Enigma Otiliei

de George Clinescu
- argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian -

Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n perioada interbelic (anul 1938) si
este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinnd
prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.
Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampl, desfsurat pe mai multe
planuri, un conflict complex, numeroase personaje si este realizat o imagine ampl asupra vietii.

Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale societtii
bucurestene de la nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura
simetric, circular, nchis, prin tehnica detaliului, importanta decorului, a vestimentatiei, a
mijloacelor de caracterizare, realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea,
naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea dindrt, narator omniscient si
omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul
secolului XX, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint
formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o carier, trieste experienta iubirii si a
relatiilor de familie.

Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum patern cu
aceasta, determinndu-i destinul.

Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semnificatii: descrierea are
functie simbolic si de anticipare; naratiunea este obiectiv si are functia de reprezentare a
realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul sustine veridicitatea.

Romanul este alctuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative paralele este
urmrit destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix ct si destinul clanului
Tulea. Secventele narative sunt prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor este
redat prin nlntuire.

Un plan urmreste lupta membrilor clanului Tulea pentru nlturarea Otiliei si obtinerea averii
lui Costache. Cel de-al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine
la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele su si trieste iubirea adolescentin
pentru Otilia Mrculescu. Autorul acord interes si planurilor secundare, pentru sustinerea
imaginii ample a societtii citadine.

Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final datorit cruia romanul are o
strucutr circular. Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul spatial si temporal al
evenimentelor, prezint principalele personaje, sugereaz conflictul si traseaz principalele
planuri narative. Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si prezint, n mod simetric,
acelasi cadru, ns ntr-un alt moment temporal (dup aproximativ zece ani: dup rzboi).

Actiunea romanului ncepe cu venirea tnrului orfan Felix Sima, la Bucuresti, n casa
unchiului si tutorelui su, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar,
care o creste n casa lui pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intentia de a o nfia. Aglae o
consider un pericol pentru mostenirea fratelui ei.

n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu exectitate,

principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confer veridicitate romanului realist.
Caracteristicile arhitectonice ale strzii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de ochiul
unui estet, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia i este atribuit personajului.
Familarizarea cu mediul, prin procedeul restngerii treptate a cadrului, este o modalitate de
ptrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea atmosferei. Strada si

casa lui mos Costache sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si
bun gust a unor locatari bogati si realitate acestia sunt inculti, zgrciti, snobi si delstori.
Arhitectura sugereaz imaginea unei lumi n declin, care a avut cndva energia necesar pentru a
se mbogti, dar nu si fondul cultural.

Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara Otilia si asist la o scen de
familie: jocul de table. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii vestimentare si
fiziologice. Atmosfera sugerat este neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz conflictul.

Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta membrilor clanului Tulea
pentru obtinerea motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tnrului Felix Sima.

Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej pentru observarea efectelor, n
plan moral, ale obsesiei banului. Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigur n
nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmrete succesiunea total a averii lui, plan pus n
pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei. Dei are o afeciune sincer pentru fat, btrnul amn
nfierea ei, de dragul banilor i din teama de Aglae. Iniial ntr-un plan secundar, Stnic Ratiu
urmrete s parvin, vizeaz averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo Costache.
El susine n fond intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt.

Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete experienele trite n casa unchiului
su, n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio
decizie, fiindc dorina de a-i face o carier primeaz. Otilia l iubete pe Felix, dar dup
moartea lui mo Costache i las tnrului libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu
Pascalopol, brbat matur, care i poate oferi nelegere i protecie. n epilog, aflm c Pascalopol
i-a redat cu generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia unui conte
exotic; ea rmne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm. La
final, simetric, Felix se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache, lsat n
paragin, amintindu-si de replica btrnului, acum adevarat :"Aici nu st nimeni".

Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre celor dou familii nrudite, cea a lui
Costache Giurgiuveanu si cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea sugereaz universul social
prin tipurile umane realizate.

Istoria motenirii determin conflicte succesorale iar rivalitatea dintre adolescentul Felix i
maturul Pascalopol pentru mna Otiliei isc un conflict erotic.

Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societtii
burgheze: avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale familiei
burgheze: relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria.

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si

fizionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos
Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol
aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion dementul senil.
Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un element
clasic este si triunghiul amoros.

Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de

narator nc de la nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea
civil si biografia personajelor reunite la jocul de table ct si de personaje si caracterizarea
indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj, vestimentaie, relaii ntre personaje.

Felix Sima este unul dintre personajele principale al crui destin este urmrit de-a lungul
romanului. Orfan, el este definit chiar de George Clinescu ca martor si actor si cu el se
deschide actiunea romanului, care ntr-unul din planurile narative urmreste formarea
personalittii acestui personaj.

Felix a mostenit o cas si un depozit n bani, pe care urma s le administreze tutorele su

Costache Giurgiuveanu.

Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la nceput, din momentul sosirii lui
Felix n Bucuresti: un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean. Portretul
fizic ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile morale ale tnrului, care rezult n
mod indirect: fata i era juvenil si prelung, aproape feminin sugereaz delicatetea
sufleteasc. Nasul de o tietur elenic i d o not voluntar, iar mbrcmintea, desi o
uniform de licean, i d un aer brbtesc si elegant.

Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele sale si denot o
fire rational, lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitic si un spirit de observatie
foarte dezvoltat.

Drama erotic a lui Felix provine din faptul c, desi vede n Otilia o fat admirabil, superioar,
el n-o poate ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaz ratiunea si nu sentimentul.

Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n schimb, pe plan profesional, iar

experienta erotic i este benefic, determinnd o oarecare maturizare pe plan afectiv.

Otilia Mrculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cele mai complexe
personaje feminine din literatura romn. Autorul spune despre ea c Otilia este eroina mea
liric, proiectia sa n afar, o imagine lunar si feminin.

Otilia este fiica vitreg a lui mos Costache, pe care acesta vrea s o nfieze.
Prin caracterizare direct este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care sugereaz
tineretea, delicatetea si distinctia: prea s aib optsprezece-nousprezece ani, Fata mslinie,
cu nasul mic si ochii foarte albastrii, trupul subtiratic, cu oase delicate.

Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte personaje cheie ale romanului: Felix o vede ca
pe o femeie exceptional, cult, atrgatoare, idealul feminin; Pascalopol o vede ca o mare
strengrit cu un temperament de artist; mos Costache o numeste fetita mea si o soarbe
umilit din ochi, Stnic o elogiaz si crede c i leag nevoia de libertate si lipsa de prejudecti,
iar Aglae o consider o stricat, Otilia reprezentnd pentru ea un pericol n calea obtinerii averii
lui Costache.

Otilia nssi se autocaracterizeaz astfel: Sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber!, Eu am
un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.

Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi contradictorii: copilroas si

matur, expansiv si interiorizat, rational si impulsiv. Comportamentul ei este derutant att
pentru Felix ct si pentru Pascalopol. Otilia este fascinanta, dilematic prin comportament.

Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a nftisa enigma etern a
feminittii, receptat din perspectiva lui Felix. Fire complex, plin de neprevzut, ea are o
influent magic asupra celorlalti.

Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre personajele romanului. Ea este
constituit de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Acestia alctuiesc un cuplu de personaje
care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist.

Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasic, fata exuberant si tnrul rational, personaje ce pun
n evident antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia social
adolescenti orfani care au nc nevoie de protectori - si statutul intelectual superior.

ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o afectiune delicat. Impulsiv si nc imatur, Felix
percepe dragostea la modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal feminin. El are
nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei l descumpneste.

Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecrii ei din tar cu Pascalopol, este esential
pentru ntelegerea personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor fat de iubire. Felix este tnrul
intelectual ambitios, al crui tel n viat este reusita n carier si care consider c femeia trebuie
s-i fie un sprijin n atingerea telului. Otilia, ns, este de prere c rostul femeii este s plac, n
afar de asta neputnd exista fericire. Felix este dispus s astepte orict dac la un moment dat
se va cstorii cu Otilia, n timp ce tnra concepe iubirea n felul aventuros al artistului, cu
druire si libertate absolut. Otilia, realiznd aceasta diferent, dar si faptul c ea ar putea
reprezenta o piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix, fata l prseste pe tnr si alege
siguranta cstoriei cu Pascalopol.

Prin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, Felix afl de la
Pascalopol c acesta i-a redat libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte exotic, undeva
n Argentina. La rndul su, Felix si realizeaz ambitiile profesionale, devenind un medic
renumit si profesor universitar si ntemeindu-si o familie.

Naratorul obiectiv si las personajele s-si dezvluie trsturile n momente de ncordare,

consemnndu-le gesturile, limbajul, prezentnd relatiile dintre ele.

Se remarc limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample, preferina pentru epitetul neologic
(faa juvenil, aspect bizar) si a procedeelor artistice utilizate mai ales n descrieri. Precizia
notaiei are uneori rolul didascaliilor i susine mpreun cu dialogul sau monologul caracterul
scenic al secvenelor.

Toate aceste trsturi prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul
secolului XX, motivul mostenirii si al paternittii, structura simetric, tehnica detaliului,
importanta decorului si a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare si realizarea personajelor
ncadrabile n tipologii, veridicitatea si naratiunea la persoana a III-a conduc la concluzia c
opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu este un roman realist balzacian, care se
nscrie, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.

Opinii:
- roman
n opinia mea, Enigma Otiliei de George Clinescu, este, datorit prezentrii unor aspecte ale
societtii burgheze de la nceputul secolului ct si prin realizarea personajelor ncadrabile n
tipologii, o creaie original, un roman fundamental al literaturii romne.

- caracterizare Otilia
n opinia mea, Otilia d dovad de maturitate, n parte dobndit de-a lungul romanului, atunci
cnd, dndu-si seama c ea reprezint o piedic n calea realizrii profesionale a lui felix si c ea
si doreste o alt viat, pleac, prsindu-l pe Felix si cstorindu-se cu Pascalopol.

- relatia Felix Otilia

Consider c n relaia Felix-Otilia, femeia este cea care dovedete c are puterea de a decide
pentru amndoi i fora de a face un sacrificiu din iubire, oferindu-i lui posibilitatea de a se
mplini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaa modest pe care ar fi fost obligat s o duc
alturi de studentul Felix. Moartea lui mo Costache i pierderea motenirii impune acest
deznodmnt.