Cuprins

Capitolul I. Generalitati

.1
1. Istoricul descoperirii aluminiului
..1
2. Prepararea aluminiului in
laborator2
3. Extractia aluminiului pe cale
industriala..3
Capitolul II. Prezentarea aluminiului in

natura4
1. Locul ocupat de aluminiu in sistemul periodic al
elementelor si caracteristici
atomice
.4
Capitolul III. Proprietatile

aluminiului.5
1. Proprietatile fizice ale aluminiului
5
2. Proprietatile mecanice si tehnologice ale
aluminiului..8
3. Proprietatile chimice si combinatiile
aluminiului.9
Capitolul IV. Intrebuintarile

aluminiului11
1. Forma de intrebuintare
..11
2. Domeniile de
intrebuintare
11

Capitolul V. Productia si consumul de aluminiu in

lume13

1. Factorii determinant ai industriei

aluminiului..13
2. Evolutia productiei si consumului de aluminiu. Date
statistice.13
Capitolul VI.Industria aluminiului in

Romania..16
Bibliografie
18

Capitolul I.

Generalitati
1. Istoricul descoperirii aluminiului
Nu totdeauna ceea ce se afla in cantitate mare si mult
raspandit in natura a fost si cunoscut de timpuriu de catre om.
Aceasta este si situatia aluminiului. Daca luam un pumn de
pamant, nisip sau pietris, avem in mana circa 20 g aluminiu, atat
cat ar ajunge pentru confectionarea unei linguri. Mai mult de o
optime din scoarta Pamantului se compune din combinatii ale
aluminiului. Cu toate acestea, acest metal a fost cunoscut mult
mai tarziu decat altele mai putin raspandite ,dar pe care omul le-a
identificat si a reusit sa le separe si sa le intrebuintze cu mii de
ani inaintea aluminiului. Aluminiul a fost descoperit abia in secolul
XIX-lea (la 1825) si are deci o vechime de un secol si jumatate.
Pentru aceasta, aluminiul merita cu prisosinta denumirea de
metal nou.
Napoleon al III-lea (1808-1873), imparatul francezilor ,
avea predilectie pentru extraordinar.Acesta s-a hotarat sa sprijine
un tanar de la Scoala Normala din Paris cu numele Sainte-Claire
Deville, profesor de chimie, care gasise o metoda pentru
extragerea aluminiului din lut.
Modul de extragere al lui Deville, prin reducerea clorurii
de aluminiu cu potasiu, era prea costisitor; un kilogram de
aluminiu costa 2500 de franci, care era aproape pretul unui
kilogram de aur si aluminiul parea sa fie mai degraba un metal
pentru giuvaergii, decat pentru fauritorii de arme cum vroia
Napoleon al III-lea.
Ambitia lui Deville era foarte mare si puterea lui de munca
parea fara margini . Ani de-a randul , cu o ravna fanatica si-a dat
silinta sa mareasca productia si sa realizeze mai ieftina
extragerea aluminiului, incercand nenumarate experiente,
modificand aparatura intrebuintata (cuptoare,creuzete s.a.), dar
in zadar: pretul aluminiului n-a scazut sub 120 franci kilogramul.
In dimineata zilei de 1 iulie 1881, un cadavru fu scos din
Sena ; Henri Sainte-Claire Deville se prabusise sub povara
problemei, care-si va gasi mai tarziu rezolvarea.
2

Numeroase experiente efectuate in acelasi timp in

Franta ,Germania , Anglia si Statele Unite, timp de mai multi ani ,
au condus la perfectionarea metodei de producer a aluminiului,
pe cale electrolitica, in conditii industrial.

2. Prepararea aluminiului in laborator

Aluminiul metallic a fost obtinut intaia oara ,in 1825, de
Oerested prin reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalgam
de potasiu. Doi ani mai tarziu, Woehler a perfectionat metoda
folosind potasiu metallic, inlocuind mai tarziu prin sodium:
Reactia chimica ce are loc este:
AlCl 3+3Na Al +3NaCl
In aceasta reactive , din cauza greutatii atomice mici si a
valentei mari a aluminiului, 23g Na dau numai 9 g Al.
In anul 1827, Woehler a reusit sa-l prepare in laborator,
sub forma unei pulberi cenusii si abia 18 ani mai tarziu este
separate sub forma unor globule mici, cu aspect metallic, cand i sau putut studia si proprietatile fizice si chimice.
Nu intra insa in randul materiilor prime industrial decat
mult mai tarziu, cand procedeele noa au asigurat obtinerea lui in
cantitati mari si la preturi accesibile.
Aluminiul ca metal nu a putut fi obtinut decat prin
electroliza si pentru obtinerea lui pe aceasta cale, au trebuit ani
de-a randul, deoarece primele incercari de electroliza a sarurilor
de aluminiu in solutie nu au reusit ,electroliza lor dand ca produs
hidrantul de alunimiu si nu aluminiul pur.

3. Extractia aluminiului pe cale industriala

Aluminiul metalic a fost produs prima data in cantitati
comerciale in anul 1854.

Un proces chimic pentru producerea aluminei, in mari

cantitati, din bauxite a fost inventat in 1888 de Karl Bayer, un
savant austriac. Aceste descoperiri au procurat bazele pentru
dezvoltarea actual a industriei aluminiului. Odata cu aparitia
acestui procedeu industrial, productia se mareste ajungand in
anul 1900 la 7800 t si in 1968, productia mondiala de aluminiu a
depasit 6000000 t.
Aluminiul pur nu are prea multe intrebuintari din cauza
slabelor calitati mecanice.
Numai in momentul in care s-a cunoscut proprietatea
aluminiului de a forma aliaje cu siliciul , cuprul, magneziul si
zingul- pentru a nu aminti decat pe cele mai importante- si au fost
studiate caracteristicile mecanice, fizice si chimice ale acestor
aliaje, aluminiul a castigat locul pe care-l ocupa acum in industrie.
Tehnica are astazi la dispozitie o gama intreaga de aliaje cu
proprietati foarte variate deci cu intrebuintari diverse.
Desi proportia elementelor straine in aceste aliaje este
foarte redusa , abia cateva procente, totusi calitatile aliajelor sunt
simtitor imbunatatite fata de acelea ale metalului de baza. In
aceasta privinta , aliajele de aluminiu se aseamana cu aliajele fercarbon, in care de asemenea intra procente foarte mici de
carbon , dar cu efecte deosebite in privinta calitatii produselor.
Pe cand aluminiul pur are o rezistenta la rupere de
maximum 18 daN/mm2, duraluminiul intrece chiar 50 daN/mm2.

Capitolul II.

Prezentarea aluminiului in sistemul

periodic
1. Locul ocupat de aluminiu in sistemul periodic al
elementelor si caracteristici atomice
Se stie ca in sistemul periodic al elementelor intocmit de
Mendeleev, elementele chimice sunt ordonate intr-un table cu linii
orizontale (perioade) si vertical (grupe).
In sistemul periodic , aluminiul este trecut in perioada a
treia, grupa a III-a , la numarul de ordine 13.
Perioada a treia, care cuprinde si aluminiul, are
urmatoarea componenta:
11Na
(22,997)

12Mg
(24,32)

13Al
(26,97)

14Si
(28,06)

15P
(30,98)

16 S
(32,06)

17 Cl
(35,457)

Configuratia electronic stabile a atomului de aluminiu se

caracterizeaza astfel, utilizand notatiile obisnuite: 1s 2K 2s2L p6
3s2M p1 (orbita) .
Aceasta inseamna ca nucleul atomului de aluminiu este
inconjurat de 13 electroni, care se misca in jurul lui , descriind
traiectorii circulare si respectand un aranjament bine stabilit, fiind
grupati pe trei traiectorii diferite si anume:

-pe traiectoria I, cea mai apropiata de nucleu, se misca 2

electroni;
- pe traiectoria a II-a sunt plasati si se misca 8 electroni;
- pe traiectoria a III-a se afla 3 electroni.
Electronul distinctive se afla in nivelul cel mai inalt ,iar in
sistemul periodic in forma moderna , bazata pe constructia
straturilor de electroni (teoria lui Bohr), aluminiul figureaza astfel:

Nivele

13

13
3
8
Al
2

M
de energie :

K
Nucleul atomic este stabil si alcatuit din
protoni si 14 neutroni.

Capitolul III.

Proprietatile aluminiului
1. Proprietatile fizice ale aluminiului
Culoarea . Aluminiul este un metal alb ca argintul. La
aer , aluminiul se conserva uimitor de bine . Aceasta rezistenta se
datoreaza formarii unei pojghite foarte subtiri , dar compacte, de
oxid , care apara restul materialului de oxidative si-l face propriu
pentru constructii in aer liber; acestea isi pastreaza culoarea si
rezistenta.
Greutatea specifica (densitatea). Dintre metalele
curente , aluminiul este cel mai usor , dupa mageziu, avand
densitatea la 20o C de 2,70. Pentru comparative, in tabelul 7 se
prezinta greutatea specifica a catorva metale.
Dupa utilizarea cea mai caracteristica , s-a convenit
asupra unor clasificari utilitare a mineralelor si elementelor
chimice, devenite oarecum uzuale in economia mineral. Drept
exemplu, se prezinta clasificarea pe care o foloseste revista
Mining Journal in analiza statistica a datelor.
Metale pretioase: aur, argint, platina, paladiu, rodiu, iridium.
6

 Metale colorate sau neferoase (vechile metale majore):

cupru, staniu, plumb, zing.
Metale usoare : aluminiul, magneziu, titan
Metalele industriei otelului: fier , mangan , crom, nichel,
cobalt, wolfram, molibden, vanadium, columbiu, tantal.
Combustibili fosili: carbuni, petrol, gaze natural.
Metale nucleare: uranium, thorium, zircon, hafnium, beril,
cesiu, rubidium si pamanturi rare.
Aceasta clasificare utilitara a luat drept criteriu,
caracteristica principal a aluminiului greutatea specifica redusa
- care predomina in determinarea intrebuintarilor ce i se dau.
Greutatea specifica a aluminiului variaza, in functie de
gradul de puritate al metalului, si de temperatura.
Greutatea specifica a aluminiului cu diferite grade de
puritate variaza astfel:
Aluminiu 99,996% cu d la 20oC =2,6989 g/cm3;
Aluminiu 99,750% cu d la 20oC =2,703 g/cm3;
Aluminiu 99,500% cu d la 20oC=2,705 g/cm3;
Aluminiu 99,000% cu d la 20oC=2,71 g/cm3;
La punctual de topire , greutatea specifica este :
La 660oC, pentru aluminiu solid: d=2,55
La 660oC, pentru aluminiu lichid : d=2,382
ceea ce corespunde la o contractie volumetrica de 6,6% la
solidificare. Densitatea aluminiului lichid , in functie de
temperature , este data de formula :
dt= 2,382 0,000273(t 660)
Caracteristici termice
Temperatura de topire a aluminiului pur (99,996%)
este de 600,24oC, a aluminiului ethnic (99,2% de
657oC, iar a aluminiului rafinat(99,9%) de 659,8oC.
Caldura latent de topire este de 93,96 cal/g.
Tensiunea superficial a aluminiului topit intre 700o si
820oC este de 520 dyne/cm.
7

 Vascozitatea (in poise) aluminiul topit este de 0,02890

poise la 700oC si de 0,01392 poise la 800oC.
Temperature de fierbere la presiunea normal este de
2056oC, iar caldura latent de vaporizare este de 2305
cal/g. Temperatura de fierbere a aluminiului in vid de
1mm Hg scade pana la 1603oC.
Tensiunea de vapori a aluminiului este in functie de
temperatura: 0,00062 mg Hg la 660oC (topit), iar la
1030oC este 1 mg Hg.
Caldura specifica reala scade cu micsorarea
temperaturii astfel:
La + 20oC Cp = 0,222 cal/g
La - 175oC CP = 112 cal/g
La -185oC Cp = 0,097 cal/g
La - 200oC CP = 0,07 cal/g
Caldura specifica reala la temperatura t o C este:
Ct =0,2220 +0,0000772 t, iar caldura specifica medie de la 0o la
to C:
Ct0 =0,2220+ 0,0000375 t.
Caldura de ardere este de 7389 cal/g (caldura de
combustibil a aluminiului 99,996%).
Conductibilitatea termica. La 20o C aceasta este de
0,52 cal/cm.s.OC
Difuzibilitatea termica , adica proprietatea de
egalizare a temperaturii in regim variabil, sau
rapiditatea de incalzire , este cu putin inferioara
aceleia a cuprului , dar cu mult superioara fata de a
alamei si de 5-6 ori mai mare decat ceea a fontei sau
a otelului.
Coeficientul de dilatare liniara a aluminiului , de
99,996% solid , creste repede cu temperatura.
Caracteristici optice
8

 Puterea emisiva. Aluminiul are o putere emisiva

globala redusa.
Puterea reflectoare . Aluminiul lustruit prezinta o
excelenta putere reflectoare, care variaza cu lungimea
de unda. In spectrul vizibil ( de la 0,36 la 0,76 ), nu
este depasita decat de argintul lustruit, cu avantajul
pentru aluminiul rafinat, lustruit si stralucitor ca poate
fi protejat prin anodizare fara o reducere sensibila a
puterii sale de reflectare. Proprietatile optice ale
aluminiului prezinta importanta pentru tehnica.

Conductibilitate electrica
Una dintre proprietatile cele mai importante ale
aluminiului este conductibilitatea sa electrica . Aluminiul , din
acest punct de vedere , urmeaza imediat dupa cupru , ordinea
metalelor bune conducatoare de electricitate fiind urmatoarea:
argint, cupru ,aluminiu, fier.
Cu cat aluminiul este mai curat , cu atat conductibilitatea
este mai buna, mici cantitati de impuritati fiind de natura sa
influenteze mult conductibilitatea electrica.
Cu toate ca aluminiul are o conductibilitate de circa 60%
din conductibilitatea cuprului , dat fiind ca greutatea specifica a
aluminiului este de aproximativ 1/3 din aceea a cuprului (2,7 fata
de 8,93), aluminiul poate fi intrebuintat avantajos in industria
electrica si pentru linii de transport de energie electrica. Rapotul
greutatii aluminiului fata de cupru este de 30/100 la egalitate de
sectiune si 50/100 la egalitate de conductibilitate.
2. Proprietatile mecanice si tehnologice ale aluminiului
Proprietatile mecanice mai importante ale aluminiului sunt
urmatoarele:
Modulul de elasticitate
6700 daN/mm 2
9

 Modului de torsiune
2700 daN/mm2
Coeficientul lui Poisson
0,34;
o
Compresibilitatea la 20 C 1,4*10-3, pentru un
megabarye
Caracteristicile mecanice ale aluminiului variaza mult
dupa natura impuritatilor si a continutului lor, precum si cu
prelucrarea plastica si termica la care a fost supus metalul.
Pentru aluminiul rafinat , cel mai pur , de 99,999%Al, s-a
gasit pentru un fir de 1,5 mm diametru , recopt timp de 113 ore la
temperature de 130oC:
Rezistenta la rupere
5,2 daN/mm2
Alungirea
62%
Proprietatile mecanice ale aluminiului variaza foarte mult
in functie de temperature metalului ; la temperature joase,
caracteristicile , de obicei, cresc.
Aluminiul are urmatoarele caracteristici tehnologice

Temperature de turnare
Temperature de prelucrare la cald
Temperature de recoacere
Temperature de recristalizare
Contractia liniara
Dilatarea la topire

710-730 oC;
350-450oC;
370-400 oC;
150 oc;
1,7%;
6,5%.

3. Proprietatile chimice si combinatiile aluminiului

Aluminiul este un metal trivalent si face parte din grupa a
III-a a sistemului periodic al elementelor.
El se combina energic cu oxigenul , cu degajare de
caldura; se produce Al2O3 potrivit formulei:
2Al +3/2O2Al2O3 (amorf)..390 calorii

10

Foi subtiri de aluminiu, incalzite la flacara , ard cu lumina

orbitoare; de asemenea arde pulberea fina de alumini, cand este
suflata intr-o flacara.
Aluminiul lasat in aer liber, la rece , se conserva uimitor
de bine, pentru ca se acopera cu un strat subtire, protector, de
alumina anhidra, Al2O3, foarte aderent si foarte compact. Un strat
proaspat de alumina are o grosime de circa 0,01 ; la rece , ii
trebuie mai mult de un an pentru a atinge grosimea de 0,1 .
La aer uscat, prin incalzire la 500 oC - se produce o
oxidare mai rapida cu un strat protector foarte subtire (sutimi sau
zecimi de micron).
Fiind foarte avid de oxygen , la temperature inalte,
aluminiul reduce cea mai mare parte din oxizii metalici. Pe
aceasta proprietate se bazeaza aluminotermia, intrebuintata
pentru sudarea liniilor ferate prin termit( amestec :2 Al+ Fe 2O3);
amorsarea reactiei se face prin inflamarea uniu amestec de
pulbere de magneziu si de bioxid de bariu.
Actiunea apei asupra aluminiului: in general, se poate
afirma ca apa distilata , apa de ploaie si apa potabila sunt fara
actiune asupra metalului. Totusi, in anumite conditii, aluminiul
este atacat de apa , intr-o masura oarecare.
Stabilitatea chimica a aluminiului si a aliajelor lui depinde
in mare masura de starea fizica a materialului , de gradul de
puritate, de modul cum a fost obtinut, de felul aliajului, de felul
concentratiei si de temperature agentului atacant.
Combinatiile metalorganice ale aluminiului
O grupa importanta de compusi ai aluminiului sunt
compusii metalorganici, care contin cel putin o legatura directa
metal-carbon.Cu studiul acestor compusi se ocupa chimia
compusilor metalorganici, numita uneori a treia chimie, care a
luat nastere si se dezvolta la granite dintr chimia organica si cea
anaorganica.

11

Proprietatile fizice si chimice ale compusilor metalorganici

sunt determinate in mare masura de natura legaturii metalcarbon, dar si de natura metalului si a gruparii organice.
Importanta compusiilor aluminorganici a crescut mult in
ultimii 20 de ani, dupa descoperirea proprietatilor lor catalitice in
polimerizare stereo-specifica a olefinelor (procedeul ZieflerNatta)si dupa elaborarea unor metode de sinteza industrial simpla
si ieftina (sinteza directa din aluminiu metalic, hidrogen si olefin
procedeul Ziegler).

Capitolul IV.

Intrebuintarile aluminiului
1. Forma de intrebuintare
Aluminiul a fost cunoscut si produs in mod industrial mult
mai tarziu decat celelalte metale; totusi, multumita proprietatilor
12

lui deosebite I s-au gasit intrebuintari in foarte multe domenii;

astfel industria aluminiului a cunoscut o mare dezvoltare.
Aluminiul se intalneste intrebuintat sub urmatoarele
forme:
Metal pur;
Aliaje de aluminiu cu alte metale:
Aliaje binare : aluminiu-cupru; aluminiu-magneziu;
aluminiu-siliciu si aluminiu mangan
Aliaje ternare: aluminiu cupru-magneziu; aluminiu cupru
siliciu; aluminiu-magneziu-siliciu; aluminiu-magneziu-mangan.
Combinatii ale aluminiului cu alte elemente
chimice( alauni, sulfati);
Sub forma de bauxite , unde apare ca Al2O3 amestecat cu
alti oxizi;
Sub forma de alumina (Al2O3) naturala sau artificiala.

2. Domenii de intrebuintare ale aluminiului si ale

aliajelor sale
Marea dezvoltare pe care a luat-o industria de aluminiu si
consumul mereu in crestere se datoreaza progreselor tehnice de
extragere a metalului, descoperiri unor intregi game de aliaje cu
baza aluminiu cu proprietati foarte variate si deci cu intrebuintari
diverse, precum si dezvoltarii industriei moderne, mare
consumatoare de aluminiu, in special industria mijloacelor de
transport (automobile, cale ferata, aviatie etc.) si industria
electrica. Vehiculele pentru transportul terestru ( cale ferata,
tramvaie, automobile si autobuze, camioane, trailere s.a)
constituie unul din debuseele cele mai importante ale aluminiului
si ale aliajelor lui si acest debuseu se mareste din ce in ce ,
deoarece si numarul vehiculelor se inmulteste pe zi ce trece.
Tendinta este de a intrebuinta material rezistente dar cat mai
usoare , asa incat greutatea moarta sa fie cat mai mica fata de
13

greutatea utila transportata , bineinteles respectand conditiile de

rezistenta si aderenta la cale.
Domeniile principale de intrebuintare ale aliajelor de
aluminiu :
Industria automobilelor
Calea ferata
Aviatia
Mijloacele de transport pe apa
Intrebuintare in electricitate
Industria chimica
Industria alimentara
Constructii etc.

Profile aluminiu

Capitolul V

14

Productia si consumul de aluminiu

in lume
1. Factori determinanti ai industriei aluminiului
Alegerea locului unde se instaleaza o fabrica are
intotdeauna o mare importanta , deoarece fiecare industrie cere
anumite conditii, a caror nesocotire poate compromite
rentabilitatea.
Pentru industria de aluminiu, alegerea locului are o
importanta si mai mare , deoarece aceasta industrie cere o
deplasare de mari cantitati de material si in special de
combustibil.
Se pune intrebarea , in cazul industriei de aluminiu , daca
locul cel mai potrivit este langa zacamintele de bauxite, adica
langa materia prima , langa mina de carbuni sau sursa de
combustibil, sau acolo unde se poate gasi mai usor si la un pret
mai avantajos energia electrica necesara.
Pentru producerea unei tone de aluminiu este nevoie de
circa 40 t materii prime, materii ajutatoare si combustibil, din care
abia a zecea parte reprezinta minereul (bauxite).Cea mai mare
parte din masa de material o formeaza combustibilul intrebuintat
pentru a obtine caldura necesara la fabricarea aluminei si la
producerea energiei electrice. Daca se intrebuinteaza energia
produsa pe cale hidraulica , masa de material se reduce la
jumatate, iar daca se intrebuinteaza combustibil gazos( gaze de
sonda, gaz metan), ramane numai material prima (minereul) si
materiile ajutatoare, in cantitati mult mai mici.
Din cele de mai sus se vede ce importanta are alegerea
locului unde se instaleaza o fabrica de aluminiu, pentru a reduce
pe cat posibil transporturile.

15

2. Evolutia productiei si consumului de aluminiu. Date

statistice
Industria aluminiului este relative noua, pentru ce ea a
luat fiinta abia in a doua jumatate a secolului al 19-lea, atat
pentru motivul ca descoperirea acestui metal s-a produs foarte
tarziu fata de alte metale , cat si pentru ca procesul tehnologic de
extragere din minereu, pe cale industrial , inca nu era stabilit.
Din anul 1855 pana astazi, industria de aluminiu s-a
raspandit in lume, pe masura perfectionarii metodei de producere
si a interesului tehnic si economic pe care il prezinta acest metal.
La inceput , industria de aluminiu s-a dezvoltat numai in Franta ,
pentru ca in finele anului 1961 - deci dupa aproximativ un secol
sa existe in lume 25 de tari producatoare.
Productia de aluminiu in perioada 1886-1900(tone)

Franta

Tara producatoare
Anglia S.U.A. Elvetia Austri
a

Germa
nia

Anul
1886
87
88
89
1890
91
92
93
94
95
96
97
98

2,43
2,04
2,26
4,06
31,15
31,50
46,80
86,30
236,6
0
310,0
0
307,0

?
23,00
?
41,00
41,00
?
?
?
130,0
0
309,0

1,36
8,16
8,60
21,60
27,80
68,00
117,7
0
151,1
0
249,2
0
416,8

?
?
40,50
173,0
0
243,0
0
348,0
0
615,0
0
16

127,00

Totalul
mondi
al
3,79
10,20
10,86
48,66
99,45
313,5
0
448,4
0
685,4
0
1100,
80

99
1900

0
308,0
0
593,0
0
567,0
0
910,0
0

0
309,0
0
550,0
0
600,0
0

0
454,0
0
1074,
00
1356,
00
1478,
00
2293,
00

505,0
0
602,0
0
717,0
0
716,0
0
647,0
0
659,0
0

237,0
0
511,0
0

464,00
720,00

1231,
80
1492,
00
2408,
00
3101,
00
3943,
00
5693,
00

Din table se vede ca Franta este cea mai veche

producatoare si cu activitatea cea mai sustinuta in acest domeniu.
In ultimul deceniu al secolului al 19-lea , productia de aluminiu in
S.U.A . a luat o dezvoltare vertiginoasa , depasind cu mult pe
aceea a altor state producatoare.
Dupa anul 1900, deci in secolul XX-lea, productia
metalului nou a inceput sa apara in tot mai multe tari de pe glob .
Este de mentionat ca in industria de aluminu, mai mult
decat in industria celorlalte metale, aluminiul se produce pe doua
cai.
Paralel cu producerea aluminiului de prima fuziune ,
realizat pornind de la alumina extrasa din minereu (bauxite), s-a
dezvoltat un important sector pentru producerea aluminiului de a
doua fuziune.
Materia prima a acestei industrii producatoare de
aluminiu de a doua fuziune, denumita si industrie de afinare, se
compune, in cea mai mare parte , dein rebuturile de
fabricatie( deseuri , rozaturi, strunjituri etc.) si din material vechi
recuperate( resturi de tot felul, obiecte rebutate etc.)

17

Consumul de aluminiu
Datele statistice asupra consumului mondial de substante
minerale arata o crestere continua.
Cresterea consumului mondial de substante minerale,
care este un fenomen complex, se poate explica prin influenta a
doi factori si anume:
- Cresterea populatiei globului;
- Cresterea consumului specific de substante minerale pe cap
de locuitor.

Capitolul VI

Industria aluminiului in Romania

In cadrul politicii de industrializare a tarii si de valorificare
a resurselor natural existente, statul roman a initiat studiile de
cercetare pentru infiintarea industriei aluminiului.
S-a stabilit ca bauxita extrasa din zacaminte aflate in
Bihor sa fie prelucrata , pentru obtinerea aluminei, in fabrica nou
construita in acest scop la Oradea, urmarindu-se reducerea
transporturilor de materie bruta.
18

Productia de aluminiu (date statistice)

De la infiintarea ei , productia industriei de aluminiu din
tara a avut urmatoarea evolutie:
Anul
1965
1970
1971
1972
1973
1974
1975
Aluminiu
primar si
aliaje de
9
101
111
122
141
187
204
aluminiu
(in mii
tone)
Pentru perioada 1976-1980, planul national unic de
dezvoltare economica prevede urmatoarele realizari:
Anul
1976
1977
1978
1979
1980
Aluminiu
primar si
aliaje de
206
208
215-218
240-245
255-260
aluminiu(
in mii
tone)
Odata cu dezvoltarea productiei de aluminiu s-au realizat
si instalatii proprii pentru obtinerea aliajelor de aluminiu si pentru
metalurgia prelucratoare a acestor aliaje.
Astfel,din diversele sorturi de aliaje , metalurgia
prelucratoare realizeaza table de diferite grosimi, placi, diverse
profile laminate,fire si cabluri, tevi s.a., pentru aprovizionarea in
domeniul constructiilor .
Fata de productia de aluminiu a statelor socialiste din
Europa situatia tarii noastre se prezinta astfel:
Tara
Productia de aluminiu (mii
tone) in anul 1973
Albania
19

Bulgaria
Cehoslovacia
Polonia
R.D.G
U.R.S.S
Romania
Ungaria
Jugoslavia

47,6
102,0
1250,0
141,2
67,2
90,8

Turnatori de aluminiu

Bibliografie
1. Ing. Ion Lazarescu Aluminiul , Editura Tehnica ,
Bucuresti, 1978
2. Metalurgia Aluminiului ( traducere partial a lucrarii in
limba franceza Colectiv Pechiney: LALUMINIUM),
Editura Tehnica , Bucuresti , 1966

20

21