Relatiile internationale la sfarsitul sec XIX, inceputul sec XX (1871-1914)

Odata constituit Al Doilea Reich, harta politica a Europei s-a schimbat foarte mult, aparand o noua putere
militara si economica. Germania are in aceasta perioada capacitatea de a recupera in toate domeniile,
devenind la inceput de sex XX a 2-a putere a lumii dupa SUA. Artizanul acestor schimbari se numeste
Bismarck, care va ramane cancelar pana in 1890. In timpul mandatului sau, el a impus conceptul de
Realpolitik=neutralizarea dusmanilor, atragandu-I in aliante politice internationale.
Pt Germania, cel mai important dusman dupa 1871 e Franta, apoi Rusia si Austro-Ungaria. Lui Bismarck ii
era teama de un conflict European in care sa fie implicate aceste puteri si care se putea rasfrange asupra
Germaniei. Fata de Franta, Bismarck a dus o politica foarte interesanta(realista)
1.
Supune Franta unei plati de razboi de 5 mld franci aur, platibili in 5 ani
2.
Incurajeaza proclamarea celer de-a 3-a Republici in locul celui de-al 2-lea imperiu francez pt a
readuce in amintirea europenilor Revolutia Franceza cu toate excesele ei
3.
Pt a repara dezonoarea armatei franceza si a-I reda prestigiul, isi exprima opinia cum ca Germania nu
s-ar opune daca Franta s-ar extinde in colonii in N Africii, continuand opera de cucerire in Libia de astazi,
inceputa de Carol X(1824-1830)
Bismarck induce poporului german starea psihologica de cetate asediata, adica germ. Inconjurata de
inamici, fiind nevoie de vigilenta fata de toate provocarile lansate de inamici si sa fie strans uniti in jurul
monarhiei. Franta promova un nationalism exacerbate fata de Germania, asteptand orice oportunitate pt
revansa. Pt a evita aceste lucruri, in 1871 Bismarck incheie cu Rusia si Austro-Ungaria Alianta Celor Trei
Imparati, tratat defensive ce se reinoia din 3 in 3 ani daca una din parti nu-l denunta. Avea sa dureze pana in
1878 congresul din iunie=iulie de la Berlin. Congresul fusese necesar in urma razb ruso-turc(1875-1878) cand
redeschiderea probl orientale il nelinistea pe Bismarck si il face sa regandeasca alianta(Germ+Austro-Ungaria)
= Tripla Alianta.
Rusia continua sa fie aliata germ insa separate, Bismarck incheiand cu tarii tratate de asigurare si
reasigurare pana in 1892. Atat Italia, cat si Rom.duceau o politica de irredenta. Italia dorea Coasta
Dalmata,Pola,Fume,Triesti; Romania dorea Transilvania si Bucovina.
In Africa de N, Italia se intalneste cu Franta(in 1881 fr luase Tunis) si se simte amenintata, dorind
admiterea in alianta Germano-Austro-Ungara. Bismarck zice da, dar drumul spre Berlin trece prin Viena.
Italia, care avea probl cu Austria pt Dalmatia, trebuie sa se concilieze cu Austria sis a renunte la politica de
Irredenta. Regele Italiei, 1878-1900 Umberto I merge la Viena in noiembrie 1881 si la Berlin in mai 1882 pt ca
la 20 mai sa adere la tripla alianta.
Romania(independent din 1878, recuoscuta international conditionat 1879) avusese experienta dramatic
cu Rusia, la un pas de a fi ocupata. I.C Bratianu are o intrevedere cu Bismarck in care cere intrarea in Tripla
Alianta( dar avea tot politica de irredenta) Drumul spre Berlin trece prin Budapesta si Viena. Dupa negocieri
cu Ungaria si Austria, Rom semneaza 30oct 1883 tratatul de aderare, de natura defensiva, pe 5 ani, cu
prelungire din 3 in daca nu era denuntat, presupunand ajutor reciproc.Pt a menaja romanii din Transilvania,
tratatul e pastrat secret, nediscutat in parlament.
La tronul germaniei vine Wilhem al 2-lea 1890 care abandoneaza politica lui Bismarck, venind cu
Weltpolitik. La sf sec XIX germ si anglia se apropie=>izolare rusia si franta. Tarul Alexandru 3-lea 1881-1894
nu se incredere in guvernul republican franceza dar rusia are nevoie de $ pt a derula o serie de reforme pt
modernizare. Francezii ii imprumutacu 11 miliarde franci aur, pr a se apropia de rusia iar in 1891 o escadra
franceza vine in marea baltica si e primita solemn la Kronstadt(imparatul urca pe unul din vase ascultand
imnul fr). Rusia incheie cu fr intelegere cordial=> sfatuire asupra tuturor chestiunilor de natura politica care
puteau primejdui pacea. 1893 conventie militara care prevedea mobilizarea simultana a fortelor militare in caz
ca fr era atacata de germ sau italia,iar rusia de germ si austro-ungaria.
Acordul fr-rus restabileste echilibrul de forte in 1893, Germania fiind amenintata din ambele parti. Anglia,
alarmata de progresul marinei germ iese din splendida izolare si se apropie de fr. Eduard al 7-lea 1901-1910,
rege anglia, face in 1903 o vizita la paris, vizita intorcandu-se la londra. Cele 2 guverne au rez probl, in 8
aprilie 1904 semneaza intelegerea cordiala. Delimiteaza zonele de influenta in asia si Africa(anglia are drept
asupra egiptului, fr asupra marocului). Italia nemultumita de germ de apropie de fr 1902-1903 dupa ce fr
recunoaste in 1901 drepturile speciale ale italiei in tripol-italia, iar italia recunoaste dr fr asupra
marocului=>neutralitate.
Marea alianta e desavarsitate de aplanarea dif dintre rusia si anglia cu privire la Persia si Afghanistan. 1907
persia se imparte in 3(inspre india- anglia, in mijloc-neutra, in sud-rusia). Rusia recunoaste drepturile angliei in

afghanistan si golful
Antanta(entante).

persic.

1907

acordul

Anglo-rus

dezavarseste

realizarea

triplei

intelegeri

Primul razboi mondial

In 1902 ziaristul englez John A. Hobson publica un studio imperialismul, receptat in anglia dar sip e
continent, scris ca urmare a experientei Angliei in timpul razboiului Burilor(1898-1902) in Africa de s intre buricolonisti olandezi din sec xviii care intemeieaza 2 provincii bogate in aur si diamante: Transvaal, orange.
Razboiul e determinat de dorinta angliei(putere imperialista si colonista) de a pune mana pe noi surse de
materii prime si piete de desfacere. Incapabili de a gasi piete de desfacere interne, bancherii merg catre
deschiderea imperialista sprijinindu-se pe o opinie publica sovina, impregnate de imagini simplificatoare
difuzate prin presa de mare tiraj. => fortele industrial si financiare, prin intermediul partidelor,
presei,bisericii,scolii, slefuiesc opinia publica si politica prin false idealizari ale instinctelor primitive de
expansiune, dominare si apropiere, care au supravietuit de-a lungul timpului pana in epoca industrial.
Exacerbarea acestor instinct este indispensabila procesului de agresare si expansionismului imperialist ca si
exploatarii resurselor inferioare.
In 1907 o mare fundafie Americana cere unor experti in istorie, sociologie sa faca un studio asupra a 2
probl: cum pot fi determinate schimbarile si care e durata necesara. => in psihologia poporului se petrec
foarte greu, pt ca exista un oarecare gread de conservatoris si inertie=>poate sa dureze 50 ani. Studiul vrea
sa arate ca un mare conflict pe plan mondial poate sa duca la schimbari radicale in viata pop prin schimbari
soc.
In 1916 in plin razboi mondial, liderul communist V.I. Lenin(ulianov) redacta studiul imperialismul, stadiul
cel mai inalt al capitalismului, exprimand dpdv communist(considerat pdvp general al societatii)=> razboiul
imperialist va da nastere revolutiei mondiale. Razb inceput in 1914 a fost imperialist de ambele
parti:cucerire, jaf, talharie, pt impartirea lumii, redistribuirea coloniilor, zonelor de influenta ale capitalului
financiar. Mergand pe linia trasata de Hobson, Lenin crede ca imperialismul e ultima etapa a capitalismului cu
trasaturile imperialismul este capitalismul ajuns la un stadiu de dezvoltare in care s-a afirmat dominarea
monopolurilor si a capitalului financiar, in care exportul capitalurilor a ajuns o importanta de prim plan, in care
impartirea lumii a inceput intre trusturile international si in care s-a desavarsit impartirea intreg teritoriului
intre cele mai mari tari capitaliste Hobson si lenin reprezinta teoriile marxiste ale cauzelor care au dus la
1WW in care imperialismul si capitalismul sunt facute responsabile de aceasta nenorocire.
In 1970 laureatul premiului nobel pt chimie, Ilya Prigogine gaseste in teoria sistemelor ca razb are 3
trasaturi:
1.
Ireversabilitatea ruperea simetriei dintre inainte si dupa
2.
Accidentalitate un eveniment nu poate sa fie dedus dintr-o lege determinista, el implica faptul ca
lucrul care s-a produs ar fi putu sa nu se produca si trimite la posibilitatea pe care nicio stiinta nu o poate
deduce
3.
Coerenta- evenimentul trebuie sa transforme sensul evolutiei pe care o scandeaza
Declararea de catre austro-ungaria de razboi serbiei a insemnat in econ razboiului o consecinta la care nu
se gandise nimeni. 1WW a pornit efectiv de la un accident. In 28 iunie 1914 principele mostenitor al austroungariei, franz Ferdinand care venise sa asiste la manevrele militare din bosnia a fost asasinat cu sotia sa de
un student sarb, gavrilo prinkipo care facea parte din organizatia secreta: mana neagra. La desfasurarea
anchetei (in Serbia) s-a aflat ca in spatele organizatiei era rusia. Gavrilo prinkipo dorea sa razbune moartea
unor conationali executati de A-U pt ca fusesera prinsi spionand. Franz era intr-o situatie delicate fata de
imparatul Franz iosef pt ca facuse o casatorie morganatica,apoi se retrasese la praga, a 2-a capital
imperialista unde incurajase discutiile politice despre liberalizarea imperiului. Si-ar fi dorit destinderea relatiilor
dintre nationalitati si transformarea conglomeratului de natiuni (A-U) in federatie de natiuni statele unite ale
austriei. Romanul Aurel C. popovici, din anturajul principelul, scrisese in 1905 o lucrare ideological sua.
Germania, cu Wilhelm 2-lea la tron, visa sa fie prezenta peste tot in lume. Geopoliticienii germane au
construit 2 concepte :
1.
Mitteleuropa avea in vedere unificarea sub autoritatea germ a statelor din centru si s-e si realizarea
unui mij. De comunicare :calea ferata Berlin-Istanbul-Bagdad. Afecta serios pozitia rusiei, mai ales in
orient, catre iran
2.
Mittelafrika- o cale ferata care sa lege centrul africii de Africa de s afecta anglia catre Africa de s
Moartea lui Franz Ferdinand avea sa fie benefica pt Germania care scapa de un adversar incomod.
Autoritatiel A-U au vrut sa participle la ancheta si procurorii austriei, dar pt serbie era un amestec in treburile

interne si refuza-> exista o complicitate cu rusia=>guvernul de la viena trimite la belgrad un ultimatum 23

iulie 1914 in 11 puncte, foarte ofensator.
Imperiul A-U considera ca trebuie sa resolve socotelile cu Serbia, Germania promite sprijin. Guvernul de la
belgrad a dat dovata de abilitate pol-diplomatica primind cele 11 puncte ca fiind satisfacute.( Resping pct prin
care autoritatile A-U participa la ancheta) serbia e gata sa se supuna litigiului curtii international de la haga
sau arbitrajului marilor puteri. A-U nu da curs invitatiilor, ordona mobilizare generala si la 28 iulie declara
razboi.
Rusia e determinata sa ordone mobilizare partiala la 29 iulie, la 30 generala. Tot la 30 germania proclama
stare de primejdie de razboi si someaza rusia sa inceteze si adreseaza un msj fr prin care ii cere sa-si
precizeze poz in cazul unui razboi Germania rusia. Fara raspuns, Germania decreteaza mob. Generala pt ca
rusia nu rasp la ultimatum la 1 august 1914 germ decl razb rusiei, franta mob declarand ca nu inseamna
razboi si ordona trupelor retragere in interior. Germania trimite trupe in ducatul Luxemburg si cancelarul germ
cere guvernului belgiei printr-un ultimatul permisiunea sa treaca in franta prin belgia. Manevra avea ca scop
determinarea londrei sa faca presiuni asupra fr sa ramana neutral. La 3 august Germania declara razb frantei,
partidul de la londrea ordona mob generala, la 4 august notifica la berlin ruperea rel
diplomatice=>japonica(aliata angliei) declara la 23 august razboi germaniei si austro-ungariei.
Romania si italia raman neutre pt ca nu fusesera consultate,+ ca Germania declarase razboi. Ele vor intra
pe rand in razboi de partea antantei, italia in 1915, Romania in 1916. Germania avea un plan contra frantei,
temandu-se de dorinta de revansa, astfel ca generalul Von Schlieffen prevedea un razboi de 6 sapt: atacare fr
prin belgia pt a se evita lorena(zona intarita), parisul invaluit din vest, apoi atac dinspre sud si nimicire la paris
si in muntii vosgi. Planul e aprobat in 1910, dar modificat in 1911 slabind aripa dreapta pt a o intari pe cea
stanga la s de Metz, greseala fatala germaniei.
Germanii contau pt repeziciunea ofensivei, pe superioritatea armamentului si a efectivelor (1.500.000
oameni). Fr considerau ca o sa fie atacata lorena, statul german condus de Joffre dispune armata in Lorena si o
dubla ofensiva: alsacia si Ardeni. Fr aveau 21 corpuri de armata si 25 divizii de rezerva=1.300.000 oameni,
contand pe belgieni si englezi=>1.500.000, dar armament inferior. Sub generalul Von Moltke nemtii resping
atacul fr in Alsacia si lorena, patrund in Belgia, ocupa orase, intra in Fr. Armata engleza era taiata de canalul
manecii si de centrele de aprovizionare, Von Kluck cu o alta armata merge spre paris, defectiune in strategia
germane pt ca Von Kluck a mers prea repde, a trecut Marna, pierzand leg cu a 2-a armata germane. Fr observa
si Joffre incepe ofensiva generala la 4 septembrie 1914(Batalia de la Marna 6-13 sept pe linia marna-Verdul).
Von Kluck trece marna inapoi, dar fara armament fr nu pot castiga., devine razboi de pozitii. Pe frontal de la
rasarit(m. baltica si Bucovina) germanii nu lasa decat o armata pt paza Prusiei orientale, la jum august 2
armate rusesti patrund in prusia orientala, Moltke ia 2 corpuri de armata din V spre E sub comanda lui
Hindenburg. Prinde prima armata rusa la 29 august la Tannenberg, pe cea de-a 2-a o nimiceste la Lacurile
Masuriene la 10 sept 1914. A-U au avut mult de lucru cu rusia pt ca ocupase multe orase din galitia :
Lenberg(capitala). compresorul rusesc e oprit la granite prusiei, rusia jucand un rol important, tinand pe loc
multe trupe A-U impiedicand Victoria in V.
In 1915 germania se concentreaza pe rasarit, pastrand in v putine trupe.in 1914 vine turcia in razboi,
stramtorile bosfor si dardanele inchise navelor de razboi, dar rusia depindea de aprovizionarea cu arme din
anglia. Englezii pregatesc in 1914 o expeditie in martie un corp debarcand in v Galitiei, dar gr ajuta turcia.
Totul dureaza pana in toamna cand se retrag cu mari pierderi. Rusii sunt rupti in mai de nemti si ies din galitia
la sf lui sept, pierd polonia si lituania. Ofensiva in Galitia fusese condusa de generalul August von Makensen
spargatorul de fronturi.In s A-U ocupa Serbia, dupa ce intra in razboi si Bulgaria care ataca sarbii din est.
italia intra in razboi alaturi de antanta cu scopul de a elibera Isonzo, dar neexperimentati s fara material nu
reusesc sa strapunga frontal, sunt benefici pt aliati=> Nou front dupa disparitia celui sarbesc, A-U aducand o
parte din front aici.
Statul major german considera ca frontul important e in apus si concentreaza trupe pt a masura rezistenta
fr-engleza si a scoate fr din lupta=>negociaza pacea cu anglia(in situatie dificila pt ca aprovizionarea putea fi
stanjenita de submarine germane, dar sunt bloocati in Iutlanda de flota engleza). 1916 trebuia sa aiba loc la
Verdure(pct inaintat al liniilor fr in Lorena si Champaine, pct vulnerabil, pasiv). Primul atac nemtesc e intre 2124 feb 1916 cand liniile fr sunt ocupate. Marele stat fr das fat guvernului P.Petaine sa restabileasca leg cu
liniile de aparare. Al doilea atac e in iunie, esuat, precum cel de la sf lui iunie. In oct Germania paraseste
verdure . pierderile sunt immense de ambele parti.
Armata italiana declara ofensiva pe 15 mai insa e oprisa in august cand rusia reia ofensiva pe frontul de
rasarit. In iunie 1916 rusia sub Brusilov incepe inaintarea in Galitia ,A-U evacueaza,dar Hindenburg stopeaza

ofensiva rusa.=>A-U pierde sute mii oameni+material. La inceputul lui 1916 germ resimte efortul de razboi,
flota engl bloca aprovizionara pe mare. Dau alimente pe cartel=>nemultumiri. Numai soldatii aveau ratie
intreaga=> spargerea blocadei navale engl prin iesirea din zona de protectie Iutlanda. 31 mai incepe, dar
dupa cateva ore germ renunta.
Antanta facea presiuni asupra rom sa intervina. I C bratianu nu semneaza acordul decat dupa ce antanta
da transilvania si Bucovina +material de razboi. La 15 uagust declara razb A-U, tardiv dj pt ca la Verdure se
terminase. Romania (din motive nationale)ajunge la sf gheorghe in sept pt ca G sa transfere din v trupe. Din s
armata germano-turco-bulgara sparte frontul de la Turtucaia si din s si n rom face fata . la 27 noi batalia de la
Neajlo-Arges unde suntem infranti, 6 dec bucuresti e ocupat. Rom se retrage la Focsani- Namoloasa-Galati.
Dec 1916 cauta solutii de pace, antanta refuza. Germ vrea razboi submarin pt a decide razboiul, dar loveste in
navigatia comerciala. In 1917 submarinele germ lovesc un vas englez cu pasageri Lucitana cu 200 pasageri
americani(munitie din America de n pt anglia).=> sua la 2 apr congresul American declara razboi germaniei.
Datorita infrangerii suferite de rusi in prezenta Imparatului nicolae al 2-lea, sub presiune publica la 3
martei preda puterea fiului Constantin, refuza=>Abdicare tar si a dinastiei Romanovilor. Puterea e luata de
guvernul provizoriu care decide sa respecte angajamentele pt antanta. Iulie 1917 germ decide sa scoata de
tot rusia din lupta, pt a avea un sg front. Serviciul se spionaj intra in leg cu lenin(exilat in elvetia), il transporta
prin g la Petrograd si ii ofera toata logistica pt inlaturarea guv. Provizoriu. 7 noi 1917 lov de stat bolsevica de la
Petrograd prin asaltul palatului de iarna. Conditiile germ era ca rusia(lenin) sa dea decret de pace(iesire din
lupta). pe frontul de la marna in 1918 g pune fortele -> confruntarea are loc in 2 etape: martie-iunie 1918 si
iulie. La 17 iunie g e infranta si incepe contra ofensiva anglo-fr. Rand pe rand ies din lupta in oct Bulgaria,
turcia, A-U si la 11 noi 1918 germania capituleaza si semneaza actul de capitulare in fata puterilor aliate, fara
rusia.