Sunteți pe pagina 1din 55

LP 1

ALCATUIREA RATIEI ALIMENTARE A PACIENTILOR (DIVERSE AFECTIUNI)

AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
Regim hipercolesterolemie si ateroscleroza
Sfaturi generale
Principii de baza ale regimului
Alimente recomandate
De evitat

Sfaturi generale
Starea de sanatate a populatiei ar putea fi ameliorata prin schimbarea stilului de
viata, in special a comportamentului alimentar, conform medicilor nutritionisti.
Mai putin de 10% din totalul de calorii ar trebui sa provina din acizii grasi saturati, iar
aportul de colesterol alimentar ar trebui sa fie sub 300 mg/ zi. Grasimile saturate
trebuie limitate la 10% din aportul energetic total.
Activitatea fizica, renuntarea sau diminuarea consumului de alcool si reducerea
greutatii atunci cand exista un exces ponderal sunt masuri care pot micsora nivelul de
trigliceride din sange. De asemenea, acizii grasi omega 3 reduc nivelul de trigliceride
si riscul de formare a placilor de aterom. Se pare ca un nivel ridicat de trigliceride
creste mai mult riscul unui infarct miocardic la femei decat la barbati.
Tratamentul hipercolesteromiei cuprinde doua faze, din care prima corespunde
regimului preventiv indicat populatiei in general pentru a reduce riscurile de boli
cardiovasculare

Principii nutritive

Recomandari
Etapa I

Etapa II

Total lipide

30% din aportul total de calorii

Grasimi saturate

8 - 10%

Grasimi
polinesaturate

Sub 10% din aportul total de calorii

Grasimi
mononesaturate

Sub 15% din aportul total de calorii

Sub 7%

Glucide

Peste 55% din aportul total de calorii

Proteine

Cca 15% din aportul caloric total

Colesterol

Sub 300 mg/zi

Aportul energetic
total

Adecvat pentru atingerea si mentinerea unei


greutati asociate unei stari bune de sanatate

sub 200 mg/zi

Este important de retinut ca regimul alimentar este intotdeauna un element


esential al tratamentului, chiar si atunci cand sunt utilizate medicamente. De fapt,
administrarea medicamentelor se face doar atunci cand in urma modificarilor din
regimul alimentar nu se observa niciun rezultat pozitiv in profilul lipidic al pacientului
dupa 6 luni. In schimb, tratamentul medicamentos incepe mai devreme la pacientii cu
un nivel de foarte ridicat de LDL-colesterol (peste 5,7 mmol/L), fara a inlocui
regimul dietetic.

Principii de baza ale regimului

Persoanele cu colesterol marit trebuie sa respecte urmatoarele reguli:


1. alegerea produselor lactate fara grasimi (deoarece contin putin colesterol) si
sortimentelor de carne slaba
2. prepararea alimentelor fara materii grase
3. evitarea alimentelor care contin grasimi si uleiuri partial hidrogenate
4. inlocuirea grasimilor saturate cu cele polinesaturate sau mononesaturate, utilizand
uleiuri vegetale (de masline, rapita) cu moderatie
5. inlocuirea produselor animale cu produse vegetale - fructe, legume, cereale, nuci si
seminte- care nu contin colesterol
6. mentinerea unei greutati sanatoase
7. consumarea de alimente bogate in glucide complexe sau in fibre alimentare, in
special fibre solubile recomandate pentru reducerea colesteromiei
Limitarea aporturilor de grasimi la 30% din totalul caloriilor si a acizilor grasi la
10% din energia totala inseamna:
- prepararea alimentelor prin fierbere sau coacere si nu prin prajire
- evitarea sortimentelor de carne grasa si mezelurile
- evitarea produselor din comert, preparate cu grasimi hidrogenate
Activitatea fizica de intensitate medie, practicata cu regularitate, scade nivelul
de LDL- colesterol (rau) si creste nivelul de HDL-colesterol (bun). Exercitiile
cuprind mersul rapid, jogging, natatie, ciclism si tenis. Persoanele sedentare nu ar
trebui sa efectueze exercitii intense fara sa consulte in prealabil un medic pentru a-si
evalua conditia fizica. Medicul va fi in masura sa le recomande o activitate adaptata
starii de sanatate.

Alimente recomandate

alimentele bogate in fibre taratele de ovaz si leguminoasele, care furnizeaza


12 30 g fibre/zi au capacitatea de a diminua nivelul de colesterol din sange.
alimentele bogate in vitamina E si beta-caroten. Vitaminele antioxidante vitamina E si beta-carotenul protejeaza inima, maresc nivelul de HDL colesterol
(bun).
Legumele bogate in beta-caroten sunt: varza verde creata, sfecla, ardei rosu, brocoli,
spanac, patate, porumb, conopida, vanata, morcovi, varza, dovlecei, telina, castraveti.
Fructele care contin beta-caroten: zmeura, prune, portocale, piersici, nectarine, pere,
pepene galben. De fapt toate fructele si legumele galbene sau portocalii si legumele
verzi sunt surse bune de beta-caroten.
nucile, migdalele si semintele au drept efect scaderea nivelului de
cholesterol
suplimente de vitamina B6, B12 si acid folic reduc si riscurile de boli
cardiace. Acestea se gasesc in stare naturala in fructe si legume
sursele de magneziu cereale integrale, legume verzi, banane, lapte, nuci si
fructe de mare
sursele de seleniu carne, fructe de mare, germeni de grau, galbenus de ou si
lapte
sursele de vitamina C.
Vitamina C este implicata in sinteza bilei din colesterol, in distrugerea trigliceridelor
si in diminuarea agregarii plachetare, ducand astfel la regresul procesului
aterosclerotic.

De evitat

Tabagismul determina o modificare nefavorabila a bilantului lipidic crestere a


colesterolului total, a LDL-colesterolului si a trigliceridelor, o diminuare a HDLcolesterolului, avand si multiple efecte negative asupra sistemului cardiovascular.
Excesul ponderal obezitatea are drept rezultat cresterea nivelului de
trigliceride si scaderea nivelului de HDL-colesterol. Masurarea circumferintei taliei
este cel mai bun indiciu al obezitatii abdominale (>90 la barbati si >80 la femei).
Galbenusul de ou desi bogate in vitamine, cel mult 4 galbenusuri de ou sunt
permise pe saptamana. Atunci cand nivelul de colesterol este ridicat, consumul
acestora poate fi interzis cu desavarsire

Dieta in hipertensiunea arteriala


Recomandari dietetice
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala
Alimente permise in hipertensiune arteriala

Alimente interzise in HTA


Recomandari dietetice
Deseori hipertensiunea arteriala (HA) nu se manifesta, astfel incat prezenta sa
este descoperita cu ocazia unui examen de rutina. Astfel, singura metoda de a verifica
prezenta sa este masurarea frecventa a presiunii sangvine - cel putin o data pe an, in
special dupa varsta de 30 ani.
Tinand cont ca la majoritatea persoanelor HA este de natura idiopatica, sau
primara (fara a avea o cauza specifica), indicarea unor masuri preventive este dificila.
Cu toate acestea, se pot face unele recomandari generale:
reducerea consumului de alcool si cafeina
scaderea in greutate la persoanele supraponderale (IMC > 25)
diminuarea aportului de sodiu la mai putin de 2,4 g pe zi, adica 5 ml (1 lingura) de
sare si evitarea alimentelor care contin 480 mg de sodiu pe portie
cresterea aportului de potasiu
cresterea aportului de acizi grasi omega 3
respectarea unui program de activitate fizica
Un studiu recent arata ca obiceiurile alimentare corecte (consumul de fructe si
legume, de cereale integrale, produse lactate degresate si carne slaba) sunt la fel de
eficiente ca si medicamentele antihipertensive.

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala


Dieta vegetariana

Mai multe studii au incercat sa identifice componentele alimentare ale dietei


vegetariene, responsabile pentru scaderea tensiunii. Se pare ca absenta carnii si a
proteinelor din lapte este raspunsul. Beneficiile oferite de vegetarianism se pot datora
si aportului crescut de fibre alimentare, grasimi polinesaturate, proteine vegetale,
potasiu si/sau magneziu.
Alcoolul
Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare de zi) creste tensiunea
arteriala. Se recomanda deci limitarea consumului la doua pahare pe zi pentru barbati
si la un pahar pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa, renuntarea
completa la alcool este pe deplin justificata.

Excesul ponderal
Un obez, al carui indice de masa corporala (IMC) este de 40 va avea cu
siguranta o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in

conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare, se recomanda atingerea
si mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate abdominala.
Fumatul
Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea
sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului.
Sodiul
Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este
continuta in mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de
departe reprezentata de produsele gata preparate din comert.
In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in
renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodiu si
alegerea atenta a apei imbuteliate (se prefera tipurile de apa care contin mai putin de
23 mg de sodiu pe litru). In plus, untul de arahide, branza, sucul de rosii si legumele
obisnuite trebuie consumate cu moderatie.
Alimentele care contin mult sodiu sunt:
supele din comert
carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati afumati, costita,
salamuri
peste sarat, afumat sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun
afumat, somon sau ton la conserva
masline, alge marine, varza murata
sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar
produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti
Potasiul
Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin
favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si
carne, dar si in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse
sunt fructele si legumele.
Calciul
Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu
alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g pe
zi) are un efect benefic asupra presiunii sangvine.

Magneziul

Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu,


se observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste
contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu
este asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu sunt
produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare, laptele,
fructele si legumele, nucile.
Acizii grasi omega 3
Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect
antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine efectele
dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia
suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega 3
ar antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale.
Cafeina
Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a
tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 2-3
cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10 mmHg)
la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si tensiunea
arteriala revine la nivelul obisnuit.
Activitatea fizica
Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate favorizeaza
diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si ciclismul sunt
sporturi recomandate.

Alimente permise in hipertensiune arteriala

condimente: piper, plante aromatice


otet balsamic
supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate
unt de arahide natural
chips-uri fara sare
branza nesarata, lapte, iaurt, smantana
carne si peste, congelat sau proaspat
legume proaspete
suc de legume cu continut mic de sodiu
prajituri preparate acasa
apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)

Alimente interzise in HTA

sare de masa
mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert
masline
supe la plic, concentrat de supa (cuburi)
chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare
branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella
6

mezeluri
fructe de mare
peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati continutul de sodiu
de pe ambalaj)
conservele de carne, legume; sucul de rosii
prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodiu
apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru

AFECTIUNI RENALE
Regim litiaza renala
Regimul pentru calculi renali (pietre la rinichi)
Cresterea consumului de lichide
Calciul in dieta
Zaharul si sarea
Fibrele insolubile
Restrictia proteica
Restrictia oxalatilor in hiperoxalurie
Vitaminele in hiperoxalurie

Regimul pentru calculi renali (pietre la rinichi)


O parte importanta a tratamentului litiazei renale este reprezentat de regimul
alimentar. Acesta contine in general nutrientii necesari pentru majoritatea adultilor
sanatosi. Totusi, doza de calciu poate fi mai mica decat cea recomandata in general
pentru femeile insarcinate sau care alapteaza.
Intrucat regimul difera in functie de tipul de calculi renali, este importanta
determinarea compozitiei acestora, in scopul stabilirii masurilor ce trebuie adoptate
pentru a preveni formarea de noi calculi. Aproximativ 80% din calculii renali sunt
compusi din calciu si alte minerale, de obicei o combinatie de calciu si oxalati. In
unele cazuri, modificarile dietei contribuie la prevenirea recurentei acestui tip de
calculi.

Tratamentul preventiv consta in administrarea de medicamente si/sau modificari


ale dietei.

Cresterea consumului de lichide

Aceasta este cea mai importanta masura preventiva pentru toti pacientii cu
litiaza renala. Aporturile insemnate de lichide previn formarea calculilor prin diluarea
urinei.
In general, pacientii cu calculi din calciu sau din acid uric ar trebui sa bea cel
putin 10 pahare de apa in fiecare zi. In zonele cu clima mai calda sau pentru
persoanele active fizic, este recomandat un consum mai mare de lichide. In toate
cazurile, cresterea aporturilor de lichide este necesara dupa un efort intens sau in
conditii de stres.
Cel putin 50% din aporturile totale de lichide trebuie sa provina din apa. Alte
bauturi pot avea efecte pozitive sau negative. Un studiu a aratat ca apa dura de
robinet creste concentratia de calciu din urina cu 50% in comparatie cu apa
imbuteliata. Pe de alta parte, apa minerala care contine atat calciu cat si magneziu
poate reduce factorii de risc pentru formarea de calculi din calciu sau acid uric.
O jumatate de cana de suc de lamaie natural (suficient pentru a prepara opt
pahare de limonada) creste nivelul de citrati din urina, ceea ce protejeaza impotriva
calculilor din calciu. In schimb, sucul de portocale nu este recomandat, deoarece
creste nivelul de citrati si pe cel de oxalati din urina. Numeroase bauturi carbogazoase
contin acid fosforic, crescand riscul de calculi renali.

Calciul in dieta

Cea mai mare parte a calciului alimentar provine din lapte si produse lactate
(iaurt, branza). Legumele verzi contin si ele o cantitate insemnata de calciu.
Cresterea cantitatii de calciu excretata in urina poarta denumirea de
hipercalciurie. Doar in cateva cazuri de hipercalciurie calculii pot fi preveniti prin
controlarea aportului alimentar de calciu.
Daca totusi medicul recomanda o dieta cu un consum controlat de calciu, scopul
este acela de a mentine acest consum intr-un interval normal, datorita importantei
acestui mineral in mentinerea unor functii importante. In aceasta dieta, barbatii sunt
sfatuiti sa reduca aportul de calciu la 800 mg pe zi, iar femeile la 1000 mg inainte de
menopauza si la 1200 mg dupa menopauza.
Pacientii care urmeaza o dieta cu un consum controlat de calciu trebuie sa
consulte medicul inainte de a lua medicamente sau suplimente de vitamine.

Zaharul si sarea

Studiile arata ca zaharul si sarea agraveaza dezvoltarea calculilor din calciu sau
din oxalat de calciu atunci cand sunt consumate in exces. Unele zaharuri se gasesc in
mod natural in alimente si nu reprezinta un motiv de ingrijorare.
Totusi, la pacientii cu litiaza renala este preferabil sa se evite produsele din
comert care contin cantitati mari de zahar, adaugat in procesul de fabricare.
Limitarea sodiului pare sa diminueze cantitatea de calciu excretata prin urina.
Prin urmare, persoanele care au calculi compusi din calciu pot reduce consumul de
sodiu la 2300 3500 mg pe zi.

Fibrele insolubile

Fibrele alimentare sunt benefice pacientilor cu litiaza renala. In plus, unele


alimente bogate in fibre contin anumiti compusi care protejeaza impotriva calculilor
renali.
Fibrele insolubile in special joaca un rol important in reducerea nivelului de
calciu din urina. Ele se gasesc in cereale (grau, orez, ovaz si secara) si se combina cu
calciul in intestin, astfel incat calciul va fi eliminat prin fecale si nu excretat prin
urina.

Restrictia proteica

O dieta bogata in proteine animale poate avea drept efect formarea calculilor
renali.
Proteinele cresc cantitatea de acid uric si oxalati din urina. Dietele bogate in
proteine de origine animala (in special carne) au fost asociate cu aparitia calculilor
renali. Proteinele din carne genereaza mai mult acid uric decat proteinele vegetale.
Din acest motiv persoanele care au avut calculi din acid uric ar trebui sa evite un
consum de proteine mai mare decat cel necesar organismului.
Medicul curant sau nutritionistul poate recomanda un aport de proteine
personalizat pentru fiecare pacient.

Restrictia oxalatilor in hiperoxalurie

Persoanele cu calculi din oxalat de calciu nu ar trebui sa evite alimentele bogate


in oxalati decat daca o dieta restrictiva este recomandata in mod clar de catre medic.
Unele studii arata de fapt ca alimentele care contin atat oxalati cat si calciu pot reduce
riscul formarii de calculi. In plus, majoritatea alimentelor care contin oxalati sunt
foarte importante pentru sanatate. Restrictia oxalatilor este deosebit de daunatoare in
special pentru persoanele care sufera de malabsorbtie.
Alimentele bogate in acid oxalic sunt: soia, ceaiul negru, ciocolata, cacao,
smochine, piper macinat, carne de miel, nuci, patrunjel, spanac.

Uneori calculii din oxalat se formeaza deoarece nu exista suficient calciu in


intestine. In aceasta situatie, o cantitate prea mare de oxalat ajunge la rinichi pentru a
fi excretata (hiperoxalurie). In unele cazuri de calculi din oxalat, medicul poate
recomanda reducerea aporturilor de oxalat (maxim 50 mg pe zi), alaturi de o crestere
usoara a consumului de calciu. Pentru aceasta, alimentele care contin o cantitate
insemnata sau moderata de oxalat ar trebui evitate sau eliminate complet.

Vitaminele in hiperoxalurie

Acidul ascorbic (vitamina C) se poate transforma in oxalat, din acest motiv


suplimentele de vitamina C sunt contraindicate pentru pacientii cu hiperoxalurie. In
schimb, un aport alimentar bogat in vitamina C nu este o cauza a formarii de calculi
renali la persoanele fara risc.
Vitamina B6 sau piridoxina este utilizata in tratamentul hiperoxaluriei atunci
cand restrictia dietetica de oxalati si suplimentele de calciu nu sunt eficiente in
prevenirea calculilor. Este benefica in special pentru hiperoxaluria congenitala.
Pacientii nu trebuie insa sa-si administreze singuri vitamina B6, deoarece intoxicatia
cu aceasta vitamina (in doze foarte mari si pe o perioada lunga de timp) are consecinte
grave asupra sanatatii.
Sursele alimentare de vitamina B6 sunt: ulei de peste, carne de pasare, banane,
arahide, drojdie de bere.

Regim insuficienta renala cronica


Principiile dietei in IRC
Obiectivele regimului
Aportul de proteine in IRC
Aportul de minerale si vitamine
Consumul de lichide
Aportul caloric

Principiile dietei in IRC

Un regim hipoproteic este recomandat persoanelor care sufera de insuficienta


renala cronica (IRC) pentru a preveni progresia deteriorarii renale. Dieta este uneori
bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de potasiu. Pentru unii bolnavi,

10

restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara. Iar daca insuficienta renala este
insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic.
La persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa
provina din carbohidrati complecsi.

Obiectivele regimului:
incetinirea progresiei bolii
reducerea fosfatemiei si a acidozei
diminuarea retentiei azotate
controlarea tensiunii arteriale
obtinerea unei stari de nutritie adecvate

Regimul este o parte esentiala in tratamentul insuficientei renale deoarece:


aportul de proteine este limitat pentru a intarzia progresia deteriorarii renale
aportul de sodiu poate fi redus pentru a optimiza controlul presiunii sangvine si
pentru a evita retentia de apa
aportul de potasiu poate fi redus in cazul in care nu este excretat in mod eficient si
se gaseste in cantitati mari in sange (hiperkaliemie)
aportul hidric este limitat doar in conditiile unei retentii de apa in organism
Nivelurile de calciu si fosfor sunt de asemenea atent monitorizate. Daca nivelul
sangvin al acestor minerale nu este corespunzator, atunci aporturile alimentare trebuie
modificate.
O dieta hipoproteica poate fi deficitara in:
unii aminoacizi esentiali
vitamine: niacina, tiamina si riboflavina
minerale: calciu si fier
Atunci cand afectiunea renala este in stadiu avansat, dieta hipoproteica poate
duce la malnutritie si trebuie urmata doar sub supraveghere medicala.

Aportul de proteine in IRC

Dietele hipoproteice pot preveni sau incetini progresia unor afectiuni renale.
Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor.
Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine (si a
produselor rezultate in urma catabolizarii lor) din sange, precum si prin alte teste de
laborator. Aportul recomandat de proteine intr-un regim hipoproteic este de 0,6g/kg/zi.

11

La persoanele care sufera de o afectiune renala (precum sindromul nefrotic) care


duce la pierderea unei cantitati mari de proteine prin urina, restrictia proteica este
moderata: 0,8g/kg/zi.
Foaia de echivalenta proteica
5 g proteine:
= 1 ou
= 25 g carne sau peste
= 15 g branza
= 60 g paine
= 40 g paste fainoase
= 75 g orez
= 200 g cartofi
Pacientii care urmeaza un regim de restrictie proteica trebuie evaluati de catre
medicul nutritionist, deoarece riscul de malnutritie si anorexie este apreciabil in cadrul
IRC.

Aportul de minerale si vitamine


Sodiul

Aporturile de sodiu depind de tipul de insuficienta renala. In cazul utilizarii unui


medicament care contine cortizon, regimul trebuie sa fie relativ sarac in sare si zahar.
Atunci cand pacientul efectueaza sedinte de hemodializa, restrictia de sodica este mai
putin importanta. Limitarea aportului de sodiu contribuie la controlarea hipertensiunii
arteriale si la evitarea insuficientei cardiace congestive.
In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare 100 ml de
diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu poate duce la deshidratare extracelulara.
Potasiul
Aporturile de potasiu vor fi normale atat timp cat diureza este peste 1000 ml/24
h. Tendinta de hiperkaliemie (cresterea anormala a nivelului de potasiu) apare in
stadiile avansate ale IRC.
Combaterea hiperkaliemiei:
evitarea alimentelor bogate in potasiu: fructe uscate, ciocolata, berea, orezul,
painea, unele specii de pesti, ouale, carnea, branza, laptele.
administrarea unor medicamente hipokalemiante
hemodializa
Fosforul
Aportul de fosfor poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate. Dar,
pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina
D, in scopul de a controla echilibrul dintre calciu si fosfor din organism.
Calciul
12

Aporturile de calciu trebuie suplimentate in cazul unei hiperkaliemii (datorita


faptului ca acest mineral se gaseste in unele legume proaspete bogate in potasiu care
trebuie evitate). Necesarul zilnic al unui adult este estimat la 1 g pe zi. Tinand cont de
regimul urmat de pacientii cu insuficienta renala, este necesara suplimentarea cu 1 g
de calciu, alaturi de vitamina D.
Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate, deoarece pot creste nivelul
seric al acestui mineral la pacientii cu afectiuni renale. In schimb, suplimentele de fier
sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat
sufera si de anemie severa. Doza va fi prescrisa de medic.

Vitaminele
Suplimentarea cu vitamine depinde de restrictiile alimentare precum si de
afectarea rinichilor. Necesarul de vitaminele A, E si K sunt acoperite de obicei prin
alimentatie. Aportul de vitamina C si de vitaminele din grupul B este in general
adecvat inainte de inceperea dializei.

Consumul de lichide

Restrictia lichidelor depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din dieta, de


utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace congestive.
Aporturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina
emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi,
transpiratie, etc.) Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei.
Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si
prin controlul edemelor.
Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a
preveni cresterea TA. Atentie insa la excesul de lichide, care poate duce la
hiponatremie sau la intoxicatie cu apa.

Aportul caloric

In general se recomanda un aport de cca 35 cal/kgc/zi, adica de aproximativ


1500 cal/zi la femei si 2200 -3000 cal/zi la barbati.
Cea mai mare parte a aportului caloric va fi reprezentata de glucide, sub forma
de dulciuri concentrate (300 400 g/zi), la care se adauga paste fainoase, legume si
fructe (atentie la continutul in potasiu!)
Aportul de lipide va fi de 1 g/kgc/zi, reprezentate in special de acizi grasi
nesaturati, care au un efect de diminuare a progresiei deteriorarii renale.

13

AFECTIUNI DIGESTIVE

Regim boala Crohn


Desi regimul alimentar nu are drept obiectiv tratarea sau evitarea unei recidive a
bolii Crohn, el poate diminua sau elimina unele simptome ale sale.
Dieta si obiceiurile alimentare nu reprezinta o cauza a aparitiei bolii. Din pacate,
persoanele care sufera de boala Crohn trebuie uneori sa renunte la alimentele
preferate.
Alimentele care provoaca neplaceri sunt laptele, produsele condimentate, prajite
sau grase si alimentele bogate in fibre. Legumele si fructele crude sau uscate, nucile,
semintele pot fi responsabile de declansarea simptomelor. Bolnavii invata ce
alimente pot tolera sau nu prin incercari.
In majoritatea cazurilor, leziunile inflamatorii sunt limitate la partea terminala a
intestinului subtire (ileon) si/sau la intestinul gros (colon), iar capacitatea de digerare
si absorbtie nu este afectata, permitand astfel mentinerea unei stari bune de nutritie.
Astfel, regimul trebuie sa fie adaptat simptomelor bolii cat si starii nutritionale a
pacientului. El va fi diferit la fiecare pacient, in functie de episodul de acutizare a
bolii sau de remisiune.
In timpul fazei active a bolii, alimentatia are 3 scopuri esentiale:
- mentinerea sau restaurarea unei stari nutritionale bune cu ajutorul aporturilor
suficiente de proteine in special, dar si de vitamine, saruri minerale si oligo-elemente.
- tratarea diareei, daca este cazul, de unde necesitatea unui regim sarac in fibre
alimentare si in lactoza
- obtinerea unei remisiuni cu ajutorul alimentatiei enterale (prin sonda nazogastrica)
sau parenterala totala (prin perfuzii intravenoase). Terapia nutritionala este utilizata in
special la copii si adolescenti, datorita efectelor sale pozitive asupra cresterii si
dezvoltarii fizice normale.
In perioadele de remisiune si atunci cand boala este in faza inactiva, regimul
alimentar trebuie sa devina treptat mai permisiv, pentru a se apropia pe cat posibil de
o alimentatie normala. Fibrele alimentare sunt reintroduse progresiv, in functie de
toleranta bolnavului. Trebuie evitat consumul lor excesiv si limitate anumite alimente
(telina, ridichi, etc)
Experienta clinica arata ca numerosi pacienti respecta mult timp un regim fara
reziduuri mai mult din teama de reaparitie a simptomelor decat din necesitate. Dar,
acest tip de regim este foarte monoton, favorizeaza luarea in greutate si trebuie deci
inlocuit treptat cu o alimentatie cat mai apropiata de cea normala.
Toleranta lactatelor variaza de la un bolnav la altul. Ea depinde si de continutul
in lactoza (zaharul din lapte) care este ridicat in laptele propriu-zis. In schimb, lactoza
este bine tolerata atunci cand provine din iaurturi si mai ales din branzeturi care pot fi

14

consumate fara restrictii. Aporturile alimentare de calciu sunt foarte importante pentru
a preveni decalcifierea (osteoporoza, osteopenie) atat de frecventa in aceasta boala.
La unii pacienti care au suferit o rezectie intestinala se poate observa o diaree
severa, care poate provoca pierderi importante de apa si electroliti (sodiu, potasiu,
etc). Aceste pierderi trebuie compensate prin cresterea aporturilor de lichide, deoarece
cel mai bun criteriu de eficacitate este obtinerea unei diureze normale. Diareea poate
fi insotita de o dereglare a absorbtiei nutrientilor, necesitand o adaptare a cantitatii de
grasimi din alimentatie si o suplimentare cu vitamine (B12, D si acid folic) si in saruri
minerale (in special calciu si magneziu). Cand dificultatile de absorbtie a grasimilor
sunt importante trebuie reduse aporturile de oxalati (din spanac, sfecla, ciocolata, ceai
si Coca Cola) pentru a reduce riscurile de calculi renali.
Alimentatia in boala Crohn
Nu se cunoaste nicio metoda de a preveni boala Crohn. Totusi, numarul de
episoade acute poate fi redus cu ajutorul unor masuri simple: urmarea tratamentului si
modificarea unor aspecte ale stilului de viata.
Fiind vorba de o boala care afecteaza sistemul digestiv, alimentatia are in mod
sigur o influenta asupra starii bolnavilor. Astfel, unele alimente si bauturi agraveaza
simptomele in timp ce altele sunt mai bine tolerate. O dieta specifica va fi creata
pentru fiecare pacient in parte un aspect fundamental al controlarii acestei boli.
Atentie: in cazul unei pierderi insemnate in greutate sau al subnutritiei, trebuie
sa apelati de urgenta la un medic pentru a evita carentele si slabirea organismului.
Unele persoane nu pot sa isi asigure necesarul nutritiv prin alimentantie. Altele
nu pot consuma alimente solide in timpul unor perioade de acutizare a bolii sau in
urma unei interventii chirurgicale. Aceste grupuri de persoane pot avea nevoie de o
dieta speciala.
Produsele lactate
Pentru persoanele care sufera de intoleranta la lactoza, o optiune mai buna sunt
produsele lactate fermentate (iaurt, branzeturi). In unele cazuri, consumul de lactoza
trebuie redus la minim sau eliminat complet.
Alimentele care fermenteaza
Pentru a limita diareea si durerile abdominale, este indicata evitarea alimentelor
care provoaca balonare si flatulenta: fasole, varza, ceapa, bauturi acidulate, popcorn,
citrice.
Proteinele de calitate
Carnea fara grasimi (pui, peste) si ouale pot contribui la mentinerea unui aport
nutritiv adecvat si la reducerea simptomelor cauzate de boala Crohn.
Fragmentarea portiilor
15

Inlocuirea celor trei mese clasice prin 5 sau 6 gustari repartizate pe parcursul
zilei poate mentine un aport nutritional adecvat. Luarea unor mese reduse cantitativ
contribuie la tolerarea mai usoara a alimentelor si oboseste mai putin organismul.
Consumul de lichide in cantitati adecvate
Aportul de lichide intre 8 si 10 pahare pe zi, de preferinta apa evita
deshidratarea cauzata de diareea cronica.

Pastrarea unui jurnal alimentar


Primul sfat dat bolnavilor este notarea aporturilor alimentare, ceea ce faciliteaza
identificarea alimentelor care declanseaza simptomele.
Renuntarea la fumat
Aceasta este o masura de prima importanta in tratarea tuturor bolilor sistemului
digestiv, conform specialistilor. S-a demonstrat ca riscurile unei recidive si necesitatea
unei noi interventii chirurgicale sunt legate de durata si efectele fumatului.
Controlarea stresului
Evenimentele stresante pot fi cauze ale episoadelor de diaree. Este deci
important sa modificati (pe termen lung) modul de a trata situatiile stresante si de
reactiona.
Atentie la fibrele alimentare
Prezente in cerealele integrale, in fructe si legume, fibrele alimentare fac parte
dintr-o alimentatie variata, recomandata majoritatii persoanelor. Pacientii cu boala
Crohn, care prezinta simptome neplacute la ingestia acestor alimente, le pot consuma
in stare fiarta. In caz contrar, se recomanda un regim sarac in reziduuri materii care
nu sunt digerate si se elimina prin fecale. Acest regim va contine putine fibre
alimentare. Printre legumele greu de digerat se numara varza, napii, prazul, ridichile,
etc.

Regim postgastrectomie
Prevenirea sdr. Dumping
Regulile regimului
Ce alimente poti consuma

16

Prevenirea sdr. Dumping

Acest regim are drept scop prevenirea sindromului dumping, care apare la unii
pacienti in urma unei interventii chirurgicale gastrice.
Simptomele acestui sindrom survin de obicei la 15 30 minute postprandial
(sindrom dumping precoce) si constau in:
senzatie de satietate
crampe abdominale
greata si/sau vomitaturi
transpiratii
diaree
Simptomele precoce apar atunci cand o cantitate mare de alimente (in special
dulciuri concentrate) ajung prea repede in intestin.
Rezultatul este instalarea unei senzatii de plenitudine, crampe abdominale si
uneori, diaree. Pierderea apei din tesuturi provoaca o scadere temporara a tensiunii
arteriale, ducand la slabiciune si vertij.
Daca aceste simptome apar, incercati sa consumati lichide cu 1 ora inainte sau
dupa masa pentru a preveni senzatia de satietate si/sau diareea.
Simptomele sindromului dumping tardiv survin la 2-4 ore dupa masa si constau
in:
transpiratii
foame
greata
anxietate
tremuraturi ale extremitatilor
vertij
Simptomele tardive sunt cauzate de absorbtia rapida a zaharurilor, ducand la o
hiperglicemie. Concentratia mare de glucoza din sange determina o secretie excesiva
de insulina, care provoaca la randul ei la hipoglicemie. Aceasta se manifesta prin
slabiciune, foame si tahicardie (accelerarea batailor inimii) la 2-3 ore dupa masa.

Regulile regimului

Regimul postgastrectomie are drept principii de baza fragmentarea meselor si


evitarea dulciurilor concentrate:
cresteti treptat aporturile alimentare, pe masura adaptarii organismului
inlocuiti cele 3 mese principale cu 6 gustari reduse cantitativ
evitati dulciurile concentrate: zahar, miere, sirop si prajituri
mancati incet, mestecand bine hrana
evitati alimentele prea calde sau prea reci
17

lactoza (zaharul din lapte) poate provoca diaree si crampe abdominale. Persoanele
care prezinta aceste simptome pot reduce consumul de lactate.
repausul timp de 15 30 minute dupa masa poate reduce simptomele sindromului
de dumping
consumati suficiente lichide intre mese pentru a preveni deshidratarea
Nu consumati lichide in timpul mesei; asteptati 30 minute sau chiar o ora dupa
masa inainte de a bea apa. Astfel veti putea preveni trecerea prea rapida a alimentelor
prin tractul digestiv superior, permitand o absorbtie adecvata a substantelor nutritive.
evitati bauturile carbogazoase si alcoolul
Interventiile chirurgicale gastrice sunt efectuate din diferite motive, astfel incat
necesarul de calorii poate varia de la un pacient la altul. De exemplu, un pacient
operat pentru obezitate severa va necesita un regim redus caloric. In schimb, un
pacient operat pentru ulcer sau cancer va avea nevoie de calorii suplimentare.

Ce alimente poti consuma


Alimente permise

LAPTE SI PRODUSE LACTATE: in functie de toleranta individuala: lapte, iaurt,


branza
LEGUME SI FRUCTE: toate tipurile de legume: fructe proaspete, suc de fructe
natural
CEREALE SI FAINOASE: cereale neindulcite, paine, biscuiti, orez
CARNE: carne de pasare, vita sau porc
GRASIMI SI ULEIURI: unt, margarina, uleiuri de toate tipurile
BAUTURI: apa si bauturi fara zahar
Alimente interzise
LAPTE SI PRODUSE LACTATE: iart cu fructe, indulcit
FRUCTE: fructele uscate, conservate in sirop: sucurile de fructe care contin zahar
CEREALE SI FAINOASE: cereale indulcite, gogosi, prajituri
DULCIURI: dulciurile concentrate: zahar, miere, sirop si prajituri, inghetata,
ciocolata, serbet, jeleu, etc.
BAUTURI: bauturi carbogazoase, bauturi care contin zahar (ceai, limonada, etc.)

Regim hepatita cronica


Dieta in hepatita cronica
Alimente permise
Alimente nerecomandabile

18

Dieta in hepatita cronica

Bolnavii de hepatita cronica si de alte afectiuni ale ficatului necesita diete


speciale, create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile
hepatitei si malnutritia.
Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor
supravegherea atenta a dietei devine o parte esentiala a tratamentului. Intelegerea
impactului dietei asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului, cat si a
familiei. Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei
diete adecvate.
La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in
prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul. Prin urmare, in
urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist este un
element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.
Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor
alcoolice de orice tip. In conditiile in care aceasta regula nu este respectata,
aparitia cirozei hepatice este frecventa si poate duce la decesul persoanei. Prin
urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea
mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.
In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a
controla luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului. Regimul pentru
hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in grasimi, pentru
a cruta ficatul.
In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare
periodica, iar in celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in
perioadele de remisiune in formele usoare o activitate profesionala cu program
redus si fara expunere la surmenaj si eforturi fizice mari.
Tratamentul igieno-dietetic consta in:
evitarea eforturilor fizice excesive
alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize
mici, la ore regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii
dietetice determinate de alte afectiuni
excluderea bauturilor alcoolice
Dieta bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a sustine
repararea celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de
120 grame de proteine.
Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine
masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la
greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate
pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei
19

(encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu


exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea
unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale.
Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este
principalul organ care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg
de fier. Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism. Pacientii cu
hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate duce la
acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe. Dar, excesul de fier poate fi
daunator ficatului. Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau
care sufera de ciroza ar trebui sa evite luarea suplimentelor.

Alimente premise

LACTATE:
lapte (de preferinta degresat), iaurt, branza de vaci, cas, telemea (desarata)
CEREALE SI FAINOASE:
macaroane, taitei, orez, gris -fierte bine
biscuiti, cornuri, chifle
paine alba (de preferinta prajita), mamaliguta
FRUCTE:
mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruit
LEGUME:
dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti)
ardei gras, spanac, mazare verde sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri (fara
prajeli)
CARNE SI PREPARATE DIN CARNE:
carne slaba: de pasare (dupa indepartarea pielitei), de vaca - fiarta sau preparata pe
gratar, fara condimente
peste alb: pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca fiert sau fript pe gratar
OUA:
maxim 2 oua pe saptamana fierte
Ouale sunt interzise cu desavarsire numai la bolnavii de colecistita sau litiaza biliara.
GRASIMI max. 50 g/ zi
unt proaspat, smantana (alegeti sortimentele cu putine grasimi)
grasimi vegetale: ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarina
sosuri fara grasimi, fara prajeli si fara condimente
DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE
miere de albine, marmelada, magiun, jeleu, bomboane, serbet, bezele
prajituri preparate din aluat uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau marmelada
tarte cu fructe
BAUTURI
20

sucuri de fructe (in special de citrice si struguri), compoturi


ceai de menta, tei, cozi de cirese
cafea naturala
CONDIMENTE
patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina
suc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab (de preferinta de fructe)

Alimente nerecomandabile

alimente vechi sau conservate


afumaturi si mezeluri afumate
prajeli
branzeturi fermentate
vanat
carnea grasa (porc, rata, gasca), peste gras, icre
sosuri picante, alimente condimentate
fructe de mare
cafea, cafeina
LACTATE
branzeturi fermentate sau grase
FRUCTE
nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide
LEGUME
castraveti, gulii, varza, vinetele, ceapa, usturoi, cartofii prajiti
muraturi
CARNE SI PREPARATE DIN CARNE
carne grasa: de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanat
mezelurile, carnatii, salamurile, pastrama, conservele
carnea conservata sau afumata
carnea tocata si condimentata (ardei umpluti, sarmale)
prajelile
maruntaie: creier, rinichi, drobul de miel
peste gras: somn, crap, biban, scrumbie; afumat, conservat, prajit sau marinat
icre
OUA
ouale prajite in untura sau ulei
ouale de rata
GRASIMI max. 50 g/ zi
untura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gasca
grasimi prajite
maioneza
sosurile preparate cu ceapa prajita, sau cu condimente

21

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE


prajiturile cu unt sau multe galbenusuri de ou: placinte, cozonac, clatite, gogosi
prajiturile cu cacaco, ciocolata
inghetata
BAUTURI
toate tipurile de bauturi alcoolice (cel putin 1 an)
bauturile prea reci
CONDIMENTE
piper, ardei iute, hrean, mustar

Regim hepatita acuta


Bolnavii de hepatita virala acuta prezinta in general urmatoarele simptome:
pierderea apetitului sau anorexie, greata, vomitaturi, durere abdominala, febra si icter.
Acestea pun probleme in asigurarea unei stari bune de nutritie intr-o perioada in care
pacientul are nevoie de o dieta completa, echilibrata, care sa grabeasca vindecarea
ficatului.
Stimularea apetitului si depasirea anorexiei este probabil cea mai grea incercare
pentru pacientii cu hepatica acuta, care se simt atat de slabiti incat refuza sa se
alimenteze. Pacientului i se vor oferi mancarurile sale preferate, dar fara multa
grasime. De asemenea, ei pot servi mai multe gustari reduse cantitativ, pentru a nu se
simti descurajati daca nu pot consuma decat foarte putin.
Alimente nerecomandabile:
- mai mult de 2- 3 oua pe saptamana
- carne grasa sau prajita (carnea de pui va fi consumata dupa indepartarea pielitei)
- carnati si alte mezeluri
- peste conservat in ulei
- nuci, alune, unt de arahide
- produse condimentate excesiv
- ciocolata
- grasimea adaugata la gatit: prajitul in ulei, copturile cu unt sau margarina. Este de
preferat ca alimentele sa fie fierte, preparate pe gratar, supe toate bucatile de
grasime trebuie indepartate.
Recomandari:
- fierberea este mai indicata decat prajirea in ulei
- mancarea poate fi condimentata cu plante aromatice sau suc de lamaie.
Condimentele picante (piper, ardei iute, mustar, hrean) nu sunt indicate
- grasimea de pe carne trebuie indepartata , la fel ca si grasimea din supe
- persoanele care incearca sa reduca aportul de grasimi din alimentatie, trebuie sa
consume mai multe glucide pentru a dispune de suficienta energie (de exemplu, paine
cu miere)

Regim colita ulcerativa

22

Colita ulcerativa poate duce la pierderea in greutate, ca urmare a inapetentei si la


absorbtia deficitara a vitaminelor si mineralelor. De aceea, adoptarea unei diete
sanatoase si mentinerea unei stari bune de nutritie sunt doua aspecte vitale in
controlarea bolii.
Pentru a asigura un aport suficient de substante nutritive, in general se
recomanda o dieta echilibrata care sa contina alimente din cele 4 grupe principale:
- carne (sau alte surse de proteine)
- lactate
- cereale
- fructe si legume
Dar, in cazul bolnavilor de colita ulcerativa, anumite alimente si bauturi pot
agrava semnele si simptomele, in special in perioadele de acutizare a bolii. Prin
urmare, ei trebuie sa evite toate alimentele care au un efect negativ asupra starii
generale. In plus, acesti pacienti pot avea necesitati nutritionale mai mari pentru a
compensa pierderile de calorii si nutrienti datorate bolii.
Medicul poate recomanda suplimentarea cu vitamine si minerale (calciu, fier),
pentru a preveni eventualele carente nutritionale si anemia. Intrucat suplimentele nu
contin calorii, ele nu ar trebui sa inlocuiasca alimentele.
Unele modificari ale dietei si stilului de viata pot controla simptomele si intarzia
aparitia puseurilor bolii. Consultati medicul pentru a va crea o dieta adaptata nevoilor
dvs. nutritionale.
Recomandari generale
- inlocuiti cele 3 mese principale ale zilei cu gustari reduse cantitativ, luate la fiecare 3
-4 ore
- mancati incet, cu inghitituri mici
- nu luati masa pe graba sau cand sunteti stresat
- adaugati doar un singur aliment nou la masa, pentru a testa toleranta organismului
- hidratati-va suficient, pentru a compensa pierderile de lichide provocata de diaree,
asociata frecvent cu colita ulcerativa. Pacientii sunt sfatuiti sa consume lichide din
belsug, in special apa. Alcoolul si bauturile care contin cafeina stimuleaza intestinele
si pot agrava diareea, in timp ce sucurile acidulate pot provoca gaze.
Multivitaminele.
Intrucat colita ulcerativa poate reduce capacitatea corpului de a asimila substantele
nutritive, la care se adauga faptul ca dieta este restrictiva, suplimentele de vitamine si
minerale pot avea un rol important in furnizarea nutrientilor care lipsesc. Dar, acestia
nu furnizeaza proteine si calorii si de aceea nu trebuie sa inlocuiasca alimentele.
Controlarea stresului.
Stresul nu este o cauza a colitei ulcerative, dar poate agrava semnele si simptomele si
chiar declansa puseurile bolii. Desi stresul nu poate fi intotdeauna evitat, exista cateva
metode de controlare a sa, iar printre acestea se numara: sportul, yoga, masajul sau
oricare alte activitate care va ajuta sa va relaxati (lectura, plimbarile, muzica, etc.)
Alimente nerecomandabile
23

In general, nu sunt recomandate alimentele la care pacientul este alergic sau pe


care sistemul sau digestiv nu le tolereaza:
laptele si produsele lactate pot provoca distensie abdominala, flatulenta si diaree,
in special la persoanele care sufera de intoleranta la lactoza. Daca acesta este cazul,
puteti incerca sa limitati consumul de lactate.
alimentele bogate in grasimi unt, margarina, ulei, carne, unele lactate, produsele
fast-food, prajelile pot provoca simptome abdominale. Daca in urma ingestiei de
alimente grase apar simptomele diareei, atunci persoana in cauza poate suferi de
malabsorbtie, o afectiune in care grasimile nu sunt absorbite in mod corespunzator.
Evitarea alimentelor bogate in grasimi si alegerea grasimilor usor de asimilat poate fi
o solutie buna in acest caz.
alimentele bogate in fibre pot de asemenea provoca discomfort abdominal. Ele
accentueaza simptomele diareei deoarece nu sunt digerate in totalitate, iar atunci cand
ajung in intestin, declanseaza contractii. Limitarea aporturilor de fibre in timpul
puseurilor bolii poate fi o masura buna pentru controlarea simptomelor. Totusi, nu
exista dovezi concrete care sa sustina faptul ca o dieta saraca in fibre poate reduce in
mod permanent simptomele colitei ulcerative. Pentru majoritatea persoanelor,
alimentele bogate in fibre (din fructe, legume si cereale integrale) sunt baza unei diete
sanatoase. Dar, pentru bolnavii de colita ulcerativa, fibrele pot provoca diaree, durere
si gaze. Daca fructele si legumele crude dau nastere unor manifestari neplacute, ele
pot fi consumate fierte sau coapte. Sau, pot fi tolerate doar anumite fructe, in timp ce
altele provoaca discomfort. In general, probleme accentuate provoaca varza, brocoli,
conopida, merele si morcovii.
Alcoolul si cafeina - stimuleaza peristaltismul intestinal si pot agrava diareea.
Incercati sa evitati aceste substante atunci cand apar simptomele.
Alimentele bogate in celuloza varza, fasole, brocoli, fructe si legume crude in
general, condimente popcorn, etc.

Dieta in diverticulita
Dieta pentru diverticulita are drept obiectiv disparitia inflamatiei, pentru a
permite pacientilor sa se bucure din nou de o alimentatie diversificata si completa.
Regimul pentru diverticulita se desfasoara in cinci etape succesive.
1. regimul strict cu lichide sau nutritia parenterala (nutritie pe cale venoasa) sunt
urmate in spital
2. regimul semi-lichid
3. regimul sarac in fibre si reziduuri
4. adoptarea unui regim bogat in fibre solubile si cu continut moderat de fibre
insolubile
5. adoptarea regimului pentru diverticuloza: bogat in fibre de ambele tipuri
1. Regimul strict cu lichide
In faza acuta a diverticulitei, pacientul spitalizat trebuie sa urmeze un regim lichidian
strict. In unele cazuri, medicul prescrie o nutritie parenterala in scopul inlaturarii
presiunii crescute de la nivelul intestinului gros.

24

2. Regimul semi-lichid
Dupa ce starea pacientului se amelioreaza, se recomanda un regim semi-lichid pe
termen scurt.

3. Regimul sarac in fibre si reziduuri


Dupa disparitia simptomelor acute, se recomanda introducerea progresiva a fibrelor in
alimentatie. Dieta prescrisa in aceasta etapa este saraca in fibre si reziduuri (intre 10 g
si 20 g fibre pe zi) si trebuie urmata timp de 2-3 saptamani.
Grupe de alimente

Alimente recomandate

Alimente ce trebuie
evitate

Fructe
maxim 2
portii de
125 ml
( cana)

Conservate: pere, piersici, mandarine,


ananas
Proaspete: banane, caise, avocado,
mere, mango, grapefruit, mandarine,
portocale, cirese
Atentie: se indeparteaza coaja si
samburii.

Toate fructele uscate sau


confiate.Fructele bace: zmeura,
capsune, mure, fragi, etc.Merele si
perele cu coaja, prunele,
nectarinele, kiwi, struguri.

Legume
maxim 3
portii de
125 ml
( cana
pe zi)

Legume fierte: sparanghel, fasole


verde, ciuperci, cartofi, rosii fara
seminte sau coajaLegume crude:
andive, rosii.Suc de legumeAtentie:
se indeparteaza coaja si samburii.

Brocoli, varza, varza de Bruxelles,


nap, porumb, telina, castraveti,
laptuci, cartofi,, ridichi, spanac.
Leguminoase: mazare, linte.

Paine
maxim 6
portii pe
zi

Produse pe baza de faina alba, fara


seminte.Paine alba, biscuiti, orez alb,
paste, cuscus, crutoane, etc.Cereale
rafinate

Produse pe baza de faina integrala,


sau care contin nuci, seminte sau
fructe uscate.Paine integrala sau
multicereale, orez brun, ovaz,

25

tarate, etc.
Lactate

In functie de toleranta la lactoza:


lapte, iaurt, smantana, branza

Iaurt cu fructe sau cereale

4. Regimul bogat in fibre solubile si cu continut moderat de fibre insolubile


Pentru prevenirea unui nou episod de diverticulita, este esentiala reintroducerea unei
cantitati insemnate de fibre in alimentatie.
Reintroducerea fibrelor in alimentatie trebuie sa aiba loc treptat, pe o perioada de
aproximativ o luna. Dupa un episod de diverticulita, un exces de fibre insolubile este
in general slab tolerat. Deci, intr-o prima etapa trebuie favorizate alimentele bogate in
fibre solubile (6- 8 g pe zi).
Fibrele solubile formeaza o substanta gelatinoasa in intestin si mentin echilibrul florei
intestinale. Conform unor autori, ele pot preveni recidivele de diverticulita. Psyllium
este una dintre putinele plante constituita in principal din fibre solubile. Ovazul si
secara contin de asemenea fibre solubile.
Fibrele solubile contribuie la prevenirea constipatiei absorbind apa si creand o
substanta gelatinoasa in intestine; contribuie la controlarea glicemiei si la scaderea
nivelului de colesterol.
Pe durata acestei etape, se adauga in fiecare zi la regim un nou aliment din fiecare
grupa, pentru a ajunge la un aport de 6 8 g de fibre solubile.
Surse alimentare de fibre solubile

Portii

Paine si alte produse din cereale


Cereale ce contin ovaz

300 ml

Paine de tarate de ovaz (fara grau integral)

1 felie

Paine de secara alba

1 felie

Legume (1 la alegere)
Nap fiert

cana

Sparanghel fiert

cana

brocoli fiert

cana

varza de Bruxelles fiarta

cana

fasole verde fiarta

cana

Anghinare fiarta

cana

Fructe (1 la alegere)
Caise

4 proaspete cu coaja

Mango

mango

Portocale

Grapefruit

grapefruit

Piersica

1 cu coaja

para

1 cu coaja

26

Mar

Supliment de fibre solubile o data pe zi


Psyllium (Metamucil)

1 lingura la o cana de apa

Reintroducerea limitata a fibrelor insolubile


In aceasta etapa, este preferabila moderarea consumului urmatoarelor alimente, care
contin o mare cantitate de fibre insolubile: grau integral, tarate de grau, paine de grau
integral, paine multicereale, paine cu seminte, paste din grau integral, bulgur, orez
brun; laptuca, spanac, vanata, ardei gras, telina, ceapa, castraveti, varza, struguri,
cirese, ananas proaspat, curmale, prune, zmeura, mure, nuci.
5. Dieta pentru diverticuloza (bogata in ambele tipuri de fibre)
Ultima etapa a regimului, dupa un episod de diverticulita consta in urmarea
permanenta a unui regim bogat in fibre (atat solubile, cat si insolubile) pentru a
preveni o noua criza inflamatorie. Acest regim este cel indicat pentru diverticuloza.

Regim colon iritabil


Recomandari generale
Alimente recomandate
Alimente nerecomandate

Recomandari generale

Sindromul colonului iritabil este responsabil pentru o degradare mai mult sau
mai putin importanta a calitatii vietii. Totusi, majoritatea bolnavilor pot reduce
simptomele prin masuri relativ simple. Introducerea fibrelor alimentare in dieta, in
functie de toleranta fiecaruia, si unele tehnici de relaxare pot ajuta persoanele afectate
de acest sindrom.
Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance
incet (sa acorde cel putin 20 minute pentru luarea mesei), mestecand bine alimentele.
De asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci. Se pare ca
fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune la unele
persoane. Dupa masa de seara, pacientii trebuie sa astepte cel putin doua ore inainte
de culcare. In sfarsit, ei trebuie sa gaseasca timp pentru a face sport (cel putin de 3 ori
pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante pentru a reduce stresul.

27

Lactoza (din laptele de vaca), sorbitolul un inlocuitor de zahar utilizat in


alimentele dietetice si glutenul sunt uneori responsabile pentru intolerante
alimentare, ale caror simptome pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon
iritabil. Aceste probleme sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit.

Alimente recomandate
Simptomele sindromului de colon iritabil fiind variate, fiecare persoana
reactioneaza in mod diferit la ingerarea anumitor alimente. Introducerea de fibre
alimentare in dieta, de exemplu, este in general recomandata pentru reglarea
tranzitului intestinal. Taratele de grau sunt totusi slab tolerate si pot amplifica
simptomele la unele persoane, in loc sa le reduca. Atunci cand introducem fibre in
alimentatie, este preferabil ca acest lucru sa se realizeze treptat, in functie de toleranta
organismului.
Cerealele, painea si pastele facute din faina integrala pot fi consumate fara a
avea efecte neplacute. Zaharul rafinat poate fi inlocuit prin consumul de fructe, iar
lactatele trebuie alese fara grasimi. Fructele bogate in fibre (mere si pere cu coaja,
capsune, zmeura si fructe uscate) precum si unele legume (sfecla, morcov, spanac,
cartofi) sunt consumate in functie de toleranta.
Consumul de apa (1-2 litri pe zi) este o conditie esentiala pentru a asigura
hidratarea zilnica de care are nevoie organismul, in special in conditiile unei cresteri a
aportului de fibre.
Consumul de seminte de psyllium este in mod special indicat pentru reducerea
simptomelor colonului iritabil. Acestea provin de la o planta (din genul plantago) si
intra in compozitia mai multor produse. Semintele de psyllium sunt bogate in fibre
solubile si contribuie la absorbtia excesului de lichide din fecale. De aceea, ele sunt
eficiente atat in cazurile de diaree cat si de constipatie. Semintele trebuie adaugate
treptat in alimentatie, desi provoaca rareori reactii alergice. Chiar daca sunt eliberate
fara prescriptie medicala, produsele pe baza de psyllium nu sunt recomandate copiilor
sub 2 ani si femeilor insarcinate. Bolnavii de ulcer sau de colita ulceroasa trebuie sa
consulte medicul inainte de lua aceste suplimente de fibre.

Alimente nerecomandate

Reactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in


special la persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil. Daca observati o
sensibilitate crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul,
care sa aiba aceeasi valoare nutritiva. Totusi unele alimente contribuie mai mult decat
celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale.
bauturi cafea, ceai, cola, bauturile carbogazoase in general, alcoolul, sucul de
fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii
mezelurile, carnea afumata, prajelile
mancarea foarte condimentata
leguminoasele fasole uscata, linte, mazare verde
legume varza, conopida, brocoli, varza de Bruxelles
boabele de porumb
28

grasimile si zaharurile rafinate - stimuleaza contractiile colonului si trebuie sa fie


consumate cu moderatie. Zaharurile rafinate, care au efectul de a creste activitatea
bacteriana din intestin, pot de asemenea sa intensifice simptomele colonului iritabil.

Regim diaree

Diareea poate avea numeroase cauze, printre care alimentatia, medicamentele


sau unele afectiuni precum boala inflamatorie intestinala sau sindromul colonului
iritabil. Regimul alimentar este foarte important in cazurile de diaree, deoarece
aceasta poate duce la deshidratare, in special la copii, varstnici sau persoanele care
sufera de alte afectiuni. Tratamentul diareei este diferit pentru fiecare persoana. Nu
incercati toate aceste sfaturi in acelasi timp. In schimb, puteti incerca o parte din ele,
in functie de starea individuala, pentru a afla care dintre acestea au rezultate pozitive.
Astfel veti putea preveni evitarea inutila a unor alimente.
1.Beti cel putin 8 pahare de apa, ceai sau suc pe zi pentru a inlocui lichidele pierdute.
Evitati sucul de prune si bauturile care contin cafeina. Laptele poate prelungi prezenta
simptomelor de diaree, dar contine nutrientii necesari organismului si contribuie si la
hidratare. Consumul de lapte poate fi indicat in cazurile de diaree usoara.
2.Evitati bauturile care contin cafeina cafea, ceai negru, bauturile tip coca cola.
3.In unele cazuri, laptele sau produsele care contin lapte (branza, inghetata, budinca)
pot complica diareea. Reducerea consumului acestor alimente sau inlocuirea lor cu
lapte din soia fara lactoza sau cu bauturi din soia, care sunt tolerate mai usor, poate
avea rezultate favorabile. Consultati medicul pentru a inlatura suspiciunea de
intoleranta la lactoza.
4.Culturile active de bacterii benefice (probiotice) reduc severitatea diareei si ii
scurteaza durata de manifestare. Probioticele se gasesc in iaurtul cu culturi active sau
in suplimentele alimentare.
5.Orezul, painea prajita si bananele sunt indicate in cazurile de diaree.
6.Limitati consumul de alimente bogate in grasimi -prajeli, carne grasa, deserturi cu
continut mare de grasimi, unt sau margarina in exces, smantana grasa sau unele
produse din comert (snacks-uri).
7.Reduceti cantitatea de fibre din alimentatie. Fibrele se gasesc in fructe, legume,
cereale integrale, nuci si seminte.
8.Pentru unele persoane, indepartarea cojii de la fructe si legume le face mai usor de
digerat. Fructele si legumele conservate sau fierte foarte bine pot fi de asemenea mai
bine tolerate de organism.
9.Luati mai multe mese reduse cantitativ pe parcursul zilei.
10.Reduceti consumul de fructe uscate, fructe de padure, leguminoase (linte, fasole
boabe, mazare), porumb, broccoli, spanac si nuci. Aceste pot complica diareea la
unele persoane.
11.Daca diareea este insotita de crampe abdominale sau meteorism, se recomanda
evitarea alimentelor care accentueaza aceste simptome. Acestea sunt: mazare sau
fasole, varza, conopida, ceapa, varza de Bruxelles, bauturi carbogazoase, bere sau
chiar guma de mestecat.
12.Evitati luarea de antidiareice fara aprobarea medicului. Unele infectii pot fi
agravate de aceste medicamente. Organismul incearca sa elimine virusul, parazitul sau
bacteriile responsabile de declansarea bolii, iar luarea acestor medicamente poate
impiedica acestor proces.
29

13.Dieta obisnuita trebuie reluata treptat, in urma vindecarii diareei.


14.Daca diareea dureaza mai mult de 2 zile, consultati medicul.

Regim diaree la copil


Diareea la copil poate fi pusa pe seama unor boli, infectii, alergii alimentare,
antibiotice sau a consumului de fructe in exces. Diareea poate fi agravata de
alimentatie, iar unele tipuri pot fi tratate cu ajutorul unui regim alimentar.
In majoritatea cazurilor, copilul trebuie hranit ca de obicei. Pierderile de
nutrienti provocate de diaree pot fi compensate prin cresterea aporturilor alimentare.
La sugari, alaptarea la san sau alimentatia artificiala trebuie continuate.
La numerosi copii apare o intoleranta usoara sau temporara la lactoza.
Continuarea alimentatiei bazate pe lapte are drept consecinta cresterea duratei
diareei, dar permite si o intoarcere mai rapida la o dieta normala.
Redobandirea apetitului normal este ultimului semn al recuperarii dupa o boala,
iar copiilor ar trebui sa li se permita intoarcerea la vechile obiceiuri alimentare.
Aportul suficient de lichide este foarte important deoarece este foarte usor ca un
copil bolnav de diaree sa devina deshidratat. Deshidratarea este foarte grava la copii si
sugari. Rehidratarea, sau inlocuirea lichidelor pierdute este obligatorie la toti copiii.
Solutiile orale de rehidratare se pot gasi in farmacii si nu necesita reteta, desi
trebuie consultat medicul in privinta utilizarii lor pentru copii. Ocazional,
administrarea lichidelor se face pe cale intravenoasa.
La unii copii, reintoarcerea la dieta normala poate provoca o reaparitie a diareei.
Acest lucru se datoreaza dificultatii intestinului de a absorbi alimentele obisnuite.
Acest tip de diaree nu necesita un tratament specific, atat timp cat nu prezinta si alte
simptome.
Simptomele diareei cauzate de administrarea antibioticelor pot fi reduse cu
ajutorul iaurtului cu culturi active. Daca diareea persista, consultati medicul pentru a
schimba sau intrerupe tratamentul. Nu intrerupeti tratamentul copilului fara a consulta
in prealabil medicul

Regim pentru constipatie


Regimul alimentar pentru prevenirea si tratarea constipatiei
Aproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei.
Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii
fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti
factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de
aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si

30

suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul,


hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia.
Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia:
Consuma lichide din belsug intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul
insuficient de lichide poate fi o cauza a constipatiei.
Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane
cafeina contribuie la aparitia constipatiei.
Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale
integrale.
Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea
si tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide.
Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10
pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de
un medic pediatru.
Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile,
care contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se
gasesc in mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se
gasesc in: cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase,
seminte si tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra
sanatatii tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci
sa previi sau sa combati constipatia.
Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de
apa, la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a
absorbi apa din stomac si intestin.
Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la
pat pot duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca
suferi de constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna
solutie.
Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la
aparitia constipatiei.
Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte - stomacul se va dilata,
iar intestinul va fi stimulat.
Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele
de cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in
vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste
alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale.
Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot
contribui la aparitia constipatiei.
31

Redu aportul de fier fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele
de fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei.
Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din
intestinul gros.
Constipatia in timpul sarcinii
Constipatia este o problema frecventa in timpul sarcinii. Printre cauze se
numara: relaxarea muschilor intestinali, presiunea exercitata de copil asupra
intestinului gros si unele medicamente (suplimentele de fier si calciu).

Regim in balonare
Numeroase persoane sufera de balonare dupa mese. Acest discomfort poate avea
urmatoarele cauze: mancarea in exces, consumul alimentelor care produc gaze
intestinale, consumul excesiv de alcool, fumatul si stresul. Daca suferi de balonare, iar
simptomele sunt severe sau persista pe o perioada lunga de timp, trebuie sa consulti
medicul. Dar, daca simptomele sunt usoare, unele modificari ale stilului de viata si ale
comportamentului alimentar sunt suficiente pentru reducerea discomfortului.
- inlocuieste cele 3 mese principale ale zilei cu mese reduse cantitativ, dar mai
frecvente (una la fiecare 2, 3 ore)
- mananca incet, mestecand bine. Lasa furculita jos dupa fiecare inghititura si
mesteca de cel putin 10 ori. De asemenea, nu folosi paiul in timp ce bei. Aceste
obiceiuri vor reduce cantitatea de aer ingerata in timpul mesei.
- nu fuma imediat dupa masa. Aerul pe care il inghiti in timp ce fumezi
contribuie la balonare si la acumularea de gaze intestinale.
- alege alimentele usor de digerat (budinca, iaurt) si evita-le pe cele care pot
produce gaze intestinale: sparanghel, fasole boabe, broccoli, varza, conopida, porumb,
ceapa si ardei gras. De asemenea, evita laptele si toate bauturile carbogazoase.
- daca suferi de constipatie (o posibila cauza a acumularii de gaze intestinale),
incearca sa cresti aportul alimentar de fibre, care se gasesc in cerealele integrale si in
fructele proaspete. Ai grija de cresti si consumul de apa in acelasi timp -la cel putin 8
pahare pe zi.
Nota: Desi fasolea si unele legume (sparanghel, broccoli, varza si ceapa) sunt si
surse de fibre, ele produc si gaze intestinale. Deci, utilizeaza fructele si cerealele drept
surse de fibre alimentare.
- bea apa la o ora dupa masa si nu in timpul meselor

32

- nu purta imbracaminte stramta in jurul taliei

Regimul pentru intoleranta la lactoza


Regimul pentru intoleranta la lactoza este compus doar din alimente care contin
o cantitate minima de lactoza. Acest regim previne aparitia efectelor adverse ale
consumului de lapte sau de produse lactate: balonare, crampe intestinale, diaree.
Severitatea simptomelor depinde de cantitatea de lactoza ingerata si de nivelul
deficitului de lactaza.
Regimul este creat pentru persoanele care nu pot digera zaharul din lapte
(lactoza), datorita deficitului de lactaza. Se recomanda in cazurile de: intoleranta la
lactoza datorate unui deficit de lactaza, lipsa de lactaza din cadrul bolii inflamatorii
intestinale si altor sindroame de malabsorbtie.
Efectele adverse se opresc in general dupa 3- 5 zile de la inceperea dietei. Exista
mai multe niveluri ale intolerantei la lactoza, iar fiecare persoana trebuie sa afle care
este gradul individual de toleranta la un anumit aliment. Dieta de mai jos este
destinata pacientilor foarte sensibili, care nu pot tolera lactoza nici in cantitati reduse.
Dieta se bazeaza pe eliminarea laptelui si a produselor lactate.
Cititi cu atentie informatiile nutritive de pe produse.
Evitati produsele care contin LACTOZA, LAPTE sau SUBSTANTA USCATA
DIN LAPTE.
Lactalbumina si compusii calciului sunt saruri ale acidului lactic si nu contin
lactoza.
Alimente permise:
Atentie, alimentele scrise cu italice trebuie evitate de persoanele foarte sensibile,
care urmeaza o dieta stricta!
Paine si cereale -6, 11 portii pe zi
- paine integrala, cereale, orez, orz sau paste (care nu contin lapte)
- macaroane, taitei, spaghetti
- biscuiti
Legume -3, 4 portii pe zi
- toate legumele si sucurile de legume
Fructe -2, 4 portii pe zi
- toate fructele si sucurile de fructe
Lapte si produse lactate -2, 3 portii pe zi
- lapte de soia, lapte fara lactoza, suplimente fara lactoza
- branza maturata, procesata

33

- iaurt
- unt si margarina
Carnea si inlocuitorii de carne
- toate tipurile de carne (vita, pui, porc, peste) fiarta, prajita sau facuta la cuptor
- oua (preparate fara lapte)
- fasole uscata, mazare, linte
- nuci si unt de arahide
Alimente interzise:
Paine si cereale
- toate produsele de brutarie sau patiserie (biscuiti, briose, clatite, etc.) preparate cu
lapte sau derivate din lapte
- painea de casa cu lapte
- cerealele uscate care contin lactoza sau lapte
Legume
- legumele preparate cu branza, lapte sau produse lactate
Fructe
- sucurile de fructe care contin lactoza
Lapte si produse lactate
- lapte, produse lactate, lapte de capra, lapte acidofil
- lapte praf
- toate branzeturile
Altele
- supa crema
- ciocolata calda
- frisca
- sosuri cu lapte sau smantana

Regim in boala celiaca


Aceasta dieta are drept scop asigurarea unei alimentatii complete, in conditiile
eliminarii alimentelor care contin gliadina -un compus solubil in alcool al glutenului,
proteina care se gaseste in grau, orz, ovaz, secara si derivatele din grau.
Dieta fara gluten este indicata persoanelor care sufera de boala celiaca (numita
si celiachie, sindrom celiac, enteropatie glutenica, sprue nontropical sau sprue celiac),
si/sau de dermatita herpetiforma Duhring. Urmand aceasta dieta toata viata, pacientii
34

vor preveni aparitia complicatiilor specifice: crampe abdominale, balonare, diaree,


obosala, gaze intestinale si pierderea in greutate.
Dieta fara gluten presupune o alegere atenta a alimentelor, atat preparate acasa
cat si cumparate din comert. Produsele fara gluten nu contin conservanti si trebuie
tinute in frigider sau congelator.

Informatiile nutritive ale produselor:


Chiar daca trebuie sa eviti glutenul, poti consuma o varietate de alimente,
furnizand organismului toti nutrientii de care are nevoie. Dar, pentru aceasta, trebuie
sa citesti cu atentie informatiile nutritionale afisate pe produsele alimentare:
Evita produsele care contin grau, orz, ovaz, secara si derivate din grau; dar si
stabilizatori de gluten, proteine vegetale hidrolizate (HVP) si proteine vegetale
texturizate (TVP).
Ingredientii marcati drept aditivi, cereale si boabe de cereale, coloranti,
emulsificatori, excipienti, aromatizanti, proteine hidrolizate din plante (HPP), malt,
conservanti, amidon (inclusiv amidon modificat) pot fi derivati din cereale ce contin
gluten.
Daca pe ambalajul produsului nu este afisata lista ingredientilor, contacteaza
producatorul pentru informatii detaliate (numele si adresa producatorului trebuie sa
apara pe ambalaj). Daca nu esti sigur(a) in provinta continutului unui produs din
comert, este mai bine sa nu-l cumperi, pana cand obtii lista ingredientelor de la
producator.
Alimentele permise:
Paine si cereale 6-11 portii zilnic
- Paine preparata cu faina de: amarant, fasole, hrisca, roscov, naut, porumb, in, mei,
mazare, cartofi, quinoa, orez, sorg, soia, castana, ignam, teff.
Nota: Painea care nu contine gluten este mai gustoasa incalzita putin sau prajita.
- Paste preparate din faina de: porumb, cartofi, orez, soia
- Chipsuri din gris de porumb si tortilla
- Mamaliga
- Popcorn
- Biscuiti din soia
Fructe 2- 4 portii zilnic
- toate fructele (proaspete, uscate)
Legume 3 -5 portii zilnic
- legume proaspete (inclusiv muraturi)
- legumele la conserva fara ingrediente cu gluten (majoritatea legumelor preparate
din comert contin gluten)

35

Lapte si produse lactate 2-3 portii zilnic


Alimente nepermise - contin gluten
Alimente ce trebuiesc excluse din dieta celor cu intoleranta la gluten
Alimentele permise
Alimente cu un continut scazut sau fara gluten.

Regim ulcer gastro-duodenal


Reguli generale
Alimente recomandate
Alimente nerecomandate

Reguli generale

Sfaturile de mai jos au drept scop reducerea hipersecretiei acide si vindecarea


leziunilor gastrice:
alcoolul si tutunul sunt interzise
evitati mesele abundente (unii medici recomanda fragmentarea ratiei alimentare in
trei mese reduse cantitativ si trei gustari pe zi)
luati masa pe cat posibil la ore fixe
mancati incet, avand grija sa mestecati bine
retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le
stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz
nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Gustarile luate prea tarziu pot
determina secretii gastrice in timpul noptii
evitati alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) acestea pot
creste secretia gastrica
evitati citricele, rosiile si ciocolata daca aceste alimente va provoaca discomfort
includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare
Mult timp, regimul bazat pe consumul de lapte a fost recomandat bolnavilor de
ulcer. Studiile recente arata insa ca laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci,
din contra, are tendinta de a mari producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele
persoane laptele pare sa aiba un efect calmant. Daca acesta este si cazul dvs., nu este
nevoie sa renuntati la consumul de lapte, atat timp cat acesta face parte dintr-un regim
echilibrat, care include toate grupele de alimente.
S-a considerat ca fragmentarea alimentatiei in 5 -6 mese zilnice este benefica
pentru bolnavii de ulcer. In prezent, se crede ca acest comportament ar avea drept
efect stimularea producerii de acizi gastrici. Prin urmare, se recomanda trei mese

36

echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari, daca acest lucru are drept efect reducerea
durerii.
De asemenea, condimentele, care sunt de obicei interzise bolnavilor de ulcer, nu
ar trebui excluse decat daca nu sunt tolerate. In plus, se pare ca ulcerul este mai
frecvent la persoanele al caror regim este sarac in fibre alimentare. Nu se cunoaste
inca efectul curativ al fibrelor asupra ulcerelor deja instalate, dar se pare ca persoanele
care consuma multe fibre au mai putine riscuri de aparitie a bolii. Atunci cand
simptomele ulcerului gastro-duodenal se fac simtite, este totusi de preferat sa se evite
anumite alimente care pot accentua durerea.

Alimente recomandate
Intr-o prima perioada, este de preferat sa se consuma paine din faina alba si
cereale rafinate. Toate produsele lactate pot fi consumate, cu exceptia branzeturilor
fermentate sau sarate.
Carnea, de preferinta de pasare, fara grasime, poate fi fiarta, fripta sau facuta pe
gratar. Toate speciile de peste pot fi consumate, fie in stare proaspata, fie conservate in
apa.
Se recomanda consumarea de fructe coapte sau fierte. Bananele au un rol
benefic deosebit, deoarece contin fosfolipide si contribuie la protejarea mucoasei
gastrice. Sucurile trebuie diluate sau consumate dupa masa, iar legumele trebuie sa fie
fierte foarte bine.
Atunci cand simptomele dispar, iar bolnavii vor sa introduca mai multe fibre in
alimentatia lor, acesta lucru trebuie sa se realizeze treptat, pentru a lasa timp
organismului sa se adapteze. Inafara perioadelor in care ulcerul isi manifesta prezenta,
un regim echilibrat, care sa contina toate grupele alimentare este in prezent
recomandat pentru bolnavii de ulcer. Singurele alimentele nerecomandate sunt cele
care nu sunt tolerate si provoaca o senzatie de discomfort.

Alimente nerecomandate

Urmatoarele bauturi trebuie sa fie evitate: cafea (inclusiv cea decofeinizata),


ceai, alcool, ciocolata si cola. Laptele trebuie consumat in mod normal si nu in exces,
decat in cazul in care reduce durerea. Toate alimentele care stagneaza in stomac si
care cresc producerea de sucuri gastrice trebuie de asemenea evitate pana la disparitia
simptomelor.
Alimentele bogate in grasimi: prajelile, carnea rumenita in unt sau margarina,
sosurile grase si ouale prajite trebuie excluse din regimul alimentar. La fel si pestele
marinat sau afumat, mezelurile si condimentele mustar, maioneza, ketchup, otet,
piper, hrean, ardei iute.
Consumul de fructe proaspete, cu coaja, de nuci si de fructe uscate (stafide,
curmale, smochine, caise) trebuie sa fie moderat. Se recomanda evitarea legumelor
care provoaca in general discomfort abdominal brocoli, varza, varza de Bruxelles,

37

castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata,
mazare uscata, linte, vinete, rosii.

Dieta in gastrita
Reguli generale
Alimente permise
Alimente interzise

Reguli generale

Gastrita acuta se manifesta prin usturimi la nivelul stomacului si prin dureri in


abdomenul superior. In schimb, gastrita cronica este insotita uneori de arsuri sau
dureri de stomac, dar poate evolua mult timp fara a prezenta alt semn decat pierderea
apetitului. Hemoragia digestiva, cauzata de gastrita cronica poate antrena o anemie
prin lipsa de fier. In acest caz, persoana este slabita, are tenul palid si poate avea
dificultati de respiratie. In rest, simptomele sunt deseori aceleasi ca si in cazul
gastritei acute.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp,
urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate
pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult
timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia
simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot
provoca arsuri la stomac. Unele medicamente antiacide sunt uneori esentiale
pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar
aspirina si medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. In general, gastrita acuta se
vindeca cu un tratament adecvat.
In schimb, gastrita cronica se trateaza cu medicamente care vizeaza diminuarea
sau neutralizarea secretiei acide sau cu antibiotice, atunci cand este diagnosticata o
infectie cu Helicobacter pylori. La fel ca si in cazul gastritei acute, fumatul si

38

consumul de alcool sunt interzise si trebuie evitate medicamentele care cauzeaza


arsuri de stomac.
In general pentru gastrita cronica se recomanda un regim usor, excluzand
alimentele iritante. In plus, bolnavii de gastrita sunt sfatuiti sa evite pranzurile
abundente, prin fragmentarea alimentatiei.

Alimente premise
Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe
gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la
conserva
Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau
de oaie)
Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac,
fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi)

Alimente interzise

Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza


in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta
persoanei:
supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
pestele gras, afumat sau marinat
mezelurile
ouale prajite
branzeturile fermentate, sarate, afumate
alimentele bogate in fibre: painea multicereale, produsele care contin tarate
leguminoasele si legumele crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete,
porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata,
linte, vinete, rosii
fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii
fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
grasimi: untura, slanina, maioneza

Regim ciroza hepatica


Dieta in ciroza - reguli generale
Alimente recomandate

39

Alimente nerecomandate

Dieta in ciroza - reguli generale

Desi ciroza este ireversibila, cu ajutorul unui tratament adecvat, simptomele pot
fi controlate.
O parte importanta a tratamentului consta in renuntarea completa la alcool.
Pacientii sunt sfatuiti de asemenea sa se vaccineze impotriva hepatitei A si B, sa evite
analgezicele si alte medicamente care pot afecta ficatul.
Regimul alimentar este la fel de important in controlarea cirozei. De obicei,
pacientii sunt avertizati in legatura cu infectiile grave ce pot aparea ca urmare a
consumului de moluste si crustacee crude, ce pot transmite bacteria Vibrio vulnificus.
De asemenea, ei trebuie sa limiteze cantitatea de sare ingerata, pentru a evita retentia
de lichid.
O dieta saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete este de obicei
recomandata pentru pacientii cu ciroza. Acizii grasi Omega-3, care se gasesc in
pestele gras (somon) si in unele uleiuri vegetale sunt recomandati datorita
proprietatilor benefice pentru ficat.
Alimentatia bolnavilor de ciroza trebuie sa fie bogata in carbohidrati (paine,
cereale, leguminoase uscate, paste fainoase, orez), care furnizeaza energia necesara
organismului.
Aportul de proteine trebuie sa fie normal sau crescut (cu exceptia unei come
hepatice), pentru a repara si mentine tesuturile corpului, inclusiv tesutul hepatic.
Bolnavii de ciroza au uneori tendinta de a tolera mai bine proteinele din lactate si
plante decat cele din carne.
Carentele de vitamine si minerale (zinc, calciu, magneziu) se pot manifesta la
pacientii cu ciroza, necesitand administrarea de suplimente. Este important ca
suplimentele de vitamine si minerale sa nu fie luate decat la indicatia medicului,
deoarece supradozele sunt toxice.
Bolnavii de ciroza au uneori dificultati in digerarea si absorbtia grasimilor din
alimentatie. Rezultatul este steatoreea (prezenta grasimilor nedigerate in scaun), care
necesita modificarea dietei. In acest caz, se recomanda reducerea grasimilor la 25%
din totalul caloriilor (cca 40 70 grame zilnic).
In mod normal, cantitatea de sare ingerata trebuie limitata la bolnavii de ciroza.
Sarea determina retentia de lichide in organism, ducand la ascita, des intalnita in
cazurile de ciroza. Numeroase alimente contin mult sodiu, adaugat in timpul
procesului de fabricare. Carnea, branza si alimentele gata preparate din comert, supele
si legumele conservate, snacks-urile si biscuitii contin mai mult de 1000 miligrame

40

intr-o singura portie. Tinand cont ca un bolnav de ciroza trebuie sa limiteze sarea la
2500 miligrame pe zi, aceste produse lasa putin loc pentru alte alimente mai nutritive.
Reguli generale
evitarea alcoolului
limitarea cantitatii de sare ingerata
evitarea meselor abundente
preferintele alimentare ale pacientului trebuie sa fie luate in considerare
alimente permise: zahar, miere, cereale, leguminoase, lapte si produse lactate, oua,
fructe si legume
alimente interzise: alimente grase sau prajite, grasimi, uleiuri, nuci si seminte
Obiectivele dietei:
corectarea echilibrului de lichide si electroliti
promovarea regenerarii celulelor hepatice
corectarea deficientelor nutritionale

Alimente recomandate

PROTEINE
carne de vita sau pasare (fiarta sau gratar)
peste alb
lactate lapte dulce, iaurt, branza de vaci
oua (fierte, eventual fara galbenus)
GLUCIDE
paine alba (prajita sau veche de o zi)
fainoase: orez, gris, macaroane, fidea (fierte bine)
zarzavaturi si legume proaspete: morcovi, dovlecei, fasole verde (sub forma de
pireuri)
budinci
dulciuri concentrate: miere, zahar, gem, dulceata
prajituri de casa
fructe (fierte sau coapte, fara coji sau samburi)
LIPIDE
unt, uleiuri vegetale, margarina

Alimente nerecomandate

BAUTURI
toate tipurile de bauturi alcoolice
bauturile carbogazoase sau prea reci
PROTEINE
carne grasa (porc, oaie, rata, gasca)
carne afumata, sarata sau conservata
mezeluri
41

peste sarat, afumat, conservat sau prajit


oua prajite, maioneza, galbenus de ou in exces (mai mult de 2 pe saptamana)
branzeturi grase, sarate sau fermentate
prajeli, tocaturi
GLUCIDE
cartofi prajiti
paste fierte insuficient
leguminoase boabe (fasole, mazare, linte, bob)
legume tari: ridichi, varza, gulii, castraveti, conopida (in special nefierte)
prajiturile cu unt sau nuci, placinte cu grasime, gogosile
LIPIDE
untura, slanina, grasime prajita
sosuri grase
oleaginoase (nuci, alune, arahide, migdale)
DIVERSE
sare (peste 5 g pe zi)
condimente: piper, boia, hrean, ardei iute, mustar, otet, ceapa cruda sau prajita,
usturoi

Regim reflux gastro-esofagian


Principii dietetice
Alimente recomandate
Alimente nerecomandate

Principii dietetice

Boala de reflux gastro-esofagian nu se vindeca, dar simptomele sale pot fi


atenuate prin diferite metode. Adoptarea unui regim si modificarea comportamentului
alimentar dau in general rezultate bune. Medicamentele eliberate fara prescriptie
medicala sunt de asemenea eficiente. Antiacidele, de exemplu, au rolul de a reduce
arsurile de stomac ocazionale. Totusi, utilizarea frecventa si pe termen lung de
antiacide poate provoca efecte secundare, precum diareea si dereglarea absorbtiei de
calciu si magneziu. De aceea, se recomanda consultarea medicului, care va prescrie
un tratament adecvat. Medicamentele prescrise actioneaza fie asupra nivelului
aciditatii gastrice, fie a presiunii sfincterului esofagian inferior. Luate in mod regulat,
aceste medicamente contribuie la reducerea simptomelor in majoritatea cazurilor.
Alaturi de tratamentul medicamentos, persoanele care sufera de pirozis (arsuri
de la stomac) sau de boala de reflux gastro-esofagian trebuie sa respecte unele masuri

42

igieno-dietetice. Ei trebuie sa evite mesele abundente, luand mai multe pranzuri


reduse cantitativ si sa manance incet, mestecand bine alimentele. Luarea mesei cu 2-3
ore inainte de culcare nu este recomandata, deoarece poate favoriza regurgitatia acida
in timpul noptii. Din acelasi motiv, bolnavii sunt sfatuiti sa nu stea intinsi la mai putin
de o ora dupa masa.
O conditie esentiala in regimul pentru refluxul gastro-esofagian este renuntarea
la fumat. De asemenea, alcoolul, bauturile carbogazoase (apa minerala, sucuri
acidulate, bere, sampanie), precum si cele prea calde sau prea reci nu sunt indicate.

Alimente recomandate

Unele alimente au proprietatea de a creste presiunea sfincterului esofagian


inferior. Acestea sunt alimentele bogate in proteine carnea si pestele slab, laptele si
produsele lactate degresate sau semi-degresate. Persoanele care sufera de pirozis sau
de boala de reflux gastro-esofagian trebuie deci sa includa aceste alimente in regimul
lor zilnic.
Carnea fara grasime - de vita, porc, sau pasare -pui sau curcan (fara piele),
majoritatea tipurilor de peste proaspat sau congelat, sardelele sau conservele de peste
in apa, branzeturile fara grasime (branza de vaci proaspata) si iaurturile care contin
mai putin de 2% grasime toate aceste produse sunt permise in regimul alimentar
pentru boala de reflux gastro-esofagian.

Alimente nerecomandate

Majoritatea alimentelor bogate in grasimi scad presiunea sfincterului esofagian


si pot cauza regurgitatia acida. In plus, ele incetinesc digestia, favorizand acumularea
sucurilor gastrice in stomac. Prin urmare, trebuie evitate prajelile, mezelurile, lactatele
cu muta grasime, sosurile si carnea grasa.
Ciocolata contine mai multe substante care contribuie la relaxarea sfincterului
esofagian: materii grase dar si derivati metilati ai xantinei, care se gasesc si in cafea,
ceai si unele bauturi carbogazoase (Coca Cola).
Menta contine acizi volatili si are acelasi efect de relaxare a sfincterului cardia.
Din acest motiv se recomanda evitarea consumului de ceaiuri, bauturi, dulciuri, sosuri
care contin menta.
Ceapa este recunoscuta pentru efectul sau de relaxare a sfincterului cardia, dar
se crede ca ar avea si un efect direct in iritatia esofagului. Ceapa prajita, care contine
in plus materii grase, provoaca arsuri de stomac, dar se pare ca afecteaza cu precadere
persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian.
Stimuland producerea de sucuri gastrice, ingerarea unor alimente are drept
rezultat producerea unor arsuri mai dureroase in cazul unei regurgitatii acide.
Cafeaua, cola, berea, alcoolul si laptele - toate acestea trebuie evitate de catre
persoanele care sufera de pirozis.

43

Atunci cand esofagul este deja iritat din cauza refluxului gastro-esofagian, unele
alimente pot cauza arsuri imediat ce sunt ingerate: condimentele, alcoolul, rosiile,
portocalele, lamaile, grapefruit si sucurile din aceste fructe.

Dieta pentru diverticuloza


Dieta pentru diverticuloza are drept obiectiv prevenirea inflamatiilor si prin
urmare, a aparitiei diverticulitei.
Recomandari generale
- cresterea treptata a aporturilor de fibre alimentare
- reducerea consumului de cereale rafinate
- hidratarea suficienta
- reducerea consumului de carne si grasimi
- consumul de probiotice
- activitatea fizica

Cresterea aportului de fibre


Deficitul de fibre alimentare afecteaza tranzitul intestinal, prin cresterea presiunii
intraluminale si afectarea echilibrului florei intestinale. Acesti doi factori contribuie la
formarea diverticulilor.
Cresterea consumului de fibre poate stabiliza situatia, chiar daca nu a fost demonstrat
faptul ca ar putea ameliora echilibrul florei intestinale.
Atentie: Aportul de fibre alimentare nu trebuie crescut prea rapid.
Aportul recomandat de fibre este de 21 -38 g pe zi, iar majoritatea persoanelor
consuma cca 15 g zilnic. Astfel, desi consumul de fibre ar trebui dublat, suplimentarea
ar trebui sa se faca cu 5 g de fibre alimentare pe saptamana.
Cele mai bune surse alimentare de fibre
In general, se poate afirma ca alimentele bogate in fibre sunt fructele, legumele,
semintele, painea si alte produse din cereale integrale, dar si leguminoasele.
Fiecare portie de fructe si legume furnizeaza in medie 1,5 g fibre,
iar o portie de paine sau de produse din cereale integrale 2,5 g.
Leguminoase fierte o portie de 250 ml (o cana) furnizeaza
intre15 g si 19 g fibre
Cereale integrale pentru micul dejun o portie de 30 g
furnizeaza 10 -15 g
Anghinare fiarta - 7 g fibre
Zmeura - cana furnizeaza 4 g fibre
Prune uscate, fierte o portie de 80 g furnizeaza 5 g fibre

44

Bulgur, fiert - cana furnizeaza 4 g


Mure - cana furnizeaza 4 g fibre
Curmale sau smochine uscate - cana 4 g fibre
Cartofi fierti in coaja 1 cartof mediu (150 g) 4 g fibre
Spanac fiert 125 ml ( cana) furnizeaza 4 g fibre
Migdale prajite - cana furnizeaza 4 g fibre
Papaya - fruct furnizeaza 3 -5 g fibre
Mazare verde, fiarta - cana furnizeaza 3 4 g fibre
O para, cu coaja (125 g) 5 g fibre
Un mar, cu coaja (150 g) 3 g fibre
Spagheti de grau integral, fierte - cana 3 g fibre
Varza de Bruxelles fiarta 80 g 3 g fibre

Atentie: Odata cu cresterea consumului de fibre, se impune cresterea aporturilor de


lichide. Acest regim recomanda adaugarea 1 1,5 l de lichide pe zi la consumul
obisnuit.
Prima saptamana
Se adauga la meniul zilnic una dintre optiunile urmatoare, fiecare furnizand cca 5 g
fibre:
1 fruct proaspat si cana de legume
o portie de cereale bogate in fibre (informatiile nutritive trebuie sa indice 5 -6g de
fibre pe portie)
1/3 cana de tarate de ovaz (fierte sau adaugate la iaurt)
2 linguri tarate de grau
2 linguri seminte de in macinate
1/3 cana de prune uscate
2 felii de paine integrala (daca nu fac deja parte din meniul zilnic)
cana leguminoase
cana seminte si nuci
1 cana paste din grau integral
1 cana orez brun fiert
1 briosa de casa, ce contine tarate
A doua saptamana
Pe langa alimentul integrat in prima saptamana, se adauga o a doua optiune in meniul
zilnic.
A treia saptamana
Prin adaugarea unoi noi portii zilnice de fibre, obiectivul de crestere a consumului de
fibre este atins.
Sfaturi pentru cresterea aportului de fibre

45

- inlocuirea cerealelor rafinate cu orez brun, paste sau paine fabricate din cereale
integrale
- alegerea unor legume bogate in fibre: sparanghel, sfecla, morcovi, brocoli, varza de
Bruxelles, porumb, nap, cartofi in coaja
- leguminoasele sunt surse excelente de fibre alimentare: mazare, linte, naut, fasole
- drept gustare, optati pentru cereale bogate in fibre sau pentru o briosa in locul unui
baton de ciocolata, biscuitilor sau altor dulciuri din comert
- adaugati tarate de grau sau de ovaz la iaurt
Mult timp s-a crezut ca samburii unor fructe (kiwi, zmeura, capsune, rosii) se pot
bloca la nivelul diverticulilor, provocand o inflamatie. Aceasta ipoteza este in prezent
respinsa. Doar ca, la unele persoane, samburii pot irita intestinul, dar fara a fi o cauza
a diverticulitei. Este vorba mai degraba de o toleranta individuala.
Reducerea consumului de cereale rafinate
Produsele din cereale rafinate sunt lipsite de fibre, deci nu faciliteaza tranzitul
intestinal. In schimb, acestea pot creste presiunea din intestinul gros, antrenand
formarea diverticulilor.
Produsele ce trebuie evitate sunt produsele de patiserie si brutarie din faina rafinata:
painea alba, spaghetti, macaroane, orezul alb instant, cerealele rafinate pentru micul
dejun, croissant, cartofi prajiti, chips-uri, piure instant, etc.
In prezent o buna parte din aceste produse se pot gasi intr-o versiune ce contine
cereale integrale. Alegeti produsele cu cel putin 2 g fibre alimentare pe portie.
Hidratarea
O alimentatie bogata in fibre, fara un aport suficient de lichide nu este eficienta, sau
poate chiar agrava situatia.
In cazul unei diete cu aport crescut de fibre, se recomanda un consum de 3 l de lichide
pentru barbati si de 2,2 l pentru femei.
Reducerea consumului de carne si grasimi
Excesul de grasimi si carne este asociat cu un risc sporit de boli diverticulare,
deoarece are efectul de a incetini tranzitul intestinal.
Se recomanda deci reducerea consumului de unt, margarina, uleiuri vegetale si de
maioneza. Pot fi evitate si sortimentele de carne grasa, sosurile, prajelile (deci cea mai
mare parte a produselor fast-food) si branzeturile grase.
Consumul de probiotice
Sunt recomandate alimentele ce contin probiotice (iaurt, lapte, branza si unele sucuri)
sau procurarea suplimentelor de probiotice ce contin in special Lactobacillus casei.
Activitatea fizica
46

Sedentarismul dauneaza digestiei, in timp ce activitatea fizica este un complement al


unei alimentatii sanatoase si poate preveni formarea diverticulilor.

ALTE AFECTIUNI
Dieta pentru prevenirea cancerului
Studiile asupra prevalentei cancerului in diverse grupe populationale ale lumii
arata ca dieta determina 40% din cazurile de cancer. Incidenta diferitelor tipuri de
cancer din regiuni variate indica dieta drept o cauza a aparitiei cancerului. Studiile par
sa reduca importanta factorilor genetici, intrucat incidenta cancerului in randul
imigrantilor intr-o anumita tara ia cu rapiditate caracteristicile incidentei din randul
populatiei autohtone.
O alimentatie necorespunzatoare creste riscurile de aparitie a cancerului cu 40%.
In schimb, consumul de alimente care contin substante anticancerigene (fructele si
legumele), poate avea rezultate foarte bune.
Factorii genetici joaca de asemenea un rol. Cancerul apare uneori si la persoane
tinere, care fac sport, mananca sanatos, nu se expun excesiv la soare, nu fumeaza si nu
consuma alcool. Daca este depistat din fazele timpurii, cancerul poate fi tratat.
Principii de baza ale dietei
1.

Reducerea consumului de grasimi

Consumam prea multe grasimi, in special acizi grasi Omega 6 (din margarina,
ulei de floarea soarelui la gatit), grasimi trans (din ulei refolosit) si prea putini acizi
grasi Omega 3. Acestia din urma sunt benefici sanatatii si se gasesc in uleiul de
masline presat la rece si in uleiul de rapita.
In trecut raportul dintre acizii grasi omega 6 si omega 3 era de 1/1. In prezent,
acesta a ajuns la 10/1. Aceasta schimbare nu putea sa nu aiba niciun impact asupra
sanatatii populatiei.
Incidenta cancerului (in special a celui de prostata sau de san) a crescut foarte
mult in ultimii ani. Cancerul de san pare sa fie mai frecvent in randul femeilor care
consuma multe alimente bogate in grasimi.
2.

Reducerea consumului de fainoase

In trecut, produsele din faina alba (painea alba) erau consumate doar de oamenii
instariti, in timp ce clasele inferioare consumau produse mai ieftine, dar si mai
sanatoase, facute din cereale integrale. Odata cu revolutia industriala, toate cerealele
au inceput sa fie rafinate, indepartand astfel o mare parte a substantelor nutritive.
3.

Cresterea consumului de substante anticancerigene

47

Substantele anticancerigene sunt:


- rosiile - gatite, crude, sub forma de sos sau paste de tomate sunt un anticancerigen
puternic si pot fi consumate in cantitati mari. Se pare ca rosiile reduc riscul de cancer
de prostata cu 50%.
- substantele continute de ceapa sau usturoi stimuleaza producerea unor enzime care
neutralizeaza celulele cancerigene.
- fructele si legumele proaspete sunt bogate in anticancerigeni.
4.

Evitarea produselor conservate prin afumare sau sarare

Studiile arata ca in tarile in care se consuma astfel de produse in cantitati mari,


incidenta cancerului esofagian sau gastric este mult mai ridicata. Prin urmare, carnatii,
pestele afumat, sunca, pastrama si alte mezeluri trebuie evitate.
5.

Consumarea bauturilor alcoolice doar cu moderatie

Excesul de alcool, alaturi de fumat, este asociat cu cresterea riscurilor de aparitie


a cancerului.

Alimente nerecomandate:
- grasimile animale in exces se gasesc in diferite tipuri de carne si produse lactate
- margarina in cantitati mari
- produsele din faina alba
- consumul excesiv de alcool
- excesul de sare si zahar
Alimente recomandate:
- alimentele bogate in vitamina B si acid folic mazare verde si spanac
- alimente bogate in acizi grasi omega 3: peste (ton, somon, macrou) si uleiul de
masline nu numai ca reduc nivelul de colesterol, dar joaca si un rol important in
combaterea efectelor negative ale acizilor grasi omega 6
- fructele si legumele proaspete trebuie consumate frecvent, la fel ca si produsele din
cereale integrale. Legumele care au proprietati anticancerigene sunt cele cu frunze
verzi, precum si usturoiul si ceapa. Aceasta din urma produc enzime care
neutralizeaza celulele cancerigene. Consumul de rosii este de asemenea benefic.
Dieta pentru prevenirea cancerului colorectal
O alimentatie echilibrata, care sa contina fructe, legume (in special crucifere), derivate
din cereale integrale, leguminoase si o cantitate mica de materii grase poate preveni
cancerul colorectal.
Dieta pentru prevenirea cancerului ovarian
O alimentatie bogata in fructe si legume proaspete (in special crucifere: varza, brocoli,
conpida, varza de Bruxelles), in fibre (paine, briose, cereale integrale) si in proteine
vegetale (leguminoase, tofu, soia) sunt recomandate femeilor care lupta cu cancerul
ovarian.
48

Regim diabet
Principiile dietei in diabetul zaharat
Ratia calorica
Glucidele in diabet
Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic
Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic
Fibre alimentare in diabet
Proteinele in diabet
Lipidele in diabet
Bauturile in diabet

Principiile dietei in diabetul zaharat

Regimul alimentar este de o importanta primordiala in tratamentul diabetului,


fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El ajuta nu numai la echilibrarea
glicemiei, dar contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului hipoglicemia sau
hiperglicemia si, pe termen lung, reduce riscurile de boli renale, neurologice sau
cardiovasculare.
Regimul alimentar al diabeticului trebuie sa includa suficiente calorii pentru a
mentine o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa
corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau
boala.
Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat
calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand
variabilitatea necesarului de insulina) si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si
doua gustari).
In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie
echilibrata (dar continutul in glucide este cantarit si calculat).

49

Ratia calorica
Aportul caloric trebuie sa fie adaptat la:

activitatea profesionala sau sportiva


varsta un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii
greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati)
exigentele specifice ale corpului crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a
activitatii
Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va
fi usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali.
Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel:
1 gram de glucide = 4 cal
1 gram de proteine = 4 cal
1 gram de lipide = 9 cal
In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 2400
cal pe zi.
Constituentii ratiei alimentare:
Raportul intre principiile nutritive este urmatorul:
glucide: 50 -60%, deci cca 250 300 g/zi
lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala)
proteine: 15%

Glucidele in diabet

Glucidele sunt indispensabile vietii, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza


glicemia pe tot parcursul zilei. Mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa
provina din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste
ale glicemiei postprandiale.
Procentul de glucide continute variaza:
produse zaharoase: 80 100%
cereale si fainoase: 75%
paine: 55%
leguminoase: 20%
fructe: 10 -20%
Produsele zaharoase:
Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in
glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa
la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de
vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub
forma de grasime corporala.
50

Cerealele, painea si leguminoasele:


Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia
necesara pentru buna functionare a organismului.
Fructele:
Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a
acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se
recomanda consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie).
Mult timp bolnavii de diabet au fost sfatuiti sa nu consume produse care contin
zahar rafinat. Aceasta recomandare este in prezent controversata. Unii diabetologi
permit consumul de dulciuri concentrate, in cantitate limitata (maxim 10% din ratia
glucidica zilnica), numai pentru diabetul zaharat de tip 1 bine echilibrat si numai la
sfarsitul mesei (cand absorbtia este mai lenta).
Totusi, alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica
si pot cauza carente daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante
nutritive. Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre
toate persoanele si nu doar de diabetici.

Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic

Consumabile fara restrictii


carne, peste, oua, branzeturi fermentate
unt, smantana, ule
zarzavaturi
Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide)
Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele,
legumele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de
legume uscate si maxim 100 g de paine alba.
lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce
fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole
verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit
fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni,
portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai
fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan
legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte)
paine intermediara 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea
graham 45%)
mamaliguta 12,5% glucide
paste fainoase fierte 20% glucide
orez fiert 20% glucide (nefiert orezul contine 75%)
Alimente ce trebuie evitate

51

dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata,


ciocolata
fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte,
banane, curmale, stafide, smochine
bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola
bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert
Picurile hiperglicemice nu depind numai de continutul in glucide al alimentelor,
ci si de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta
capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si digerare.

Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic

Index slab (sub 50):


linte, soia, cirese de mai
Index modest (50 75):
paste fainoase, fasole, mazare
lactate
mere
Index mediu (75 90):
paine intermediara, graham sau neagra
biscuiti neindulciti
fulgi de orez, ovaz
cartofi (ignami, patate)
banana
Index ridicat ( > 90):
paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri
fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune
miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar
lapte indulcit

Fibre alimentare in diabet

Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce
necesarul de insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale. Fibrele
alimentare incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de
colesterol din sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.
Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita
neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism,
flatulenta, diaree).
Fibrele solubile din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe
uscate - sunt recomandate in mod special. Unele legume brocoli, varza, morcov, nap
si cartofi contin de asemenea fibre solubile.

Proteinele in diabet
52

Proteinele sunt constituenti fundamentali ai tesuturilor (muschi, piele, sange..),


fiind indispensabile pentru mentinerea integritatii organismului.
Aportul proteic reprezinta intre 10 si 20% din aportul total de calorii in
majoritatea regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se
recomanda favorizarea proteinelor care provin din carnea alba (pasare, peste), din
lactate si legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, caci acesta poate
antrena o deteriorare a functiei renale. Daca un diabetic sufera de o afectiune renala,
este posibil ca medicul sa ii recomande un aport de proteine mai mic de 10% din
totalul caloriilor.
Proteinele de origine animala se gasesc in carne, oua, branza, lactate.
Proteinele de origine vegetala sunt mai putin variate si se gasesc doar in soia si
in unele legume uscate.

Lipidele in diabet

Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total.


Din cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea
consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de
colesterol - maxim 300 mg/zi.
Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala lapte
integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate sunt
atat de origine animala cat si vegetala ulei de masline, ulei de rapita sau de arahide.
Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale porumb, floarea soarelui,
soia si peste.
Sfaturi:
favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline,
rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado
si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor cu lapte
degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi

Bauturile in diabet

Apa este bautura ideala pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar si
cele naturale, limonada, bauturile carbogazoase contin toate peste 100 g de zahar pe
litru. De aceea, ele nu pot fi incluse in ratia alimentara a diabeticului fara a fi
masurate.
Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar:
1 pahar de whisky = 300 cal
500 ml bere = 150 cal
Bauturile alcoolice sunt uneori permise, cu conditia sa fie consumate cu
moderatie (doua pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar in timpul mesei, iar
caloriile continute sa fie luate in calcul.
53

Dieta anemie
Cea mai frecventa cauza a anemiei este carenta de fier, provocata la randul ei de
o pierdere cronica de sange, fie prin menstruatie, fie printr-o hemoragie digestiva
(cauzata de ulcer peptic, gastrita, hemoroizi, etc.) Cresterea necesitatii de fier in
timpul sarcinii sau in perioadele de crestere rapida la copii si adolescenti pot fi alte
cauze ale anemiei.
Simptomele anemiei feriprive (prin lipsa de fier) sunt:
- oboseala
- slabiciune
- dificultati respiratorii si uneori accelerarea batailor inimii
Tratamentul anemiei feriprive consta in identificarea cauzei si tratarea ei, daca
acest lucru este posibil si in adoptarea unei diete echilibrate, alaturi de administrarea
suplimentelor de fier.
Regulile unei diete bogate in fier
Cele mai bune surse de fier, care sunt usor de asimilat de organism sunt: ficatul
si rinichii, pestele, ouale (in special galbenusul) si branza. La asimilarea fierului
contribuie vitamina C, care se gaseste in fructe.
Acidul folic contribuie la prevenirea anemiei si se gaseste in special in legumele
cu frunze verzi.
Suplimentele de fier joaca un rol important in tratamentul anemiei. O doza
zilnica de 300 mg poate fi eficienta in prevenirea deficientei de fier. Suplimentele
trebuie luate intre mese, deoarece fierul este mai usor asimilat pe stomacul gol.
Adoptarea unei diete vegetariene fara consultarea unui medic nutritionist nu este
indicata.
Anemia nu se poate vindeca peste noapte. Tratamentul cu fier trebuie continuat
timp de 4 -6 luni pentru a obtine rezultate favorabile.

Dieta anti-celulita
90% din femei vor sa scape de celulita, iar alegerea corecta a alimentelor joaca
un rol esential.
Poti avea pielea la care visezi in doar 4 saptamani cu ajutorul acestui regim care
va face celulita sa dispara pentru totdeauna.
Celulita reprezinta o modificare a pielii (in special pe fese, coapse, abdomen),
cauzata de depunerea de grasime subcutanata. Cauzele celulitei sunt numeroase:
retentia de apa, aportul prea mare de calorii, dereglari hormonale (in adolescenta, in
perioada sarcinii sau la menopauza), chiar purtatul unor haine prea stramte.

54

Solutia este alegerea alimentelor care neutralizeaza procesul de formare a


coajei de portocala si evitarea alimentelor care au un efect negativ asupra pielii tale.
Daca reusesti sa faci acest lucru, poti scapa definitiv de celulita usoara in 4 saptamani
si sa obtii rezultate vizibile in cazul unei celulite moderate sau grave. In plus, slabesti
3 kg, capeti un abdomen plat, scapi de grasimea de pe coapse si solduri si ai o piele
mai frumoasa.
Sfaturile noastre:
- redu consumul de alimente bogate in glucide (bomboane, prajituri) sau in lipide (unt
si carne rosie)
- consuma proteine (peste si oua), legume verzi si fibre vegetale -au rolul de a facilita
digestia
- bea multa apa (1,5 litri pe zi), ceai si supe de legume
Cei 4 pasi in lupta anti-celulita
Pierderea in greutate te va ajuta sa scapi de celulita. Propune-ti un aport zilnic de 1500
cal, compus in principal din alimente cu continut mic de grasimi, dar bogate in
proteine, fructe si legume.
Alimentele care lupta impotriva celulitei
Pentru a lupta eficient impotriva celulitei, incearca sa consumi zilnic oricare din
alimentele din urmatoarea lista: proteine din peste, pui, fasole boabe si leguminoase
-contin amino-acizi care reduc retentia de apa
Alimente interzise persoanelor cu celulita
Toate alimentele bogate in acizi saturati -au un continut mare de calorii si produc
radicali liberi...

55