Instalatia de ungere

Motoarele cu ardere interna, au un mare numar de articulatii, cilindri, cuzineti, bolturi, arbori cu
came, tije, supape etc., care nu se pot mentine in buna stare de functionare fara ungere permanenta
si sigura.
Functionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatea lubrifiantului
utilizat, care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare,deoarece reducerea uzurii
motorului se obtine prin creearea unui film de lubrifiant rezistent si continuu intre suprafetele
pieselor aflate in miscare.
Uleiuri (lubrifianti) Rol Proprietati
Functionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatea uleiului utilizat,
care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare, iar pelicula (filmul) de ulei sa fie
continue si sa nu se intrerupa din cauza presiunii exercitate de greutatea pieselor. De aceea, la
alegerea uleiului trebuie sa se tina seama de proprietatile lor fizico-chimice, pentru ca, in functie de
acestea, sa se utilizeze la fiecare loc de ungere uleiul cel mai bun.
Este foarte important sa se tina cont de tipul de ulei recomandat de uzina constructoare iar
inlocuirea uleiului si a filtrului de ulei sa se faca in concordanta cu recomandarile
constructorului precum si recomandarile producatorului uleiului.
Principalele proprietati ale uleiurilor:
-Viscozitatea reprezinta rezistenta opusa de fluid (frecarea) ce apare la deplasarea in sens opus a
doua straturi lubrifiante vecine din filmul de ungere, datorita acestei proprietati lubrifiantul poate sa
umple spatiul dintre suprafetele in miscare, separandu-le complet.
-Indicele de vascozitate indica variatia vascozitatii in raport cu temperatura si depinde de natura
uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul. Trebuie tinut seama, ca o data cu
cresterea temperaturii, uleiul se subtiaza, viscozitatea scade si filmul de lubrifiant se poate rupe,
provocand contactul metal pe metal si deci uzura.
-Densitatea uleiului reprezinta masa unitatii de volum.
-Onctuozitatea reprezinta proprietatea uleiurilor de a adera la suprafetele pieselor aflate in contact.
-Punctul de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care se formeaza la suprafata uleiului
atitia vapori inflamabili incat, la apropierea unei flacari, acestia se aprind.
-Punctul de ardere este temperatura la care arde uleiul, in continuare dupa aprindere, si este cu
40 ... 50C mai ridicat decit punctul de inflamabilitate.
-Punctul de autoaprindere reprezinta temperatura la care uleiul se aprinde singur, fara existenta
unei flacari, si depinde de conditiile de lucru si de posibilitatea formarii unui amestec de ulei cu aer
sau cu combustibil.
-Punctul de congelare reprezinta temperatura cea mai coborita la care un ulei lubrifiant inceteaza,
practic, sa mai unga.
-Impuritatile solide reprezinta totalitatea corpurilor straine insolubile din uleiuri; Fiecarui ulei ii
corespunde o anumita cifra de impuritati, de exemplu, uleiurile de motor au cifra 0% (respectiv nu
cuprind impuritati), iar uleiurile de transmisii auto au cifra de impuritati 0,015%.
-Continutul de cenusa permite aprecierea gradului de impurificare a uleiului. In uleiuriie proaspete
cenusa (adica reziduul mineral rezultat din arderea uleiului) nu trebuie sa depaseasca 0,02%.
-Continutul de apa in ulei trebuie sa fie cat mai mic, deoarece apa micsoreaza capacitatea de
lubrifiere a uleiului si produce coroziunea suprafetelor metalice.
-Tendinta de cocsificare indica tendinta de a se forma reziduuri de cocs si de cocsificare in camera de
ardere sau la supapele unui motor sau cilindru.
-Continutul de carburant se determina la uleiurile de motoare, care, din diferite cauze, se dilueaza
in timpul exploatarii cu carburant si nu mai corespund ca lubrifianti.
-Indicele de vascozitate indica variatia viscozitatii in raport cu temperatura si depinde de natura
uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul.

Procedee de ungere:
-ungere sub presiune uleiul este debitat prin conducte si canale de o pompa de ungere, sub
presiune
-ungere prin balbotare (stropire) uleiul este adus spre lagare prin improscare de catre arborele
cotit care in miscarea lui de rotatie balboteaza in uleiul aflat in
carterul inferior.
-ungere mixta - ungerea mixta presupune ungerea unor suprafete in frecare prin presiune, iar a
altora prin stropire
-ungere prin amestec -prin adaos de ulei in benzina.
Partile componente si functionarea instalatiei de ungere
Instalatia de ungere a motorului reprezinta ansamblul pieselor si circuitelor aferente care servesc
la ungerea pieselor in miscare, precum si asigurarea circulatiei si filtrarii uleiului si racirii motorului.
Schema sistemului de ungere
1- baia de ulei;
2- sorb;
3- pompa de ulei;
4- supapa de suprapresiune;
5- filtru de ulei;
6- supapa filtrului;
7- arbore cotit;
8- manetonul arborelui cotit;
9- biela;
10- arbore cu came;
11- pinionul arborelui cu came;
12- antrenorul distribuitorului;
13- axul culbutorilor;
14- culbutor;
15- tija impingatoare;
16- tachet;
17- blocul cilindrilor; 18- chiulasa;

Pompa de ulei efectueaza circulatia sub presiune a uleiului prin instalatia de ungere, asigurind in
acest fel ungerea tuturor pieselor.
Se cunosc urmatoarele tipuri de pompe:
-cu pinioane (roti dintate)
-cu excentric
-cu piston.
In prezent, tipul cel mai raspindit de pompa de ulei este cel cu pinioane.
Pompa de ulei cu pinioane
1- garnitura;
2- stift;
3- pinionul axului de antrenare;
4- axul de antrenare;
5- corpul pompei;
6- pinioanele pompei;
7- capacul pompei;
8, 9, 10, 11, 12- supapa de suprapresiune;
13- surub;
14- garnitura;
15- stift;
16- surub;

Cele doua pinioane 6 sunt montate cu un joc foarte mic intre dantura si peretii corpului pompei.
Roata dintata conducatoare este montata fix pe axul pompei, iar roata dintata condusa se roteste
liber pe un ax.
Antrenarea pompei se face de catre angrenajul elicoidal de pe arborele cu came, care cupleaza
pinionul 3, montat rigid pe arborele pompei.
In timpul actionarii pinioanelor, uleiul este antrenat in spatiile dintre dintii acestora.
Pompa se fixeaza in interiorul carterului cu partea inferioara scufundata in ulei sau prinsa in suruburi
inspre exterior pe peretele lateral al carterului deasupra nivelului uleiului din baie situatie in care
absortia uleiului se face cu sorb plutitor.
Supapa de suprapresiune este reglata in asa fel incat presiunea uleiului sa se mentina in limitele
2 pana la 4 daN/cm2 Cand presiunea uleiului depaseste limita maxima, forta exercitata de arc asupra
bilei este invinsa si aceasta deschide canalul de intoarcere a uleiului in baie.
Filtrele de ulei servesc la retinerera impuritatilor solide si pe cat posibil inlaturarea produselor de
oxidare, a apei si a combustibilului.
Dupa marimea impuritatilor retinute pot fi:
-filtre brute
-filtre fine
Dupa procedeul de filtrare acestea pot fi:
-filtre statice
-filtre dinamice
Filtrul de ulei se monteaza in circuitul de ungere, astfel incat uleiul debitat de pompa sa treaca prin
el.
Filtru de ulei
1- bucsa cu filet;
2- orificiu de intrare a uleiului;
3- carcasa interioara;
4- element filtrant;
5- teava cu gauri;
6- carcasa interioara;
Filtrele cu elemente de hirtie au capatat o larga raspindire, deoarece
asigura o filtrare extrem de fina a uleiului. Elementul filtrant se
confectionenza din hartie micronica. Dupa o perioada de functionare,
elementele de filtrare imbacsite se inlocuiesc. In caz de blocare a
filtrului, supapa de refulare 3 permite uleiului sa treaca (fara ca acesta
sa mai fie filtrat).
In cazul functionarii normale, intreaga cantitate de ulei strabate
elementul filtrant 10, care are rolul dc a retine toate impuritatile.
Indicatorul de nivel (joja) este o tija care indica nivelul uleiului in baie. Tija are doua semne: un
semn care indica nivelul maxim si unul care indica nivelul minim al uleiului in baia de ulei. Se
recomanda ca nivelul uleiului sa fie intre cele doua repere (MIN-MAX). Nivelul uleiului din baie se
verifica frecvent astfel incat sa se previna unele uzuri premature datorate unor defectiuni:
-un nivel mic se poate datora unor pierderi de ulei sau consumului exagerat de ului de catre motor.
-un nivel mare al uleiului poate sa se datoreze patrunderii apei in baia de ulei (caz in care se
formeaza o emulsie de culoare galbuie vizibila pe joja), sau patrunderii combustibilului. Daca in
cazul consumului de ulei dupa completarea pana la semn a uleiului se mai poate merge cu
autovehiculul, in cel de al doilea caz deplasarea pana la un atelier se va face remorcat cu
motorul oprit.