivelului de siguranti este mai nesiguri, ceea ce implic’ o solutie de reabilitare mai acoperitoare deci in principiu mai scumpa. Gradul de complexitate al investigatiilor este estimat de citre expert in faza de identificare a degradarilor (cap.IV, § A.3.2.4), decizia de adancire a investigatiilor sau cea prin care acestea se considera suficiente la un moment dat este luati tot de cdtre expert pe parcursul desfaigur’ restora (cap.IV, § A.3.2.5). ‘Complexitatea investigatiilor depinde in principiu de urmatorii factori: = tipul si caracteristicile structurii (0 casa parter din cirdmidi implici evident investigafii mai simple decat o structura etajat din beton armat, de exempt); = natura degradarilor (degradarile de tip fisuri pot fi relevate mai simplu decdt modificarile produse in structura betonului de anumii agenti corozivi, de exemplu); jloacele tehnice la dispozitie, existenta legifersrilor in domeniu si efortul financiar disponibil pentru realizare; - importanfa structurii (din punct de vedere al proceselor ce le adiposteste sau din punct de vedere social, cultural) si implicit nivelul de siguranta impus (evident, alta este complexitatea investigafiilor la un depozit parter si alta la un pod de sosca). Aviind in vedere cele expuse anterior, ca si din motive de sistematizare a nofiunilor, investigatiile s-au considerat ca fiind: 153154_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE + exsitifiaremviziiald) efectuati distinct in procesul de depistare a degradarilor (vezi capitolul IV, § A.3.2.4, § A.3.2.4) si in cel de urmarire a comportirii in timp a constructiei (vezi capitplul IV, § B); (vezi tabelul V.1) sunt cele care nu implicd dotiri cu aparatur’ special putind fi efectuate de 0 persoana instruiti in acest sens, de tipul testarii cu fenoftaleina, sondaje prin spargerea betonului sau ciocdnire, etc.; aceste investigatii simple fac parte din procesul de depistare a degradirilor cat si din cel de urmarire a comportirii in timp a constructiilor (cap.IV §4.6 si 4.8); . sunt cele efectuate de personal specializat utilizand aparatura adecvata (capitolul IV, § A.3.2.5). Investigatile pot fi = in situ, direct pe structura (vezi tabelul V.2) sau pe epruvete expuse in situs + in laborator (vezi tabelul V.6) pe probe prelevate din structura si/sau pe epruvete cexecutate in acest scop (expuse in laborator sau in situ). In continuare se vor prezenta: (i) modul in care de efectueaza investigatiile, (ii) mijloacele cu care se efectueaz’ acestea si (iii) cum se interpreteaza rezultatele obfinute, in primul rand din puctul de vedere al durabililtitii constructiilor. Mijloacele de investigare standardizate si utilizate la noi in tard sunt prezentate cu exemplificari din aplicafiile autorului. Cele utilizate in striinitate si consacrate sunt prezentate pe scurt (0 prezentare detaliati a fost ficuti fn al doilea referat din cadrul tezei [111)). Din muttitudinea de mijloace si dispozitive de incercare, mai ales de laborator, prezentati in literatura de specialitate, s-au selectat numai cele mai semnificative Toate aceste mijloace de investigare sunt prezentate cu particulérititile de aplicare si interpretare a rezultatelor la elemente din beton armat afectate de procese corozive.Examinarea vizuali_155 2. Examinarea vizuala Examinarea vizuala trebuie abordata sub doud aspecte aviind caracteristici specifice si anume: - examinarea vizuala efectuata de expert in cadrul procesului de culegere a datelor preliminare (cap.IV, § A.3.2.1, foto V.I) in urma cireia se prelimina amploarea lucririlor de investigare gi in final costul expertizei si examinarea vizuala efectuaté in cadrul procesului de depistare a degradarilor (cap IV, § A.3.2.4); - examinarea efectuatis de expert (sau utilizator) in cadrul procesului de urmérire a comportarii in timp a constructiei (cap.1V, § B), sau in cadrul legiferat de reglementarile republicane (cum este P 130-88, [102]. a. in primul caz, expertul, dupa delimitarea exacta a obiectului, efectueaza vizionarea acestuia, de obicei in prezenta utilizatorului, dup un traseu care si permiti examinarea tuturor elementelor structurii de rezistenti susceptibile a fi suferit degradari. Se precizeaza faptul ci omisiunile survenite in faza de culegere a datelor poate conduce la subestimarea amplorii Iucririlor sau cele omise in faza de depistare atrag raspunderea asupra siguranfei estimate a structurii. in aceasta a doua faz poate apare ca necesara si examinarea fundatiilor, ceea ce implica decopertarea lor Foto V.1. Examinarea vizuali si prin impact acustic a unui element din beton armat de catre profesorul Mibul156 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE b, In al doilea caz, examinarea vizuala se efectueazi pe baza unui program elaborat de expert in vederea completrii datelor (cap.IV, § B) pentru evaluarea nivelului de siguranfai sau prin efectul legiferarilor in vigoare (P 130-88) caz in care instructiunile sunt elaborate de proiectant, fiind cuprinse in cartea tehnicd a constructici (pentru cele noi), sau la solicitarea utilizatorului. fn prima situafie urmirirea este efectuati de citre utilizator dar este recomandabila si participarea periodicd a expertului, in al doilea caz aceasta este efectuat de cdtre utilizator care numeste in acest scop un responsabil, datele find centralizate Ia un anumit nivel, Aceste date servese expertului in cazul in care la un moment dat acesta este solicitat de utilizator pentru intocmirea expertizei iar colectate si prelucrate, pot fi utilizate Ia perfectionarea proceselor de conceptie, proiectare, executic i exploatare a clidirilor (vezi figura IV.1, secventa 3). {in normativul P 130-88 se prezinti metodologia de organizare a urmaririi in timp a constructiilor atat prin supravegherea curenti (= examinare vizuala) cat si prin urmérire special, stabilindu-se obligatiile proiectantului, executantului, utilizatorului si a altor factori implicaji in acesta (ministere, inspectoratele de calitate, etc.). De asemenea, se da o lista orientativa a fenomenelor supuse urméririi curente (ca $i modul de figare a constructiilor). Reglementirile date in acest normativ au insi caracter general, ele trebuind a fi detaliate si aplicate fiecirui tip de constructie $i mediu de exploatare, motiv pentru care, s-a simfit nevoia unei detalieri privind construcfiile situate in medii agresive (vezi cap.IV, § B).Testirile curente_157 3. Testirile curente Testirile se efectueaza de cétre expert in cadrul procesului de depistare a degradirilor (cap.IV, § A.3.2.5) si de citre expert sau utilizator in cadrul procesului de urmérire comportirii in timp a constructiei (cap.IV, §B). in indrumarele prezentate in capitolul anterior si care se refer in primul rénd la constructiile afectate de coroziune, testarile curante sunt definite ca fiind: (i) sondajele efectuate prin ciocdnire sau indepartarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor si (ii) testdrile simple care evidentiazi grosimea betonului dezalcalinizat sau penetrat de substante agresive. 3.1. Sondajele 3.1.1. Sondajele prin lovire cu un ciocan a suprafefei betonului se efectueazi pentru aprecierea grosieri dar de multe ori relevanti (aceasta depinde esenfial de experinja expertului) a calitifii acestuia. Se pot identifica zonele segregate, fisurate, avand in vedere ci aceste defecte, cat si un beton slab, de clasi inferioard, prost compactat, amortizeaza atat socul cat si sunetul, Desi la prima vedere pare 0 operatic empiricd, datorita experientei expertului care 0 foloseste poate avea 0 pondere semnificativi in faza preliminari de identificare a degradarilor. Drept dovada, metoda este citati i in bibliogarafia strain’ ca ‘metoda acusticd de investigare (vezi [86] si tabelul V.1) si, adaptati la determinarea degradirilor din placa podurilor este recomandata de catre ASTM [112]. Prin lovirea cu ciocanul se identifica zonele in care protectiile elementelor (placaje, tencuieli, pelicule) nu sunt aderente la beton, in aceste zone fiind probabil ca agentii corosivi si se infiltrat iar corosiunea betonului si armiturii si fie in curs. 3.1.2. Sondajele prin indepirtarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor se efectueazi atunci cind acesta este fisurat, segregat sau in curs de degradare, in vederea examiniiii stirii armaturii. Daca pe armatura se observa pete de rugina rezultd c& procesul de coroziune este in perioada de propagare. Daca betonul este fisurat in lungul arméturilor, prin ‘indepirtarea acestuia se constata cu siguranfi coroziunea acesteia, masurdndu-se si diametrul rezultat in urma ruginirii. De cele mai multe ori, la aceste sondaje se efectueazi si testarile de alcalinitate in spartura prospiti. 3.2. Testarile simple 3.2.1.Testarea alcalinitatii betonului Alealinitateal/betonuldi se verificd in spartura poaspati prin stropireayeu"O"'Soltfie aleoolic de fenolftaleind de"concenttafie 1%. Daca betonul se coloreazi infrosuviolet, se consider’ ci este suficient de alcalin pentruyayasigurayprotectiavarmiturilor (vezi cap.II, foto IL.1 si 11.2) ‘Numirul gi locul testarilor se alege de expert functie de conditiile reale (tip, pozitie, ‘mediu) ale elementului, tinénd cont de urmitoarele: - unul sau dou puncte de testare trebuie situate intr-o zona aparent nedegradati;158 _INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE = unul sau dou puncte de testare se aleg in zona depistati vizual si prin sondaje ca find degradata (fuunctie de extinderea acestora). Elementele care se testeazi si numirul lor este indicat tot de catre expert, pe urmitoarele considerente: = se urmarese zonele sensibile la coroziune, testirile efectuindu-se la unul sau dowd clemente cu aceleasi caracteristici, relevate la examinarea vizualé gi la sondaje (functic de ‘numérul i rispandirea acestora); = testirile se efectueaz pentru cel putin fiecare element caracteristic al structurii de rezistenti, chiar nedegradat (stalpi, grinzi, elemente prefabricate de plangeu de acoperis, placi, etc.) in minimum doua puncte; = numérul testirilor pe element si numérul de clemente testate poate fi mirit pe parcursul efectuirii operafiilor funcfie de constatarile efectuate, impristierea rezultatelor, modificarea conditiilor de mediu ete. 3.2.2. Determinarea adancimii de penetrare a ionilor de clor Prezenfa ionilor de clor in beton este mai dificil de depistat in situ prin metode simple (fird prelevarea de material si analiza chimicd a acestuia). Cercetiri recente [113] au confirmat posibilitatea utilizirii solutiei apeaSe"4eVABNOF, in concentratie de 0,1N, pentru : eis adancimea de penetrare a ionilor fiind inidicati de formarea unuijprecipitat/alb (azotatul de argint). La marginea suprafefei pe care se formeaz precipitatul, contiunutul de ioni de clor solubili este de 0,15% din greutatea cimentului, carbonatat TESTAREA [0 pulverizeaza soluje do | se delernind adancimea | sinplu de apicat | mal neceatd cacelan PREZENTEIIONILOR|AQNOs pe(0.1N) pe | de penetra a inilor de peru omologare DECLOR §822. | beton in sparta dor OeInvestigatiile complexe 159 4. Investigatiile complexe Investigatiile complexe se efectueazi de edtre personal specializat conform unui plan intocmit de expert pe baza investigatiilor investigtiilor preliminare, eventual adoptat pe parcurs, odati cu desfiigurarea investigafiilor in conformitate cu o metodologie clara (de preferat standardizati) si cu aparaturd specializata. Prin investigatiile complexe se releva caractristicile materialelor, defectele ascunse si degradirile elementelor (se vizualizeazi interiourul elementelor), caracteristici care se consideri apoi in calculele de evaluare a nivelului de siguranté a structurii (vezi cap. VI), a ciror precizie depinde de acuratejea rezultatealor investigatilor. Investigatiile complexe se efectueazi: - in situ, utilizind metode nedistructive prin care se masoari indirect caracteristicile materialelor, nedistructive prin afectarea superficiali a integrititii elementelor si pe epruvete extrase din elemente; = fn laborator, pe epruvete extrase din structuri si/sau expuse in situ si/sau in laborator, investigatile si testarile putandu-se efectua cu aparatura complexa; - prin monitorizarea comportirii constructiei, urmarindu-se evoluia si modificarile in timp a diferitelor caracteristici, propietati dau defecte. {n general profunzimea investigatiilor este proportional cu complexitatea aparaturii $i deci si cu costul operatiilor, situatie in care decizia pentru detalierea investigatiilor depinde att de expert cat si de cel care finanteazi expertizarea (beneficiarul). in acest sens trebuie avut in vedere faptul cA, in principiu, o expertizare de profunzime, desi mai scumpa, permite © evaluare mai precisa a nivelului de siguranta, situatie in care decizia de interventie este mai adecvati. Pe de alti parte, complexitatea investigafiilor depinde si de valoarea gi experienta expertului, avind in vedere cA o calificare inalti a acestuia poate scuti beneficiarul de cheltuicli suplimentare pentru aplicarea unor mijloace sofisticate de investigare. 4.1. Investigatiile in situ Metodele de investigare in situ a constructiilor presupune o aparatura portabili, simplu de utilizat, care si indice direct caracteristica misurati sau eventualele corelatii si se realizeze dupa legi certificate experimental si statistic. Metodele curent utilizate in prezent pentru investigarea constructiilor sunt prezentate in tabelul V.2 i sunt descrise in continuare. Metodele curent utilizate in fara sunt ilustrate prin aplicatiile acestora de cétre autor gi descrieri suecinte in conformitate cu normativele de prezentare a acestora. Metodele utilizate in strainatate sunt descrise ca principiu, indicindu-se standardadele si bibliografia cele mai recente referitoare la acestea. Aparatura necesari aplicdrii metodelor descrise este preluati dupa prospectele furnizate autorului de catre firmele producitoare. La toate metodele prezentate se analizeazi caractristicile specifice de aplicare pentru structuri afectate din punct de vedere al durabilitafii.160 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE ECOUL DE WPAGT jg4122 e utlizarea aparaturi gi i interprectarea dateior g § bomene ec! 8 len So. ran Scamenaece 3 Sboegrace FSMOLGERER UNET JANCORE [SMULGERER NUT Disc. parss2 RUPEREA UNET CAROTE 41333. (CAROTE EXTRASE gta. fsaltorcaractrstci | botoruhi, so [cele In situ nu sunt 8. METODE DIRECTE. eo 7S ee a Sr 5 Iai. bon ta rbeton an ee a rr er ee ee } gg oe f a, ener Ss a een eS ae: [eos 2 bbeton sunt reflectate diert | straturlor cu densitati | elermentutui personal califcat : nano me : a md ae i 4Investigafiile in situ_161 4.1.1, Examinarea vizuali a zonelor inaccesibile FTERMIGA caidra radial Tn boon | dopistarea 36 poate apica pe [neces chiparent 5.44.10 supa insorrw este tunche |neomegentiior, | suprafeotninso | special de masurare a Jderneomogentatie din” | sogregérior, golurior Jin imp scut | temperatrr i prelucrar| beton Jn beion a tel & [DEFERENTA DE |prezenia gin pe dopistea Zonelor co | apaatura porabil| nu se evidenfiaza waza POTENTIAL PE Jamaturiprocuceo [armatripoteia! | simpia de corazine g froma [ears [ors G [sarin un curentindus prin semen de elon amt REZISTIVITATER —|recisvlatoa btonsul so | lorninaroa side | so poate evn [este nocearl stares BETONULU! modi deca proces de | corozune a aati. | vleza de metodei pin dezvotrea jeans exreziune cerctiror DETER Tacoaha ScnpaOTT [UMMOTTATII PRIN personal calicat IMeTODA CU vtezei neutonilrindugin NEUTRON! baton ince de canttaiea [gat.i2 [nse IDETERMINARER —Jenergia absorbia de | Geterinarea aria rece echiparet JUMIDITATII PRIN | molecule de apd (ipl) costar 9 accostato IMETOOA nn cmp Pe deus foie § [assorsrie: electomagnete osciant § Junozion ester & |aectro- $ |aacnence 8 |garrzz 5 | DetemanaREA —| propre aiocice 7 arrives uni | spare poral —[propae iancice JUMIDITATI PRIN | botoni se medica Simpl do itzat_| sunt alctate de prezenia § Jmsurarea” | inpennin ars een & |Reastentei § Jascrnce |sai.r23. & |PERMEABILTTATE [se masoard cantitates de | deterninarea Tin gonoral smnpla [nu pole f control & |iaapa pd abacrbits de boton in| pormocbitai la aps a | do apt rec hock de ap, p44131 Uuniatea de tmp, po | betonut deterindie sub presiune i eter, semeemebes adecvat & | PERWERGITTATE | sora cram cr | ainren gerra epie]rez valor alo E |txaer certpenettndinbeton | pemestinaila seca |deapkcat | pemeabaal, epind do B fears conduce lareverea | baton ehica apical resins, no inca etansaté de element pnd a valore pus DETERNINARER —|masurrea Gferenie’ de _[deterinarea Trick rect oie pacesar on aparat oo JCONTIUNUTULUI | poten ire do‘ lect [cont de ion de |concenraia de |eecrod specazat (pentru IDE CLORURI Imorsaflinsokiia de [cor bern plata de |ioni decor —_|clor i soit de rar) Lai. snatzat fement Rosturile dintre elemente, cavitiile, canalele, crapaturile, interioral giurilor practicate pentru sondaje si alte zone inaccesibile cu chiul liber se pot vizualiza prin intermediul sondelor cu fibre optice (fig. V.2). Sonda consti dintr-o tija cu fibre optice, care canalizeaza Tumina de la o sursa si prin care, cu ajutorul unui sistem de lentile din capatul tijei se permite vizualizarea unui cmp larg.162 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Fig.V.1. Sonda cu fibre optice pentru examinarea zonelor inaccesibile cu ochiul liber: 1 - tija ; 2 capul de reglare a cdmpului vizual; 3 - conexiunea la sursa de lumina prin fibre optice; 4 - obiectiv pentru focalizare; 5 - conexiunea cu aparatul de fotografiat; 6-cablul cu fibre optice; 7 - sursa de lumind (firma SDS Non-Destructive Testing) ‘A. METODE INDIRECTE PENTRU DETERMINAREA OMOGENITATI BRTONULUL 4.1.2. Metode bazate pe propagarea undelor ‘Aceste metode au la baz proprietatea undelor (din domeniul acustie sau ultrasonic) propagate printr-un material de a-si modifica caracteristicile (viteza, freeventi, amplitudine, spectru) functie de proprietafile materialului (omogenitate, compactitate,rezistenti, prezenta defectelor stucturale). Utilizand acesti proprietate, s-au pus la punct mai multe metode pentru detectarea defectelor si de determinare a rezistenjelor betonului, incepind cu simpla ciocanire a suprafefei (vezi § 3.1.1. si tabelul V.1) si mergind pana la utilizarea unor aparate perfectionate (vezi mai departe). ‘Aceste metode pot fi clasificate si denumite dupi mai multe din caracteristicile lor cum ar fi: domeniul de frecvenfi al undelor (acustic sau ultrasonic), modul de producere (prin impulsuri sau impact mecanic), domeniul de propagare (prin element sau pe suprafata acestuia) si drept consecinti, le intilnim sub diverse denumiri in literatura de specialitate [114], [115]. in continuare, aceste metode vor fi prezentate sub denumirile adoptate in prezent in literatura din straindtate (cea autohtona fiind deja depasita).Investigafiile in situ 163 4.1.2.1. Metoda impulsurilor ultrasonice a. Principiul metodei consti in ieee dade reopen: impulsurilor induse in beton de cétre un emifitor si receptionate de citre un receptor dispus la o distant ce se misoari (fig. V.3a). Cunoscind viteza de propagare a ultrasunetelor intr-un beton cu caracteristici determinate gi faptul c modificari ale acestora conduc la modificari ale vitezei ultrasunetelor se pot aprecia urmatorii parametri -rezistentele mecanice ale betnului; - omogenitatea betonului intr-un element; ~ grosimea stratului_de beton.degradat.prin_actiuni_fizice (foc, inghef-dezghet) si chimice (coroziune); - depistarea defectelor-ascunse-ale-betonuli (goluri,fisuri, rosturi de turnare, caverne, Impusurile pot fi produse de un emitator electroacustic (metoda utilizind impactul mecanic pentru producerea ultrasunetelor a fost numité mefoda ecoului de impact, si este tratati mai departe in paragraful, § 4.1.2.2.) cu o anumité cadenfé, frecventa si lungimea de unda a ultrasunetelor trebuiind sa fie adeevata propagarii in beton [114]. La noi in fara, metoda este cuprinsi in normativul C 26-85 [116] ete.). b. Aparatura de incercare consti, in principin, dintr-um generator de declangare a impulsurilor, emifatorul cu cristal piezoelectric care produce vibrafiile, receptorul care traduce semnalele ultrasonice in semnale electrice (fig. V.2) si ansamblul electronic care permite afigarea directa a timpului de propagare a impulsurilor prin beton (semnalul poate fi vizualizat si pe un oscilator, foto V.2). Emifatorul i receptorul se plaseazi perpendicular pe suprafafa betonului prin intermediul unui mediu cuplant (vaselina). receptor semnal reflectat semnal emis I degradare ij Foto V.2. Aparatura de incercare: 1- osciloscop; 2- afisaj digital pentru Fig.V.2.Principiul metodei durati; 3- palpatori pentru frec- impulsurilor — ultrasonice venje diferite (firma UNIPAN )164 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE c. Condifii de aplicare. Rezultatele misuritorilor sunt influienfate de mai multi factori ca: umiditatea si temperatura betounlui, prezenta armiturilor in cémpul de propagare a undelor, starea suprafefei betonului, freeventa undelor [114]. Viteza de propagare creste aproximativ 5% la un beton saturat cu apa fafi de unul uuscat, ceea ce poate duce Ia erori de pind Ia 20% in estimarea rezistenfei. Atat timp cit temperatura betonului este cuprinsi intre +5°C si +30°C variatiile vitezei ultrasunetelor sunt neglijabile, desi aceasta scade cu cresterea temperaturi. Prin armaturi-ultrasunetele se propaga mai rapid decat in beton. Influienta acestora se ia in considerate la corectarea vitezei de propagare calculate prin intermediul unor coeficienti determinati functic de marimi ce pot fi cunoscute (diametrul barelor, acoperirea cu beton, distanta emititor-receptor). Suprafafa betonului influenfeaza prin rugozitate, influenta sa find cu att mai mare cu ct rugozitatea este mai mare, viteza in stratul cuplant mai mica, viteza in beton mai mare si distanta emifitor-receptor mai mica. Pentru reducerea acestei influenfe se recomandi prelucrarea suprafefei, distanfe emititor-receptor relativ mari (peste 30 em), 0 presiune mare, uniform distribuitd pe traductor, mediu cuplant cu viteze de propagare mari. Frecventa proprie a traductorilor influenteaza prin accea c& impune o dimensiune ‘minima a elementului de incereat si este functie de caracteristicile fizice ale materialului. d. Tehnica de incercare diferi functie de scopul urmirit. in continuare sunt prezentate tehnicile de incercare din normativul C 26-85 cu completiri extrase din literatura de specialitate mai recenta cu referire la evaluarea durabilitatii elementelor. 4.1. Determinarea omogenitiii betonului se efectueazi pe clement sau pe ansamblul structurii pe baza prelucririi statistice @ rezultatelor misuratorilor vitezei ultrasunetelor (se calculeazi viteza medie, abaterea relativa, abaterea pitratic’ medie, coeficientul de vibrafie). Rezultatele prelucrate statistic pot fi reprezentate sub forma de histograma (fig. V.3a), 0 impristiere mare a rezultatelor inducdnd prezenta segregirilor [117]. Uniformitatea betonului poate fi relevata gi prin coeficientul de variatie a rezultatelor. Valori ale coeficientului sub 2% indicd 0 omogenitate foarte buna, valori intre 2 si 4% indica © omogenitate corespunzitoare iar coeficienti mai mari de 4% indicd 0 omogenitate slaba si deci necesita investigatii suplimentare pentru delinitarea zonelor cu defecte [ 114]. CEB [85] recomanda ca criteriu de apreciere a omogenitafii chiar viteza misurata a ultrasunetelor: daca aceasta este mai mare de 4 km/s, betonul poate fi considerat bun, daca este intre 3 si 4 km/s betonul este satisficdtor, iar dacd este sub 3 km/s betonul este slab. De remarcat faptul c, standardul american ASTM C 547 [118] recomanda metoda misurarii vitezei ultrasunetelor numai pentru determinarea calitafii betonului (omogenitate, segregari, fisuri, degradari) dar nu si pentru determinarea rezistenfei (aceasta putindu-se face doar prin corelarea cu misuritori efectuate pe probe). Se mai specifica si faptul ci pentru obtinerea unor rezultate corecte, palpatorii trebuie situafi pe fefe opuse ale elementului, masuratorile pe o fata fiind recomandate doar pentru determinarea stratificatiei betonului (cum ar fi adancimea stratului de beton degradat). Recomandarile americane privind determinarea in situ a rezistentei betonului [119], prezentind metoda, atrag atentia asupra relativitifii factorilor de corectie utilizafi in corectarea curbei standard de calibrare in vederea sdeterminarii rezistenfei betonului. 4.2. Detectarea zonelor segregate se efectueazi prin misurarea vitezelor intr-o refea ortogonali de puncte. O schinbare rapida a vitezei intre puncte apropiate indica prezenta unui defect. Pentru stabilirea zonei segregate se indeseste refeaua punctelor de misurare in zonaInvestigafiile insitu_165 astfel detectati. Conturul zonei segregate se poate trasa prin prelucrarea statistick a rezultatelor obfinute. De exemplu, daca se accepti ca limita inferioara a vitezei in betonul considerat compact, Vain = Vm ~ 1,960 (unde v este viteza medie si c este abaterea standard a misuritorilor excluzind pe cele evident eronate), se poate trasa o harti a liniilor de egal viteza (fig. V.3b) si limita sub care este de agteptat ca betonul si prezinte segregiri [117]. Metoda a fost aplicati de autor, in combinafie cu cea prin sclerometrare, pentru determinarea ‘omogenititii betonului si a eventualelor segregiri, la o grinda din beton precomprimat (vezi figurile V.24, V.25 gi foto V.12, V.13). Frecventa Beton omogen os wh kB Vteze utresunetelor z § Beton cu segregari £ imi wee ea tO Re Witeza ltrasunetelor : Betoane de calitati z kt di terite: . 32 34 36 3B 40 42h — ‘iteza ultrasuneteor Caria] cu punetele Ge oetermare 4 3 | mite de viteza minima ecceptate 2 g 3 = bn ® - «1000 48200 Fig. V.3. Evaluarea omogenitafii betonului prin prelucrarea statisticd a rezultatelor obfinute prin metoda cu ultrasunete: a - prin histograme; b - prin trasarea liniilor de vitez8 constant 4.3. Detectarea golurilor mari este pusi in evidenti printr-o variatie brusci a timpului de propagare, fri ca aceasta sa fie justificati de obicei de aspectul exterior al suprafefei deoarece impulsul intilnind un gol il ocoleste pe un drum fizic minim. Dimensiunea golului se poate determina aproximativ [116] (fig. V.4a). 4.4. Determinarea fisurilor ca pozitie si adincime se face admitind ci impulsul ocoleste fisura pe drumul fizic cel mai scurt. Se recomanda ca emifatorul si receptorul si fie aplicate | (fig. V.4b).166 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Metoda a fost aplicata de autor pentru determinarea adancimii fisurilor (foto V.3) aparute pe traseul canalelor rezultate in urma execufiei prin glisare a Turnului de parasutism de la Suceava (lucrarea 66, anexa A). Pozitio | (] Pozitia i Gr a Oh, tt Ny [| POZITIA | Ls vit 8 iP x POZITIA II te a >) Fig. V.4.a. Determinarea poziiei golurilor mari in clementele de beton; b. Determinarea adancimii fisurilor utilizand metoda cu ultrasunete. Foto V.3. Determinarea adancimii fisurilor la un tum glisat 4.5, Adimncimea stratului de beton degradat de foc, inghet-dezghet sau actiuni agresive se efectueazi dispunind emifétorul si receptorull|petaceeiagi"fapayile distanteInvestigatiile in situ_167 precizate. Trasand un grafic al timpului functie de distanfele dintre palpatoare, se determina distanja dintre palpatoare la care propagarea impulsului prin betonul degradat si nedegradat incepe si fie mai rapidi decét propagarea pe drumul direct de la suprafata betonului (fig. V.5). La interpretarea rezultatelor este esenfial si se fini cont de cauzele si tipul degraditilor. i : i, EMITATOR wo pe preceptor | £2 LJ mifo 3/2 Beton rBcit hy oer sr} Ee “ eg Ye “ yo A, ‘ 7 teton ret bruse os| (pam Udare ees) o; ot 05 0 Viteza ultrasunetelor tnainte de ineendiu 7 \ ev dupa incenciu Fig. V.5. Determinarea grosimii Fig. V.6. Variafia_vitezei_ultra- unui strat de beton degradat sunetelor la betonul afectat de foc. Astfel, la elementele afectate de foc s-a constatat ci daca acestea s-au ricit in conditii atmosferice normale (in aer), desi viteza ultrasunetelor se reduce cu pani la 30%, rezistenta etonului practic nu se schimba. Dac betonul este racit fortat prin udare (Ia stingerea incendiului), aceeiasi reducere a vitezei este insotiti de o reducere cu 20% a rezistentei betonului (fig. V.6 [117]). La aprecierea grosimii stratului de beton degradat de acfiunile corosive este necesar si se cunoascd mecanismul coroziunii pentru aprecierea corecti a rezultatelor. Astfel, pentru clemente afectate de actiunea compusilor sulfului, sub stratul de piatra de ciment neaderent, se afl un strat mai compact decat betonul inifial. Din acest motiv testarile trebuie efectuate dupa indepirtarea stratului neaderent iar la trasarea graficului din care se deduce adancimea stratului afectat (in figura V.5, unghiul 8 devine mai mic decat unghiul «.), trebuie si se tind seama cd acest strat este de fapt mai compact decat restul betonului. 4.6. Determinarea rezistenfei la compresiune a betonului legiferata de normativul rominesc C 26-85, are la bazi o relatie exponential de transformare sau 0 curba de calibrare determinata experimental pentru un beton standard in ceea ce priveste compozitia si conditiile de pistrare. Functie de caracteristicile betonului incereat (dozajul si tipul de ciment, tipul gi granulometria agregatelor, umiditatea i gradul de maturizare a betonului) se deduce coeficientii de influenti ai acestora, corectindu-se valoarea standard.168 _INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE Precizia metodei trebuie considerati ca fiind cuprinsé intre +15% si -20% in cazul in cate se dispune de toate datele privind compozitia si conditiile de pastrare ale betonului incercat precum si a unor corpuri de proba (carote). Daci nu se dispune de probe, precizia metodei este cuprinsi intre +20% si -30%, iar daca lipsese si acestea, precizia scade la valori intre +30% gi -40%. Interpretarea rezultatelor inncercarilor cu ultrasunete se efectueazi pe clementul incercat functie de valoarea medie R a rezistenfei in toate sectiunile incercate si Rain, rezistenfa medie minima (in tabelul V.3). Tabelul V.3.In a rezultatelor rezistentei betonului determinata cu ultrasunete Elementul Corespunzaitor, cu acordul Necorespunzator, projectantului remediazd P R<1,20R, F< 0,94, Ram < 1,13R, Row < 0,98R i, GRINZI F< 1,06 (1,13), R<0,86R, Ryan < 1,00 (1,06) Roan < 0,73R PLACI Re 1,13R R<08R, Ren € 0.99R Ran 0,67Ry fru grinzi sub procentul de armare, cu placa comprimata gi axa neutra in placa. 4.1.2.2, Metoda ecoului de impact {in afara metodei bazati pe misurarea vitezei impulsurilor ultrasonice emise de generatori electroacustici (§ 4.1.2.1), calitatea betonului poate fi apreciata si prin masurarea caracterisicilor (vitezé, freeventa, amplitudine) de propagare a unui impuls provocat mecanic (prin soe, impact). Una din primele metode de incercare utiliza pentru receptionarea impulsului provocat de o loviturd de ciocan , doi receptor situafi Ia o distanfa determinata . O alta metoda aplicata a fost cea in care impulsul provocat de un ciocan electromecanic care loveste betonul cu 0 frecventi determinata (5 ori/secunda) este receptionat de un receptor magnetostrietiv [114]. Cercetiri recente [120], [121], au condus la perfectionarea metodei numiti a ecoului de impact si a aparaturii necesare aplicirii acesteia. In principiu (fig. V.7), metoda consti in aplicarea unui impuls pe suprafafa betonului (de exemplu prin c&derea unei bile de 5,5 g 5i 3 mm diametru, rezultind un impact de aproximativ 6 sec.) si captarea printr-un receptor a undelor reflectate de neomogenitati ale betonului. = I ie eae Forta impactului degradare Fig. V.7. Principiul metodei ecoului de impactInvestigafiile in situ_ 169 Metodologia de incercare consti in masurarea frecvenfei in punctul de amplitudine ‘maxima pe spectrul frecventelor vizualizat direct pe aparatul de mba 20 eu ete firs diseontinuitayggde-grosimejmisurati. Cunoscand caracteristicile betonului omogen, pe spectrul frecvenfelor se poate determina prezenfa segregirilor in varfurile de amplitudine, la freevenje diferite de cea determinati pe betonul omogen (fig. V.8). In cazul in care determinarea se efectueazi pe armituré, undele reflectate de aceasta dau in spectrul freeventelor de asemenea un varf de amplitudine. Cunoscind freevenfa si varfurile de amplitudine si viteza in betonul omogen, se poate calcula adéncimea la care se giseste golul ‘sau segregarea precum si armatura (pentru aceasta, adncimea calculaté se reduce pe jumatate avind in vedere c& armatura este un material cu impedanfi acustic’ ridicata). us free 195, 166 | — zona segregata xia dintre ‘fata superioara ‘si véetul suri 3S b 2 So trecventa Distanta pang la interfata ¥ care reflecté unda °= Ty Yp-viteza undelor in beton tpotrecventa Fig. V. 8. Determinarea neomogenititilor in beton prin metoda ecoului de impact: a - deter- minarea pozitiei zonelor segregate si a armiturilor; b- determinarea adancimii fisurilor. Pentru determinarea adancimii fisurilor punctul de impacat si Misurand frecventa in varfurile de ampl poate deduce adancimea fisurii (fig. V.8b). Decelarea varfurilor de amplitudine se efectueaza cu atat mai usor cu edt timpul de impact este mai mic. Metoda poate fi aplicatd si la jidentificarea zonelor neinjectate din canalele cu fascicule pretensoinate. In aplicarea metodei este important a se utiliza pentru producerea impactului a unor bile cu greutati adecvate astfel incat pe spectrul de frecvenfe rezultat si se poati distinge clar varfurile de amplitudine, in acest sens perfectiondndu-se aparatura necesari producerii impactului si analizei rezultatelor (foto V.4). Desi metoda este clar fundamentati teoretic, cercetirile de laborator au certificat aplicabilitatea acesteia, iar prelucrarea datelor este computerizati (vezi foto V.4), in practicé170 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE interpretarea rezultatelor prezinté dificultiti, putind fi aplicati doar de ingineri cu experienti [122]. Foto V.4. incercarea elementelor prin metoda ecoului de impact si aparatura de incercare (firma GERMANN INSTURMENTS) 4d .3. Metoda undelor de suprafata in cazul in care dintre undele produse de impactul aplicat pe suprafata betonului sunt recepfionate si prelucrate undele de suprafafi, metoda este menfionati in literatura de specialitate ca metoda undelor de suprafafa. Metoda se bazezi pe proprietatea acestor unde de ite it Viteza undelor rezulti din masurarea duratei de poropagare a undelor receptori aflati la distant misurati (fig. V.9), aceasta rezultind din aifaliza’Spectrelonundelor (difetenta de fi28) [123] arate [Po oe spectral | R 2S 2 Fig. V.9. Principiul metodei undelor de suprafatiInvestigafiile in situ_171 Metoda, cu aplicafii la imbriciminfile rutiere, menfionata ined de 25 ani [114] nu a ‘cunoscut dezvoltari semnificative, abia recent fiind aplicati la determinarea neomogenititilor betoanelor in placi [123]. 4.1.3. Metode mecanice de suprafati Aceste metode se bazeazii pe corelafia care se poate stabili intre rezistenfa betonului la compresiune gi (H duritatea suprafefei sau (ii) rezistenta betonului la diferite solicitiri (smulgere, aderenta, penetrare, rupere) produse in vecinitatea suprafetei. Testirile efectuate la suprafafa betonului sau in imediata sa vecindtate nu pot furniza decat informatii despre un strat relativ subjire de beton, iar rezultatele sunt puternic afectate de propietitile locale ale acestuia. in consecinti, metodele de suprafati s-au dezvoltat in ideca pitrunderii spre interiorul elementelor, pana la o adancime care, reflectindu-le rezistenta si stabilitatea, si permit totusi obfinerea unor informafii cat mai reale asupra rezistenfei betonului. Deoarece aceste metode se aplica atunci cand prin testare betonul este afectat pe o adincime mic& in comparafie cu dimensiunea clementului, cle pot fi totusi clasificate si considerate ca fiind de suprafata. Mai trebuie mentionat si faptul c8, prin aplicarea acestor metode, betonul se distruge local, (dimensitinile zonelor degradate, funcfie de metoda aplicata) fri insi a fi afectat elementul, aceste metode pot fi considerate nedistructive. 4.1.3.1. Metoda bazatit pe recul a. Principiul metodei consti in redistribuirea energiei cinetice initiale a unei mase mobile care se proiecteazi pe suprafata unui masiv de beton o parte din aceasta energie find consumati de beton sub forma de energie de deformare, cealalta imprimand masei mobile un recul proportional cu aceasta,Pentru ca energia inifiald sa fie distribuita numai intre cele dou forme citate, este esential ca masa betonului si fie practic infiniti in raport cu cea mobili [114]. Prin aceasti metod, se poate aprecia rezistenta la compresiune a betounului si uniformitatea sa. b. Aparatul de incereare se numeste sclerometru si este alcituit dintr-o tija care, apisati pe beton, este loviti de © masi mobili a cérei recul este in fumotie de duritatea suprafetei (fig. V.10). Functie de domeniul de utilizare (elemente curente, plici, masive, betoane de slabi calitate) sclerometrele diferi prin mérimea masci de impact, modul de inregistrare a reaultatelor si modul de deplasare a masei de recul (liniar sau unghiular). Ultimile tipuri de sclerometre au atasat un computer pentru inregistrarea si prelucrarea instantanee, computerizati a rezultatelor (vezi foto V.5). ¢. Conditii de aplicare. Limitirile acestei metode de evaluare a rezistenfelor betonului rezulti din factorii care influenteazi mirimile reculului. in principiu, marimea reculului depinde de valoarea energiei cinetice a masei de impact si de valoarea energici absorbite pe timpul impactului. Energia absorbiti de beton depinde de caracteristicile acestuia (curba efort-deformatie) si deci de rezistenfa acestuia. Astfel, un beton putin rezistent,172_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE absoarbe mai multi energie decat un beton cu rezistenti mai mare. in acest sens agregatele au o influent deosebiti. 7 4 6 2 4 i 5 Fig. V.10, Aleituirea de principiu si modul de functionare a sclerometrului de tip N: 1 - tija; 2 - resort; 3 - masa mobili; 4 - cArlig; $ - capul aparatului; 6 - cursor; 7 - bolt. Prin apisarea tijei (1) pe beton, masa mobili (3), fixati de tija prin cérligul (4), se deplascazi in sus, intinzbnd resortul (2) fixat © corpul (5) al sclerometrului. Cand tija (1) este introdusi complet in corpul aparatului (5), cdrligul (4) atinge bolful (7) si clibereaz’ masa mobil (3) care loveste tija (1) si reculeazi Gatoriti impactului antrenand cursorul (6) care inregistreazi astfel mirimea reculului Valorea reculului este influenjata doar de betonul din imediata vecinatate a tijei. Daca testarea se efectueazi pe o granul de agregat, reculul este mai mare iar dac& aceasta se efectueazi pe un gol sau pe o granuld neaderenté, valoarea reculului este mai mic’. Stratul de beton carbonatat de la a elementului testat conduce al valori mai mari ale reculului ca si suprafata uscati, chiar dacé interiorul betonului este umed (este cazul cofrajului din lemn care absoarbe umiditatea de Ia suprafafa elementului cofrat, fad de cel metalic, a condifiilor de intirire si a asperitatilor suprafetei) [119]. d. Tehnica de incereare. Aplicarea metodei utilizdnd sclerometrul Schmidt este legiferatd la noi in tard prin Normativul C 26-85 [116 Zona de incercare se alege astfel incat si Svevitelfefele"de"tunarevalevelementel6®) defectele de suprafajZ, zonele adiacente muchiilor sau armaturile apropiate de suprafata betonului. Pe zona aleasi pentru testare se indeparteazA laptele de ciment si rugozitiiele prin frecare cu o piatra abraziva si de observa porii si agregatele mari pentru a fi evitate. Tija se apasi pe beton pani la producerea reculului gi se citeste marimea acestuia (vezi fig. V.10). ¢. Prelucrarea rezultatelor. Rezistenta la compresiune a betomului se poate deduce prin corelarea cu marimea reculului [114], [116], [124], exactitatea rezultatelor depinzand de existenta i numarul de probe prelevate din structuré (carote) care se incearci atit distructiv cat si nedistructiv prin:Investigatiile in situ_173 ~ HEART CUrbel de calibrare, atunci cind se dispune un numar mare (peste/30Vide ); metoda se poate aplica foarte rar in situ, pentru structuri obignuite; = metoda coeficientilor de influent corectafi se aplicd atunci cdind se dispune un numir redus de probe (de obicei 3); incercitile distructive si nedistructive efectuate pe epruvete se coreleazi cu rezistenfele obfinute in situ prin prelucrarea rezultatelor prin metoda coeficientilor necorectati sau a curbei unice (vezi mai departe); ~ metoda coeficientilor de influent necorectati se aplicd atunci cind nu se dispune de corpuri de proba dar exist date privind compozifia betonului(tipul si dozajul de ciment,tipul de agregat, maturitatea si umiditatea betonului etc.); coeficiental de transformare se calculeaza ca produs de coeficienti ce jin cont de abaterile earacteristcilor betonului incercat fata de un beton standard, avand relafia de transformare rezistenfi (R,) - indice de recul (N): = metoda mixti care combind metoda coeficientilor de influent corectafi cu cea a coeficientilor de influent necorectati; = metoda curbei unice se aplicd atunci cand nu se cunose nici caracteristicile betonului sinnici nu se dispune de epruvete, aprecierea rezistentei efectuindu-se pe baza unei curbe de transformare dati de obicei de producitor (fig. V-11) Re 7 ue VA st 4o| 30 we 0 2S 35 Wis 5 SS “ indice de real Foto V.S.Sclerometrul cu inregistrare Fig. V.11. Curba de calibrare pentru computerizati ( firma PROCEQ ) sclerometrul Schmidt de tip P Datoriti usurintei si simplitifii, metoda poate fi aplicata cu succes pentru evaluarea in situ a omogenitifii betonului, pentru delimitarea zonelor cu defecte, pentru evidenfierea modificarilor in timp a caracteristicilor betonului datorate hidratirii cimentului sau carbonatirii [125]. Pentru caracterizarea stratului superficial de beton testat cu sclerometrul Schmidt tipul N, CEB [85] indicd urmitoarele valori ale indicelui de recul: mai mult de 40 pentru strat de beton bun, intre 30 si 40 pentru satisficdtor, intre 20 si 30 pentru nesatisficdtor si sub 20 pentru beton fisurat, segregat sau desprins de stratul superficial. Ca metoda de suprafati, similar’ cu cea bazata pe recul, se poate cita si cea bazati pe amprenti [114] (se misoari diametrul amprentei lasate de o bili proiectati pe fata betonului). Metoda insi nu mai este utilizati in prezent.174 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE B. METODE DIRECTE DE MASURARE A REZISTENTELOR BETONULUI 4.13. Metode bazate pe penetrarea bolfurilor {in aceste metode, rezistenta betonului este apreciatd prin corelarea cu. adancimea de penetrare a unui bolt care se implanta in beton prin impuscare sau lovire, aceasta deducindu- se prin masurarea capatului neinglobat al bolfului sau a adancimii giurii lésate de acesta. Standardizate in SUA [126], metodele se utilizeazi pentru determinarea omogenititii betonului gi a rezistentei acestuia, a. Metoda masurarii capitulul neinglobat (Windsor probe-test) a fost dezvoltati in SUA in 1960 [127] si consta in implantarea in beton cu ajutorul unui pistol special, utilizénd cartuse cu o incaresturd exploziva determinaté (foto V.6) a unui bolt de 6,3 mm diametra si 79,5 mm lungime. Prin mésurarea capatului rimas neinglobat, pe o curba de calibrare determinati experimental (fig. V.12), se determina rezistenfa la compresiune a betonului testat, Rezultatele determinarilor depind de natura agregatelor, ca si de situafia in care bolful pitrunde intr-un agregat mare, caz in care adincimea de penetrare este mult mai mica. Din aceste motive, pentru evaluarea corecti este necesar un numar mare de testiri. O metoda similar dar nemaiaplicaté in prezent (metoda helenica [114]) este cea in care se misoara forja de extragere a bolfului implantat. rs » 30 32 | #4 t B30 \3 da D TT lee Cae ae a: Tinga bolt reingbet fh beton Foto V.6. Aparatul pentru impuscat bolfuri Fig. V.12. Curba standard de calibrare in in beton (firma JAMES INSTRUMENTS) —metoda _penetrarii_bolfurilor ( masu- area capitului neinglobat in beton ) b. Metoda masurarii adancimli de penetrare (pin-penetration) propusa in 1987 in SUA [128], consti in masurarea adancimii géurii lésate de un bolt (3,56 mm diametru si 30,5 mm lungime) implantat in beton cu ajutorul unui dispozitiv cu resort (fig. V.13a). Experimentirile efectuate pana in prezent [129] au aratat 0 dependentA liniara intre rezistenta Ia compresitine a betonului (fig. V.13b), pentru diferite compozifii ale betonului (tip de agregate, raport api-ciment etc.).Investigafiile in situ_ 175 Curbe de. calibrare pentru diterite Compoziti de betoane Rezistenta la compresiune ‘Adancimea de penetrare Fig. V.13. a. Aparat de implintat bolfuri (se masoara adancimea giurii); 1 - bolt din ofel; 2-tija; 3-resort; 4-parghie de fixare a tijei si declangare a loviturii; 5 - trigaci; 6- distangier fixat pe beton; 7-méner. Prin acfionarea trigaciului (5), parghia (4) ekibereazi ttija ciocan (2) care, lovind bolful (1) fixat in capatul ei, il implant’ in beton. b.Curbe de calibrare pentru diferite comnpozitii de betoane 4.1.3.3. Metode bazate pe mitsurarea efortului de smulgere 4.1.3.3.1. Metode bazate pe smulgerea unei ancore ‘Aceasti metoda (pull out fest) consti, in principiu, in evaluarea rezistenfei betonului prin misurarea efortului depus pentru smulgerea unei ancore fixata intr-o gauri forata in eton. Functie de modul in care se fixeaza ancora si de dispozitivul de aplicare a forfei, s-au dezvoltat trei variante ale acestei metode: a. Prima variant& (BRE international fracture test) consta in smulgerea unei ancore fixatd prin expandare intr-o gauri de 6 mm diametru, la 20 mm adancime [131]. Smulgerea ancorei se realizeazi prin strngerea piulifei pe un suport tripod cu 80 mm distanfa intre reazeme, cu ajutorul unei chei dinamometrice (fig. V.14.a); Cuplul maxim Ia care ancora se smulge din beton, antrendnd si o parte din aceasta, este determinat de rezistenfa acestuia, care se poate deduce pe o curbi de calibrare determinati pe probe (fig. V.1.b). O impristiere mai mici a rezultatelor s-a obfinut prin aplicarea directa a fortei de smulgere (direct pull internal fracture test) prin _intermediul unui cric hidraulic. "Ye remarcat faptul c& metoda a fost dezvoltati de catre Building Research Establishment din Marea Britanie in urma prabusirii unor grinzi din beton precomprimat la © piscina [130].176 INVESTIGAREA CONSTRUCTULOR DEGRADATE {| § a go 8, Forta de smulgere Bs 5 Nm Moment de torsiune Fig. V.14. Metoda smulgerii unei ancore din beton. a. Prineipiul metodei si dispozitivul de smulgere prin infiletare: |- ancori cu cap expandat: 2- suport tripod; 3 - rulment: 4 - piulité ‘de stringere; b. Echivalenfa dintre momentul de torsiune si forfa de smulgere = Ww Fig. V.15. Smulgereaancorei prin {ntermediul unei prese hidraulice pozitio- pat pe un suport inelar: 1 - ancora cu filet conic; 2 - saiba; 3 - suport inelar; 4 - presi. Fig. V.16. Smmulgerea ancorei prin presiune lateral: 1- ancoricu cap evazat; 2-mangon crestat; 3- placd suport; 4- presi hidraulicaInvestigafiile in situ_177 b. A doua variants, inifiata in SUA [132], [123] este cea in care, ancora fixati in beton prin diferite mijloace (prin expansiune sau rasini epoxidice) este extrasi cu un dispozitiv hidraulic agezat pe un suport inelar, ruperea producandu-se intre punctul de fixare a ancorei si conturul inelar al suportului (fig. V-15). © alti metodi, testati odata cu celelalte [131], a constat in aplicarea unei presiuni laterale in gaura foratd, prin intermediul unui manson ce expndeaz pe misura extragerii din acesta a tijei cu capit evazat (fig. V.16). Desi testirile de laborator au dat rezultate promifatoare, metodele nu au mai fost dezvoltate ulterior. cA treia variant, pusi la punct de firma GERMANN INSTRUMENTS (Danemarea) [133] [123], specializati pe producerea aparaturii pentru incercarea in situ a constructiilor si denumiti CAPO test (Cut And Pull Out) consti in masurarea fortei de extragere a unei ancore fixate prin expansiunea unui inel de forma specialé (fig. V.17 a, b). 125 4 Fig. V.17.a, Metoda smulgerii unei ancore fixate in beton prin expansiunea capatului: 1 - ancora cu cap evazat; 2 - inel expandat; 3 - dise cu mu’; 4 - piulifa; 5 - suport; 6 - cuplaj la dipozitivul de smulgere; b. Dispozitivul de fixare si expandare: inelul (2) se fixeaza si expandeazi pe ancora (1) prin presarea si rotirea transmise prin intermediul discului (3) actionat prin infiletarea piulifei (4); dispozitivul de smulgere (foto V.7) se fixeazd de ancori prin cuplajul (6) si rezemat pe beton prin intermediul suportului (5) Foto. V.7. Dispozitivul de smulgere (firma GERMANN INSTRUMENTS)178 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Aplicarea metodei implicd parurgerea urmitoarelor etape: forarea cu carotiera a unei gauri de 18 mm diametru, slefuirea suprafefei din jurul gaurii, introducerea ancorei cu dispozitivul special de expandare a inelului si actionara acestuia, extragerea ancorei cu ajutorul unui dispozitiv manual ce indic& forfa de smulgere (foto V.7). in Romania metoda face obiectul instretiunilor C 236-91 [134]. Ancora se fizeaz in ‘gaurd cu rasini epoxidice, aplicarea forfei de tractiune realizandu-se cu 0 presi actionati de o pompi manual (fig. V. 18). Rezistenfa la compresiune este dati functie de forja de smulgere, tabelar. Fig, V.18, Metoda smulgerii unei ancore fixate in beton (conform instructiunilor roménesti C236 - 91): 1- ancori fixati in beton cu risini epoxidice; 2 - dispozitiv de prindere a ancorei; 3 - pres hiraulicd; 4 - furtun de racordare 4.1.3.3.2. Metode bazate pe smulgerea unui dise ‘Aceasti metoda (pull-off test) consti in evaluarea rezistentei betonului prin mésurarea cefortului depus penta smulgerea unui disc cu diametrul de 50 mm fixat de suprafafa betomului prin lipire cu rigini epoxidice [123]. $i aceasta metoda se aplicd in dous variante: discul se lipeste direct pe suprafafa betonului sau, discul se lipeste pe suprafata circulard delimitat& prin forare cu carotiera (fig.V.19). Pentru acelagi beton, rezistenfele obfinute prin aplicarea celei de a doua variante sunt mai mici datorita maririi numarului de sectiuni posibile de rupere. Prin aceasti metod’, se objine direct rezistenfa la intindere a betonului, cea de compresitne determinandu-se prin corelare cu rezultatele obtinute pe probe, relatia dintre acestea depinzind de varsta betonului, marimea $i tipul aggregatelor, condifiile de intirire,Investigafiile in situ_179 ‘umiditate etc... Dispozitivul utilizat pentru smulgerea discului este actionat manual si inregistreazi direct forfa de smulgere (foto V.8). a) b) Supratote de rupere Fig. V.19. Metoa smulgerii unui disc lipit de suprafata betonului a. Suprafata delimitata cu caroteza: b. Discul lipit direct pe suprafat Foto V.8. Discul lipit pe suprafata delimitati prin forare cu caroteza si dispozitivul de smulgere (DYNA, firma PROCEQ) $i aceasti metoda face obiectul unor instructiuni romanesti [135] (fig. V.20). Ca si cealalti metoda (smulgerea unci ancore, vezi § 4.1.3.3.1) utilajul de incereat (numai presa atagati ancorei sau discului cAntireste 5,6 kg) si durata mare de intarire a risinilor recomandate (72 de ore) face ca aplicarea practicd a acestori metode si fie extrem de greoaie. 4,1.3.3.3. Metoda ruperii unei carote din element Metoda a fost elaborati in 1977 in Suedia (break-off test) si consti in evaluarea rezistenfei betonului prin masurarea forfei aplicate lateral necesare pentru desprinderea din element a unei carote de 70 mm adancime (fig. V. 21.a. [136]). Ruperea carotei_prin incovoiere laterala se efectueazi cu ajutorul unei pompe hidraulice manuale (foto V.9). Corelatia intre forta de rupere prin impingere laterala si rezistenfa la compresiune a betonului se obtine trasind o curba de calibrare pe cilindri sau cuburi. Cercetiri mai recente [137] au180 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE deteminat influenta diferitelor caracteristici ale betonului (tip de ciment i agregate, raportul api-ciment, varsta betonului, conditiile de intarire). Fig. V.20. Metoda smulgerii unui dise lipit de beton (conform instruetiunilor roménesti C231-89: | - disc lipit pe beton; 2 - surub dublu filetat; 3 - tijd de tractiune; 4 - camera de presiune; 5-- picioare de rezemare; 6 - manometru Foto V.9. Dispozitivul de aplicare a forfei ~- 5 Fig. V.21. Metoda ruperii unei carote din element: 1 - carota; 2 - dispozitivul de > aplicare lateral a forfei; 3 - pomp’ hidraulica = manualé; 4 - manometru S-a studiat si corelatia dintre rezistenfa la rupere din incovoiere (obfinuti_ prin impingerea laterala) a carotei si rezistenfa la intindere din incovoierea betonului [138],Investigatiile in situ_ 181 constatindu-se ci acesta find sensibil influentati de tipul agregatului, testul nu este concludent pentru evaluarea direct’ a acestei caracteristici a betonului. Metoda este standardizata si in SUA de ctre ASTM [139] 4.1.4, Metoda extragerii de carote din element Datele cele mai complete si mai apropiate de cele reale se obfin pe probe extrase din elemente, procedeul utilizat fiind extragerea prin forare, cu foreze speciale (foto V.10) a unor probe cilindrice (carote) de diferite diametre si lungimi. Aceste probe se incerca in laborator (vezi mai departe § 4.2), determinandu-se rezisten{a la compresiune [140] precum i alte propietii fizico-chimice si caracteristici ale betonului din lucrare (vezi § 4.2 si [141)). Foto. V.10. Forarea unei carote intr-un stalp din beton armat Carotele se incearei de obicei in laborator (vezi foto V.29), dar s-au experimentat si metode de incercare in situ a carotelor. Una din aceste metode consti in introducerea carotei intr-un cilindru metalic, etangat fafi de carota la capete, in care se creeazi o presiune prin introducerea unui gaz (nitrogen, fig. V.22). Astfel, carota este solicitati la intindere, marimea efortului find caleulata funetie de presiunea gazului in momentul ruperii [142]. © metoda simpli, aplicabila in situ la carote dar si la bucdfi neregulate de beton extrase din element este cea in care fora de compresiune se aplicd punctiform (fig.V.23) [143]. Apartul de incercat (foto V. 11a) utilizeaza o pompa manuala.182_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE O alti metoda este cea de a solicita la compresiune carote de dimensiuni mici utilizind presi portabili (foto V.11.b). Rezultatele obtinute pe carote mi dimensiunea maxima a agregatului. sunt insi influenfate de Fig. V.22. Dispozitiv de incercare la intindere a carotelor: | - cilindru metalic; 2-- imele de ctansare; 3 - orificiul de admisie a gazului sub presiune Foto V.11.a. Aparatul de incercare a pro- belor prin aplicarea punctiforma a forfei Fig. V.23. Diferite tipuri de carote de dimensiuni mici si probe de beton Foto 11.b.Presa de incereare punctiforma in situa carotelor mici sia probelor eu geometrie neregulata (firma CONTROL)Investigafiile in situ 183 (C. METODE COMBINATE. COMPARATII INTRE METODE 4.1.5, Metode combinate pentru determinarea rezistenfei betonului. Metodele nedistructive izolate informeazi partial asupra relatiei dintre rezistenja betonului si factorii de care depinde. Aceasti corelatie este de forma: R,=F(c, d, a/c, g, n,m, m,u, v) unde: ¢- reprezinta tipul cimentului utilizat; = dozajul de ciment; a/e - raportul apa/ciment g- granulozitatea agregatului; 11 aderenfa la suprafafa agregat-mortar; 1n- tipul agregatului; m - maturitatea betonului; u- umidiatatea mediului; v- gradul de compactare al betonutui. Metodele ultrasonice de impuls bazate pe misurarea vitezei de propagare, informeaza corect asupra influenfei factorilor a/c si v, exagereazi influenta factorilor g, n si u, subestimeaza sau neglijeaza influenta factorilor d, c, m si 1. Metodele care misoari atenuarea la primul front de unda diferd de cea care misoara viteza prin aceea ci apreciazi mai corect influenfa factorului u si subestimeaza influenfa factorului g Metodele de duritate superficiala informenzi corect asupra factorilor ¢, a/¢ gi in mai mic& misurd asuupra factorilor g si Vv, exagereazA influenta factorilor m si subestimeaz’ sau neglijeaza influente factorilor d, n,n gi w. Din motivele expuse, rezulti necesitatea utilizarii unor combinafii dintre metode pentru cresterea preciziei rezultatelor determinirilor. Normativul C 26-85 [116] legifereazi metoda combinata intre metoda bazati pe recul si cea bazati pe misurarea vitezei ultrasunetelor. in acesti metoda, in afar’ de coeficientii cunoscufi ce exprima influenfa tipului de ciment, a dozajului si a agregatului (dimensiunea maxima, fractiunea fin si natura agregatului) fati de un beton standard se utilizeaza si o corelatie viteza ultrasunete - indice de recul. in afara acestor combinatii se mai pot utiliza si altele. O crestere a preciziei rezultatelor se poate obtine prin prelucrarea in mai multe trepte a datelor de care se dispune. Asemenea pot pot fi: estimari anterioare la constucfii similare, determiniri cu metode nedistructive simple (ultrasunete, sclerometriri), determiniri pe carote extrase din structuri [144]. Prelucrarea rezultatelor se poate efectua cu ajutorul statisticii bayesiene in doua etape. fntr-o prima etapa se combina datele indirecte asupra caracteristicilor betonului objinute prin sclerometrare gi ultrasunete cu cele de care se dispune privind structuri similare, corpuri de probi, alte informatii. Rezultatele astfel obfinute se combina cu datele obfinute pe carote extrase din structuri. Numirul de carote necesar obfinerii unei anumite precizii (exprimat prin abaterea standard a rezistenfelor obfimute prin sclerometrare si ultrasunete) depinde de mérimea acesteia [145]. Rezultatele aplicarii de cdtre autor a metodei cu ultrasunete, a metodei bazate pe recul sia metodei combinate (conform C 26-85 dupi determinarea in prealabil a poziiei armaturii utilizind pahometrul, figura V.24 si foto V.13.a) pentru determinarea omogenitifii si184 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE rezistenfei betonului dintr-o grinda din beton precomprimat sunt prezentate in fig. V.25 si foto V.14 (incercarea grinzii este prezentata in cap. VII, § 6.4). LOCALIZAREA ARMATURILOR [200 | 300 | 300 | 300, 1 L ++ aap ret (annua PRENSA DISPOZITIA PUNCTELOR one pegune | 200 | 00 feo f DE MASURARE 1234se7esunny Seteeeenpeeere a Te awa +sceceee a FE 2 Fig.V.24.Pozitia armiturilor longitudinale si transversale la o grinda din beton precom- primat, determinata cu pahometrul (foto V.13a) si punctele de efectuare a masuritorilor Foto V.12. Porfiunea centrala a grinzii pe care s-a aplicat metoda combinati pentru determinarea omogenitiii si rezistengei betonului.Investigatiile in situ 185 LIMITELE DE VITEZA CONSTANTA A ULTRASUNETELOR Fig. V.25 Rezultatele determinarii omogenititii si rezistentei Ia compresiune a betonului la o ginda din beton comprimat Foto V.13.b. Aplicarea Foto V.13.c. Aplicarea metodei cu ultrasunete metodei sclerometrarii rea pozitiei armaturilor186 INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE 4.1.6. Comparati intre metode Metodele de incercare in situ a constructiilor prezentate anterior prezintd atit avantaje cit si dezavantaje din mai multe punct de vedere (a se vedea tabelul V.2). Bineinfeles ci nu se pune problema utillizirii concomitente a cét mai multora din aceste metode pentru determinarea aceleiasi caracteristici a elementelor examinate, ci acest proces trebuie astfel condus incat, in limitele rezonabile de cost, rezultatele si aibi o precizie satisficatoare pentru cevaluarea nivelului de siguranfé a construcfiilor. in tabelul V.4, se prezinti comparativ principalele caracteristici pentru cinci metode diferite de determinarea rezistentei la compresiune a betonuluil 146). Cercetirile efectuate de diversi autori [147][148] releva faptul c& rezultatele obfinute prin aplicarea metodelor prin care se determin’ direct rezistenfele betonului ($B) sunt mai apropiate de rezistenfele reale ale betonului in clement, iar in cazul aplicdrii metodelor indirecte (§A), precizia crescand nesemnificativ in cazul in care acestea se combind cu determinari pe carote extrase din element (§ 4.1.4). IRFLUENTA la Beton uscat. | Vieza cregie cu [la betoncl uscat valor [la baton vscat,_a betonul waren valor mai mar de cat descrtores mai mari decat accel | valor mai mari uscat, valet la cel ured amet lumed mai mar [RALENTA ——betorutinghejat se [nu est sonaibila nu salivestgat [musa lwvestgat [nasa [TEVFERATURY | dezghoafd nants de tre § si investigat estar: emperatura |30°C; a emperaturi medi’ are inven mar viteza descrest| supra recut |v temperatura IRFIUENTA [poate cregte are efect [av nemporant —[naare neon [ruse JCARBONATARS | valoarea recut cu | important asupra etect nvestiget para la 50% ster a iifuenjeaza recuki [sunt necesare | lide sa nica valor! ureor indica [elec minore JAcRecATE.CR calran Jmeaimarile egregete |rezistente mei rele ari TBNSURLE | Ginenstait ric dau mGsurdioro lalato [nu se recomend nu se recomanda [ofecls minors ELEMENT —|valerimai mci gi |e lngimilo [peru dimensiuni mic | penta cimensini limpetgse mari __lcablarer ik [EXSTENTA | au efectimpartant [conduc la cregierea] ru au elec important [nu au fect [rarau elect mporant se utizeaza Te [efcienta pont | rebule ‘drect | so ulzeazE pont188 INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE, pozitii_succesive ale surse! bloc de beton simplu Fig. V.27.a. Determinarea pozitiei unei armituri prin radiografiere. b. Determinarea pozifiei mai multor armaturi la grinzi, in cdmp 4.1.9. Metoda radar Metoda se aplicd Ia investigarea elementelor cu o fat accesibila (plici), fiind mai recent aplicati in constructii (114). In principiu, metoda se bazeaza pe propietatea impulsurilor electromagnetice de scurti durati de a fi reflectate de suprafata defectelor sau armiturilor intalnite in cale. Impulsurile sunt emise de un generator, prin intermediul unei antene dipusi la suprafafa betonului care si receptioneaza ecoul, determinind astfel durata de propagare a impulsului intre momentul emisiei si recepfiei. vizualizati apoi prin intermediul unui inregistrator grafic. Tehnologii mai sofisticate permit inregistrarea ecoului si in nuanfe de gri [153], [154]. ASTM [15S], recomandi metoda pentru determinarea grosimii placilor de beton accesibile pe o parte (la drumuri) si a grosimii stratului la sisteme multistratificate.Investigafiile in situ_ 189 impuls semnalut ie susratata ecoul Supratete Inregistrator grafic Hy, MT arth minima Sin Grace de deplesare ¢ ue de deplosors Figs Fig. V.28. Metoda radar pentru determinarea degradirilor si armaturilor in beton. 4.1.10. Metoda termici Metode termice de determinare a defectelor se aplica in special la plicile la care exist acces doar pe 0 singura fata si se bazeaza pe proprietatea betonului de a emite diferentiat caldura acumula {in masa sa (fig. V.28.a) [156]. intr-o perioada diumna de insoire, functie de prezenta defectelor structurale Flurul de caldura absorbit de betonul cu degradari a) Fluxul de caltura emis de betonul cu degradari e 8 3 temperatura CC} e+ Deton compact ovo beton cu detecte190_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE. Misurarea cimpului de temperaturé (termometrie) sau vizualizarea acestuia prin radiafiile infrarogii (termografie) emise Ia suprafa{a elementului, oferi o harti a zonelor cu degradiri (segregiri, goluri, exfolieri ale stratului de acoperire), fenomenul fiind confirmat prin masuratori cu termocuple dispuse in beton cu defecte si beton compact (fig. V. 28.b). Foto V.15. Termograma suprafefei plicii unui pod. Echipamentul de termografiere in infrarosu este compus dintr-o sursi de putere la care se atageazi camera de inregistrare in infrarosu capabili de a oferi o imagine pe un monitor, camera video si un computer capabil de a prelucra si suprapune imaginile, astfel incat si se poati sesiza diferenfele de temperatura de pind la 0,1° C [156]. Testirile sunt ins influentate de conditiile atmosferice. Metoda este standardizata in SUA pentru determinarea degradirilor la plicile podurilor (foto V.15) [157], dar poste fi utilizata si pentru controlul fafadelor 1a clidiri [158]. 4.1.11. Metode pentru depistarea armiturli corodate in beton Depistarea armiturii corodate in beton si @ gradului de coroziune a acestuia, ira a se inregistra stratul de acoperire si inainte ca acesta si fisureze, reprezinta un test de baz in evaluarea durabilititii elementelor. ‘Avand in vedere ci fenomenul de coroziune a arméturii in beton este de natura clectrochimicd, depistarea acestuia se poate realiza prin masurarea diferitelor caracteristici (potential, rezistenfi, rezistivitate, impedana) ale unui curent indus intr-un circuit din care face parte armaturile si/sau betonul. 4.1.11.1. Metoda misuririi diferentei de potential pe armitturi. Metoda, utilizaté pentru prima dati pentru evidenfierea stirii active sau pasive din punct de vedere electrochimic a armiturilor din calea podurilor [159], se bazeaz’ pe misurarea diferenfei de potential dintre un punet de pe armaturd si un electrod de referinti (fig. V.29.a). Electrodul de referinta este realizat dintr-o bari de cupru in solufie de sulfat de cupru, contactul cu betonul realizandu-se prin intermediul unui material spongios (burete) Acest electrod este legat la borna pozitiva a unui voltmetru in timp ce borna negativa este conectata de armatura dezgolita intr-un punct. Prin misurarea diferentei de potenfial intr-o refea de puncte, se poate trasa o harti cu liniile de potential egal (fig. V.29.b), rezultatele misuritorilor interpretindu-se astfel:Investigatiile in situ_191 ~ pentru potential mai mic de -350 mV este foarte ca posibil procesul de coroziune si fie foarte activ (probabilitate 90%); = pentru potential intre -350 mV si -200 mV, existi incertitudini privind coroziunea armaturii (probabilitate 50%); ~ pentru potenfial mai mare de -200 mV este foarte probabil si nu existe proces corosiv pe armituri (probabilitate 95%). [soon too mt Fig. V.29. Metoda de masurare a potentialului pe armituri a. Principiul metodei. b. Harti de potential Aparatele pentra vizualizarea misuritorilor pot fi cele obisnuite (miliampermetre) sau specializate, care construiese direct harta de potential (foto V.16). Pentru examinarea rapid a unor suprafee mari s-au pus la punct electozi circulari care se deplaseazi pe suprafafa betonului [160], harta de potential putind fi construitd si spatial . Standardul american C 876-91 [161] menfioneazi cA interpretarea rezultatelor ‘objinute prin aceasta metoda trebuie efectuati de citre specialisti cu experinti, eventual in corelare cu alte informafii privind de exemplu confimutul de cloruri din beton, adancimea de carbonatare, conditii de expunere, prezenta zonelor segregate.192_ INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Variante ale acestei metode utilizeaza diverse aparaturi si montaje pentru depistarea armiturilor corodate [162] (metoda rezistenfei electrice, metoda polarizérii liniare, metoda impedanteii). Foto V.16. Aparatul de masuri (firma PROCEQ) 4.1.1.2, Metoda masuritrii recistivitiitii betonului Deoarece metoda misuririi potentialului pe armituri nu permite determinarea vitezei de coroziune, cercetiri recente [163] au evidentiat posibilitatea determinirii vitezei de coroziune a armaturii prin masurarea rezistivitatii betonului. Rezultate satisfiicdtoare au fost obfinute prin utilizarea unui montaj cu patru electrozi (fig. V.30), curentul indus prin electrozii laterali fiind masurat intre electrozii centrali fe. ey a finite Linite echipotentiale ‘Se curent b Fig. V.30.a. Pricipiul metodei_ misuririi rezistivitifii betonului. b. Harta contururilor de egalé rezistivitate (kQ.em) si reprezentarea spatialInvestigatiile fn situ_193 Rezultatele masuratorilor pot fi interpretate in felul urmator [85]: = pentru rezistivitate mai mare ca 20 kohmi-em, viteza de coroziune este neglijabila; ~ pentru rezstivitate intre 10 si 20 kohmiem, viteza poate fi considerati mica; - pentru rezistivitate intre 5 si 10 kobmircm, viteza de coroziune este ridicati; - pentru rezistivitate mai mica de 5 kohmi-cm, viteza de coroziune este foarte mare. Trebuie menfionat faptul ci masuratorile sunt inluenfate de mai mul factori [164] (stratul de beton carbonatat de la suprafata betonului, prezenfa sérurilor sau a unui strat superficial cu rezistivitate sczuti), motiv pentru care metoda se recomanda a fi utilizaté ‘impreuni cu cea a misuririi potenfialului, rezultatele necesitind competenta in interpretare. E. METODE DE DETERMINARE A PROPIETATILOR FIZICE SI CHIMICE ALE BETONULUI 4.1.12, Metode de determinarea a umidititii 4.1.12.1. Metoda eu neutroni Aceasti metoda se bazeazi pe posibilitatea determinirii procentului de atomi de hidrogen aflati in masa unui material bombardat cu neutroni rapizi si numArarea neutronilor lenfi formafi in urma interacfiunii neutronilor rapizi cu atomii de hidrogen confinuti in apa legata fizic sau chimic din beton, compus ce contine cantitatea predominant de hidrogen. Sondele de suprafata furnizeaza informatii reprezentative pentru o adancime intre 10 ... 15 em [114]. ASTM D 3107 [165] menfioneazé metoda pentru determinarea umidititii solului si agregatelor. 4.1.12.2. Metoda absorbtiei undelor electromagnetice Metoda se bazeazi pe proprietatea moleculelor de api, bipolare, de a se orienta in sensul cimpului electromagnetic. Daca acesta isi schimba orientarea cu o anumité freevenfa, dipolii nu mai reusesc si urmareascd aceata schimbare, energia absorbiti ajungind si fie aula [114]. Aparatele construite pe acest principiu sunt compuse dintr-un emifator si un receptor radar care, agezate de o parte si de alta a elementului masoara atenuarea undelor in element. Determinarea umiditifii in situ presupune trasarea unor curbe de calibrare prin misurarea atenvarii undelor prin materiale avand umiditate cunoscuta. Determinind cantitatea de api legata fizic si chimic (prin metoda bazati pe incetinirea neutronilor rapizi, § 4.1.8) si a apei libere din beton prin metoda electromagnetic’ se creazi posibilitatea determinarii cantitifii de ciment cuprinse in unitate de volum [114]. 4.1.12.3. Metoda masuriirii rezistenjei electrice Instrumentele moderne, cu gabarit redus si care afigeaza direct umiditatea materialului la suprafafa elementului (foto V.17) pe care se aplica, sau in adancime (fig. V.30), utilizeaza ca principiu misurarea constantelor dielectrice ale materialului functie de cémpul magnetic, findnd cont si de influenta eventualelor impurititi (sare de exemplu) continute in apa.194 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Foto V.17. Aparat pentru misurarea Fig. V.36. Aparat pentru msurarea umiditafii la suprafaja _betonului umidititii in beton (firma (firma NDT JAMES INSTRUMENTS) GERMANN _ INSTRUMENTS) 4.1.13. Metode de determinare a permeabilitatii 4.1.13.1. Permeabilitatea la apit in situ, permeabilitatea betonului se poate aprecia prin misurarea contititii de api absorbiti de beton in unitatea de timp pe unitatea de suprafaji sau prin masurarea duratei in care un volum de apa determinat este absorbit de beton [166]. Pentru determinarea absorbjiei se utilizeaza dispozitive montate pe suprafata betonului sau in gauri forate, apa pentrand normal sau sub presiune [167]. a. Teste sub presiune normal. Testul cel mai utilizat este cel in care se masoari cantitea de api absorbitd in intervale determinate de timp. Pentru aceasta se poate utiliza un montaj simplu (fig.V.37.a) atagat de suprafafa betonului, criteriile de evaluare a calitifii betonuli din punct de vedere al permeabilitiii fiind date in Tabelul V.5. ‘Tabelul V.5.Aprecierea calitafii betonului functie de permeabilitate ‘dupa 30 min, <0,10 0,17...0,35 | 0,10...0,20 > 0,35 > 0,20 © varianti a acestui test este aceea in care apa de introduce intr-o gauri forati in beton, de diametru si lungime cunoscute (fig. V.31). Avantajul acestei metode este acela ci se objin indicafii asupra permeabilitatii betonului in masa sa (nu numai la suprafata). Dezavantajul metodei este acela o& prin forare, se distrug proprietatile suprafetei prin care apa penetreaza (prin microfisurare, inchiderea porilor).Investigatiile in situ_195 Fig. V.31. Determinarea permeabilititii betonului la apa: a. Pe suprafati b. In gauri forate:! - incintd etansé;2 - palnie cu apa;3 - robinet;4 - tub capilar Montajul cel mai simplu este cel in care se aplic’ pe suprafafa betonului un cilindru gradat, masurindu-se volumul de api dupa anumite intervale de timp. b. Teste sub presiune in montajele aratate anterior se poate adapta o seringa (fig. V.32) prin care presiunea 8 se aplice manual [166], marimea acesteia monitorizéndu-se prin inermediul unui traductor de presiune montat la faa betonului {in cazul determinirii absorbtiei in giuri forate, presiunea se poate aplica cu seringa sau prin scoaterea aerului din gaurd (fig. V.32) [167] 3 4 KPC N S aR Fig. V.32. Determinarea permeabilitafii la apa sub presiue: a. Pe suprafafa betonului: | - ineinta etansd; 2 - manometru; 3 - palnie pentru introducerea apei; 4 - capac cu filet ( presiunea se realizeaz prin strangerea capacului ). b. In giuri forate: 1 - piston; 2 - robinet; 3 - tub capilar gradat196 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Pentru a testa in profunzime permeabilitatea betonului dintr-un element (perete), aceta perforeazi, presiunea apei aplicdndu-se pe perefii giurii (fig. V.33 si foto V.18), prin intermediul unui gaz (azot) sub presiune [168]. 6 5 Fig. V.33. Determinarea permeabilititii betonului in secfiune: 1- discuri metalice; 2 - bolt de fixare a discurilor; 3 - api; 4 - vas de presiune; Foto V.18. Montajul pentru deter- 5 - recipient cu gaz gi presiune (azot); 6 - robinefi ‘minarea permeabilitifii betonului in secfiunea —_elementului 4.1.13.2 Permeabilitatea la aer Permeabilitatea la aer a betonului, determinata in situ poate fi definiti ca find durata in care aerul, penetrind prin beton, determin’ 0 revenire a presiunii intr-o cavitate din beton sau intr-o incinté delimitaté etang pe suprafaja betonului pani la o anumita valoare, apriori impusa. De exemplu, dacd incinta este formati de o gauréforaté in beton fig-V.34) se produce {n aceasta 0 depresurizare pana la 1SKN/m* utilizind o pompi manual, dupa care se misoara timpul in care presiunea revine la 20 kN/m’ [166]. ‘Au fost puse la punct si monaje (foto V.19) care, in incinta creata ¢ gaura forati se introduce gaz sub presiune, misurarea permeabilititii constind in monitorizarca cresterii presiunii la diferite intervale de timp printr-un strat de beton de grosime cunoscuta [169]. Determinarea permeabilitifii la aer se poate efectua si prin masuratori la suprafafa betonului, caz in care se delimiteaz’ cu ajutorul unei ventuze lipite, un spatiu vacuumant (fig. V.35). Timpul de revenire a presiunii pind la o valoare determinati functie si de porozitatea betonului reprezinti o misura a permeabilititii la aer a acestuia [170]. © metoda prin care se determina coeficientul de permeabilitate (volumul de aer ce strabate in unitatea de timp, unitatea de suprafata) este cea in care se utilizeazi o ventuzi cu doua camere (fig. V.36), obfinandu-se astfel 0 dirijare unidirectionala a fluxului de aer prin beton [171], rezultatele fiind instantaneu monitorizate.Fig. V.34, Determinarea permeabilitatii betonului la gaze, in giuri_ forate in elemente, prin vacuumare 1- material de etansare; 2.- manometru; 3 - robinet. $e vecwm: Fig. V.35. Determinarea permeabilititii la aer a betonului: 1 - gamitura de cauciue ; 2-manometru; 3 - robinet Investigatiile in situ_ 197 Foto V.19. Determinarea _permeabilititii betonului la gaze, in giuri forate, prin presiune:1- butelie de gaz (CO, );2 - ineint etansa pe suprafafa betonului in interiorul cireia se introduce gazul sub presiune; 3-manometru pentru masurarea presiunii sub incinti intr-o gauri forata inclinat (firma GERMANN INSTRUMENTS ) Foto V.20. Ventuza, pompa de vid si manometrul digital pentru determinarea permeabilitatii la aer 4.1.14, Determinarea continutului de cloruri in beton Analizele chimice asupra betonului in vederea determinarii compusilor din piatra de ciment, inclusiv a celor rezultati in urma desfaisuri laborator, pe probe prelevate. i proceselor corozive, se efectueazi in Exist ins gi situafii in care, pentru o evaluare corecta a stiri elementelor, se impune 6 determinare rapida a confinutului de substanfe agresive pitrunse in beton. Cum ionul de clor are © agrsivitate deosebita (vezi cap.II, §3.) , greu detectabili prin mijloace simple, pentru determinarea concentratiei acestuia in beton s-a pus la punct aparatura utilizabila in situ.198 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 4 spre pompa de vocuum Fig. V.36. Determinarea permeabilititii betonului la aer cu o ventuzi cu dou compartimente: 1 - ventuza; 2 - regulator de presiune; 3- manometru; 4 - inregistrator automat; 5 - robineti Aceasta consti dintr-un analizor cu clectrod selectiv prin care se determina concentratia de ioni de clor in probe de praf de ciment prelevate si dizolvate, utilizénd metoda potentiometric (vezi mai departe § 4.2.5.3.). Aparatele afiseazi direct concentrafia de ioni de clor (foto V.21). Fig. V.21. Analizor de ioni cu electrod specializat gi trusa pentru determinari in situ (firma RADELKIS ) Se menfioneaz c& la determinarea caracteristicilor elementelor exploatate in medii corozive, trebuie si se fini seama de specificul degradirilor betonului provocate de respectivele medii agresive [172]. Pentru exemplificare, in fotoV.22, este prezentat un stilp exploatat in mediu cu ioni de clor la care testirile cu ultrasunete si cu sclerometrul au aritat o calitate bund a betonului, sondajele la armaturi demonstriind o degradare avansati a acesteia.Investigatiile in situ_199 Foto. V.22. Incereari nedistructive (sclerometrari si sonometrari ) fara relevanfa la un stilp cu armaturi puternic degradate din actiunea ionilor de clor200 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 4.2, Investigatiile de laborator Tvestigariile de laborator (tab. V.6)se efectueaz’ pe: (i) probe prelevate din structura si/sau (ii) probe executate si espuse Ia diferite acfiuni (eforturi, deformatii, coroziune) in conditii (a) de laborator sau (b) in situ, Evident ci cea mai mare parte din ivestigatiile efectuate in situ pot fi efectuate si in laborator pe epruvete sau probe prelevate din structurd. Determinarile care nu se pot efectua in situ deoarece necesito aparaturi complex’, 0 metodologie de lucru speciala si un timp mai indelungat, se efectueaza in laborator. 4.2.1, Tipuri de probe 4.2.1.1. Probe prelevate din structuris Probele prelevate din structuri pot fi prelevate prin dislocarea de material sau colectarea unor resturi de materiale provenite din elementele degradate, prin extragerea de carote sau a unor elemente intregi, la demolare. ‘a. Materialul dislocat dintr-un element provine de obicei din stratul de acoperire cu beton a armiturii sau din rugina de pe armatura. Probele astfel obfinute se izoleazi in pungi de plastic notindu-se pozitia exacté si conditiile de extragere, data extragerii, primele observafii vizuale etc., pe acestea putindu-se efectua analize chimice pentru determinarea concentratiilor de substanfe penetrate in beton (§4.2.5) gi analize petrografice ($4.2.4.4). {in cazul in care proba prelevata are un volum suficient pentru a putea fi prelucrati prin tdiere gi slefuire sub forma de cuburi sau plici, acestea pot fi folosite pentru determinari de rezistengi, (§ 4.2.4), permeabilitate, (§ 4.2.4.7) sau difuzie (§ 4.2.4.6). b. Carotele extrase din clemente se preteazi Ia investigafii complexe, pentru determinarea caracteristicilor fizice si chimice ale betonului cat si a rezistenei la compresitine. Prin metode gravimetrice se poate determina volumul golurilor din beton, natura si cantitatea agregatelor, eventual pe sorturi si in final, cu 0 oarecare precizie, raportul a/e [173]. De asemenea, prin analize efectuate la microscopul cu polarizare sau prin difractia razelor X se pot determina constituentii pietrei de ciment (§ 4.2.5.2.). Pentru efectuarea analizelor chimice (§ 4.2.5.3.), materialul din carota se desface in felii (de 10 mm grosime de exemplu), prin thiere sau spargere, anlizindu-se miezul acestora, deoarece la taiere, prin temperaturile foarte mari dezvoltate prin frecarea forezei si a récirii cu apa inveligul superficial al carotei se altereaza. In acest mod se poate obtine o imagine mult ‘mai corecti a penetrarii substantelor agresive in beton. Pe carote se determina rezistentele betonului [140], modulul de elasticitate, rezistenta la inghet-dezghet, permeabilitatea, coeficientul termic, aestea putind fi corelate cu analizele chimice si petrografice. Rezulti evident c& analizele pe carote dau cele mai detaliate si credibile informatii asupra caracteristicilor materialului intr-un element dar prezinti dezavantajul c& sunt scumpe siin plus, nu este posibilé extragerea de carote din toate zonele semnificative la un element.Investigatiile de laborator_201 c. Elementele prelevate din constructii pot fi incercate doar in cazul in care se dezafecteazii structura respectiva (in caz contrar, incercarea se efectueazi in situ), informatiile culese pe acesti cale servind pentru aprecieri efectuate la elemente similare, sau exploatate in conditii similare, Determinirile efectuate in situ se coreleazi cu cele efectuate in laborator, confirmarea acestora realizindu-se prin urmérirea comportirii sub incircare a clementului pnd la pierderea capacitifii portante. 4.2.1.2. Probe confectionate Probele confectionate pentru studjul actiunilor corozive se recomanda a fi de acelasi tip cu cele utilizate pentru determinirile propictifilor fizice si rezistenfelor mecanice previzute in normative: rezistenf la intindere, compresiune, incovoiere, modul de clasticitate, aderenfd, contractie-umflare, curgere lent, gelivitate, soe etc. [174], putdindu-se astfel studia efectul actiunilor corozive asupra acestor propietiti. Dezavantajul acestor tipuri de epruvete este ins acela ca incercarea lor la coroziune necesita o perioada relativ hung de timp, motiv pentru care se executi si epruvete de forme speciale sau dimensiuni reduse. a. Probele de material oferi avantajul efectuarii unor incerciri foarte rapide (de la una la céteva zile) prin expunere directa sau dupa o prelucrare simpli. Astfel se poate testa de cexemplu, sensibilitatea sulfaticd a cimentului [17] pe principiul c& ionul sulfatic si aluminatul tricalcic se combind cu oxidul de calciu hidratat, formand sulfat-aluminati de calciu hidratati. Incercarea se efectueazi amesteciind 30 g nisip cuarfos cu cimentul de cercetat peste care se ‘toarni 100 g apa de var saturata. Eprubeta se agit’ 6 ore, dupi care amestecul este filtrat cu adaos de acid clothidric concentrat. Diferenta dintre confinutal total de SO; al cimentului gi cel continut in solutia filtrata reprezinta cantitatea de SO, care a intrat in reacfie. b. Epruvetele standardizate (cuburi, prisme, cilindri, fig. V.37.a) au avantajul ¢& up expunere, acestea pot fi in general, incercate dupa metodologia reglementata prin normative. Aceste epruvete se expun in condifii de Iaborator sau in situ, lang elementele de construct. Epruvetele din laborator sunt de reguli expuse coroziunii accelerate pentru comprimarea duratei experimentarilor, caz in care exploatarea rezultatelor la conditiile reale trebuie si se facd cu mult discemimént. Epruvetele expuse in situ se degradeazi in aceleasi conditii ca si elementul de constructie dar intr-o perioada indelungati, rezultatele nefiind de obicei semnificative pentru constructia respectiva dar fiind ins foarte pretioase ca cercetiri efectuate in condifii reale, pentru exprimarea unor concluzii cu caracter fundamental. ¢. Epruvetele speciale sunt confectionate in scopul simplificarii si reducerii duratei experimentarilor (fig.V.37.b). Aceste epruvete sunt cele de dimensiuni reduse gi cele cu forme speciale. Astfel, se pot efectua experimentiri de coroziune pe cuburi, pe prisme pe cilindri cu gol central [175]. Pentru obtinerea unor rezultate concludente, dimensiunea minima a epruvetei trebuie si fie de 4 ... 5 ori mai mare decit dimensiunea maxima a agregatului. In general, pentru aceste epruvete mici, se utilizeazi retete speciale de preparare, astfel incat si procesele de coroziune si se desfisoare mai rapid (de exemplu, se adauga gips la ciment. Pentru accelerarea proceselor corosive se pot confectiona epruvete cu suprafata de expunere cat mai mare, supuse in acelasi timp si la un efort [17].202 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE pay é . , b Cc Fig. V.37. Epruvete pentru incereéri la coroziune:a - epruvete similare celor utilizate la incercarile de rezistenfi; b - epruvete mici specifice pentru incereari de coroziune; c - epruvete cilindrice eu gol central in hala BMT in cadrul laboratorului de durabilitate (in curs de amenajare) s-au executat si expus mai multe tipuri de epruvete (fig. V.38) armate si nearmate pentru a se ‘urmari actiunea mai multor substanfe chimice (vezi fig. V.40) asupra betonului si armaturii inglobate in clemente. Cercetirile an fost efectuate in cadrul unor contracte cu Ministerul fnvijimantului (lucrarea 25, anexa A). 4. Epruvetele de tip armaituri se expun sub forma de bare (sirme) sub efort sau nu (fig. V.39.a), eventual inglobate in beton (in cilindri, prisme, fig.V.39.a), bare cu secfiune redusé (fig. V.39.b). Epruvetele se pot supune si unor inceredri de rezistenti standardizate (rezistentA la intindere, aderenta).Investigatiile de laborator_203 iC 0 a 603x150, 150, 3x50 af 950837 4.4 1 i ot CE 19 We ggo_Liseoa | suns ZY T so 0837 V7 Vy | 8 PCS2 ies vy a Gomme ese, PETE Seed) LEZ { «0 ___| 50x50 Fig. V.38. Tipuri de epruvete expuse a coroziune in hala BMT: cuburi, cilindri, cilindri cu armitura inglobata (pentru determinarea aderentei), grinzigoare armate, plici armate — = Fig. V.39. Epruvete de armatura pentru incereari la coroziune: a - bare; b - bare cu sectiune redusd; ¢ - arméturi sub efort; d - armaturi inglobate il, Li) ¢. Elementele sub efort sau cu deformatii impuse se expun mediilor corosive in condifii de laborator la coroziune accelerata (vezi foto V.27) si/sau in situ (fig. V.39, epruvete expuse la salina Ocna Dej de citre autor, luerarea 51, anexa A).204 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 3 22 2980897 22 46.0027 = ern 5/120 sie ua sep z [ aprofle Cs af piuite M16 gf 120 {70 2912 PCs2 2460837 , ee oBs7 1 LTT | 1 12 PCS? Ey 200 200 18 ER 46/120 2600 16 GRINZ| DIN BETON ARMAT (8 PERECH!) tH SSSR NEESES| Le a TR 46/150 7600 46 GRINZI DIN BETON PRECOMPRIMAT (8 PERECHI) CONDITII DE FISURARE PROTECTIE SI EXPUNERE Beresate [Pissrare | “Spunere Protectii eg]. fy | 5 | iter 3 ]s, 1/2 dlesz ve si2}e]z £ | SE | 38/35/33] 3s eleit/e]3]3 § | ge |] *a/2£3)238) 55 1215/8] 2] § g | f e/Soglkes| to Fig. V.39.Elemente experimentale, grinzi sub efortfisurate expuse in situ la Salina Oena Dej Se pot astfel corela si extrapola rezultatele obfinute in condifii de laborator la coroziune accelerati, cu cele reale obfimute in situ. Elementele experimentale, de obicei grinzi din beton armat sau precomprimat, incovoiate, sunt supuse unor testiri complexe pentru a studi ~ influenga stirii de efort din beton si/sau armaturii asupra degradarii prin coroziune a acestora; ~ influenta fisurérii (adincime, deschidere si distributia fisurilor) asupra penetririi agentilor corosivi in beton si la armaturi - eficienta unor pelicule de protectie, in cazul variatiei deformatiilor;Investigatiile de laborator 205 = determinarea caracteristicilor fizice si chimice ale betonului in stare de efort, sau fisurat; = comportarea sub incireare a elementelor (vezi foto V.31), pani la pierderea capacitatii portante pentru urmérirea comportirii sub sarcind la diferite nivele de degradare. Incerearea in condifii de laborator se efectueazi in cuve de coroziune in care elementele sunt expuse alternativ in agentul coroziv si in aer (vezi foto V.27) sau in camere special amenajate in care agentul coroziv se pulverizeazi la anumite intervale de timp (de tipul celei de la INCERC Bucuresti). ‘In lume, diferite laboratoare, au initiat expunerea inconditii de agresivitate marina a unor epruvete inci de acum peste 60 de ani [176] sau chiar mai mult (Laboratoire La Rochelle are probe expuse in mediu marin din anul 1904 [177]) periodic efectuandu-se determiniri asupra lor. La noi in fari experimentirile pe elemente din beton armat si precomprimat supuse la efort si expuse in condifii de coroziune naturala si accelerat au fost inifiate in jurul anului 1969 de ctre INCERC Bucuresti [178] i Facultatea de Constructii din Tasi [179]. in prezent, este in curs de amenajare un laborator de durabilitate [180] dotat pentru studi de coroziune in care s-au expus epruvete standard si speciale (fig. V.38), in cuve de coroziune, (fig. V.40 gi foto V.23) la actiunea mai multor substanfe agresive (foto V.24). 4.2.2 Determinari de coroziune Testirile de coroziune efectuate in laborator urmirese in pricipal dou aspecte si anume: (H determinarea mecanismului de coroziune 51 (Gi) prognozarea desfisurarii in timp a fenomenelor. Aceasta presupune adoptarea unei metode sau metodologii adecvate (simpli, rapid, reproductibila, precisi), cu valabilitate pe cit posibil general, prin care aceste fenomene si fie evidentiate si comparate cu un etalon. Proba etalon cea mai concludenti este cea expusi condifiilor reale, deci in situ, timp indelugat. Cum determindrile de laborator se efectueaza rapid (acesta fiind si scopul lor), devine evident & de cele mai multe ori nu putem beneficia practic de acest etalon, pentru care trebuie cdutate regulile de extrapolare a rezultatelor Ia cazurile reale. in acest sens trebuie rezolvate o serie de probleme legate de: - tipul de material utilizat (pasta, mortar sau beton);, - forma si dimensiunile epruvetelor; - numarul de epruvete de diferite varste si varsta la care se incearci; - condiftiile de degradare si de expunere a epruvetelor; - gradul de maturizare al epruvetelor; - perioada in care observafile trebuie si se desfasoare; - conditiile de agresivitate; - alte variante ce intra in interacfiune (stiri de eforturi gi de fisurare). Mai trebuie menfionate dond aspecte esenfiale in cea ce priveste interpretarea rezultatelor si cercetirilor de laborator si anume: * imposibilitatea exprimarii rezultatelor printr-o marime misurabila printr-o unitate comuni, impune adoptarea unor scari care nu pot fi decit relative; * extrapolarea rezultatelor obfinute in conditii de laborator la situafile reale din teren tau poate fi ficutl decat cu 0 oarecare aproximafi206 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE fa fea OH) 5 ® 9.05 OQ 5 GE) PG ~ f = & | 18 F isi — FH) nce 0) fl fe fo) Fe oie wight wot ] Q ae a| {3 : [E] 2 Wwe a | @ fl 1] MDE Foto V.23. Rastelele cu cuvel si probele martorInvestigafiile de laborator 207 Foto V.24,Cuvele cu probe expuse Ia actinnea: a - uleiului; b - azo- tatului de amoniu; ¢ - hidroxidului de amoniu; d - clorurii de sodiu 4.2.2.1. Incerciri accelerate Avind in vedere cf degradarea materialelor si elementelor in mediile agresive reale este de lungi durati, s-au pus la punct diferite metode rapide care si dureze 0 perioadi limitatd (de la cateva zile la cdteva luni) dar care si reproduca satisfacator condifile reale atit pentru materiale (elemente) cat si pentru mediile agresive. Accelerarea proceselor corosive se poate obfine prin marirea suprafefei de reactie, mirirea presiunii cristalelor rezultate, percolarea solufiei agresive, mirirea concentrafiei208 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE solufiei, mérirea temperaturii solufiei agresive. La aceste incercari pot fi expuse atit epruvetele prelevate (§ 4.2.1.1.) cat si cele confectionate in acest scop (§ 4.2.1.2.). Pentru studiu! coroziunii accelerate a armiturii se utilizeazi metode clectrochimice (variafia unui curent intre doi electrozi dintre care unul este armitura introdusd intr-un electrolit). 4.2.2.1.1. Inceretiri pe cimenturi, mortare si betoane a, Determiniiri accelerate prin marirea suprafefei de reactie Inceredrile de o zi pe cimentul micinat (Incercarea este descrisi in § 4.2.1.2.a) se bazeazA pe reactia rapid a cimentului cu apa gi substanfele agresive. Dup unii autori aceste inceredri nu sunt foarte semnificative avind in vedere condifille diferite in care se afla cimentul in beton. Determinarile prin farimitarea pietrei de ciment ar putea elimina acest neajuns prin faptul c& se expune mediului agresiv cimentul deja hidratat. Dar si aceast metodi este partial combatuti deoarece nu ia in considerare structura reala a betonului (care confine si agregat sau particule de ciment nehidratate). incercarea Anstett consti in hidratarea prealabili a cimentului timp de 14 zile dupa care se macind si se amesteci cu o cantitate de 50% de gips. Din acest material se confectioneazi epruvete cilindrice care apoi se pstreazii in apa observindu-se schimbarile de ‘volum. Incerearea dureaza circa 3 luni. incercarea rapidi pe epruvete mici (ca cele din fig. V.37.b) s-a impus datoriti observatiei ci durata de timp necesari pentru a dezvolta acelasi grad de coroziune creste exponential cu dimensiunile epruvetelor. b. Determinarile accelerate prin marirea presiunii de cristalizare se aplici in cazul solufiilor care, prin cristalizare in beton afecteazA integritatea acestuia. Epruvetele se saturaeazi cu solujie agresiva si apoi se usucd, alternativ, ciclul repetindu-se de mai multe ori. in final se observi modificirile produse. ¢. Determinarile accelerate prin percolarea solutiilor agresive se aplici in general a epruvete poroase. Criterjul de apreciere a gradului de coroziune rezulté din analliza chimicd a lichidului percolat. La incercare trebuie avut in vedere c unii produsi de coroziune pot umple porii si deci impiedicd percolarea sau uni produsi pot fi levigafi, marind porozitatea. d. Determinarile accelerate prin crestrea concentratiei solufiei nu sunt foarte semnificative pentru c pot deforma procesul de coroziune. ¢. Determinarile accelerate prin cresterea temperaturii solutiei se bazeazi pe observatia c3, in general, efectul de coroziune creste odati cu cresterea temperaturii solufiei agresive, temperatura care trebuie insi si rimén’ moderati. 4.2.2.1.2. Incercéri pe armaturi Determinirile de coroziune la armaturi se efectueazi pe epruvete la care armatura este inglobata in beton fri a fi sub sarcind (cilindri, prisme cu armaturi inglobati), pe epruvete din beton armat gi precomprimat sub efort sau pe armaturi tensionate sau netensionate supuse direct coroziunii. Accelerarea coroziunii se efectueaza prin utilizarea unor solufii agresive deInvestigafiile de laborator 209 concentrate ridicati, prin recircularea solufiei, prin miscarea epruvetelor (numite mai departe metode mecanice) sau prin meode electrochimice. a. Determinari accelerate prin metode maecanice Aceste determinari se efectueazi pe epruvete cu armaturi inglobate sau neinglobate, astfel: - epruvete de tip armituri supuse la efort si supuse coroziunii accelerate in cuve de coroziune (foto V.25) in care epruvetele, prin rotire, sunt expuse alternativ in aer si solutie agresiva [181]; -epruvete de tip armaturi tensionate (sau netensionate) parfial imersate in solutie agresiva care se recircula (fig. V.41. [182]; - epruvetele de tip armituri tensionate (sau netensionate) supuse coroziunii locale in secfiuni reduse (fig. V.42. [183]); -epruvete supuse coroziunii in sectiuni reduse, solicitate la efort constant crescitor (fig. V.43.[184]); - epruvete de tip prisme sau cilindri in care se inglobeazd armatura, accelerarea proceselor corosive realizindu-se prin marirea concentratici solufiei (in figura V.38, epruvete expuse de autor in cadrul laboratorului de durabilitate); cu debit constant gensul de recircularg a apei Foto V.25. Cuvi pentru incerciri la coroziune accelerati a armaturilor prin a ane rotirea alternativa in solufie si in aer Fig.V.41Instalatie de incercare la coroziune a armiturilor prin recircularea solutici Expunerea se incheie, de obicei, in momentul aparitiei fisurilor in stratul de acoperire cu beton a armaturilor, ceea ce indica coroziunea acestora, sau in momentul ruperii lor. Examinarea armiturilor inglobate se efectueazi dup’ extragere din beton, prin spargere sau prin incercarea elementelor, relevandu-se urmatoarele aspecte - pierderea in greutate sau cantitatea de produsi de coroziune; ~ compozitia chimic& a produsilor de coroziune; - durata in care se formeazi o anumita contitate de podusi de coroziune sau in care acestia provoacd fisurarea betonului de acoperire; = modificiri fizico-chimice in structura materialului;210 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE - legitura dintre caracteristicile mediului corosiv si caracteristicile de corodare a armaturilor. Fig.V.42. incercarea la coroziune localé a armiturilor: 1 - proba; 2 -cadru metalic; 3 - blocaje; 4-- capsule cu substanti corozit 5 - dozi tensometricd cu moni torizare continui a efortului Fig. V.43.Instalatie de incercare la coroziune a armiturilorin sectiuni reduse sub crestere constanti de efort: 1- proba; 2 - cadru metalic; 3 piesede ancorare a armaturiis 4 capsuli cu substanti coroziva; 5 dinamometru; 6 - reductor; 7 - electromotor de remarcat faptul ci aceste metode oferi mai mult posibilitatea evaluarii prin comparatie a comportirii armaturilor cu caracteristici diferite, decat evaluarea si cuantificarea unor caracteristici fizico-chimice la actiuni de tip corosiv. b. Determindri accelerate prin metode electrochimice. ‘Aceste metode permit masurarea si evaluarea rezistenfei la coroziune a armaturilor inglobate in beton sau intr-un electrolit, accelerarea si monitorizarea proceselor relizandu-se prin inregistrarea parametrilor curentului electric din armaturi. Rezistenfa la coroziune poate fi misurati si exprimata ca vitezi de coroziune, care la randul ei se poate exprima in doi moduri (185]: - prin raportarea pierderii de masa Ia unitatea de suprafata si timp (de exemplu g/m“h); ~ prin densitatea curentului de coroziune (A/em’), unitate ce se utilizeaz’ numai in metodele electochimice de testare; dac se considera corodarea dupa directia perpendiculara pe suprafafi, ca unitate de masurd se utilizeazi lungimea/timp (mm/an).Investigatiile de laborator 211 Studiul coroziunii consti in scoaterea din echilibru clectrochimic a suprafetei metalului prin una din urmatoarele cdi [186]: potenfiostatice, end se perturba potentialul intr-o forma constant si se urmareste rrispunsul sistemului sub forma de curent, sarcind sau impedanta; galvanostatice, end se perturba curentul si se urmareste rspunsul de potential sau de cantitate de clectricitate. Metodele electrochimice se aplici atat armaturilor inglobate cat si celor neinglobate. Cel mai simplu montaj pemtru studiul coroziunii armaturii inglobate in beton este cel in care in circuitul armaturii, format de epruveti, electrolit si sursa de curent (fig. V.44.a) se introduce un curent suficient pentru a determina o coroziune semnificativa intr-o perioada rezonabili de timp [187]. O crestere a intensititii curentului si formarea de fisuri indica coroziunea armiturii. Gradul de coroziune este estimat la orice moment cu ajutorul legii lui Faraday care exprima legitura dintre masa eliberati (in acest caz rugina) de cantitatea de electrolit ce trece prin probi. Monitorizarea si inregistrarea parametrilor se poate realiza si computerizat (fig. V.44.b,[188]). Fig. V.44, Montaje pentru. studiul coroziunii armaturii inglobate: 1 - epruveti; 2-cuva; 3-catod din ofel beton sau din plici de ofel; 4 - elctrod de referinta; 5 - galvanometru; 6 - computer;7 - imprimanti; a, Montabij cu catod din ofel beton; b. Montaj cu catod din pléci din ofel si monitorizare computerizata Cu un montaj aseminator (fig. V.45.a) s-au efectuat experimentiri in care, coroziunea arméturilor, exprimata prin pierderea procentuali de greutate (sau volum), este corelati cu rezistenfa la smulgere a barei din beton [189]. Pentru grinzigoare supuse la efort (fig. V.45.b) s-a studiat corelatia dintre viteza de coroziune (exprimatii ca pierdere de greutate in procente) si lunecarea armaturii in beton si in continuare, influenta acestei lunecdri asupra comportrii pani la cedarea din incovoiere a elementului. Recent, a fost standardizati o metodi de determinare a rezistenfei la coroziune a armaturilor inglobate [190] in care o proba de beton armat este supusi acfiunii corosive a solutiei de sare (fig. V.46). in armatur se induce un curent care accelereaz coroziunea si in acelasi timp indica gradul de corodare.212 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE. F q f q } i i i } A H 4 4 Y fl 4 f H q y H 4 f y Co) 3 DererrrrrrrrarereZTZTA Fig. V.45. Instalatie pentru studiul coroziunii accelerate a armaturilor inglobate: a. Pe epruvete neineiircate; b. Pe epruvete sub efort: 1 - epruveti; 2 - cuva; 3 - electrod din ofel; 4 - potentiometru; 5 - protectia capatului armaturii; 6 - traductori electrorezistivi 308 st =| awoo 4 Fig. V.46. Montaj pentru studiul coroziunii accelerate a arma- turilor: 1 - epruveta; 2 - rama cu solutie coroziva (3% NaCl) Rezistenga la coroziune pe armituri neinglobate se evalueazi prin metoda polarizarii anodice[191]. In principiu, metoda se bazeazi pe mésurarea potentialului pe suprafafa armaturii fad de cel al unui electrod de referinfé in condifiile in care intre armatura si un alt lectrod se induce o diferent de potential pentru activarea coroziunii (fig. V.47.a). Trasind curba potenfial-intensitate curent, se evidenfiaz momentul in care se initiaz procesul de coroziuine (se produce distrugerea stratului pasiv de pe armiturd) si potentialul Ia care acesta se produce (fig, V.47.b). Att cresterea potnfialului ct gi trasarea curbelor se pot realiza automat utilizind montaje electronice adecvate controlate de computer. ‘Armiturile sub tensiune se pot testa la coroziune prin polarizarea anodica in mediu acid (fig. V.48), masurindu-se timpul pnd la rupere [182].Investigatiile de laborator_ 213 _tlectrod de masurare sieetrst de revtrinta: (electrod selectiv de calomel - ESC) cuva_cu_medivi 9) prota (electrod) & roo * 8 zy ZONA = . Aan z Z 3 10 ae Z-oolEn 1 5 ao e | & 5 © so 2-500] 900 bs % 4 ~8004 a 06 Irn Loe, wa Fig.V.47.Evaluarea rezistenfei la coroziune a ofelurilor prin polarizare anodic potenti- ometricd : a. reprezentarea schematicd a montajului; b. curba de polarizare anodica ideal a ofelului mediu alcalin; c. curba de polarizare anodic’ ieala a ofelului in mediu cu ioni de clor: Erp~ potentialul la care pasivitatea se distruge; E, - potentialul la care se produce pitting-ul 4.2.2.2. Moduri de expunere Metoda de expunere a probelor prin imersare completi nu corespunde de cele mai multe ori cazurilor reale. Din acest motiv, cu timpul, s-au incereat si adoptat moduri de expunere mai apropiate de realitate dar care, in acelasi timp, si conducd la o coroziune accelerati a probelor. a. Imersia total se aplica la epruvete mici dar nu este totdeauna revelatoare pentru procesele corosive reale, de obicei elementele de construcfii sunt supuse cu intermitenti actiunii mediului corosiv. De asemenea, acfiunea substanfelor chimice asupra epruvetelor difer’ functie de modul de expunere [17] astfel: = sunt struri aparent inofensive chimic fafi de beton dar care il pot deteriora daca cristalizeaza in solufii suprasaturate;214 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Fig. V.48. Instalafic pentru studiul fragilizarii cu hidrogen a armaturilor sub tensiune: 1 - proba; 2 - incinta confinand mediul agresiv; 3 - contraelectrodul; 4 - dispozitiv de constrol al polarizarii; 5 - pomp; 6 - rezervor cu electrolit (mediul agresiv); 7 - termostat; 8 - supapa in cazul acizilor ale c&ror saruri cristalizeaza fara crestere in volum, epruvetele se scufunda complet; ~ daci sirurile cristalizeazi cu api de cristalizare, deci cu expansiune de volum, epruvetele se scufunda alternativ, partial si total; in cazul sirurilor aparent inofensive dar care pot da efecte de expansiune in timpul cristalizarii actiunea distrugitoare devine efectiva numai la epruvete scufuundate partial. Epruvetele sunt imersate in vase de obicei transparente prin care se observa modificirile survenite, in final fiind incercate si mecanic (prismele se incearcé la incovoiere). b. Imersia partial se aplicd la epruvete mici dar si mari (cuburi, prisme, elemente) si simuleaz mai fidel conditiile reale de exploatare (foto V.26, lucrarea 25,anexa A). Foto, V.26, Cuve cu probe expuse prin imersare parfiala in azotat de amoniu, in hala BMTInvestigatiile de laborator_ 215 ‘Avand in vedere c& sunt expuse doar parti ale epruvetelor, acest tip de incercare serveste in prinmul rind la urmirirea mecanismelor de coroziune, corelarea cu propietatile mecanice find si mai dificilé datorité faptului c& incercarile mecanice se efectueazi pe epruvete neomogene (partial corodate). ¢. Recircularea agentului corosiy in jurul epruvetelor ofera posibilitatea expunerii ‘mai uniforme a epruvetelor la o concentrafie constanta a agentului corosiv, permanent reinoit. De asemenea, procesul de coroziune se accelereazi in oarecare masurd. Atfel de incercari se cefectueazi atat la epruvete din beton cat si pe armaturi (vezi fig. V.41). 4. Mentinerea sub presiune 2 agentului corosiv conduce la accelerarea penetririi acestuia in epruveti gi deci la accelerarea proceselor de coroziune. in figura V.49 [175][193] sunt prezentate doua metode de manfinere sub presiune a agentului agresiv lichid sau gaz. Fig. V.49. Instalatii de menfinere sub presiune a agentului agresiv: a. Epruveti cilindrica cu gol central; b. Epruveta cubicd: | - epruveta; 2 - recipient cu lichid (sau gaz) sub presiune; 3- manometre; 4 - dop etang; 5 - material de etansare ¢. Miscarea epruvetelor in aer si agent corosiv se pare c& reprezinta metoda cea mai reala de expunere. Prin aceasti metodi se por expune atat epruvete mici cat si elemente sub fort (foto V.27) si armaturi (foto V.25). Este de mentionat a viteza de rotire a epruvetelor (deci durata de imersare in solufie si cea de expunere in aer) trebuie si fie foarte mica astfel jncit si existe timpul necesar ca acestea si se zvainte (iar soluiile si cristalizeze, de exemplu). {in cea ce priveste conditiile de expunere, acestea pot fi foarte diverse, adica: direct lichidului agresiv, la vapori agresivi, in conditii de ceati, Ia presiune de vapori constants, la temperatura constant8 sau variabilé, la actiuni corosive standard (ca de exemplu metalele) ete.216 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE. Foto V.27. Cuva pentru incercarea la coroziune accelerati a grinzilor sub efort. £. Expunerea in situ a probelor (foto V.28,lucrarea S1,anexa A) oferd avantajul unor observatii in condifii reale de agresivitate dar este de Iungi durati, motiv pentru care rezultatele determinirilor in situ trebuie coroborate cu cele obfinute prin expunerea la corozitune acceleratii a epruvetelor in laborator. Foto. V.28. Elemente sub efort expuse in situ in mediu salin Aprecierea gradului de coroziune se face dup mai multe crit ~ examinarea stirii fizice la suprafafi si in profunzime; ~ cantitatea de substantia corosiva absorbita; - cresterea dimensiunilor; - cantitatea de produsi formati; - durata pani la distrugere; - rezistenga la compresiune si incovoiere ete.Investigatiile de laborator_ 217 Este interesant de remarcat faptul ci asupra vitezei de coroziune a epruvetelor influenfeaza si raportul dintre volurmul epruvetei si cel al solufiei in care este imersaté [194]. 4.2.3. Determinari de rezistenti in principiu, toate determinirile de rezistenti, de laborator, prevazute de standarde, normative sau instructiuni [174] se pot efectua si in cazul studiilor de durabilitate. De asemenea, aproape toate incercarile in situ (vezi § 4.1) se pot reproduce gi in laborator. fn continuare se vor prezenta incercdrile cu relevanti direct in ceea ce priveste determinarea caracteristicilor utilizate in continuare la evaluarea nivelului de siguranté a constructiilor. 4.2.3.1. Incerciri pe betoane Pentru rezistenfele betonului, este caracteristic’ cea de compresiune care, pentru betonul din structuri se determina prin incercarea carotelor extrase din clemente. incerearea a compresiune (foto V.29, lucrarea 77, anexa A) se efectueazi dupa o prelucrare prealabila a capetelor acestora si pastrarea in conditii standard [140]. Rezultatele obfinute se coreleaza cu cele determinate in situ prin metode nedistructive, marindu-se astfel precizia acestora (vezi § 4.1.5), Este deasemenea preferabil ca, metoda nedistructivi aplicaté in situ pe element, si se aplice si pe carotele care se incearcd la compresiune, trasindu-se astfel curbele de calibrare pentru metoda utilizata, crescand astfel evident precizia determinirilor. Foto V.29. Carota incercati la compresiune, extrasi dintr-un stilp expus mediului salin caracteristica importanta a betonului, ce nu poate fi determinatl direct in situ este modulul de elasticitate static care se determina in laborator pe carote.218 INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE Tot pe carote se poate determina si modulul de elasticitate dinamic, modulul de rigiditate gi coeficientul lui Poisson [195] utilizind metoda vibrafilor fortate (fig. V-50.2) sau metoda rezonanjei de impact (fig. V.50.b). OSCILATOR OE (PLIFICATOR} FRECVENTE osciLoscoP GENERATOR DE VIBRATII RECEPTOR (PICKUP) [ave uricaron} 4 GENERATOR DE IMPACT ACCELEROMETRU ANA Been [AMPLIFICATOR| FRECVENTE! b) Fig. V.60, Metoda de determinare a freeventelor fundamentale pentru vibratii transversale, longitudinale si de torsiune: a- prin rezonanta fortata; b- prin impact De asemenea, probele standardizate (cuburi, cilindri, prisme), expuse in laborator actiunilor agresive, se pot supune in anumite cazuri incercarilor de rezistenti. specifice, sesizandu-se modificarile survenite ca urmare a atacului corosiv (foto V.30, Iucrarea 25, anexa A). 4.2.3.2. Incercitri pe arméituri. incercarile la tractiune pe armétuiri prelevate din structuri se efectueazi dupa ‘metodologia cunoscut’ dacd acestea nu au suferit modificdri ale sectiunilor prin corodare.in cazul in care cuponul incercat are sectiuni inegal corodate (ca in foto Il.17), ruperea se va produce in sectiunea cea mai slabita a cdrei arie practic nu poate fi masuratl. {in aceasta situatie, incercarea la tractiune a armaturilor corodate are relevant doar in cazul in care armiturile sunt corodate uniform pe lungime sau dac& coroziunea a fost localizati pe o anumiti zona (cazul incecdrilor de coroziune in laborator a armaturilor $4.2.2.1.1).Investigatiile de laborator 219 Foto V.30. Cub penetrat partial de substanta agresiva (azotat de amoniu), incercat la compresiune 4.2.3.3. Incercitri pe elemente Probele si clementele confectionate special se incearc’ in scopul evidenticrii comportarii sub incarcare pani la cedare. In cazul elementelor afectate din punct de vedere a durabilititii sunt relevante incercarile de aderenfa si cele de incovoiere. inceredrile de aderenta se efectueazi pe probe identice cu cele standardizate dar modul de solicitare si de evaluare al aderentei fiind cel cunoscut (174). Ic cele mai utilizate la elementele degradate prin coroziune, sunt cele de fil (fig. V.31) [196]. supuse coroziuni Incereé incovoiere realizate pe grinzi supuse (sau nu) la efort Foto V.31. Grinda degradata prin coroziune incercata la incovoiere220 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE {in afard de detreminirile fizice gi chimice care se realizeazi pe aceste elemente (vezi mai departe § 4.2.5 gi § 4.2.5), prin incercare pana la cedare se urmarese parametrii specifici (deformatii, deplasiri, evolutia fisuririi, caracterul cedarii) comportirii sub sarcina a elementelor{ 197]. Pentru determinarea defectelor de structuri la elemente prefabricate se poat aplica metode acustice prin soc (fig. V.51, conform instruefiunilor tehnice C222-85 [198]). accelerometru Vibratii soc longitudinale: + vi => »/) = ct 12/2|2/| Vibratii de incovoiere Vibratii de torsiune 2 we Fig. V.S1. Utilizarea metodei acustice prin soc Ia controlul calitifii elementelor prefabricate Pentru determinari de acuratefe cum ar fi de exemplu aparitia si dezvoltarea microfisurilor se pot utiliza si tehnici sofisticate cum sunt de exemplu cele cu laser [199], holografice [200] sau radiografierea cu neutroni [201]. 4.2.4, Determinarea caracteristicilor fizice 4.2.4.1. Aspectul ‘Aspectul probelor este relevat prin examinarea vizuala (foto V.32, luerarea 25, anexa ‘A) gi cu lupe, in acest mod realizandu-se primele caracterizari ale materialelor si fenomenelorInvestigatiile de laborator_ 221 ce au produs modificdri in structura acestora. Aspectul probelor se inregistreazii in fotogra 51 casete video avand in vedere faptul c& aplicarea in continuare a altor tehnici de investigare pe aceleasi probe poate conduce la distrugerea aspectului inifial. Investigatii mai am&nuntite privind aspectul probelor se pot efectua prin utilizarea de microscoape optice, caz in care proba trebuie prelucrati adecvat pozitionarii sub microscop. Foto V.32. Aspectul probelor (cilindri_prisme si cuburi) expuse actiunii azotatului de amoniu (cele din foto V.26) dupa diferite perioade de expunere 4.2.4.2. Dimensiunile si greutatea Aceste caracteristici, misurate inainte si dupa expunere, oferd o apreciere cantitativa a nivelului de degradare, rezultatele putind fi corelate si cu cele obfinute In incercarile de rezistenti. Metoda nu di indicafii asupra mecanismelor de corodare dar poate fi utili in analiza comparativi a mai multor tipuri de betoane. Metoda este mai adecvaté pentru aprecierea gradului de coroziune a armiturilor (raportul dintre diametral initial al armaturi si cel rezultat dup coroziune, raportul dintre greutatea ruginei resultate si a materialului rimas) cfectuindu-se eventual si corelatia cu caracteristicile mecanice (rezistenta la intindere, in condifiile specificate in § 4.2.3.2.)222 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 4.2.4.3. Porozitatea si densitatea Cele doud marimi se determina prin mijloace clasice pe probe prelevate (de preferat arote) sau prin mijloace complexe prin care se vizualizeazi defectele structurale (pori, goluri, microfisuri) in probele de beton cum ar fi tomografia [202]. ASTM prevede utilizarea microscopului ca metoda pentru determinarea volumului de goluri din beton [203]. 4.2.4.4. Analizele petrografice Analizele petrografice se efectueazi prin vizualizarea caracteristicilor pietrei de ciment si a agregatelor cu ajutorul microscoapelor de diferite tipuri [203]. Astfel, se pot determina urmatoarele caracteristci -tipul de ciment si gradul de hidratare gi carbonatare; -componentii pietrei de ciment rezultafi in urma hidratirii dar si in urma reactiilor dintre acestia gi substanfele agresive; -cantitatea si natura produsilor rezult a reactici aleali-agregate, a actiunii focului ete.; natura agregatelor ai compozitia acestora. Identificarea si evaluarea acestor_caracteri experienti a operatorului. ‘Analize pind la nivel atomic se efectueazi cu microscopul electronic si sunt relevante mai ales pentru studiul coroziunii armaturilor [204]. urma atacului chimic, a inghet-dezghetului, implic’ © bund specializare si 4.2.4.5. Masurarea temperaturii Cunoasterea temperaturii Ia care elemenele de beton ale unei structuri au fost supuse {n timpul unui incendiu este necesara in vederea aprecierii gradului de deteriorare a betonului. Misurarea acestei temperaturi [205] (dupa stingerea incendiului, evident) se bazeazi pe proprietatea ci, emisia de fotoni citre materialele minerale (cum ar fi nisipul din beton, de exemplu) este proportional cu temperatura la care a fost incalzit materialul (propietatea este cunoscuti sub denumirea de termoluminiscenta). Cercetiri de laborator mai recente [206] au demonstrat posibilitatea identificarii temperaturii la care a fost incdlzit un element prin misurarea fluxului de fotoni emis de o proba executati din nisip prelevat din element. Pentru elementele expuse mediilor agresive lichide sau chiar gazoase, determinarea coeficientului de difuzie (cantitatea de substanfi penetrati prin unitatea de suprafata in unitatea de timp), reprezinti un indicator esenfial privind durabilitatea acestora. Deoarece difuzia prin beton a ionilor de clor este caracteristicd pentru degradarea elementelor armate (vezi cap. II §3.) in continuare se vor prezenta mijloacele de determinarea a coeficientului de difuzie pentru ionii de clor. Un montaj simplu este cel format din doud recipiente din sticla (fig. V.52 [207)) intre care se dispune proba (plicufi din beton decupati dintr-o carota). Cantitatea de ioni de clor ce difuzeaza prin proba este determinati cu ajutorul unui electrod selectiv specializat. Pe acelasiInvestigatiile de laborator_223 pricipin se bazeaza si misurdtorile efectuate pe epruvete speciale, cilindri cu un gol central in care se introduce apa distilati, intreaga epruveti fiind cufundat in solufia agresiva (fig. V.52.b [175). in acest caz se misoara cantitatea de ioni de clor ce difwzeaza in apa distilaté in interiorul cilindrului. 2 : apa dstiota 95 ¢ A a rn) wv 3 & N y cEWLA 1 cea 2 Nac ‘apa distlate fo) 4) 190.120 mi vp )39-46m | gy Fig. V.52. (Monitajelipentri Stiditll/@ifiiziel: a. Pentru probe decupate din carote; 1 - proba; 2 - electord selectiv pentru ioni de clor; 3 - inele de etansare; b. Pentru probe de forma speciala (cilindru cu gol central) poate efectua si cu (fig. V.53). Proba (disc decupat dintr-o carota) se dispune intre dou compartimente in care se introduc solutiile de NaCl si respectiv de NaOH, care se inedlzese cu ajutorul unor eleetrozi Durata experimentului este de 6 ore in afar de cazul in care se termina mai devereme datoriti atingerii temperaturii maxime. voltmetru digital punte de racordare voltmetru digital [yy sursa de putere Inregistrator ry termocuple 0.3 N NaOH Fig. V.62. Instalafie pentru teste accelerate de difuzie prin incilzirea solutiei: 1 - proba fixata etans de incintele ine&lzite; 2 - incinte incdlziteInvestigatiile de laborator 225 k ql 3 l 2 /, z v Fig.V.58. Montaj utilizat pentru determi- Fig. V.56. Determinarea permeabilitafii la area permeabilititila uleiuri: 1- proba; gaze _pe epruvete speciale: | - epruveti; 2.- placa de fixare; 3- piston; 4-greutifi 2 -dop etans; 3 - manometru (vezi fig. V.49) ‘Aparatul, eventual dispus pe orizontali poate fi utilizat si pentru studiul difuziei clorurilor. Permeabilitatea Ia uleiuri s-a studiat in fara noastré cu un aparat original (fig. V.55) realizat la INCERC [211]. Probele sub forma de plicufe din beton sunt supuse la presiuni diferite ale uleiului prin intermediul unor greutiti. Permeabilitatea la lichide, dar si la gaze (aer), sau carbonatarea accelerati se pot studia pe epruvetele de tip cilindru cu gol central (fig. V.56).Permeabilitatea Ia lichide se apreciazi misurand cantitatea de apd ce penetreazi prin proba saturati cu ap in prealabil gi supusd penetratrii apei sub presiune [175]. 4.2.4.7.2. Permeabilitatea la gaze Permeabilitatea 1a gaze se apreciazi prin cronometrarea timpului necesar sciderii presiunii gazului aplicati pe o faf a probei, pand la o valoare data. Gazul utilizat pentru determinari poate fi aerul, azotul sau bioxidul de carbon, probele, de tip plici, cuburi sau carote find supuse penetrarii acestor gaze prin utilizarea a diferite ‘montaje. In unul din aceste montaje, se misoar’ presiunea pe fata unei probe Ia care, pe fata copusi, se atageazi etang o incinta in care aerul se introduce sub presiute (fig.V.57 [212]. Pentru aceasta determinare sunt necesare probe mari (plici cu suprafata de 1 m*) ceea ce 0 face mai greu aplicabila pentru probe prelevate dar semnificativapentru probele de laborator.226 INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE Fig. V.S7. Instalatie pentru. studiul permeabilitafii la aer pe probe mari: 1 - proba; 2 - incinta cu aer comprimat; 3 - incinta de receptare a aeruluis 4 - compresor; 5 - gazometru; 6 - termometru; 7 - manometre Permeabilitatea poate fi studiata si pe cuburi cu latura de 100 mm sau carote extrase din clemente (100 mm diametru, 200 mm lungime) penetrate de azot [213]. Presiunea gazului se aplicé lateral, fluxul fiind dirijat si evacuat printr-o gaura central (fig. V.S8). Cembureau recomanda [214] 0 metodi de determinare a coeficientului de permeabilitate reprezentind cantitatea de oxigen ce stribate unitatea de suprafata a unei probe de grosime unitara. Proba este izolatd etans, presiunea fiind aplicata pe o fafa si masurati pe cealalta (fig. V.59). MANOMETRU PLOTTER REZERVOR DE az BUTELIE CU AzZOT Fig. V.58. Instalatie de determinarea a permeabilitifii la azot: | - proba (carota sau cub cu gol central); 2 - incinti etansa; 3 - gamituri de etansare 4.2.5. Detreminarea caracteristicilor chimice Determinaile chimice pe betoane si armaturi sunt foarte importante pentru evaluarea durabilititii clementelor gi trebuie si elucideze urmitoarele aspecte: identificarea agentului coroziv; - determinarea adincimii de penetrare;Investigatiile de laborator_227 OXIGEN SUB PRESIUNE 3 <9 SS K waniometau ” Be tae y LL TZ REGULATOR PRESIUNE Fig.V.59. Instalatie de determinare a permeabilitati la aer pe probe prelevate: 1 - proba; 2 - plici metalice; 3 - tub gonflabil pentru etansare; 4 - valva = concentratia agentului coroziv in beton si pe armaturi; - modificarile in compozitia chimicd a betonului si armaturii. Metodele chimice de analiza a materialelor de constructii sunt diverse [215], dar in continuare vor fi amintite doar cele curent utilizate. 4.2.5.1. Spectroscopia Spectroscopia se bazeazi pe propietatea moleculelor si atomilor de a absorbi si emite energie (radiafii electromagnetice). Datele obtinute dintr-o masuritoare spectografica sunt obfinute sub forma unei reprezentiri grafice (spectru). Spectroscopia cu raze X este foarte eficienti in determinarea compusilor formati in piatra de ciment evidentiindu-se clar prezenta acestora (fig. V.60 (216]). Fig. V.60. Determinarea substantelor formate in piatra de ciment, in urma coro ziunii, prin aplicarea spectroscopiei cu raze X: a. beton neafectat; b. beton afectat228 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Spectroscopia in infrarosu se poate aplica pentru studiul formarii componentilor cimentului in prezenfa umiditifii si a unor substanfe chimice [217]. Compusii formati se identifica functie de banda de absorbie a spectrului de raze infrarosii (fig. V.61). Fig. V.61. Analiza formérii componentilor in piatra de ciment in prezenta umi- dititii si a unor substanfe agresive prin intermediul spectroscopici in infrarosu 4.2.5.2. Microscopul electronic Microscopul electronic poate fi utilizat si in identificarea compusilor formafi in beton ca urmare a atacului substantelor agresive (foto V.33 [218]). De asemenea, diferitele tipuri de microscoape electronice sunt utilizate la analliza structurii metaleleor [219]. Foto. V.33. Observarea la microscopul electronic a compusilor formati fn piatra de ciment (in fotografie se observa fibrele de etringit )Investigatiile de laborator 229 4.2.5.3. Analize chimice Prin analize chimice se releva concentratia de agenfi agresivi in beton, adancimea de penetrare si compusii rezultati din reaciiile cu componentii petrei de ciment. Deoarece analizele chimice reprezinti un deomeniu de stricta specialitate [220], in continuare se vor prezenta principalele trei metode de analizé chimicd a materialelor de constructii [215] [221] si exemple de determinari chimice pe materiale in cadrul studiilor cefectuate de autor. 4.2.5.3.1. Gravimetria este 0 metodii de determinare in care parametrul masurat este masa unui element chimic (sau a unei combi a) care se separi prin precipitare de restul componentelor de proba. In principiu, metoda consti in determinarea prin céntérire a unui precipitat, format printr-o reactie cunoscuti (deci pentru care se cunosc exact masele ce intr in reactie) a unei substanfe chimic selectate in acest scop, cu ionul de substantia cérei cantitate se determina. 4.2.5.3.2. Titrimetria este o metoda de analiza mai rapida gi se bazeazi pe masurarea volumului unei solutii standard (titrant) ce reactioneazi cantitativ cu substanfa de analizaat (titrat). Operatia consti in adiugarea tirantului in volume mici, de concentratie cunoscuti, pana Ia atingerea punctului de echivalenti, care se decodificd prin modificarea unor propictiti ale soluiei cum sunt: culoarea, potenfialul redox, conductibilitatea etc. . La echivalenta intre doi componenti (titrantul in volum gi concentrafie cunoscute i titratul) reactia s-a consumat ‘in totalitate. 4.2.5.3.3. Metodele potentiometrice se bazeazi pe misurarea diferenfei de potential intre doi electrozi (unul indicator si unul de refering), imersafi in solufia de analizat (fig. V.62) 0: 08 oa AqNOgtmd Fig. V.62.a, Instalatie pentra titrarea potentiometricd: 1 - potenfiometru; 2 - electord de calomel saturat; 3 - electrod indicator; 4 - biuret cu titrant; 5 - agitator; b. curba de titrare potentiometric cu AgNO; pentru determinarea confinutului de ioni de clor din solutie230 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Metodele potentiometrice pot fi directe, caz in care se masoara direct potentialul de lectroni intre electrodul indicator si cel de referinta gi implicit cantitatea de substanfi de determinat sau indirecte (titrimetria potentiometric’), caz in care se misoard forta electromotoare la adiugarea unui titrant. Pentru determinarea potentiometric, de exemplu a clorurilor, se utilizeazi ca titrant azotatul de argint (vezi figura V.62). Prin adaugarea treptaté de titrant si citirea potnfialului Ja milivoltmetru se traseaza o curba de titrare, determinandu-se punctul de echivalenti. In figura 63.a este prezentat profilul penetrarii ionilor de clor in beton (Iucrarea 77, anexa A) la placa unui element T de estacadi exploatata in mediu satin , determinat prin analiza chimicd in straturi succesive a materialului provenind dintr-o carota extrasi din clement iar in figura V.63.b este prezentat profilul concentratiilor azotatului de amoniu in peretele uni tum de granulare (lucrarea 64, anexa A), determinat de asemenea pe material prelevat dintr-o carota extrasa din perete. 246" 8000) ABI 240% a 20,7% 20,3%e 21 ls sol = LN a Lis tis Lolwlo} pb. IN mm ; tommy oe Fig. V.63.a. Profilul penetrarii ionilor de clor in beton la un element expus pe ambele fete. b. Profilul penterarii azotatului de amoniu la un element expus pe o fai in tabelelel V.7 si V.8 sunt prezentate determinarile principalelor elemente chimice in materiale prelevate din structuri exploatate in mediu salin la salinele Cacica si Oena Dej (lucrarea 51, anexa A). Tabel V.7.Analize chimice pe materiale prelevate din mediu salin_(Salina Cacica) (Caramig’ expusd | interior direct 10 ani evaporatoare 77 | 142 FTencuiala interior evaporatoare 91 | 0.88 Rugina de pe armé-|interior turd stalp (foto 7) | evaporatoare 79 | 088 [Carémid ——_expusai interior direct cca 100 de ani_| evaporatoare - | 549 [Beton stalp a0... 10m adaneime | 7.7 | 1,24 (cel din foto?) [la 0... 2emadancime | 7,8 | 1,24 3‘Tabelul V.8.Analiza chimica a unor materiale, Investigatiile de laborator_ 231 Jlevate din elemente (Salina Ocna Dej) Ne Locul ‘Schimb de oni proba recottarii cor Ca K Na’ 4 Beton stalp (interior) 1,77 124.5 1,49 1,48 42,18 2_| Beton stalp (exterior) 3,63 1483 6.97 2.55, 11,91 '3_| Azbooiment (acoperis) 1,82 169.2 8,50 0,85 40.12 | 4 Element —precomprimat estacada (exterior) 1,24 152,7 3,84 212 32,20 5 Zidarie boltari (exterior) 479 60,0 3,98 1,49 18,03 6 Mortar 41,50 100,1 2,49 3,40 21,90 Sinteza metodelor de testare in laborator a materialelor, probelor si elementelor prelevate este prezentati in tabelul V.9. in laborator Ftcwnd de corre oe Ecceleazi in mares | compupior cert supa de reacte, grin |inacunes dverseer narra presi do substan chien espunere i st crsatare pn pcs scucrareive, pn copter concen 9 in aren rf rotahen ss apica oc Th [ovarea acpi | Sreanon Wp sea [niles ora Soci Tehao i eprwvele [amare ache Pevinddotaprarea ty overt cont au 0 | verbo sbstanje timp aprecesor feccaorazt prin metode | chime eovazive locrecumce (ndverea uri wert) Se rcnaraa a corpresine | Selomnharen res [ez srt are carte na se por eprovetl exrase (crcs) 3 teropat de col reale | prelue pont semen probe peeve Sechinra taro deterinaricr anderson sa rca ane Oe Seon rain rp apc prose robert rezmteni ‘err orodete Sencar area pase co magine a [ru part one Wa oe sis pls To abort fcomporirirede © |eemento. eocchne sclera eerie Sn ccna ncovoire se ov viral 9d Sat tot Oger nea osu Iie sau microacoape aspect soicat, recente de ecboer coroekne Sansa Geran aaiza coparatva'a [emp de apicat nu se poticetica reuse probe inane yi [oomportii mei mor fenomene live upd expanere tere boone sau rejeslar ba po apica tole Sasso recon pb orn masircen ovine) preivate sou evolve (omogrta concep) fANALIZA robel adecat poboata 56 racan apecaaTe PETROGRAFICA | eramineaz cu mexoeccape pata porto se2aa de ere tour232_INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE SURARER rita Ge oioni de ive] deterinarea [se evaluare moda esto Th Sad FTEMPERATURI| | minerale care au fost Incite | emperaturila care au |elemenle care au |decercetare este proportional cu est supuse ost supuse acini temperatura lacare aufost |lomenise In impul | ncenditor ieaizte elomenole incendior JRAREA |e determina cantitaioa do | 80 determing ‘simplu de aplicat | probele pe care #8 DIFUZIEL substan’ penetata prin | coeficentl de dtuzie etectueaz 4246. luntatea do suprafaa, In| pentru diverse deterinare rebuie untatoa de tp substan agresive $8 fe relevant pentry caltatoabetonul din lomont UF [se miisoard cantiatea de ichid| se deterrina simpia de eplicat ‘robele pe care 86 PERMEABILITAT!| |penetraiéprint-o proba | permeabitalea otecueaza trebule st LALICHIDE cuts la cere intervale de | betonuli dn elenente ie relevanto pony 4.247. inp caltatea betonul din element [WASURAREA [se cronometreaza bmpul ‘se determing [se poate studia pe mai [necesita stale PERMEABILITAT! |necesar scAderi presiuni | parmeabiitte In gaze | mute pur de probe | adecvate pont LA GAZE [oazull spicata peo fay | bolonut dn crearoa gi misurare [2272 probe. pana lao valoaro datt_| elemento presindor ISPECTROSCOPIA —|melectiee gl atomi absorb si | ientiicarea se relava dar produgi | neces aparaiirs g2s. emit energie (spect) funcie | substanfelor formate [forma speciaizat 5 de natura substanto, tn uma atacukt Personal calicat chime [ANALIZA GHIMIGE [se masord masa elemental | determinarea natu 9 | oferé formal necosta aparanre IPRINMETODE | separat prin preciptare de | concentrate Jcantiatve precise | speciaizata gt JGAVIMETRICE —_| rest componentlor dn proba personal calfcst 42531 [ANALIZE CHIMIGE — [se rlisoard velar une neces aparahira JPRINMETODE | soli standard (tirant) co personal caiicat HTITRIMETRICE | reacjoneaza canta cu Ju2saz substan de analiza! (rat) FANALIZE GHIMIGE | s0 mascara dfronia de cae aparaias gi PRINMETODA | potential dinire doi slectozi__| concentra Jcanttatve precise | personel caiict POTENTIOMETRICA |imersat insole de anatzat | compugior format prin 425.33. coraziuneUrmirirea comportirii in timp a construcfiilor_233 4.3. Unmirirea comportarii in timp a construcfiilor Urmirirea comportarii in timp a construcfiilor se inpune atunci cind decizia de intervenfie nu se poate baza doar pe datele cunoscute la un moment dat, sau pentru a surprinde momentul optim pentru interventie (interventiile premeture conduc la cheltuieli inutile iar cele tardive, la cheltuieli foarte mari).De asemenea, din urmirirea comportirii in timp a constructiilor rezultii importante in ceea ce privesteproiectarea celor noi sau a reabilitirilor (vezi figura IV.1, seeventele 2 si 3). Unmiirirea comportirii in timp a constructiilor se efectueazi uneori si in cazul realizirii unor modificari structurale, pe perioada unor lucriri de interventie sau pe parcursul demoliri [222]. 4.3.1. Urmaririea deplasarilor Metodele cele mai indicate pentru urmirirea deplasarilor constructiilor (datorate de exemplu tasirile terenului, figura V.64, Iuerarea 72, anexa A) sau a unor elemente componente ale acestora, sunt cele geodezice [223]. Se mai poate utiliza si fotogrametria dar aceasta implicd necesitatea menfinerii in pozitie stabila un timp indelungat a camerelor de luat vederi si a punetelor de referinga [222] inzi_secundare t . finda canal stdlpi tengitudinala prefabricatt 902.1968 Fig, V.64. Graficul tasirii stalpilor la o hala industrial parter Pentru masurarea deplasirilor la clemente se pot utiliza traductori electromagnetici sau mecanici daca se asiguri pentru acestia un suport independent fata de elementul urmarit. De asemenea trebuie asigurata stabilitatea in timp a traductorilor prin asigurarea unor condifii234 INVESTIGAREA CONSTRUCTILOR DEGRADATE constante de mediu, sau caracteristicile acestuia (temperatura, umiditatea etc.) trebuie de asemenea monitorizate. Rotirile se urmarese cu ajutorul inclinometrelor, iar vibratiile cu ajutorul accelerometrelor. 4.3.2. Urmiririea deformatiilor Deformafiile elementelor se pot urmari prin implantrea unor traductori a caror caracteristici de masurare si nu se modifice in timp sau sub influenfa modificérilor de mediu. Acesti treductori sunt de tip mecanic, electrorezistivi [24] sau cu coarda vibrant [225]. Misuritorile se monitorizeazi continuu si se inregistreazi periodic, urmirirea putindu-se extinde pe durata a mai multi ani. 4.3.3. Urmarirea coroziunii Penetrarea ionilor de clor in beton si dezalealinizarea acestuia se poate urmirii prin intermediul unor senzori implantafi in stratul de acoperire cu beton a armaturii (fig. V.65). Senzorii formand un anod si un catod, inregistreazé modificirile curentului electric atunci cénd anodul (din ofel) incepe si corodeze, datorité patrunderii agentului agresiv [226]. ' ee spre instalatia de cablur electrozi mmonitorizare op armature | Lermeture izolator electrod din metal nobil (catod) Fig, V.65. Montaj cu electrozi dispusi la adancimi diferite pentru monitori- zarea penetriiii substanfelor agresive in betonul de acoperire a armaturilor Sinteza metodelor de urmirire a comportarii in timp a constructiilor este prezentata in tabelul V.10.Urmirirea comportirii in timp a constructillor_ 235 ‘Tabelul V.10. Metode de urmarire a comportirii in timp a jilor AVANTAIE INETODE GEOEZICE pot reproduce Jeplasdrle unot mart | deplasarlor cad | periodic. nu depin de. | puncte stable tn mp _| montal pe construcje__|ror gi elementelor_| conti atmostenice IETODE 30 fotografaza periodic Th | ovaluaroa 50 potefectus TiscasTE pncle sable FOTOGRAMETRICE |aceleag pox consrucia |deplastriorla | prolucrri pentru camorele de ht construct tidimensionale vederipe 0 perioada indelungata [SU TRADUCTORI — [rodiicirie poet Tmonforizarea | monlorzarea se polo | depind de variate de IELECTRO- (lementslr suntinvestigate |deplasaiorla | efectua permanent | medu si necesiireazome MAGNETIC! Prin modifica rea cdmpulki | elemento xe independent de electro magnetic a eloment tradvcton [EU TRADUCTORI — |moaticarie poaior feurarea sant mal pain Sire se pol monica IMECANICI elementolor sunt iregistrate |depiasariorla | infuenjate de permanent, necesits mecanic elerente conde de medi |reazeme independiente de struct TSUINCLINOMETRE |rotrea clomenisiorse so micyoreaza nu depind de condi necesita protocte determing fll de pozia [rote elomentelor | cimatice orizoota contin) entint [CUACCELOMETRE | vibraile elomontabr sunt | mBsuraree auntrolaty Sabie Th | proj relay ridicat [eaduse pin varia ale | vibrafilor ‘imp campus alocomagnesc sau 8 sarchielectostatico CUTRADUGTORI —|deformatile sunt secizate | monfovzarea | monltrizarea se pote | se ulizoaza in medi cu JELECTROREZISTII | prin modifcarearezistviat_| deformatiior face permanent |caracterstic constante In nui fe meta imp [SU TRADUCTORI CU] vibrate unu fr dapind do [mBsorarea Zant mal pups sens | ru por utizate Te JCOARDA VIBRANTA. | ensiunea din acosta dotormatilor lamediican ale | elomente supuse vibralor modicats prin deformares edits suport (elements) EOTRADUCTORT — | deformatite sunt iregsrate |masurarea Tal sbi Tn Condi | doTormapie nu pum METALICL mecanic doformattor constante de mediu_| permanent monitoizate [OU SENZORT enetarea ageniaul apres’ |masurares se prove coroziunea [este necesardingobares ELECTRIC! seu modifica | adencimi de armaturior senzorior la exocufa elecrochimice sunt penetrare a lomentelor inregistrae prin moditicaroa | agenior agresivi Curent rire un anod 9 un catod ingloba In element la execute236 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE 5.Prelucrarea datelor experimentale Prelucrarea rezultatelor obtinute 1a masuratorile efectuate pe clemente cu degradiri ridied probleme deosebite in adiscerne din multimea de valori masurate pe cele care caracterizeazA intradevir materialele degradate, de cele rezultate din erori de masurare. in acest sens, trebuie stabilite: (i) zonele de pe element/structura in care se efectueazi determinirile, (ii) numarul acestor zone $i (ii) numarul si tipul de metode aplicate pentru determinare. ‘Aceste elemente se apreciazé la inceput pe baza observatiilor vizuale si depind de pregitirea si experienfa specialistului, pe parcurs, functie de rezultatele obtinute, acestea putind fi modificate. 5.1.Aprecierea numarului de determinari Numarul de determinari necesar aprecierii calitifii medii a unui material sau proces poate fi calculat cu relatia [227]: F - este un numar ce corespunde unei probabilititi foarta scizute ca diferenta dintre rezultatele obfinute la testiri si rezultatul considerrii tuturor caracteristicilor si conditiilor de exploatare a elementului si nu fie mai mari ca E (pentru 0 probabilitate de 4,5%, F = 2); ibaterea standard apreciata; E - eroarea maxima permisi intre rezultatele determinirilor si rezultatul consideririi tuturor caracteristicilor si conditiilor de exploatare a elementului (de exemplu, pentru E = 10% gi 2 ) empiricd a citorva mirimi cum ar fi abaterea standard sau un raport, chiar aproximativ, intre numérul determinirilor caracteristicilor reale ale materialului si cele alterate. Aceste mirimi se pot aprecia pe baza experienfei sau a unor determinari preliminare. Marimea abaterii medii (o',) poate fi modificaté pe parcursul determinirilor, iar numérul de determiniri se mareste sau se micsoreazi pentru obinerea nivelului de incredere impus. Dupa cum se observa, relafia este orientativa dar poate aprecia ordinul de mérime al numirului de determinari necesare, fiind aplicabilé in primul rind pentru determinarile de rezistenfi care trebuie ins completate cu determinirile fizice si chimice. 5.2. Prelucrarea statistica a datelor Prelucrarea statistic a datelor se efectueazi prin metode in general clasice, cunoscute [228]. Problemele care apar in cazul evaluarii caracteristicilor materialelor degradate se refer la doua aspecte, si anume:Prelucrarea datelor experimentale_237 = stabilirea granifelor (intervalelor) care si delimiteze valorile caracteristicilor determinate functic de nivelul de degradare, obfinandu-se astfel o harti a degradirilor pe nivele de gravitate; « diferentierea dintre valorile reale ale rezultatelor si cele determinate de erori de misurare si/sau interpretare, avand in vedere c& acestea pot conincide in cazul materialelor cu degradiri. Zonele degradate se pot delimita de cele nedegradate prin impunerea marimii abaterii pitratice medii fat de valoarea medic calculati pe o anumiti zona (vezi figura V.3.b). fn acelasi mod, stabilind mai multe valori pentru abaterea patratici se pot delimita insi si nivelurile corespunzitoare de degradare. fin ceea ce priveste decelerarea valorilor corect misurate pe materialul degradat de eventualele erori de misurare, acestea rimane de fapt in seama specialistului care, pe baza coroborarii mai multor date observate, poate face aceasti decelare. 5. Prelucrari statistice simple Prelucrarea cu metode statistice clasice a datelor reprezentind 0 multime de valori Xj determinate, implica calcularea: = mei valorilor: x = 2% catered: += [LEE Rezultatele obtinute se interpreteaza functie de precizia impusd pentru eresterea cireia se poate aplica o metoda de eliminare a datelor afectate de erori aberante [229]. Daca pentru analizarea unei marimi cum ar fi rezistenta la compresiune, se noteazi cu: R - rezistenta medic Raia - Fezistenfa minima acceptabila; Pp - factorul de probabilitate care caracterizeaz procentul de determiniri care pot fi sub valoarea Rosin; - abaterea standard, se poate serie ca (vezi figura V.66): R=Ryigt po deunde rezulti: p= Cunoscand calitatea betonului impusi de proiect si procentul (sau numérul) admis de probe (determinari) sub limita acceptabila (in conformitate cu standardele invigoare, functie de tipul elementelui si al structurii, importanta clidirii etc.) se poate calcula valoarea medie necesari a parmetrului misurat (respectiv rezistena la compresiune a betonului). Cunoscind valorile ® (determinate la testare), Ryn (impuse de proiect) sic (calculat) se determina p, valoare pe baza cireia se estimeazi procentul de determinari sub valoarea limita [229]. Se pot astfel compara valorile proiectate ale caracteristicilor materialelor cu cele determinate experimental (fig. V.66) si se pot trasa zonele cu diferite procentaje ale determinitrilor peste sau sub limitele stabilite.238 INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE NR TESTELOR Timita admis initial Timite ebtinut numar de teste sub numar de teste sub 10 urbe obtinuta 300 3600 REZISTENTA COMPRESIUNE (psi) 7000 4400 4800 5200 Fig.V.66. Relatia dintre rezultatele prezise (admise) ale determinirilor gi rezultatele obsinute §.2.2.Prelucrifri statistice detaliate ‘Acestea se pot efectua atunci cind se dispune de determiniri ale aceleiagi caracteristici, efectuate prin diferite metode (vezi § 4.1.5). In acest caz se aplicd relatii din statistica bayesiana, prin care estimarile existente (cele proiectate, de exemplu) sau obtinute print-o anumiti metoda sau combinafii de metode, considerate estimari apriori sunt utilizate pentru 0 noua estimare, aposterioari [144] a.Rezistenta medie calculata pe baza determindrilor pe carote si imformayii apriori (din proiect) Densitatea de repartitie a distributiei normale (Gauss) a rezistenjei betonului la compresiune este: fx) = 2x0") * ex R - este rezistenfa la compresiune (variabila aleatoare) - abaterea standard R - valoarea medie a rezistentei fn teoria bayesiand, rezistenfa medic se consider de asemenea variabi pentru care densitate de repartitie este: R - este valoarea medie a rezistentei (variabili aleatoare) ©: - abaterea standard apriori pentru RPrelucrarea datelor experimentale 239 Ripe - Valoarea medie apriori pentru R Daci pe un set de n carote se determina valorile X, .... Xq ale rezistenfei la compresiune, aceste date se pot combina cu informatiile apriori asupra valorii medi a rezistentei, obtinindu-se o distributie aposteriori a rezistenfei medii la compresiune prin aplicarea teoremei lui Bayes [144]. {n final, se obin pentru valoarea rezistenfei si abaterii standard, expresiile: Rypo ~ este valoarea rezistentei aposteriori, 7, ~ abaterea standard aposteriori, X - media aritmeticd a celor m rezistente determinate pe carote, abaterea standard prescrisa (acceptatd) a rezistentei. o! b.Rezistenfa medie calculata pe baza determindrilor pe carote, a vitezei ultrasunetelor si informafii apriori Viteza ultrasunetelor se converteste in rezistenti a betonului printr-o curb’ de calibrare (vezi $4.1.2.1 gi figura V.67) de forma: E(xv) = av’, unde: x-- este rezistenga la compresiune, v- viteza ultrasunetelor, a, B - constante. 7» — cura v€ recresie g 2 4 DEVIATIA LIMITA. STANDARD 2 = REZULTATE = . 3 = g 3 50) = 2 8 3 S 3 z <0 g 5 i 2 < B m0 8 20, 0 eh aa VITEZA_ULTRASUNETELOR (V) mm/us Fig. V.67-Prelucrarea statistic a rezultatelor determinarilor rezistentei betonului240 _INVESTIGAREA CONSTRUCTIILOR DEGRADATE Eroarea de calibrare (apreciata ca fiind constanti, vezi fig. V.67) este data de relatia: (a) = 1m - este numirul de determindri utilizate la trasarea curbei de calibrare. Distributia vitezei ultrasunetelor este reprezentati de valoarea medie ¥ si abaterea standard (S,)°. Variatia valorii medii a rezistenfei la compresiune apreciata prin viteza ultrasunetelor este data de relatia: oo tf (3 Exprimand mai departe distributia normal (gaussian) a valorilor in functia densititii de repartifie pentru valoarea medie a vitezei ultrasunetelor, E(xv) si abaterile standard: (Gey)? + (Ge)* in prima etapa i (6,,)° + (Gp)" + (6)° = (Gs) in a doua etapa, si aplicand relatiile bayesiene pentru a exprima rezistenfa medic aposteriori a betonului, se obfin relatiile: Efseesivo} unde: Repo $i 2. ~ sunt valori aposteriori, Rupe $i 03, ~ valoari apriori. Considerand aceste valori Ia randul lor ca fiind apriori si combinandu-le cu valorile rezistenfei determinate pe carote, prin aplicarea relatiilor de la paragraful precedent se obfine © valoare aposteriori finalé a rezistentei betomului [144] Evident c&, prelucririle statistice se pot aprofunda in contnuare prin verificarea normalitifii distribufiei datelor, realizarea unor corelatii $i regresii ete. [228]CAPITOLUL VI EVALUAREA NIVELULI DE SIGURANTA A CONSTRUCTIILOR 1. Precizari Evaluarea nivelului de siguranfé a constructiilor, dup metodologia prezentati in capitolul IV, apare ca necesari pe parcursul a trei din fazele desfasuririi expertizirii unei construcfii (vezi fig. IV.1) si anume: (i) tnyfazardeveulegerea:datelor préliminare (cap. IV, § A.3.2.1) cand expertul, pe baza identificdrii vizuale a degradirilor (vezi cap. V, § 2.a) apreciazi ca urgenta lnarea unor misuri de asigurare sau demolare a constructiei sau a unor parti (elemente) din aceasta; (ii) tnegfazardevinvestigarevardegradérilor (cap. IV, § A.3.2.5) cind rezultatele investigatiilor in situ (vezi cap. V, § 3 si § 4.1) impun decizia de interventie pentru asigurarea, consolidarea sau demolarea unor elemente ale constructieis (iii) injultimayfaza\avexpertizarii (cap. TV, § A.3.2.9) cand, avand toate datele despre structura de rezistenfi expertul poate preciza rezervele de capacitate portant si durata de exploatare a constructiei in conditii date, pe baza cdrora decide tipul interventici. Evaluarea nivelului de siguranfi a constructiilor, avind in vedere si durabilitatea acestora (cap. IV. § A.3.2.9) implied precizarea a doua aspecte si anume: (a) aprecierea rezervei de capacitate portanti a elementelor/structurii ca urmare a degradirilor suferite prin calcul si/sau incercdri in situ; (b) aprecierea duratei de exploatare a constructiei cu sau fir luarea unor masuri de reabilitare gi/sau protectie. Pentru evaluarea nivelului de siguran{i in fiecare din fazele amintite mai sus sunt necesare atit criterii de apreciere relevante pentru starea construcfiei cat si scari de valori pentru masurarea acestora. Este evident faptul cd, cu cét se aprofundeaza investigatiile cu atat criteriile de apreciere a nivelului de siguranti se diversificd iar scarile de valori devin mai precise. Astfel, evaluarea nivelului de siguranfi in prima fazi reprezinta de fapt o evaluare a gradului de degradare (de astfel cele doud notiuni se afla in relatie directa, S(t) = 1- Dit), vezi cap. IV, $1) pentru care criteriile de apreciere sunt cele rezultate din examinarea vizuali (existenta fisurilor de exemplu) si din misuritori sau sondaje simple (testarile de alcalinitate de exemplu), iar scarile de valori se exprima, dde exemplu, sub forma: far degradari ... cw degradéri foarte grave. 241242_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTHLOR fn cea de a doua fazi, criteriile de apreciere a degradarilor se pot diversifica gi delimita mai precis avind in vedere detalierea si diversificarea investigafiilor efectuate asupra constructiei (vezi cap. V, § 4.1). De exemplu, rezistenta betonului in elemente reprezinta un criteriu foarte important in evaluarea capacititii portante a acestora, valorile obfinute comparindu-se cu cele prescrise. Evaluarea nivelului de siguranfé in cea de a treia fazi a expertizdrii implic& deja precizarea capacititii portante reziduale a elementelor/structurii, calculata pe baza datelor privind calititile materialelor si caracteristicilor reale ale clementelor ca si a duratei de exploatare, avand in vedere de asemenea caracteristicile de comportare determinate ale materialelor. in cazul in care calculele se dovedesc irelevante, comportarea sub incrcare a clementelor/structurii se determind prin incercari in situ. jn sensul celor ardtate mai sus, evaluarea nivelului de siguranti a constructiilor, functie de nivelul de aprofundare a investigatiilor se determina utilizand: a. metode simple prin care se apreciazA nivelul de degradare a elementelor/structuri- lor, bazate pe examinarea vizuald, testiri, misuritori si sondaje simple la clementele structurale; b. metode de calcul pentru determinarea capacititii portante a clementelor/structuri- lor, bazate pe rezultatele investigatiilor complexe asupra caracteristicilor acestora; ¢. incerearea in situ pentru determinarea caracteristicilor de comportare sub inedrcare a clementelor (incercari statice sau dinamice); . metode pentru determinarea duratei de serviciu a materialclor/elementelor functie de comportarea in timp gi la incercari accelerate ale acestora.Metode de evaluare a nivelului de degradare 243 2. Metode de evaluare a nivelului de degradare pentru materiale, elemente si structuri 2.1, Evaluarea degradarilor la materiale Criteriile de apreciere a degradarilor la materiale relevate in urma examinirii vizuale, a unor testiri si sondaje simple, sunt urmitoarele: = aspectul suprafefei, analizat prin prisma urmitorilor parameteri: + culoarea; care poate da indicatii asupra continutului de ciment in beton si implicit asupra rezistenfei acestuia (o culoare mai inchisa a betonului reflect de obicei un confinut mai mare de ciment), sau a prezenfei unor compusi de coroziune formati in beton (gipsulformat tu); ‘© ruguozitaten, poate releva de exemplu unele actiuni corozive de a naturi chimica (degradarea pietrei de ciment prin coroziune lasi agregatele neinglobate in cazul actiunii sulfatilor) sau fizic& (eroziune); * compactiratea, evidentiata prin prezenta porilor, cavernelor sau segregirilor reprezint& un parametru important pentru caracterizarea materilului atat din punct de vedere al reziistentei cat si al durabilitatii; * prezenayruginii pe armituri, vizualizati prin indepértarea stratului de acoperire sau prin pete de rugina aparute la fata betonului, = aspectul in sectiune permite analizarea si caracterizarea urmitorilor parametri: ‘*porozinatea; determinati de mirimea si densitatea porilor, parametri existenfiali in caracterizarea materialului din punct de vedere al rezistentei si durabilitatii; + prezenjamicrofisurilor’sifisurilor in material, indicator al nivelului de solicitare a + aderenja\intre\liant si\agregal, important de asemenea in caracterizarea materialului din punet de vedere al rezistenfei; + natura gi une caracteristelpetrografice ale gregatil,reflectate in eristenta betonuli. = comportarea materialului la ciocanire indica rezistenta si omogenitatea atét prin ssunetul emis cat si prin recul; - alcalinitatea betonului reprezinti un parametru important pentru aprecierea nivelului de protectie a armaturilor si implicit a duratei de serviciu a betomului armat. Scirile de valori pentru parametrii aritaji nu pot fi decat relative. Pornind de la 0 evaluare de tip bun ... rdu, precizia acesteia creste daca intervalul dintre cele doud extreme se divizeazi (de exemplu: bun, satisfticdtor, nesatisfacdtor, réu sau foarte bun , ..., foarte rau etc.). Cu toate acestea, aprecierile pot fi diferite, depinzind esential de experienta si flerul expertului, nefiind exluse chiar erorile grave sau aprecierile foarte exacte, confirmate ulterior dupa desfisurarea investigatillor complexe. Mai trebuie amintit faptul c, la evaluarea corecta a degradarilor si luarea unei decizii de interventie un rol determinant il are elucidarea cauzelor ce le-au produs.244 _EVALUAREA NIVELULUL DE SIGURANTA A CONSTRUCTHLOR 2.2. Evaluarea degradarilor la elemente 2.2.1. Criterii de evaluare Pentru evaluarea nivelului de degradare la elementele de constructii, se utilizeazi criteriile prezentate in paragraful anterior privind starea de degradare a materialelor la care se mai adauga: - starea de fisurare reprezinti un criterin esenfial pentru caracterizarea elementelor din punct de vedere al capacitatii portante si al durabilititii, motiv pentru care a fficut obiectul unor studii detaliate (din care meniondm numai [230] si [231]) in ceea ce priveste identificarea cauzelor, clasificarea dupa diferite criterii, efectele asupra rezistentei i durabilitatii ete.; fir a detalia, menfiondm ca analiza parametrilor ce caracterizeazi starea de fisurare la un element (deschiderea fisurilor, lungimea, distributia, directia) premite, de cexemplu, formularea unor concluzii ca: * existenta fisurilor transversale cu deschideri mai mari de 0,2 mm la elemente din beton armat, in zonele intinse indic& posibilitatea intrarii in curgere a armiturilor: « fisurile in lungul armaturilor indica coroziuni ale acestora (cercetiri recente au incercat si ‘determine 0 relafie intre deschiderea acestor fisuri si scdderea diametrului armaturii prin coroziuine in vederea evalurii duratei de serviciu a materialului (232]); «* fisurile inclinate indica depisirea capacititii portante la forta tiietoare de exemplu; « fisurile paralele cu forta in cazul clementelor comprimate indicé depasirea capacitifii portante la compresiune a betonului; efisurile haotice pot fi datorate contractiei, atacului chimic (reacfia aleali-agregat de exemplu) sau fizic (inghet-dezghet); - strivirile, ruperile si dislocdrile de material din elemente se produc de obicei in ‘momentul epuizérii capacitifii portante si indica scoaterea din funcfiune a elementului respectiv; - expulzarea betonului de acoperire de pe armituri se datoreazi coroziunii acestora, situafie in care parametrul esential in aprecierea nivelului de degradare a elementului devine starea de coroziune a armaturilor; durata de timp dup care se porduce fenomenul depinde si de grosimea stratului de acoperire cu beton; - starea de coroziune a armiturilor influenteazi capacitatea portanti a elementelor prin doi parametrii: reducerea diametrului armiturilor concomitent cu distrugerea aderentei dintre acestea si beton, astfel incat, in momentul in care conlucrarea dintre beton si armaturi ‘nu mai este cert, nu se mai poate vorbi de elemente din beton armat; starea de coroziune a armiturilor influenteazi direct si durata de serviciu a elementelor prin viteza cu care se desfigoari procesul de coroziune; = deformagiile elementelor daci sunt vizibile, in cvasitotalitatea cazurilor reprezinti situafii anormale ce indie depasiri ale stdrilor limita de deformatie sau tasiri ale reazemelor; - abaterile dimensionale trebuie considerate tot degradiri avind in vedere ci pot produce modificiri esenfiale ale stirii de eforturi in elemente. in evaluarea nivelului de degradare a elementelor dupa criteriile aritate, este esential a se avea in vedere gi:Metode de evaluare a nivelului de degradare 245 = pozitia degradarilor pe element: de exemplu reducerea prin coroziune a diametrului din zona comprimati afecteazi in mai mici misurd capacitatea portant a clementului decét acelasi fenomen produs in zona intinsa a elementului; ~ extinderea degradirilor: o degradare locali este in general, dar nu intotdeauna, mai putin periculoasi deeat o degradare generalizati; = suprapunerea mai multor tipuri de degradari: de exemplu, cele produse de efectul cresterii inedrcdrilor concomitent cu reducerea diametrului armaturilor prin coroziune; = 0 degradare atrage dupa sine aparitia gi de cele mai multe ori amplificarea altora:de exemplu, fisurile provocate de supraincdrcari favorizeaza coroziunea armiturilor. 2.2.2. Seari de valori Evaluarea prin mijloace simple a nivelului de degradare 1a elemente implica definirea ‘unor scéri ale acestui nivel. Treptele (nivelurile) de degradare pot fi denumite cu litere sau cifre, prima reprezentind nivelul de degradare nesemnificativa iar ultima degradare foarte gravid sau prin caracterizarea lor utilizdnd calificative (moderat, grav, extins, foarte grav etc.) Pentru ca acesti termeni cu conotatii destul de vagi si fie utilizafi cu acelasi infeles pentru tofi specialistii, semnificatia lor trebuie definita vizual, prin desene de principiu si descriptiv, in ‘mod explicit. CEB de exemplu [3] defineste 5 niveluri de degradare (A, B, C, D, E) pentru actiunile de tip seismic, foc si coroziune (tabelele VI.1, VI3, VL5) explicandu-le prin desene si descrieri. Funcfie de nivelul de degradare si vechimea elementului, se di o estimare pseudo- cantitativa (tabelele VL2, V4, VI.6) a rapotrului dintre capacitatea portanti a elementul degradat si cea a clementului fir degradari (nofiune ce poate fi considerati echivalenti cu cea de grad de asigurare R din normativul romanesc P 100-92 [30])-Mai departe, coeficientul astfel determinat trebuie interpretat in sensul luarii deciziei de intervengie (vezi §7). Pentru elemente expuse actiunii mediilor agresive, devin relevante si scarile de valori definite in sensul evaluarii gradului de pericol pe care degradarile il reprezinti pentru respectivul element (tabelul VI.7, {233]), atit din punctul de vedere al diminuatrii capacitatii portante ct si a duratei de serviciu. Astfel, includerea elementului in primul nivel de degradare conduce la concluzii in cea ce priveste durata de serviciu a acestuia avind in vedere c& actiunile mediilor agresive sunt accelerate de defectele initiale. Urmatoarele dowd niveluri de degradare pot fi definite ca periculoase pentru capacitatea portant, iar ultimile doud indicd atingerea limitei de rezistenti. Caracterizari aseminatoare ale nivelurilor de degradare clasificate dup’ cauzele principale ce le-au provocat (Incarcari, foc, coroziune) sunt adoptate si in alte ucrari putind iferi insd criteriile dup care se fac aprecierile (de exemplu, pentru degradirile datorate coroziunii, carbonatarea betonului poate fi adiugati ca criteriu in caracterizarea nivelului de degradare, tabelul VL8 [234]). Nivelul de degradare a elementelor poate fi legat si de amploarea i tipul reabilitirilor necesare pentru aducerea acestora la o capacitate portant satisfacdtoare. In acest sens sunt definite nivelurile de degradare in tabelul IV.2. [235]246_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Tabelul VIL. Niveluri de degradare la Nivelul de degradare, descriere ‘A fisuri izolate din Incovoiere In deschideri tru stil de |... 2 mm; printr-un calcul simply se a oot ‘rata c& aceste fisuri nu se datoreaza fs uunor sectiuni neadecvate de ofel, ci mai 2] 1.2mm degrab& unor deficiente locale (de ‘exemplu alcdturiea nodutilor, ancoraje neadecvate, gocuriusoare, _eforturi : datorate zidurilor desp&rtitoare) B mal mute fisuri deschise din tncovolere sau fisuri diagonale izolate din forté tdietoare (cu. deschideri_ mai mici de aprox. 0,5 mm), ardtand c& nu s-au produs deplasairi din inc&rcéri permanente fisurl bidiagonale din forfa taietoare s/sau dislocari locale puternice ale betonului datorate forfel taietoare i compresiuni, arit&nd c& nu s-a produs 0 deformare remanent” apreciabilé; fisuri in Inbinarile rigla-stalpi D ruperi ale miezului de beton, bare din ofel flambate (elementele de constructie sunt discontinue dar nu prébusite), arét€nd o& sau produs deformatii_remanente (erticale gi orizintale); dezintegrari grave ale imbinaiilor rigla-stalp E prabupire parjalé a elementelor de constructie ‘Daci condipiile pentru deplastrile remanente sunt depagite, nivelul de degradare creste cu o clas Tabelul V1.2. Estimarea empiric’ a gradului de asi tru elemente te de seism ELEMENT NIVELUL DE DEGRADARE A ELEMENTULUI (cf. tabel Vi.1) (CONSTRUCTIE) A B c D NOU. 0.95 075 0.45 0.16 VECHI 0,80 0,60 0,30 0,00"A nedegradat, cu excepfia unor exfoleri a finisajelor si sparturi minore Metode de evaluare a nivelului de degradare 247 B degradari substanfiale ale finisajelor, sparturi minore; suprafata betonulul cu fisuri extinse si posibil zone colorate tn rozimaron € finisajul aproape In totalitate desprins, | exfolieri mari; suprafata betonului posibil coloraté in maron; armatura aderenta la beton, nu mai mult de o bard famblaté ‘Duper ale miezului de beton, bare din | ofel flambate (elementele de constructie sunt discontinue dar nu prabugite), aratand cA s-au produs deformatii remanent (verticale i _orizintale); dezintegréri grave ale Imbindrilor Figlé-stalp E Prabusire parfiala a elementelor verticale248 EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Tabelul VIS. Nivelul de de; al clementelor din beton armat Indica Nivel de degradare vizuale A BS Cc D E ‘schimban' de| pete de pate de pele de pete de pele de culoare” ruging gins rugin’ rugind ruging fisurl ‘ateva Trai mute, extinse extinse ‘extinse longitudinale | longitudinale, cateva pe trier ‘sparturt = cateva extinse | in unele zone | in unele zone ofelul ofelul nu mat | nu mai este in este in contact | contact cu betonul cu betonul tmicgora ale - 2% 10% 25% | caliva etrieri rupti, sectiun barele principale armatura flambate AAalAa deformati zi : = posibil parent ‘modificarea culorii nui este prezenti intodeauna, aceasti indicafie nefiind neaparat necesara, " corespunzénd unei grosimi a oxizilor t, = a(AAa/Aa)) unde: > - diametrul armiturii; a - 0,5 pentru ‘oxizi fird impurititi; d - 1,0 pentru oxizi amestecati cu materiale de cementare. Tabelul V1.6.Estimarea empirica a gradului de asigurare la elemente degradate datoritécoroziunii ELEMENT NIVELUL DE DEGRADARE A ELEMENTULUI (of. tabel VIS) (CONSTRUCTIE) Tabelul V1.7. Clasificarea degradirilor la clemente expuse mediilor agresive Nivelul de degradare TTipul degradarit “Amploarea degradari gi caracterizarea acestuia por < 10% 1 fisuri sporadice datorate <0,1 mm imperfectiuni contractiel de suprafata trier vizibi Porozitate ‘rescutl cu 20% 0 rezistenta redusa cu 30% exfolier <1 mm adaneime proces de degradare initiat | _desprinderi intamplatoare < 5mm adancime fisuri $03 mm Sea pH < 10, < 5 mm adancime fisuri 0.4 mm MW crépaturt < 1mm desprinderi 5... 10 mm adancime proces de degradare in framitiri < 10 mm adancime curs de propagare carbonatare pH < 9s 10 mm adancime W crépaturt > Imm proces activ de desprinderi 10 ... 30 mm adancime degradare faramitari = 30 mm adancime Vv ‘esprinderi ale betonulul degradari critice de pe armaturi > 30 mm gi/sau armaturi vizibileMetode de evaluare a nivelului de degradare 249 Starea de fisurare Tisuri sub 0,1 mm deschidere Toderata_| fisuri fine (sub 0.2mm) [in puncte izolate partial 3 severé_ | fisuri extinse, pete de ruginé | extinse, armaturi ‘complet corodate vizibil 4 fisuri extinse gi deschise, cu ‘extinse, corodari ete de rugina extinse la armaturi 2.3. Evaluarea degradarilor la structuri 2.3.1. Criterii de evaluare Evaluarea nivelului de degradare Ia structuri implica evaluarea nivelului de degradare a clementelor componente dupa criteriile expuse in paragraful anterior dar gi tin’ind cont de rolul lor in preluarea si transmiterea incdrcirilor (placi, nervuri, grinzi, stilpi, perefi, fundafii). in plus, se adauga criterii caracteristice privind alcdtuirea structurii $i conditiile de amplasament. Astfel, criteriile de evaluare ale nivelului de degradare la structuri sunt: « starea generali de fisurare care indica zonele slabite din structura gi este relevant in privinfa cauzelor degradarilor: de exemplu, fisurile incrucigate in perefi si buiandrugi indicd capacitatea portanti depagiti 1a aciuni seismice (vezi figura 11.31) iar fisurile la colfurile de jos a ferestrelor indica tasiri inegale ale terenului de fundare (vezi figura 11.33); - starea de deformatie a elementelor si deplasirile structurii reprezinta un criteriu sential in aprecierea nivelului de sigurangi a acesteia; - nivelul de degradare a elementelor structurale si repercursiunile asupra nivelului de siguranfi a structurii trebuie analilzate funcfie de importanta, locul si pozitia clementelor in structura; astfel degradarile gi deformatiile excesive ale unei plici sau nervuri nu pun in pericol siguranfa unei constructii in acceiasi misuri dacd ele se semnaleazi la stilpi sau fundati alcdtuirea constructiva a structurii (tipul structurii, rigid sau clastic ete.) si itatea acesteia la diferite tipuri de actiuni (seismice, corozive ete.); configuratia geometric’ de ansamblu (tronsonarea, existenta iesindurilor sau intrandurilor, abaterile dimensionale etc.) si modul de dispunere a principalelor elemente de rezisten{a (stilpi, diafragme dispuse dupa 0 forma regulati sau nu); - aleituirea detaliilor constructive (inbinari de exemplu); - condifii de amplasament (natura si caracteristicile terenului de fundare). Cu cat aceste criterii devin mai diverse si mai complexe cu atat evaluarea devine mai dificild, impunind o pregitire si o experienta deosebite pentru expert. 2.3.1. Seri de valori Scirile de valori pentru nivelul de degradare al structurilor, evaluat prin examinare vizualé gi testiri simple, sunt aseminatoare cu cele utilizate pentru caracterizarea degradarilor la clemente. Avand in vedere dificultatea definirii acestor scéri datoriti multitudinii gi280_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTULOR complexitifii parametrilor ce trebuie Iuafi in considerare, s-a incercat caracterizarea degradirilor prin efectele lor cele mai semnificative, cum ar fi fisurile si crapiturile. Doui astfel de evaluari sunt prezentate in tabelele VI.9 [234] si VI.10 [236] ‘Tabelul V1.9. Clasificarea degradarilor vizibile Descrierea” aproximativa a fisurilor (mm) Fisuri foarte fine, mai mici decat 0,1 mm considerate ca neglijabile” T.Foarte | Fisuri usoare, late, ale cdi 4mm scieut| Feu eteton peter Mable examine ma | amanuntits. la exteriorul cladini. Usile gi ferestrele sunt ugor Intepenite. 3. Moderat | Fisuri moderate sunt vizibile In interiorul gi exteriorul | 3,2... 12,7 mm sau clédirilor. Usile gi ferestrele sunt infepenite, conductele | numeroase si localizate si geamurile pot fi fisurate. Apa si aerul p&trun Induntru. 7 Extns — | Fisuri severe gi vizibile la interiorul gi exteriorul cladiri. | 12,7 .. 25,4 mm dar Ferestrele gi usile sunt deformate, pardosellInciinate | depinde de numar si accentuat. Ziduriinclinate sau chiar clédirea, unele localizare, depasiri ale capacitatii portante la grinzi. Conductele si ‘geamurile sparte. apa gi aerul patrund dinspre exterior. 5. Foarte | Fisuri extinse vizible induntru sin afara cladiri ‘extins | Conducte gi geamuri distruse, pierderea totala a capacitatii portante a grinzilor, ziuri Inclinate periculos, structura necesita spriini. evaluarea gradului (nivelului) de degradare, trebuie jinut cont de localizarea degradarilor in claire sau structura (zone de solicitare maxima ete.) > Marimea deschideriifisurilor este doar unul din aspectele degradarilor si nu trebuie utilizaté ca fiind singura maisurd a acestora. » Se refera la fisuri existente (vechi). Noile fisuri trebuie supravegheate deoarece deschiderea lor poate crest. Un criteriu referitor Ia fisuri vizibile este utilizabil dac& fisurile sunt asociate cu degradarile din tasare. Totus, se poate considera ca observarea fisurilor vizibile intr-un material se asociazA cu o stare limita de tensiuni. 2. Sc&zut | Fisuri usoare vizibile la pardoseli si pereti despartitori si | 0.8... 3.2mm | Tabelul VI.10. Clasificarea degradarilor structurale Nivel de] Intensitatea Degradair relevate vizual Deformafi reziduale degradare | degradéirior 7 ugoare | fisurifine (sub 1mm) ‘hw apar cexfolieri ugoare locale 2 moderate | fisuri medi (1 .. 2mm) mich cexfolier usoare, uss ferestre usor Infepenite 3 severe | erépaituri (peste 2mm) locale Tholingr ale plangeelor sub Ugisiferestre Intepenite, conducte gi | 1/125 geamuri sparte a foarte | eréipéturi generalizate Tnclingr ale plangeelor de severe __| usi, ferestre i conducte distruse peste 1/125Metode de evaluare a nivelului de degradare 251 Se remarca din analiza criteriilor utilizate la evaludrile prezentate ci acestea se concentreazi pe degradiri specifice unor anumite cauze (evaluarile din tabelele VI.9 si VI.10 se referd in special la degradarile provocate de tasiri ale terenului), dar ele pot fi specifice diferitelor tipuri de structuri. O astfel de evaluare pentru structuri rigide si respectiv elastice este prezentati in tabelele VI.11 si VI.12 [237]. Tabelul VL11._Degradari la structuri din panouri mari <01 0,3 1 fisuri $05 $10 2 0.0.4 53,0 55,0 3 0,4... 0.8 deplasari | neadmisibile 210 215 4 08... 1,0 Extinderea degradarilor la elementele structurale este luati in considerare prin coeficientul de degradare care reprezinta raportul dintr numarul elementelor cu degradari si numérul total al elementelor structurale. © modalitate de apreciere a capacitifii portante a structurilor funefie de calitatea de a prelua incarcarile seismice este dati in tabelul VI.13 [91], principalul criteriu luat in considerare find alcatuirea construetiva, de ansamblu, a elidirii (tabelul VI.14). Pentru evaluarea clidirilor din punct de vedere al nivelului de siguranfa I acfiuni seismice, s-a incereat cuantificarea criteriilor ce concura la definirea acestuia acordindu-se fiecdrui criteriu cate o noti, astfel incét, prin insumarea notelor si delimitarea unor intervale pentru acestea, si se decidi daci structura este adecvati sau nu preluarii actiunilor seismice sau trebuie expertizata [238]. Aplicarea acestei metodologii de apreciere a sigurantei unci structuri prin insumarea unui punctaj acordat diferitelor criterii de evaluare este cu atat mai aproximativa cu ct structura este mai complex, motiv pentru care devine putin eficienta pentru clidiri. Trebuie menfionat faptul ci aceasti metodologie a fost dezvoltata si se aplici Ja poduri de mai mult timp (239). Tabelul VI.13. Categoria de rezistenti a clidirilor degrad Factorul de rezistenia 08 4. Avand in vedere cele expuse anterior, rezulti c ductilitatea reprezint& un criteriu de siguranta relevant, global pentru structurile cu degradari. Cu toate acestea se pare cf utilizarca acestui criteriu, in sensul definirii unor intervale numerice mai precise pentru nivelul de asigurare, este inci dificil, motiv pentru care nici reglementirile roménesti in vigoare (P 100-92 [30]) nu definese explicit gradul de ductilitate, ci indicd reguli de alcdtuire a structurilor care, daci sunt respectate, conferi acestora ductilitatea necesar’. Verificarea respectarii acestor reguli in cazul constructiilor expertizate reprezinta un criteri calitativ de evaluare a acestora. Considerarea factorului y in evaluarea sarcinilor seismice necesare si capabile prin a cAror raport se defineste in P 100-92 gradul de asigurare, reprezint’ 0 simplificare si 0 aproximare totodati deoarece valoarea acestuia pentru constructiile cu degradiri se apreciazi de citre expert (ffiri a i se oferi insi nigte criterii cuantificate si explicite). 3.2. Metode de calcul pentru evaluarea capacitatii portante a elementelor structurilor 3.2.1. Cuantificarea degradarilor fn calculele de evaluare a capacitifii portante, degradirile trebuie cuantificate si modelate astfel incét rezultatele si reflecte cit mai fidel comportarea reali a sectiunilor/elementelor/structurilor. Deoarece metodele de calcul nu pot fine cont decat de caracteristicile de alcdtuire (geometrice, constructive) ale sectiunilor/elementelor/structurilor, si de caracteristicile materialelor (rezistente, modul de clasticitate), natura $i amploarea degradirilor trebuie astfel cuantificate si exprimate incat s se reflecte in modificarile acestor caracteristici. 3.2.1.1. Caracteristicile geometrice Pentru calculul pe sectiune a clementelor sunt relevante dimensiunile secfunilor de beton si armituri si rezulti prin misurarea direct’. La elementele corodate, de exemplu, se262_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTIULOR iau in considerare numai dimensiunile sectiunilor ce contribuie la preluarea eforturilor climinindu-se grosimea stratului de material degradat Tinind cont de dimensiunile reale ale sectiunilor se obfin caracteristicile geometrice reale ale elementulor si structurii, caracteristici pe baza carora se efectueazi caleulul. 3.2.1.2. Caracteristicile constructive Dispunerea armaturii pe sectiune si pe element se releva in situ, astfel incat, sa existe posibilitatea considerarii corecte in calcul a pozitici acesteia. De asemenea, iesirea din Iucru a lunor armituri prin coroziune si/sau distrugerea aderenjei poate fi luati in considerare prin modificarea ariei si a centrului de greutate. Caracteristicile constructive sunt necesare in primul rind pentru calcul eforturilor capabile. 3.2.1.3. Caracteristicile materialelor a. Pentru beton, rezistenta de caracteristiced este cea de compresiune, a carei valoare se determind prin incercdri in situ. Valoarea ce se considera in calcul este cea rezultata in uma prelucririi statistice a rezultatelor pe clement si pe structura si eventual afectarea valorilor obtinute cu coeficienti subunitari. Cunoscénd valoarea rezistenfei la compresiune, in conformitate cu standardele in vigoare, se deduc gi celelalte caracteristici de rezistenta necesare calculului: rezistenfa la intindere, la strivire, eforturile unitare limit, modulii de clasticitate longitudinal, transversal ete. Pentru elemente afectate de coroziune trebuie avut in vedere ci rezultatele determinarilor in situ pot fi alterate de natura coroziunii, rezultate concludente obfinand-se de fapt pe zonele nedegradate ale elementelor. Rezistentele betonului se utilizeazi in calculul eforturilor capabile pe sectiune, iar moduli de elasticitate intra in calculul deformatiilor impreuna cu caracteristicile geometrice, caracterizid elementele/structura din punct de vedere al rigiditapi. in afara de rezistenta la compresiune a betonului se pot determina in situ, direct, si rezistenfé la intindere (vezi cap. V, §4.1.3.3.2) sau rezistenta la intindere prin incovoiere (vezi cap.V, §4.1.3.3.3) iar pe probe extrase din elemente se pot determina de exemplu modulul de clasticitate , rezistenta la intindere prin despicare (pe carote) sau modulul de elasticitate dinamic (pe prisme) aplicdndu-se in laborator metode standardizate. Valoarea modulului de elasticitate, rezultat pe baza _determinirilor in situ a rezistenfei a compresiune si chiar direct prin incercarea carotelor nu reprezinti intodeauna situatia clementului degradat (desi este corelat cu rezistenfa degradati a materialului) avand in vedere ci, odata cu deformarea plastic si deci fisurarea elementelor/stueturii valoarea modulului se modifica. Aceasti valoare mu poate fi insi determinata direct ci se poate doar aprecia pe baza unor relafii standardizate (ca cele din STAS 10107-90 [245], de exemplu) dar care nu surprind insi toate situatiile posibile. Mai trebuie mentionat faptul ci, in metodele curente de calcul a eforturilor la structuri, modelarea degradirii acestora prin modificarea modulului de elasticitate este relevanti pentru calculul deformafiilor si in mésuri nesemnificativi pentru calculul cforturilor. b. Pentru armaturi, rezistenfa la intindere si modulul de clasticitate utilizate in calcule sunt cele indicate in standarde, corespunzitor tipului de armaturi identificat in situ264_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR b. Pozitia degradarilor reprezinti un parameteru foarte important in evaluarea capacitifii portante a elementelor si a strucrturilor. Pentru elemente, pozitionarea degradarilor si efectuarea astfel a calculului, in sectiunile degradate, cu caracteristicile reale de alc&tuire, ‘nu prezinté dificultafi, nivelul de asigurare al acestora rezultand in urma analizei concluziilor acestui calcul Pentru structuri, pozitia degradirilor pe elemente si a elementelor degradate in structuri este esenfiald in evaluarea nivelului de siguranti. De exemplu o articulatie plastica apirut’ in cimpul unei grinzi secundare afecteazi in mult mai micd misuri siguranfa unei structuri deeat o articulafie plasticd aparuta la baza unui stilp de col} de la parter pentru o structurd din cadre (ca cea din foto II.18). Pozitia zonelor degradate rezulta din releveele efectuate in situ, in calculul eforturilor considerdndu-se caracteristicile de alcdtuire relevate. ¢. Amploarea degradirilor trebuie analizati de asemenea la nivel de element si de structuri, Daci degradirile prin coroziune a armiturilor au avut loc in zone reduse comparativ cu lungimea clementului iar conlucrarea dintre beton gi armaturi nu este distrusi sau armaturile au o lungime de ancorare care face posibila aceasta conlucrare (chiar daci aderenja este distrusi), caculul pe secfiune se efectueazi considerind caracteristicile de alcaturire reale, rezultate in urma degradari. Daca insa armiturile sunt corodate pe Iungimi mari, nemaiexistind legaturi intre zona comprimata de beton si armaturile intinse datoriti distrugerii aderentei, se considera ci acele armituri nu mai sunt in Iucru si nu mai participa la preluarea eforturilor. Degradirile de tip fisuri localizate pe elemente se iau in considerare, la structurile din cadre, ca articulaii plastice. Daca prin fisurarea clementului pirfile nu mai conlucreazi, calculul acestora se efectueazi separat (ca in cazul spaletilor de zidarie delimitati prin cripituri), Fisurile generalizate la elemente (diafragme din beton armat de exemplu) la care conlucrarea este asigurati prin alte mijloace (cum ar fi armaturile), se pot lua in considerare prin modificarea modulului de elasticitate sau prin legaturile ce mai exist inte partile elementului degradat. 3.2.2. Metode aproximative pentru evaluarea elementelor/structurilor. a. Prima metodé [91] are la baz ca si criteriu de evaluare a capacitifii portante, cfortul unitar de compresiune, dat de forfele axiale, in stalpi: o__N R, bh-R, N - este efortul axial din stilpi b, b-laturile sectiunii stalpului R, - rezistenfa betonului Sarcina seismic ce actioneaz& asupra stalpului este : S=cN, unde: este coeficientul seismic global. Utilizénd relajile explicitate in figura VLS, rezulti pentru momentul maxim la capatul stalpului: Moax = S-a-H = e-N-o-HEvaluarea elementelor/structurilor 265 a) 05 0,6 structura nu poate atinge un grad de asigurare R > 0,5 si deci trebuie consolidata; ~ dack n < 0,2 atunci R > 0,8 gi nu sunt necesare interventii; - daci 0,2 0,2a iar in cazul in care cc, 2 50, relatia se simplifica astfel: 6.5.3.3, Determinarea duratei de serviciu utilizind nomograme Funofie de parametrii ce intra in relatiile care descriu difuzia ionilor de clor in beton s- ‘au trasat monograme prin care se poate determina durata de serviciu a unui element sau acoperirea cu beton necesaré atingerii duratei de serviciu proictate. In figura VI30 [290] este prezentati o monogrami pentru estimarea duratei de serviciu pentru elemente functie de cantitatea total de ioni de clor (legati si nelegafi),312_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR monograme aseménitoare putand fi trasate si functie de cantitatea de ioni liberi in beton. Trasarea monogramelor s-a ficut pe baza primei relatii empirice prezentati in paragraful anterior. Factor de multiplicare F continutul total de cl'% 1 Durata estimaté (ani) 20_100 80 60 40 20 Timpul [anil el b) Fig. VI30. Nomogrami pentru evaluarea duratei dupa care se atinge 0 anumiti concentratie totalé de ioni de clor in beton: a - pentru 0 acoperire cu beton a armiturilor de 50 mm, si 0 concentratie de ioni de clor la suprafata de 0,5 molisb - efectul acoperirii cubeton; ¢ - efectul concentrafiei ionilor la suprafafi; d - efectul concentratiei inifiale a ionilor de clor © alta monogrami, care are la bazi aceeasi relajie de calcul gi prin care se poate determina coeficientul de difuzie necesar pentru beton astfel incét durata de serviciu si fie asigurati, este prezentata in figura VL30 [291] in figura VL31 este prezentati 0 nomogrami [285] [292] prin care se determina durata de serviciu pentru un element daci se cunoaste concentratia de ioni de clor la suprafafi, coeficientul de difuzie pentru beton si grosimea stratului de acoperire cu beton a armiturilor (nomograma poate fi utilizati si in sensul determinarii grosimii acoperirii cu beton necesare asiguririi unei anumite durate de serviciu).Evaluarea duratei de srviciu 313 2G w 00 oslo7 ce os cL os 02 Concentrate CTla supratets Ie) e328 e ciment (g/l 100 5 ‘Acooerires. (mm g sso wo * 600 a Fig-VI.31. Nomogrami pentru determinarea performanjelor necesare unui clement din beton pentru asigurarea duratei normate de serviciu hail AMY LAIN Wik TANN Nh, Coetlcientl de cifurie to devsrioremsee Deetortotenbeee ‘ate besonxtorenvase L nent ics © O80 SY a) ao AaBacimes ce penettere lem) Fig. 32. Nomogramé pentru determinarea duratei de serviciu314_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR 6.5.4, Modele pentru evaluarea duratei de serviciu la actiunea ionului sulfat Actiunea sulfajilor asupra betonului (vezi cap.II, §4) se manifesti, in principiu, prin cojirea pietrei de ciment in straturi succesive odatd cu formarea in expansiune de volum a gipsului si a etringitului in porii betonului. Odata cu formarea acestor compusi are loc si dezalcalinizarea betonului Rezulté cA, in cazul acfiunii ionului sulfat, perioada de initiere dureaza pana la cojirea si dezalcalinizarea total a stratului de acoperire cu beton a armaturilor dupa care incepe procesul propiu-zis de coroziune a acestuia. 6.5.4.1. Modele deduse experimental Durata de serviciu pentru betone expuse actiunii sulfatilor a fost determinaté prin . aplicarea metodologiei prezentate in §6.4. Asfel, au fost comparate degradarile produse la epruvete din beton expuse acfiunii Na,SO, (2,1% concentrafie) timp indelungat (18 ... 24 ani), cu degradarile produse la epruvete expuse 16 ore in aceeasi solutie si uscate apo prin ‘incdlzire la 54°C, timp de 8 ore. Comparindu-se duratele pentru care, in cazul ambelor teste se objine acceiagi degradare (expansiune cu 0,5%), s-a constatat cA intr-un an de testiri accelerate se obtin aceleasi degradari ca in 8 ani de expunere continua [268]. 6.5.4.2. Modele empirice Tot prin cercetiri de laborator s-a stabilit urmétoarea relatie empiricd pentru calculul adancimii de degradare a betonului sub acfiunea sulfafilor (268): x= 0,55 CA(%)((Mg}+[SO,])t, unde: x, este adincimea zonei degradate vizibile (em); CA% ~ procentul reprezentat de greutatea aluminatului tricalcie (3CaO-Al,0;) din ciment; [Mg] si [SO,] - sunt concentrafiile molare ale magneziului si radicalului sulfat in solutia de testare; t= durata testarii (ani). Rezultatele obfinute prin aceasti relajie prezinti abateri de pind 1a 30% fat de medie. 6.5.4.3. Modele matematice Modelul matematic citat in [271] pentru evaluarea efectului apelor sulfatice din sol asupra duratei de serviciu a betonului considera cd ionul sulfat patrunde in beton prin difuzie si reactionind prin expansiune cu aluminafi produce fisurarea si cojirea suprafefei betonului. Modelul presupune ci viteza de degradare este determinati de concentrafiile de ion sulfat si aluminafi, de viteza de difuzie si de producere a reacfiilor si de energia de cedare a betonului. Astfel, viteza de degradare liniaré in timp este dati de relatia: x EB’c-e,D, Re odio) unde :Evaluarea duratei de serviciu_315 X= este grosimea stratului in care se produ reacfiile (stratul care se cojeste); t- durata necesara producerii cojirii; E- modulul de elasticitate; B - deformafia liniard produsi de concentrafia de sulfat ce ractioneazi in unitatea de volum de beton; ¢- concentratia ionilor sulfat in solutie; ¢, ~ concentrafia sulfafilor transformati in etringit; D;- coeficientul de difuzie a ionilor sulfat; a. factorul de frecare a suprefefei de cedare; t- energia de cedare a suprefefei betonului; - coeficientul lui Poisson. Relafia reprezinta o reacfie cineticd intre viteza de degradare, concentratia de sulfasi transformafi in etringit, grosimea stratului cojit si durata dupa care se produce cojirea Parametri relafiei se pot determina experimental. 6.5.5. Modele pentru evaluarea duratei de serviciu la actiunea apelor dedurizate Apele dedurizate acfioneazi asupra betonului prin dizolvarea si levigarea a diferitilor compusi ai pietrei de ciment (vezi cap.II, §7).. Perioda de inifiere a coroziunii in cazul actiunii apelor dedurizate se poate considera ca fiind perioada de timp dup care stratul de acoperire cu beton a armaturilor se dezalcanizeaza sau este degradat prin levigarea compusilor pietrei de ciment. Rata de eliberare (dF/dt) a fieciruia din componentii pietrei de ciment de citre un flux de apa este: ea. o SE R - este raza porilor sferici din beton; 1 concentrafia in soluie a compusilor pietrei de ciment in porii betonului; ¢q - concentratia componentilor in piatra de ciment; J, reprezinti densitatea de flux a apei ce strdbate betonul si este determinati de conductivitatea hidraulic3/volumul de api ce strabate secfiunea de beton cu arie unitard in unitatea de timp (m*/st Cu ajutorul acestei relafii se poate evalua viteza de dizolvare a compusilor calciului din beton, cunoscandu-se densitatea de flux a apei (se misoari la fafa comului) si porozitatea betonului Un alt model adoptat pentru a exprima viteza de levigare a compusilor pietrei de ciment din beton sub acfiunea apelor dedurizate (vezi cap.II, §7) este de forma [271]: Mt. 2,6KA(c,-c)°, unde: M- este pierderea de masi produsé in timpul t printr-o arie A; K - viteza constant de levigare deteriminat experimental, liniar dependent de viteza de penetrare a apei in regim laminar; ¢,- potenfialul in solufie al apeis cc concentrafia de material dizolvat la timpul t; Q - ordinul cinetic al procesului de levigare.316 _EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Viteza de levigare atit pentru hidrosilicafi edt si pentru hidroxidul de calciu, determinati experimental pentru un proces cinetic de ordimu! doi a rezultat foarte apropiati ca valoare de cea calculti cu relatia de mai sus (272]. Se mai remarcd faptul c& prin levigarea hidorxizilor din betn, scade si pH-ul acestuia (Gig. VL33). logig (volumul de apd /unitatea de volum levigata) 1 2 3 4 7 | caloHlg —‘| ca SiH eu IcasioH | 3 li7-¢4-08s! cu | Ie 085 12 1" PH 10 Dozajul de ciment 185 kg/m* Densitatea de flux a apei 10-m/s 7 togig (timput /ani) Fig. VI33. Sciderea pH-ului in beton expus apelor dedurizate,odati cu procesul de levigere 6.5.6. Modele pentru evaluarea duratei de serviciu pentru actiunea acizilor Acfiunea acida asupra betonului (vezi cap.II, §8.1.) se manifesta complex functie de tipul acidului, astfel inedt adncimea stratului de beton afectat trebuie caracterizati functie de modul de degradare al acestuia (dezalcalinizare, cojire) sau de penterare a agentului agesiv in beton (prin reacfii cu componenfi ai picterei de ciment si/sau prin difuzie). ‘In aceste conditii se poate aplica o relatie de tipul [235]: xox [P| unde: Vt x - este adancimea de degradare a betonului dupa o anumiti durati de exploatare; x, - adancimea de degradare a betonului in momentul determinarii (mm); t- durata pentru care se face prognoza (ani); t, - durata de exploatare a elementului in momentul efectuarii determinérii (ani). alta relafie pentru adancimea de penetrare (x) a acizilor in beton este [264]: x=(-o) 2 > unde: ¢- este dozajul de ciment in beton; f- fracfiumea de CaO din ciment. by, bs ~ constante care se determin pentru fiecare caz studiat.Evaluarea duratei de serviciu_317 Pentru acfiunea acidului acetic determinarea adancimii stratului degradat (x) dupa perioada (t) de expunere se poate face cu relatia [293]: x= 1,232- 0°. 1? unde c- este concentratia solutiei de acid acetic. In cazul atacului acid, perioada de initiere se considera a fi durata dupi care in stratul de acoperire cu beton a armiturilor s-au produs modificirile fizice si/sau chimice care si permit inceperea procesului de coroziune a armaturilor (dezalcalinizare, cojire, perforare ). 6.5.7. Modele pentru evaluarea duratei de serviciu pentru alte actiuni.Sinteza modelelor Reacfia alcali-agregat nu a putut fi caracterizata printr-un model matematic si nici durata de servicin pentru betoane realizate cu agregate reactive. De asemenea, nu s-au putut stabili corelafii concludente intre rezultatele incerearilor de laborator si cele din situ (268). inghet-dezghetul repetat a fost modelat considerand ca pufin probabil ca intregul volum de beton si fie distrus in cadrul unui singur ciclu de inghet-dezghet, dar ca degradarea se produce progresiv, incepind de la exterior spre interior, la mai multe cicluri de inghet- dezghef. Durata de serviciu pentru un element reprezinti perioada in care cantitatea de api absorbiti in porii betonului ramane mai mici decit cantitatea critica (Ia care se produce S2*Sa Sa-St g S82 83 Ss $3 ; Fit) 10% g s/s, z 28 2. 38 y E Bs 23 = durata pana la cedare th 2 Timp Fig.VI36.Probabilitatea de cedare pentru Fig.VIL37.Curba de variatie in timp a probabi- diferite intensitifi ale actiunilor (S) _litifii de cedare functie de intensitatea actiunii320_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR 7. Decizia de interventie 7.1. Introducere Decizia de interventie comporti dou aspecte : (i) tebnic si (ii) administrativ. Din punct de vedere tehnic, decizia de interventie aparfine expertului care a efectuat evaluarea nivelului de siguranti a constructiei in conformitate cu legile, normativele si instrucfiunile tehnice in vigoare, a un nivel de profesionalism conferit de cunostintele si experienta acumulate si atestate " Din punct de vedere administrativ, decizia de interventie apartine propietarului si/sau autoritatii ”’ care actioneazA in conformitate cu legile in vigoare si cu nivelul de dezvoltare social, economica, cultural’ a comunitatii. Dintre cei doi factori, determinant este cel administrativ deoarece, in prinmul rand, prin comanda pe care o emite specialistului (in conditiile stipulate de lege”) determina expertizarea constructici si apoi, pe baza datelor tebnice relevate de expert in raportul de expertizi (intocmit de asemenea in conformitate cu reglementirile in vigoare) in care se precizeazi gi variantele (solutiile) posibile de interventie, decide asupra uncia dinter acestea. Pot apirea insd si situafii in care specialistul si decida si si impund interventia, in general argumentand situafia unei autoritafi decizionale (guvern, primarie etc.)”. La fundamentarea decizici de interventie trebuie si se jini cont de: - condifiile de efectuare a interventiei, adici dac& interventia presupune evacuarea clidirii sau se poate efectua sub exploatare; ~ durata lucririlor de interventie gi repercursiunile asupra functiunii adapostite; - posibilitatea de a mentine prin intervenfii minime a capacitifii portante in limite admisibile chiar daci durata de serviciu se scurteazi dar cu condifia amortizirii cheltuielilor de constructie; ~ posibilitatea programarii reabilitirii constructiei odati cu modificdri funcfionale impuse de retehnologizari. Deoarece factorii care determina decizia de interventie sunt numerogi si intervin cu ponderi diferite si chiar variabile in timp, in final se pot distinge dowd criterii de alegere a deciziei: (i) costal interventiei si Gi) vointa proprietarului/autoritafii de a realiza interventia, "La noi in fara calitatea de expert a unui inginer trebuie atestati conform prevederilor H.G. nr. 731/1991. ® Prin autoritate se infelege forul administrativ cu atribufii in domeniul constructor cum ar fi: asociatii specializate (ca de exemplu AICPS), Inspectia de stat in constructii, primiriile, ministerul, Directia Monumentelor Istorice etc.). * cade exemplu Legea privind calitafea in constructii care reglementeazé situatiile in care se decide expertizarea construcfiilor si punerea lor in sigurant, normativul P100-92 ete. * de exemplu, Incrarea 21 din anexa A, a fost inifiati pentru sensibilizarea MLPAT in vederea emiterii unei decizii privind punerea de siguranti a constructiilor afectate de coroziune.Decizia de interventie 321 Strategia si politica adoptérii decizici de interventie nu face obiectul acestei lucrari, astfel inca, in continuare, aceasta va fi analizata numai din punct de vedere tehnic. Astfel, in cadrul procesului de expertizare a unei construcfii, decizia de interventie poate surveni din urmitoarele etape (vezi fig. IV.1): ~ in etapa culegerii datelor preliminare si de identificare a degradarilor (vezi cap.IV, §A.3.2.1) cfind expertul, apreciind gradul de degradare a structurii poate decide, functie de situafie, rezemarea provizorie, demolarea, neinterventie sau continuare a investigatiilor; ~ in etapa de investigare a degradirilor si de diagnosticare a structurii (vezi cap. IV, §A.3.2.5) cand poate apare necesitatea ludrii unei decizii aseminitoare celei anterioare; - la incheirea expertizei (vezi cap. IV, §A.3.2.10) cfind se decide daca interventia este sau nu necesard, dupa cat timp trebuie efectuata gi in ce const. 7.2. Decizia de interventie in faza preliminara expertizirii Decizia de intervenfic in faza preliminari a expertizirii este luati de expert dupa identificarea tipului, amplorii si cauzelor degradirilor si poate consta in: (a) interventie imediaté sub forma: - demolarea constructiei sau a unei piri ale acesteia) in cazul in care pribusirea ei iminenti ar afecta alte constructii din jur sau artere de circulatie, iar asigurarea provizorie nu poate fi efectuatl (prezinta pericol pentru muncitori sau este ineficienti); - asigurarea provizorie se realizeazi atunci cdnd desi construcfia este grav avari pericolul de prabusire nu este iminent sau cand constructia (cu valoare istoricd de exemplu) trebuie neapirat salvata; - evacuarea oamenilor si eventual a utilajelor in cazul in care exist pericolul avarierii intr-un interval relativ scurt de timp a constructiei. (b) expertizarea construcfiei in conditiile reglementirilor in vigoare si continuarea investigafiilor in conditii de exploatare sau eventual cu scoaterea din funcfiune parfial’ pe perioada efectuarii investigatiilor. (© expertizarea nu este necesari. Decizia formulati sub prima forma se adopti atunci cand degradirile constatate la exeaminarea vizuali si apoi evaluate empiric in conformitate cu cele prezentate de §2.2 si §2.3 se situeaza in categoria celor grave, ca de exemplu: - pentru evaluirile prezentate in tabelele VI.1 ... V6 in cazul degradarilor de nivel E si chiar D in unele cazuri (in special la constructiile vechi); ~ pentru evaluirile prezentate in tabelele VI.9 si VI.10 in cazul degradirilor definite ca foarte extinse (respectiv severe); In a doua situatic, expertul decide continuarca expertizei, stabileste gradul de aprofuundare a investigatiilor si mijloacele necesare. Cea de a treia situatie poste apare atunci cind utilizatorul (in general neavizat in domeniu), din diverse motive, lanseazi o comand’ de expetizare firi ca aceasta si fie necesara. Trebuie menfionat totusi faptul c& existé posibilitatea ca, desi fird degradari aparente care si justifice continuarea expertizei, o constructie si aiba gradul de asigurare diminuat, situafie ce poate fi relevati prin calculele de verificare a capacitatii portante.322_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR 7.3. Decizia de interventie pe parcursul expertizarii in general, pe parcursul expertizirii nu pot apare situatii care si impuni demolarea structurii sau a unei pirfi a acesteia (asemenea situatii putind fi identificate inci din faza investigatiilor pretiminare), ci cel mult poate apare necesitatea sprijinirii provizorii a unor elemente sau a indepartirii unor porfiuni din elementele degradate care, prin desprindere, ar putea cauza accidente. ‘Avand in vedere c& pe parcursul expertizei se pot releva mai exact natura, pozitia si amploarea degradirilor, apare posibilitatea evaluarii nivelului de degradare sau chiar a capacitifii portante a elementelor pe baza unor aprecieri ca cele prezentate in tabelele VI.1 .VLI6. Astfel, se poate deduce empiric (vezi §2.2, tab. VI2, VL4 si VL6 si §2.3) si uneori chiar aplicénd relatii simple de calcul (vezi §3.2.2), grad de asigurare care ar putea fi interpretat pentru elemente (structuri) sub forma [91]: R > 0,8 - capacitatea de rezistenfi poate fi considerati ca satisficitoare; 0,8 > R > 0,5 - pentru acest interval inca exist posibilitatea ca scderea capacitatii ortante si fie compensati de o bund ductilitate care si asigure conditii pentru ca elementul si nu se prabuseascé; elementul poate fi acceptat ca atare pentru o perioada limitata in timp (depinziind de riscul seismic) sau trebuie reparat; 0,5 =R - in acest caz capacitatea portant a elementului este cu siguranti nesatisficitoare. 7.4. Decizia de interventie dup expertizare Dupa parcurgerea tuturor etapelor pe care le implicd expertizarea unei constructii (vezi cap. IV, V, VD, in principiu, decizia de interventie asupra structurii de rezistenfa a unei constructii se poate formula astfel: ‘nu sunt necesare interventii in afara intrefinerii curente, interven{ii care se impun atunci ind capacitatea portant a structurii nu este afectati pe durata de servicin in are utilizatorul estimeaza ca va exploata constructia; ~ sunt necesare reparafii la structura de rezistenfi, pentru a o readuce la nivelul initial de capaciatate portanti si sau pentru a-i conserva durata de serviciu proiectati; = sunt necesare consolidari deoarece prin degradare sau datorita modificdrii criteriilor de performanti legiferate structura de rezistenf nu le mai satisface; + refunctionalizarea constructiei in acord cu cerinfele utilizatorului, cea ce implica pe langa reparafii sau consolidari si intervenfii structurale mai complexe cum ar fi scoaterea si/sau introducerea unor elemente sau substructuri noi de rezistent’; - schimbarea destinatiei constituie 0 solutie de micsorare a incarcarilor si implicit a eforturilor, in structura de rezistenti care astfel se poate incadra in criteriile legiferate privind capaciatatea portant minima necesari ce trebuie asigurati pe durata de serviciu; = limitarea duratei de serviciu pani la momentul in care, degradarea continui (de tip coroziv) sau brusci (de tip cutremur) conduce la diminuarea sub limite acceptabile a capacitifii portante;Decizia de interventic 323 = demolarea parfiala a constructiei conduce la diminuarea incdrcarilor sau eliminarea ariei cu degradari ; ~ demolarea total se impune atunci cind constructia nu mai poate fi recuperati in condifii rezonabile de cost dar nu se aplicd in general la constructii cu semnificafie culturala si istorica; = consrvarea $i restaurarea se referé in primul rind la monumentele istorice si de arhitecturd, atunci cénd se doreste paistrarea acestora pe o durati nelimitata in timp (in general restaurarea implied si reabilitari structurale astfel incat degradarile anterioare s4 nu reapard in timp). Modurile de interventie menfionate de multe ori se suprapun iar la adoptarea lor factorul de decizie trebuie si coreleze cele doud aspecte determinante pentru mentinerea in functiune a constructiei: capacitatea portanté si durata de serviciu. Reabilitaterea structural consti in adoptarea unor solutii care si aduci caracteristicile de rezistengi, deformabilitate si ductilitate Ia nivelul cerinjelor actuale, indiferent dacd acestea sunt sau nu menfionate explicit in reglementiiri. De multe ori ins, din considerente tehnice gi mai ales economice sau sociale nu este posibil ca toate cele trei caracteristici si fie aduse prin reabilitare la valorile cerute de reglementirile in vigoare, motiv pentru care se pot accepta unele abateri dac nivelul mai scdzut al uneia este compensat de nivelul mai ridicat al alteia. De exemplu, poate fi acceptati o rezisten{i mai redusi dacd structura are 0 ductilitate suficient& pentru a disipa energia unui cutremur, fara insi ca deformafile si fie exagerate sau gradul de asigurare s& fie mai mic de 0,5 sau poate fi acceptati o ductilitate mai scdzuti dacd capacitatea portanti in domeniul clastic este insuficineta [91]. in principiu, se pot diferentia patru tipuri de reabilitiri ca cele prezentate in tabelul VL15 [91]. Normativul romanesc P100-92 [30] indicd urmatoarele posibilititi ce trebuie Iuate in considerare la adoptarea deciziei de interventie: ‘a, misuri aplicabile cu menfinerea configuratiei si funcfiunii existente consténd in reparare sau consolidare; b. misuri aplicabile cu modificarea configuratiei si functiunii existente constind in reducerea incdrcarilor si/sau modificarea functiunii cu trecerea la o clasi inferioari de important sau in demolarea parfiald; ¢. demolarea totala a constructiei. De asemenea, mormativul stabileste categorii de urgenti pentru lucririle de imterventie functie de gradul de asigurare R calculat (vezi §3.2.2.c) si durata maxima pentru aplicarea misurilor de interventie. ‘Nu trebuie neglijat insi faptul cd decizia de interventie trebuie si find cont si de durata de serviciu preconizati a cosntructiei iar o decizie functie de aceasta nu este de neglijat mai ales din punct de vedere economic. De exemplu poate fi luati in considerare posibilitatea ca prin masuri minime de reparare sau chiar numai prin intrefinere curenti 0 constructie si fie exploataté pind 1a limita capacitiii portante pe o durati de serviciu mai mici decit cea programati dar considerati ca suficienti din punct de vedere al profitului de etre proprietar, © alta metoda fiind aceea in care interventiile si fie programate odati cu modificarile ‘luxurilor tehmologice. Decizia de interventie trebuie insi ca in final si aibi la baz o estimare a costului lucrrilor. Pentru aceasta, inainte de a decide, este necesari propunerea mai multor variante de reabilitare pentru care si se efectueze evaluirile de cost, eventual si cu considerarea costurilor in timp ale exploatirii constructiei... s 394 EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTIILOR Table VL1: yuri le de reabilitare a unei structuri Ti, Grosterea ductitafi gi 8 Figidtai [TiI, Cresterea rezistentei, rigidiati si ductiaila | ‘lementele structurale existente [iV. Grestorea rezistentel, rigiditagi si ductinagi | prin adaugarea de noi elemente structurale Ac Aex Buex duc ‘S-nivelul actiunii exterioare; A - deplasarea; S,,, - efortul capabil; S,4, - efortul necesar a fi preluat; Sap ex - efortul capabil alstructurii existente; Say < - efortul capabil al structurii reabilitate; Ag, - deplasarea la structura existent; A, - deplasarea la structura reabilitatd; Avex ~ deplasarea ultima a structurii existente ; A, - deplasarea ultima a structurii consolidate 7.5. Estimarea costurilor reabilitarii ‘Analiza costurilor se poate efectua calculindu-se un indice de eficientS economica (EF) definit ca fiind raportul dintre costal reabilitarii gi costul realizarii unei noi cladiri de acelasi fel, satisfacind aceciasi functiune [91]. fn aceasté analiza’ trebuie si se find cont, in ambele cazuri de nivelul de siguranta la care se readuce clidirea, fezabilitatea solutiilor, costal inrefineri si eficienta utilezarii terenului.Decizia de interventie 325 In prinopin, indiosle de eficienté economics (EF) se poate calcula cu una din relafile: ret sn EF=> St, unde ln +Ky Vig + Kp * Ky=K, +K,+Ky +K,~reprezintl costl total al reabilitici , - costl reparailor/consolidarlor elementelor structurale; K, - costl reparafilor elementelornestructurale; K, - costl reparafilorcelorlalte clemente nestructurale gia finisaelor afectate de lcriile de reparfi/consolidirs K,- cost! altorreparafi nestructurale necesare bunei finetionri a clini Va, este costul unei cliiri identi functional eu cea existentis Vg ~costul reamplasirii clidirii, cu aceleasifunctiuni, dar nu neapérat eu acoeasi arhitecturs Kop costul demolari clini existent. Indicele de eficienfé economic’ se compara cu valori limita care stabilese functie de valoarea economic, social’ si arhitectural coform tabelului VI.16. Tabelul VI.16.Limitele indicelui EF functie de clasa de importanti a constructiei Clasa de important EF Clasa 1 - clidini de important speciald; se menfin indiferent de cost Telimat Clase 2 - clidiri cu funcfional bun, bune ca material, finisaje, execufie; pot fi| 50% mentinute (Clasa 3 - clidiri acceptabile ca functional, arhitecturd, materiale in elemente 35% nestructurale, executie; pot fi mentinute daca intrefinerea este eficienti Clasa 4 - funcfionalitate depisitd, materiale gi execufie proaste; se menfin doar 20% pentru o durata limitata atat timp cat raspunzi unci nevoi sociale Informativ, costul reabilitérii structurale pentru o clidire functie de categoria de rezistenfi a cladirii degradate (tabelul VI.13), timpul reabilitirii (tabelul VI1S) si gradul de avarie a elmentelor nestructurale (tabelul VI.17) este prezentat in tabelul VI.18.. ‘Tabelul VLLI7. Aprecierea avarieriilor la elemente nestructurale Gradul de avarie Proporta degrades (720... 1720 15... 16 Tabelul VI.18. Valorile medii probabile pentru indicele de eficienti EF Degradari Categoria structurale | nesemnificative mic mijlocit extinse326_EVALUAREA NIVELULUI DE SIGURANTA A CONSTRUCTILOR Astfel, din tabelul VI18 se observa, de exemplu, ci: ~ © cladire din categoria de rezistenfi D, cu degradiri nestructurale mijlocii sau extinse, nu are ganse pentru a fi reabilitata in limitele de eficienf a costului indicate in tabelul VI16, indiferent de clasa de importanté; ~ 0 cladire din clasa 4 de importanfé are sanse foarte pufine (sau deloc) pentru a fi reabilitati in limitele de cost definite in tabelul VI.16 daci cladirea nu face parte din categoria A sau B de rezistenfa (sau C, in cazul unor degradari nesemnificative); ~ 0 clidire din categoria C de rezistenti si clasa 3 de importanfa poate fi eficient reabilitatd doar daca degradarile nestructurale sunt reduse. Bineinfeles ci in afari de decizia reabilitirii se mai poate Iua decizia demolarii sau limita incdredtilor sau a duratei de serviciu.