De ce se armeaza betonul?

pag 3
Betonul are rezistenta mica la intindere,armature se dispune in primul
rand in zonele in care se produc intinderi ,dar si in zonele comprimate pentru
imbunatatirea comportarii elementelor structural.
Cum se modifica betonul si armaturiile in stadiile I,II,III? pag 3
I deform sunt preponderant elastic si mici; apare fisurarea betonului
intins; in armatura efortul< limita de curgere( sigma s <<fy)
II betonul este fisurat, cel intins a iesit din lucru; inc sunt preluate doar
de bet compr si armature intinsa; armatura intinsa ajunge la limita de curgere
III betonul din zina comprimata se rupe prin zdrobire in timp ce armature
ajunge la curgere - def plastice
Ce efect are curgerea lenta? pag 3-4
Daca o proba este solicitata la incarcari de lunga durata ,constant ca
intensitate,sau cu variatii lentein timo,deformatia specifica creste in raport cu cea
produsa in momentul aplicarii incarcarii. Fen se numeste curgere lenta sau fluaj si
se poate duce la deformatii finale de 24 ori mai mari decat deformatia elastic
instantanee.(desen)
Ce este otelul profilat? pag 4
Se foloseste pt executia armaturilor de rezistenta long si transv; are 2
nervuri long diametral opuse si nervure alicoidale orientate in aceeasi directive
(PC52), in sens opus(PC60)
Ce este modulul de elasticitate long Ec. pag 4
Este o caracteristica fizico-mec a betonului care prez prop bet de a se
deforma elastic,liniar,pe directia fortei. Ec=tg alfa =sigma/epsilon c
Care sunt starile in care lucreaza betonul si in care se verifica? pag 4
SLU (starea limita ultima) SLS (stare limita de serviciu)
Care este metoda coeficientilor partiali? - pag 4
Lungimea de ancorare longitudinal. pag 5
Lungimea de ancorare de calcul. pag 5
Comportarea bet. pana la atingerea rezistentei de microfisare. pag 5
Valoarea deformatiilor specific la rupere. pag 5

Ce reprezinta C20/25 si care este resist. la compresiune? pag 7

c-clasa de beton; fck-rez caract la compresiune pe cilindru= 20 N/mm2 /
cub=25N/mm2
Diferenta la aderenta dintre armatura profilata si armature netede. pag
7
Care este distant utila d? pag 7
Cum se produce ruperea la armarea cu % mici si mijlocii? pag 7
Cum se micsreaza contractia? pag 8
De ce este denumit stadiul II starea limita de serviciu? pag 8
Care sunt curbele sigmaS epsilon S pt calculul transversal?- pag 8
Care sunt componentele care produc deformatii? pag 8
Care sunt caract. de rezistanta ale bet.? pag 9
Lungimea de ancorare. pag 9
Lungimea necesara pt a transmite intregul efort de intindere de la
armatura la beton.(formula)
Ce inseamna fyk, ftk? pag11
fyk = val caract a limitei de curgere; ftk= rez caract la intindere; fy=
lim de curgere
Ce semnifica relatia Ed <= Rd? pag 11
= conditia de verificare la SLU ;
Efectul incarc ext<= cap portanta
Ce reprezinta curba caract. a bet sigma-epsilon? pag11
De ce este mai mare rezist la compresiune decat resist la intindere? pag
11
Fiidca se produce prin decoeziune lateral ,iar la intindere se creeaza un
singur plan de forfecare.
Rezistenta caracteristica a betonului.- pag 11
Reprezinta rezi la compresiune pep e cilinndru/cub la varsta de 28 de
zile ,sub a carui valoare se pot situa cel mult 5%0(mie) din valori.

Ce tipuri de otel cunoastem pt armarea in cazuri uzuale? pag 12

A) OB37 (profil neted), PC52,PC60(oteluri de inalta rezi) ; B)sarma rotunda
trefilata ; C) sarma cu profil periodic
Sectiune cu armaturi long pusa pe 2 randuri. pag 12
Cum se asambleaza armaturile? pag 12
Arm se asambleaza prin innadiresi sudura,legarea cu sarma,sudura
baelor,piese special(cuple)
Cum se desfasoara in timp contractia dupa turnarea betonului? pag 12
Ce tip de deformatii are betonul la atingerea resist la compresiune? pag
13
Betonul se deformeaza la incarcari de scurta durata ca un corp elastoplastic,atat la compresiune cat si la intindere. La atingerea rez la compresiune au
loc deform plastic produse de discontinuitati ale structurii produse in special de
microfisuri.
Criterii de ductilitate ale otelului. pag 13
Ce rol are armatura de rezistenta si cele constructive? pag13
Arm rezi rezulta sin calcul si are rolul de a prelua eforturile din intindere
Arm constr asigura acoperirea cu beton, sustine arm de rezi, confera un plis
de sig in cazil in accidentale.
Ce este efortul unitar de aderenta? pag13
Fb = efortul tangential de pe suprafata lateral a armaturii, care se activeaza
atunci cand bara este supusa la o forta de intindere suficient de mare ca sa se
produca o deplasare f mica care nu afecteaza aderenta.
Rolul coef partiali de siguranta. pag14
Multiplica valorile caracteristice trasformandu-le in valori de calcul.
Definiti clasa betonului. -pag14
Se defineste prin clasa de rezistenta si reprez resist caract la compresiune
fck,cil/fck/cub det pe cilindrii/cuburi la varsta de 28 de zile, sub a carei valoare se
pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Ce stadiu de lucru este baza calculului la SLU? pag 14
Ce tipuri de armatura rezulta la M,V,T? pag 14

Stadiul III

M armature long de rezistenta(As); V arm transv de rezi(Asw); T- arm

suplimentara de montaj(As+Aw)
Formele diag sigma-epsilon folosite in calc sect transv. pag 14-15
De ce este periculoasa contractia betonului? pag 15
-deoarece se produce cu micsorare de volum,cimentul este intins,deci ia
nastere o stare de tensiune care duce la aparitia unor microfisuri.
Calculul si alcatuirea elementelor din B.A
I. Incovoierea
Generalitati. Tipuri de armaturi. Ipoteze de calcul - pag 17
Incovoierea cu forta axiala. Regula celor trei pivoti pag 21
Elemente incovoiate cu sectiune drept. simplu armata pag 23
Ecuatiile de echilibru static pag 27
Proiectare elem incovcu sect drept. situatii de proiectare si prescriptii de
alc pag 27
Elem incov cu sect drept dublu armata. Modul de cedare. Ec de ech static,
verif ef unitar in arm comprimata pag 33
Proiectarea elem incovoiate du sect drept dublu armate. Situatii de
proiectare pag 37
Sectiunea in forma de T simplu armata cu placa in zona comprimata.
Stabilirea pozitiei axei neuter. Ec de ech static pag 41
T.S.A situatii de proiectare pag 43
II. Taierea
Comportarea la taiere, modul de rupere la taiere, tipri de armaturi transv
pag 45
Elemente la care sunt necesare arm de taiere. Conditii de verif a cap
portante la taiere. Modelul de calcul pag 47
Calculul elem armate cu etrieri verticali pag 49
Forta suplimentara de intindere din armatura long pag 51
Elemente din beton armat fara armatuei pt taiere pag 53

Etape de calcul la taiere - pag 55

Stalpi pag 59-66