Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aluminiu
Aluminiu
Capitolul I. Generalitati
.1
1. Istoricul descoperirii aluminiului
..1
2. Prepararea aluminiului in
laborator2
3. Extractia aluminiului pe cale
industriala..3
Capitolul II. Prezentarea aluminiului in
natura4
1. Locul ocupat de aluminiu in sistemul periodic al
elementelor si caracteristici
atomice
.4
Capitolul III. Proprietatile
aluminiului.5
1. Proprietatile fizice ale aluminiului
5
2. Proprietatile mecanice si tehnologice ale
aluminiului..8
3. Proprietatile chimice si combinatiile
aluminiului.9
Capitolul IV. Intrebuintarile
aluminiului11
1. Forma de intrebuintare
..11
2. Domeniile de
intrebuintare
11
lume13
Romania..16
Bibliografie
18
Capitolul I.
Generalitati
1. Istoricul descoperirii aluminiului
Nu totdeauna ceea ce se afla in cantitate mare si mult
raspandit in natura a fost si cunoscut de timpuriu de catre om.
Aceasta este si situatia aluminiului. Daca luam un pumn de
pamant, nisip sau pietris, avem in mana circa 20 g aluminiu, atat
cat ar ajunge pentru confectionarea unei linguri. Mai mult de o
optime din scoarta Pamantului se compune din combinatii ale
aluminiului. Cu toate acestea, acest metal a fost cunoscut mult
mai tarziu decat altele mai putin raspandite ,dar pe care omul le-a
identificat si a reusit sa le separe si sa le intrebuintze cu mii de
ani inaintea aluminiului. Aluminiul a fost descoperit abia in secolul
XIX-lea (la 1825) si are deci o vechime de un secol si jumatate.
Pentru aceasta, aluminiul merita cu prisosinta denumirea de
metal nou.
Napoleon al III-lea (1808-1873), imparatul francezilor ,
avea predilectie pentru extraordinar.Acesta s-a hotarat sa sprijine
un tanar de la Scoala Normala din Paris cu numele Sainte-Claire
Deville, profesor de chimie, care gasise o metoda pentru
extragerea aluminiului din lut.
Modul de extragere al lui Deville, prin reducerea clorurii
de aluminiu cu potasiu, era prea costisitor; un kilogram de
aluminiu costa 2500 de franci, care era aproape pretul unui
kilogram de aur si aluminiul parea sa fie mai degraba un metal
pentru giuvaergii, decat pentru fauritorii de arme cum vroia
Napoleon al III-lea.
Ambitia lui Deville era foarte mare si puterea lui de munca
parea fara margini . Ani de-a randul , cu o ravna fanatica si-a dat
silinta sa mareasca productia si sa realizeze mai ieftina
extragerea aluminiului, incercand nenumarate experiente,
modificand aparatura intrebuintata (cuptoare,creuzete s.a.), dar
in zadar: pretul aluminiului n-a scazut sub 120 franci kilogramul.
In dimineata zilei de 1 iulie 1881, un cadavru fu scos din
Sena ; Henri Sainte-Claire Deville se prabusise sub povara
problemei, care-si va gasi mai tarziu rezolvarea.
2
Capitolul II.
12Mg
(24,32)
13Al
(26,97)
14Si
(28,06)
15P
(30,98)
16 S
(32,06)
17 Cl
(35,457)
Nivele
13
13
3
8
Al
2
M
de energie :
K
Nucleul atomic este stabil si alcatuit din
protoni si 14 neutroni.
Capitolul III.
Proprietatile aluminiului
1. Proprietatile fizice ale aluminiului
Culoarea . Aluminiul este un metal alb ca argintul. La
aer , aluminiul se conserva uimitor de bine . Aceasta rezistenta se
datoreaza formarii unei pojghite foarte subtiri , dar compacte, de
oxid , care apara restul materialului de oxidative si-l face propriu
pentru constructii in aer liber; acestea isi pastreaza culoarea si
rezistenta.
Greutatea specifica (densitatea). Dintre metalele
curente , aluminiul este cel mai usor , dupa mageziu, avand
densitatea la 20o C de 2,70. Pentru comparative, in tabelul 7 se
prezinta greutatea specifica a catorva metale.
Dupa utilizarea cea mai caracteristica , s-a convenit
asupra unor clasificari utilitare a mineralelor si elementelor
chimice, devenite oarecum uzuale in economia mineral. Drept
exemplu, se prezinta clasificarea pe care o foloseste revista
Mining Journal in analiza statistica a datelor.
Metale pretioase: aur, argint, platina, paladiu, rodiu, iridium.
6
Conductibilitate electrica
Una dintre proprietatile cele mai importante ale
aluminiului este conductibilitatea sa electrica . Aluminiul , din
acest punct de vedere , urmeaza imediat dupa cupru , ordinea
metalelor bune conducatoare de electricitate fiind urmatoarea:
argint, cupru ,aluminiu, fier.
Cu cat aluminiul este mai curat , cu atat conductibilitatea
este mai buna, mici cantitati de impuritati fiind de natura sa
influenteze mult conductibilitatea electrica.
Cu toate ca aluminiul are o conductibilitate de circa 60%
din conductibilitatea cuprului , dat fiind ca greutatea specifica a
aluminiului este de aproximativ 1/3 din aceea a cuprului (2,7 fata
de 8,93), aluminiul poate fi intrebuintat avantajos in industria
electrica si pentru linii de transport de energie electrica. Rapotul
greutatii aluminiului fata de cupru este de 30/100 la egalitate de
sectiune si 50/100 la egalitate de conductibilitate.
2. Proprietatile mecanice si tehnologice ale aluminiului
Proprietatile mecanice mai importante ale aluminiului sunt
urmatoarele:
Modulul de elasticitate
6700 daN/mm 2
9
Modului de torsiune
2700 daN/mm2
Coeficientul lui Poisson
0,34;
o
Compresibilitatea la 20 C 1,4*10-3, pentru un
megabarye
Caracteristicile mecanice ale aluminiului variaza mult
dupa natura impuritatilor si a continutului lor, precum si cu
prelucrarea plastica si termica la care a fost supus metalul.
Pentru aluminiul rafinat , cel mai pur , de 99,999%Al, s-a
gasit pentru un fir de 1,5 mm diametru , recopt timp de 113 ore la
temperature de 130oC:
Rezistenta la rupere
5,2 daN/mm2
Alungirea
62%
Proprietatile mecanice ale aluminiului variaza foarte mult
in functie de temperature metalului ; la temperature joase,
caracteristicile , de obicei, cresc.
Aluminiul are urmatoarele caracteristici tehnologice
Temperature de turnare
Temperature de prelucrare la cald
Temperature de recoacere
Temperature de recristalizare
Contractia liniara
Dilatarea la topire
710-730 oC;
350-450oC;
370-400 oC;
150 oc;
1,7%;
6,5%.
10
11
Capitolul IV.
Intrebuintarile aluminiului
1. Forma de intrebuintare
Aluminiul a fost cunoscut si produs in mod industrial mult
mai tarziu decat celelalte metale; totusi, multumita proprietatilor
12
Profile aluminiu
Capitolul V
14
15
Franta
Tara producatoare
Anglia S.U.A. Elvetia Austri
a
Germa
nia
Anul
1886
87
88
89
1890
91
92
93
94
95
96
97
98
2,43
2,04
2,26
4,06
31,15
31,50
46,80
86,30
236,6
0
310,0
0
307,0
?
23,00
?
41,00
41,00
?
?
?
130,0
0
309,0
1,36
8,16
8,60
21,60
27,80
68,00
117,7
0
151,1
0
249,2
0
416,8
?
?
40,50
173,0
0
243,0
0
348,0
0
615,0
0
16
127,00
Totalul
mondi
al
3,79
10,20
10,86
48,66
99,45
313,5
0
448,4
0
685,4
0
1100,
80
99
1900
0
308,0
0
593,0
0
567,0
0
910,0
0
0
309,0
0
550,0
0
600,0
0
0
454,0
0
1074,
00
1356,
00
1478,
00
2293,
00
505,0
0
602,0
0
717,0
0
716,0
0
647,0
0
659,0
0
237,0
0
511,0
0
464,00
720,00
1231,
80
1492,
00
2408,
00
3101,
00
3943,
00
5693,
00
17
Consumul de aluminiu
Datele statistice asupra consumului mondial de substante
minerale arata o crestere continua.
Cresterea consumului mondial de substante minerale,
care este un fenomen complex, se poate explica prin influenta a
doi factori si anume:
- Cresterea populatiei globului;
- Cresterea consumului specific de substante minerale pe cap
de locuitor.
Capitolul VI
Bulgaria
Cehoslovacia
Polonia
R.D.G
U.R.S.S
Romania
Ungaria
Jugoslavia
47,6
102,0
1250,0
141,2
67,2
90,8
Turnatori de aluminiu
Bibliografie
1. Ing. Ion Lazarescu Aluminiul , Editura Tehnica ,
Bucuresti, 1978
2. Metalurgia Aluminiului ( traducere partial a lucrarii in
limba franceza Colectiv Pechiney: LALUMINIUM),
Editura Tehnica , Bucuresti , 1966
20
21