Sunteți pe pagina 1din 1

Jocul ielelor

de Camil Petrescu I. Introducere Dramaturg interbelic, Camil Petrescu reprezinta in literatura romana sincronizarea cu formele culturale ale occidentului. Piesele sale "Jocul ielelor", "Act venetian", "Danton" si "Suflete tari" ilustreaza specia dramei de idei. Drama de idei consta in opzitia dintre costiinta eroului intelectual superior, intransigent care traieste in lumea ideilor abstracte, pure si situatia comuna. In constituirea conflictelor pieselor sale Camil Petrescu porneste de la propria conceptie filozofica cea a noocratiei care este anterioara influentei fenomenologiei lui Husserl si intuitionismul lui ersonian. II. Geneza Autorul marturiseste ca drama a fost inceputa in !"!# ca urmare a unui proces de constiinta, de revolta interioara declansata de contrastul dintre lu$ul plimbarilor la sosea si a celebrelor batai cu flori si oroarea luptei de la %erdun. & prima varianta a te$tului e inc'eiata in !"!( dar piesa va fi pusa)n scena abia dupa modificarile facute in !"*#. A fost pastrat subiectul, tipurile de conflict dar ca element inovator actiunea a fost plasata in redactia ziarului "Dreptatea sociala" primind astfel conotatii politice. III. Semnificatia titlului +eprezinta o metafora a ideii de dreptate in absolut fiind implicit e$plicitata in structura ,ocul ielelor ) ,ocul ideilor. -iinte miraculoase, ielele, il vra,esc pe cel care le)a zarit determinandu)l sa le caute la nesfarsit si sa)si gaseasca moartea in dorinta gasirii absolutului. IV. Tema Consta in dorinta eroului de a atinge ideea de dreptate absoluta. V. Compozita Piesa cuprinde trei acte si !. scene care surprind declansarea si evolutia procesului de constiinta al lui /elu +uscanu. VI. Subiectul Drama prezinta doua tipuri de conflicte0 un conflict interior al lui /elu +uscanu care traieste dilema acceptarii compromisului si intinarii ideii de dreptate absoluta si conflictul e$terior dintre persona,ele principale si matusa sa Irena 1aria Sinesti si apoi conflictul cu ministrul de ,ustitie Serban Saru Sinesti. Pentru inceput in redactia ziarului persona,ul principal e vizitat de matusa sa care)i dezvaluie adevarul despre sinucirderea tatalui sau care delapidase o suma importanta de bani pusa la loc de Saru Sinesti care se ocupase si de partea materiala a educatiei lui /elu. In fata acestor datorii morale eroul nu accepta compromosul, acela de a nu publica scrisoarea compromitatoare pentru ministrul ,ustitiei Sarul Sinesti. 2 vizitat mai apoi de 1aria Sinesti care reprezentase in tinerete iubirea vietii lui. Casatorita acum cu Saru Sinesti, 1aria dezvaluie o structura psi'ologica labila, e pe de o parte femeia ,osnica ce)l accepta pe Sarul Sinesti ca sot, iar pe de alta parte femeia pura sufleteste care aspira la regasirea iubiii lui /elu. 3ici de data aceasta persona,ul nu accepta dezertarea de la ideea dreptatii absolute. 4ltima vizita e aceea a lui Serban Saru Sinesti care propune in sc'imbul scrisorii eliberarea liderului socialist Petru oruga. Acum dicteaza interesele partidului, /elu +uscanu fiind obligat de colegii sai sa accepte conditiile. Cu o structura moderna drama dezvaluie secvente dramatice identice care se potenteaza reciproc0 situatia compromitatoare a ministrului de ,ustitie din -ranta e aceeasi cu cea a lui Saru Sinesti dar se inc'eie astfel. VII. Finalul Sinuciderea tatalui lui /elu isi are corespondent in final in insasi moartea eroului dictata de considerente mult mai inalte si anume abdicarea de la ideea dreptatii absolute. Stilul camilpetrescian se remarca prin anticalofilism si abstractizarea conflictelor.