Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
05-Asamblari Elastice
05-Asamblari Elastice
Capitolul 5
ASAMBLARI ELASTICE
/1, 6, 7, 11, 14, 19/
- 68 -
5.1. GENERALITATI
a) Definitie
Arcurile sunt organe de masini care sub actiunea sarcinilor exterioare (forta F
sau momentul M) sufera deformatii elastice (liniara f sau unghiulara ) mari,
nmagazinnd energie mecanica pe care o cedeaza total sau partial la descarcare.
b) Rol functional
asigurarea unei forte de apasare (ambreiaje, frne etc.);
actionarea unui mecanism prin cedarea energiei mecanice acumulate la ncarcare
(ceasuri mecanice, etc.);
amortizarea socurilor si vibratiilor (suspensii, amortizoare etc.);
masurarea fortelor (momentelor) sau a deformatiilor liniare (unghiulare)
respective (dinamometre, torsiometre etc.);
reglarea marimii unor forte sau momente (cuplaje limitatoare de sarcina, supape
de siguranta).
c) Clasificare
Dupa forma constructiva si tipul solicitarii exterioare:
bara de torsiune (fig. 5.1.a);
cilindric elicoidal:
- de compresiune (fig. 5.1.b);
- de tractiune (fig. 5.1.c);
- de torsiune (fig. 5.1.d);
spiral plan (fig. 5.1.e);
monolamelar (fig. 5.1.f);
cu foi (fig. 5.1.g);
disc (fig. 5.1.h);
inelare (fig. 5.1.i);
de cauciuc:
- de compresiune (fig. 5.1.j);
- de tractiune (fig. 5.1.k).
Dupa tipul solicitarii interioare (v. tab. 5.1)
Tab. 5.1. Clasificarea arcurilor dupa solicitarea interioara
Solicitarea
Solicitarea interioara
exterioara
tractiune
compresiune
ncovoiere
tractiune
fig. 5.1.k
compresiune
fig. 5.1.j
fig. 5.1.h si i
ncovoiere
fig. 5.1.f si g
torsiune
fig. 5.1.d si e
- 69 -
torsiune
fig. 5.1.c
fig. 5.1.b
fig. 5.1.a
d) Materiale
F (sau M)
F (sau M)
bucla de histerezis
II
I
III
f (sau )
0
a)
f (sau )
f (sau )
b)
c)
f2
W = F(f )df
sau
W = M( )d
(5.2)
f1
V
2E
- 72 -
V
2G
d) Randamentul
Randamentul arcului a este raportul
dintre energia utila Wu cedata la descarcare
si cea consumata pentru deformare la
Wf
ncarcare. La arcurile fara bucla de
histerezis, cele doua energii coincid, deci
randamentul este 100%.
Wu
Rezulta ca are sens sa se discute de
randamentul arcului ca parametru functional
0
f (sau )
numai la arcurile care prezinta bucla de
histerezis (v.fig. 5.3). Daca Wf este energia
Fig. 5.3. Energiile caracteristice
pierduta prin frecare, atunci energia
unui arc cu bucla de histerezis.
consumata la ncarcare este Wu+Wf si deci:
Wu
a =
<1
(5.11)
Wu + Wf
F (sau M)
e) Coeficientul de amortizare
Un arc amortizeaza socuri si/sau vibratii tocmai prin frecarile din interiorul
materialului sau prin frecarile dintre elementele sale componente, numai daca la
descarcare nu este cedata toata energia nmagazinata la ncarcare. Deci si coeficientul
de amortizare a are sens ca parametru functional numai la arcurile cu bucla de
histerezis. Tinnd cont ca pentru amortizare, energia utila este Wf, rezulta:
Wf
a =
= 1 a < 1
(5.12)
Wu + Wf
n concluzie, calculele specifice unui arc au ca scop stabilirea:
tensiunii maxime;
deformatiei maxime;
rigiditatii;
energiei mecanice;
coeficientului de utilizare volumica;
randamentului;
coeficientului de amortizare.
- 73 -
O varianta constructiva
de arc bara de torsiune este
schitata n figura 5.4. Arcul este
de fapt o bara cilindrica de
diametru d pe lungimea l,
ncastrata la un capat (de
exemplu
prin
caneluri
dreptunghiulare) si solicitata la
celalalt capat de momentul de
rasucire Mt = FR.
M t Gd 4
=
= ct.
32 l
(5.13)
(5.14)
(5.15)
Energia mecanica:
2t d 2
1
W = M t ==
2
2G 4
Coeficientul de utilizare volumica:
W 1
kV = 2 =
2
t
1
l
2
(5.16)
(5.17)
2G
Observatie - Este unul dintre arcurile cu coeficientul de utilizare volumica cel mai
ridicat.
- 74 -
F Ebh3
cf = =
= ct
f
4l 3
(5.19)
(5.20)
Energia mecanica:
1
2
1
W = Ff = i (bhl)
(5.21)
2
2E
9
Coeficientul de utilizare volumica:
W
1
kV = 2 =
(5.22)
9
i
V
2E
Valoarea foarte mica a coeficientului de utilizare volumica se explica prin
aceea ca volumul util al arcului este ineficient tensionat daca grosimea h si latimea
b sunt constante pe lungimea l (tensiunea de ncovoiere este maxima n ncastrare, dar
la capatul liber al lamelei este nula). Pentru mbunatatirea coeficientului, se pot
adopta solutii constructive care sa apropie arcul de solidul de egala rezistenta
(v.fig. 5.6).
- 75 -
F(l x )
(5.23)
b (x ) h 2
6
O alta varianta posibila este aceea ca arcul sa aiba latimea b constanta, dar
grosimea h variabila parabolic pe lungimea l (v.fig. 5.6.b). n acest caz:
F(l x )
i (x ) = 2
(5.24)
bh (x )
6
Cele doua solutii prezentate au unele neajunsuri. Astfel, n primul caz,
decuparea lamelei n vederea obtinerii formei triunghiulare nseamna o risipa de
material, iar n al doilea caz realizarea profilului parabolic presupune utilizarea unor
tehnologii costisitoare.
De aceea, n practica cea mai utilizata solutie este a unui pachet de lamele
(nesolidarizate ntre ele) de grosime h si latime b constante, dar de lungimi diferite
(v.fig. 5.6.c). n acest caz, daca n sectiunea x sunt nx lamele, atunci tensiunea de
ncovoiere corespunzatoare este:
F(l x )
i (x ) =
(5.25)
bh 2
nx
6
Observatie - Prin adoptarea variantelor constructive prezentate n figura 5.6, valoarea
coeficientului de utillizare volumica tinde spre 1/3.
i (x ) =
- 76 -
- 77 -
F G d4
G d
cf = =
=
= ct
f 8D 3m n 8i 3 n
(5.36)
Energia mecanica:
2t , max
1
W = Ff =
2
2G
d2
1
D m n 2
4
2k
(5.37)
W
2t , max
1
2k 2
(5.38)
V
2G
La dimensionare, diametrul srmei arcului se determina cu relatia:
d3
8F k D m
a
(5.39)
8F k i
fa
- 78 -
(5.40)