Sunteți pe pagina 1din 127

Twinning Project RO2004/IB/EN-09

Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at


National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects

Manual
Aplicarea Directivei IPPC
in Romania
(OUG 152/2005)

Bucharest
Cottbus, Potsdam, Kln

Januar 2006

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 2 din

Manual in vederea aplicarii Directivei IPPC in Romania


(OUG 152/2005)

Impressum

Acest manual a fost elaborat de:

Klaus-Dieter Warnatz
(fost responsabil in Agentia de Mediu a Landului Brandenburg, Cottbus)
Reimar Riebicke
(fost responsabil in Agentia de Mediu a Landului Brandenburg, Potsdam)
Franz-Willi Iven
(Guvernul regiunii Kln, Kln)

Cu implicarea:

Konrad Mair
(Guvernul Oberbayern, Mnchen)
Gerald Ebertsch
(Agentia Landului Bayern pentru Protectia Mediului, Augsburg)
Dr. Georg Lutz
(Administratia de Mediu Baden-Wrttemberg, Lrrach)
Ansgar Drost
(Administratia de Mediu Baden-Wrttemberg, Lrrach)
Dr. Richard Schlachta
Ministerul statului Bayern pentru Mediu, Sanatate si Proectia Consumatorului, Mnchen
Dr. Herbert Swarowsky
Guvernul Freiburg; Freiburg i.Br.)
Wolfgang J. Mueller, Laatzen
(fost responsabil in Agentia Landului Niedersachsen pentru Ecologie)
Dr. Wulf Pompetzki
(Agentia Federala pentru Protectia Mediului Nordrhein-Westfalen, Essen)

Bucuresti, Cottbus, Potsdam, Kln


Ianuarie 2006

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 3 din

CUPRINS
1. Introducere

1.1 Scopul si domeniul de valabilitate

1.2 Indicatii pentru utilizarea manualului

1.3 Bazele legislative

1.4 Definitii

2. Domeniul de aplicare al Directivei IPPC

16

2.1 Domeniul de aplicare

16

2.2 Instalatiile de sub valorile de prag conform anexei I a OUG 152/2005

17

3. Autorizarea integrata

18

3.1 Definitia instalatiei


3.1.1 Instalatia individuala
3.1.2 Instalatia comuna

18
18
19

3.2 Autorizarea
3.2.1 Instalatii existente
3.2.2 Instalatii noi / activitati noi
3.2.3 Modificarea esentiala a instalatiilor / activitatilor
3.2.4 Autorizarea partiala

20
21
21
22
23

4. Notificarile

25

4.1 Modificarea unei instalatii

25

4.2 Scoaterea din functiune a instalatiei

25

5. Procedura de autorizare integrata

27

5.1 Consilierea solicitantului (discutia preliminara)

27

5.1.1 Continutul principal


5.1.2 Directiva Seveso-II
5.1.3 Zgomotul si vibratiile
5.1.3.1 Prognoza zgomotului
5.1.3.2 Vibratiile
5.1.4 Prognoza imisiilor: Aerul
5.1.5 Evaluarea mirosului

27
32
35
35
39
46
51

5.2 Verificarea impactului asupra mediului


61
5.2.1 Stabilirea obligatiei de verificare a impactului asupra mediului (Screening) 62
5.2.2 Scoping la obligatia EIA
64
5.3 Solicitarea autorizatiei integrate
5.3.1 Desfasurarea procedurii de autorizare conform OM 1158/2005
5.3.2 Desfasurarea procedurii de autorizare in baza experientelor practice
5.3.2 Desfasurarea procedurii de autorizare in baza experientelor practice

66
66
70
71

5.4 Verificarea completivitatii solicitarii

73

5.5 Implicarea autoritatilor de specialitate, a expertilor externi si a comitetului tehnic 74


5.6 Implicarea publicului
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

78
Pagina 4 din

5.7 Verificarea conditiilor de autorizare


5.7.1 Aplicarea BAT in procedura de autorizare
5.7.2 Stabilirea BAT cu BREF / Utilizarea unui BREF
5.7.3 Utilizarea unui BAT in decizia de autorizare conform IPPC

80
80
85
90

5.8 Pregatirea deciziei


5.8.1 Stabilirea conditiilor de autorizare
5.8.1.1 Valorile limita de emisie pentru aer
5.8.1.2 Valorile limita de emisie pentru apa
5.8.1.3 Cerintele pentru protectia solului, a panzei freatice, a
plantelor si ecosistemelor
5.8.1.4 Gestionarea deseurilor
5.8.2 Masurarea si monitorizarea emisiilor
5.8.2.1 Masurarea emisiilor de poluanti atmosferici
5.8.2.1.1 Masuratori discontinue
5.8.2.1.2 Monitorizarea continua
5.8.2.2 Monitorizarea emisiilor in apa uzata

93
93
94
101
106
110
111
111
112
113
116

5.9 Autorizatia integrata

117

6. Actualizarea conditiilor din autorizatie

119

7. Inceperea constructiei si punerea in functiune a instalatiei

120

7.1 Monitorizarea constructiei

120

7.2 Modificarile din timpul constructiei

120

7.3 Punerea in functiune

121

8 Monitorizarea instalatiei

122

8.1 Receptia instalatiei autorizate

122

8.2 Monitorizarea instalatiei in timpul exploatarii ei


8.2.1 Planurile inspectiei de mediu
8.2.2 Desfasurarea inspectiilor de mediu
8.2.2.1 Pregatirea
8.2.2.2 Vizitarea instalatiei
8.2.2.3 Post-procesarea
8.2.2.4 Concluziile inspectiilor
8.2.3 Informarea publicului
8.3 Inspectiile de mediu ocazionale

122
122
123
123
123
124
124
124
125

Anexe:

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 5 din

Anexe la Manualul pentru aplicarea Directivei IPPC OUG 152/2005


Cuprins
Anexa I: Ghid IPPC
Apendice 1:

Baze legislative

Apendice 2:

Categoriile activitatilor conform anexei 1 din OUG 152/2005

Apendice 3:

Formulare

Apendice 4:

Scrisoare tip

Apendice 5:

Model de decizie de autorizare

Apendice 6:

Lista de verificare pentru discutia preliminara

Apendice 7:

Model de notificare a unei modificari conform Art. 26 OUG 152/2005

Apendice 8:

Model de Instiintare

Apendice 9:

Cerinte privind instalatiile COV

Apendice 10: Exemple de reglementari in cazul abaterilor de la functionarea normala


Apendice 11: Managementul de mediu si organizarea intreprinderii
Anexa II:

Evaluarea impactului asupra mediului - verificare individuala

Anexa III:

Determinarea inaltimii cosurilor conform TA Luft

Anexa IV:

Determintare imisiilor de miros (Directiva imisiilor de miros GIRL)

Anexa V:

Ordonanta referitoare la ape reziduale inclusiv anexe

Anexa VI:

Ghidul Tehnic pentru Mentinerea Calitatii Aerului TA Luft

Anexa VII:

Ghidul Tehnic pentru Protectia impotriva Zgomotului TA Zgomot

Anexa VIII:
Apendice 1:
Apendice 2:
Apendice 3:
Apendice 4:
Apendice 5:

Decizia de autorizare pentru o centrala cu turbina pe gaz si abur (GuD)


(Activitatea Nr. 1.1 Anexa 1 din OUG 152/2005)
Decizia de autorizare pentru o instalatie de fabricare a hartiei
(activitatea Nr. 6.1b) Anexa 1 din OUG 152/2005)
Decizia de autorizare pentru o instalatie de crestere a curcilor
(activitatea Nr. 6.6 a) Anexa 1 din OUG 152/2005)
Decizia de autorizare pentru o instalatie de crestere a porcilor si
curcilor. (Activitatile Nr. 6.6 b) si 6.6 a) Anexa 1 din OUG 152/2005)
Decizia de autorizare pentru o instalatie de tratare a suprafetelor
substantelor utilizand solventii organici. (Activitatea Nr. 6.6 a) Anexa 1
din OUG 152/2005)

Anexa IX: Monitorizarea


Apendice 1: Lista de verificari Monitorizarea instalatiilor
Apendice 2: Implementarea cerintelor din autorizatie
Apendice 3: Model de instiintare asupra rezultatelor monitorizarii emisiilor
Anexa X:

Model de raport al masuratorilor

Anexa XI:

Studiul de impact asupra mediului la o instalatie cu turbina pe gaz si


abur (GuD2)

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 6 din

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 7 din

1. Introducere
1.1 Scopul si domeniul de valabilitate
Scopul conceptului integrat de reducere a poluarii mediului consta in faptul de a preveni pe
cat posibil emisiile din aer, devarsarea in apa si impuritatile din sol, implicand gestionarea
produselor aparute, si unde nu este posibil de a se reduce pentru a atinge un nivel de
protectie al mediului, in ansamblul sau si de a preveni transferul poluarii dintr-un mediu in
altul. Pentru aceasta trebuie ca insemnatatea protectiei integrate a mediului sa fie
reglementata de catre autoritatea competenta (ARPM) intr-o procedura de autorizare.
In acest manual se va explica procedura de autorizare conform Directivei 1996/61/EG
(Directiva IPPC) pentru construirea si exploatarea instalatiilor conform anexei I, pentru
modificarile lor esentiale precum si pentru instalatiile existente. Important de considerat este
aici transpunerea Directivei europene in dreptul romanesc in forma de EGO 152/2005 in
legatura cu OM 1158/2005 .
In manual este explicitata o metoda de procedare pe etape, care ar trebui sa simplifice
personalului din autoritatea de autorizare coordonarea procedurii integrate de autorizare
conform EGO pentru instalatiile conform anexei I, derularea ei si finalizarea acesteia cu o
autorizatie integrata. Important este ca autoritatea de autorizare sa echilibreze prin
intermediul unei abordari integrate cheltuielile operatorului pentru masurile de protectie a
mediului raportate riscurile unei poluari a mediului.
In afara de aceasta, manualul prezinta si ce autoritati si experti trebuie implicati precum si
cum trebuie implicata populatia in procedura de autorizare integrata. O importanta mare o
are consilierea solicitantului / operatorului inainte de depunerea solicitarii, pentru a putea
face eficienta si a desfasura la timp procedura de autorizare.
Manualul insa e menit sa informeze solicitantul resp. operatorul instalatiei despre cerintele
asupra solicitarii autorizatiei integrate si despre cum se pot obtine autorizatiile necesare.
Pentru acestea au fost incluse in anexele manualului modele de scrisori, liste de verificare,
proceduri de calcul pentru determinarea inaltimii necesare a cosului, a imisiilor cu poluanti
atmosferici, mirosurile si zgomotul precum si un model de autorizatie a instalatiilor si
exemple de decizii de autorizare din Germania.

1.2 Indicatii pentru utilizarea manualului


Manualul descrie procedura de autorizare pentru activitatile conform anexei I a OUG
152/2005 si monitorizarea lor in general. In diferitele capitole ale manualului prezent si in
anexe sunt date exemple si indicatii din aplicarea Directivei IPPC in Germania.
Cerintele deosebite din procedura de autorizare, care rezulta de ex. din HG 541/2003 /
Directiva 2001/80/CE (Directiva LCP), din HG 95/2003 / Directiva 96/82/EG (Directiva
SEVESO II) si din HG 699/2003 / Directiva 99/13/EG (Directiva COV) au fost deja tratate in
Twinning-Projekt RO/2002/IB/EN/02. Se indica utilizarea rezultatelor acestuia
(www.mmediu.ro).
Proiectul de asistenta tehnica in programul PHARE 2002 pentru implementarea Directivei
IPPC, finalizat in iunie 2005, a realizat un manual in vederea utilizarii in cadrul autoritatii
romane de autorizare si monitorizare, asupra caruia se face trimitere (www.mmediu.ro)
Acest manual are urmatoarea structura:
Nr. 130

Manual pentru procedura de autorizare conform IPPC

Nr. 131

Directiva pentru autorizarea integrata

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 8 din

Nr. 131i

Intrebari frecvente

Nr. 132

Autorizarea integrata - Sabloane

Nr. 133

Formulare pentru solicitarea autorizatiei IPPC.

Nr. 134

Directivele si procedurile pentru accesul publicului la informatia despre


solicitarea autorizarii

Nr. 135

Directivele pentru determinarea valorilor limita ale emisiilor (ELV`s)


bazate pe BAT

Nr. 230

Autorizatiile pilot pentru doua instalatii luate ca exemplu

1.3 Bazele legislative


In procedura integrata de autorizare pentru activitatile conform anexei I a Directivei
96/61/EG (Dir. IPPC) / OUG 34/2002 se vor utiliza la stabilirea valorilor limita de emisie
directivele mentionate in anexa II. In anexa I a manualului sunt prezentate aceste Directive
precum si alte directive, ce vor fi luate in considerare la emiterea autorizatiei integrate.
Legislatia nationala a Romaniei pentru transpunerea directivelor europene este prezentata in
acest manual. Alte dispozitii nationale romanesti ce se aplica la emiterea autorizatiei
integrate nu sunt atinse in acest manual.

1.4 Definitii
(Articolul 2 OUG 152/2005)
In sensul ordonantei de urgenta prezente sunt definiti termenii utilizati dupa cum urmeaza:

a) Autoritatea competenta reprezint acea autoritate a administraiei publice centrale


i/sau teritoriale pentru protecia mediului care are responsabiliti pentru punerea n
aplicare a dispoziiilor prezentei ordonane de urgen
b) Autorizaia integrat de mediu reprezint actul tehnico-juridic emis de autoritile
competente conform dispoziiilor legale n vigoare, care acord dreptul de a exploata
n totalitate sau n parte o instalaie, n anumite condiii care s garanteze c
instalaia corespunde prevederilor prezentei ordonane de urgen. Autorizaia poate
fi emis pentru una sau mai multe instalaii sau pentru pri ale acesteia, situate pe
acelai amplasament i exploatate de ctre acelai operator.
c) cele mai bune tehnici disponibile reprezint stadiul de dezvoltare cel mai avansat i
eficient nregistrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de exploatare, care
demonstreaz posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor
limit de emisie n scopul prevenirii poluarii, iar n cazul n care acest fapt nu este
posibil, pentru a reduce, n ansamblu emisiile i impactul asupra mediului n ntregul
su

tehnicile se refer deopotriv la tehnologia utilizat i modul n care instalaia


este proiectat, construit, ntreinut, exploatat, precum i la scoaterea din
funciune a acesteia i remedierea amplasamentului, conform legislaiei n
vigoare

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 9 din

disponibil se refer la acele tehnici care au nregistrat un stadiu de dezvoltare


ce permite aplicarea lor n sectorul industrial respectiv, n condiii economice i
tehnice viabile, lundu-se n considerare costurile i beneficiile, indiferent dac
aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau realizate la nivel naional, cu condiia
ca aceste tehnici s fie accesibile operatorului

cele mai bune se refer la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea n
ansamblu a unui nivel ridicat de protecie a mediului n intregul su. n
determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate n considerare, n
special, elementele prevzute n anexa nr. 3.

d) emisiile reprezint evacuarea direct sau indirect de substane, vibraii, cldur,


zgomot n aer, ap sau sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale
instalaiei
e) instalatia orice unitate tehnic staionar, n care se desfoar una sau mai multe
activiti prevzute n anexa nr. 1 precum i orice alt activitate direct legat tehnic de
activitile desfurate pe acel amplasament, care pot genera emisii i poluare
f) instalatia existenta reprezint orice instalaie aflat n funciune, autorizat sau supus
procedurii de autorizare de ctre autoritatea competent nainte de 30 octombrie
1999, inclusiv, cu condiia de a fi pus n funciune n termen de cel mult un an de la
aceast dat
g) instalatie noua reprezint orice instalaie pus n funciune i autorizat sau supus
procedurii de autorizare de ctre autoritatea competent, dup data de 30 octombrie
1999
h) operatorul reprezint orice persoan fizic sau juridic care opereaz sau deine
controlul instalaiei, aa cum este prevzut n legislaia naional, sau care a fost
investit cu putere economic decisiv asupra funcionrii tehnice a instalaiei.
i)

Poluarea mediului reprezint introducerea direct sau indirect, ca rezultat al activitii


umane, de substane, vibraii, cldur, zgomot n aer, ap sau sol, susceptibile s
aduc prejudicii sntii umane sau calitii mediului, s determine deteriorarea
bunurilor materiale, sau s afecteze ori s mpiedice utilizarea n scop recreativ a
mediului i/sau a altor utilizri ale acestuia n sensul prevederilor legislaiei n vigoare

j)

publicul reprezint una sau mai multe persoane fizice sau juridice i, n conformitate
cu legislaia sau practica naional, asociaiile, organizaiile sau grupurile acestora

k) publicul interesat reprezint publicul afectat sau posibil a fi afectat sau care are un
interes n luarea unei decizii privind emiterea sau reactualizarea unei autorizaii sau
condiiilor unei autorizaii; n accepiunea acestei definiii, organizaiile
neguvernamentale n domeniul proteciei mediului, care ndeplinesc condiiile cerute
de legislaia naional este considerat public interesat
l)

modificarea n exploatare reprezint o schimbare n ceea ce privete tipul sau


funcionarea instalaiei, sau o extindere a acesteia, care pot avea efecte asupra
mediului.

m) modificarea substanial reprezint o schimbare n exploatare, care, din punctul de


vedere al autoritii competente, poate avea efecte negative semnificative asupra
sntii populaiei sau a mediului. n sensul acestei definiii, orice modificare n
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 10 din

exploatare sau extindere a exploatrii este considerat modificare substanial dac


modificarea sau extinderea, prin ea insasi, duce la atingerea valorilor de prag
prevzute n anexa nr. 1, dup caz
n) standardul de calitate a mediului reprezint totalitatea cerinelor care trebuie
respectate la un moment dat, de mediu ca un ntreg, considerat n ansamblul su,
sau de ctre o parte a acestuia, n condiiile stabilite de legislaia n vigoare
o) substan reprezint orice element chimic i compuii acestuia, cu excepia
substanelor radioactive, n sensul prevzut de reglementrile din domeniul securitii
muncii i sntii populaiei fa de pericolul radiaiilor ionizante, precum i a
organismelor modificate genetic, n sensul prevederilor din legislaia naional n
vigoare
p) valorile limit de emisie (VLE) reprezint masa, exprimat prin parametrii specifici,
concentraia i/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depit n cursul uneia sau
mai multor perioade de timp. Valorile limit de emisie mai pot fi stabilite si pentru
grupe, familii sau categorii de substane, n special pentru cele menionate n anexa
nr. 2. Valorile limit de emisie pentru substane se aplic, n mod normal, n punctul n
care emisia prsete instalaia, la aceasta determinare nelundu-se n considerare
nici o dilutie. La stabilirea valorilor limit de emisie pentru evacurile indirecte n ap
se poate lua n considerare efectul unei staii de epurare a apelor uzate, cu condiia
garantrii unui nivel echivalent de protecie a mediului ca un ntreg i acest fapt s nu
determine nivele mai ridicate de poluare a mediului, cu respectarea prevederilor
privind evacuarea de substane periculoase n ap i a altor prevederi legale in
vigoare
q) drept vtmat reprezint orice drept fundamental prevzut de Constituie sau de lege,
cruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ
r) interes legitim privat reprezint posibilitatea de a pretinde o anumit conduit, n
considrearea realizrii unui drept fundamental care se exercit n considerarea
realizrii unui drept subiectiv viitor i previzibil, prefigurat
s) interes legitim public reprezint posibilitatea de a pretinde o anumit conduit, n
considerarea realizrii unui drept fundamental care exercit n colectiv ori, dup caz,
n considerarea aprrii unui interespublic
Definiiile prevzute la lit. r)-t) se intrepreteaz n concordan cu obiectivul oferirii unui
acces larg la justiie a publicului interesat

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 11 din

Definitii speciale si unitatile de masura


(conform Ghidului Tehnic pentru mentinerea calitatii Aerului -TA Luft TA Aer)
- Imisiile
Imisiile sunt impuritatile din aer care actioneaza asupra oamenilor, animalelor, plantelor,
solului, apei, atmosferei sau asupra bunurilor culturale si materiale.
Imisiile sunt mentionate in felul urmator:
a) Concentratia masica, exprimata ca masa a substantelor care polueaza aerul,
raportata la volumul aerului poluat; la substantele gazoase, concentratia masica se
va raporta la 293,15 K si 101,3 kPa.
b) Depunerea este acoperirea suprafetelor in timp de catre masa substantelor poluante.
- Marimile ce caracterizeaza imisiile, punctele de evaluare, punctele critice de referinta
Marimea caracteristica a imisiei reprezinta marimea poluarii initiale, a poluarii suplimentare
sau a poluarii totale pentru substanta poluanta respectiva. Marimea poluarii initiale este
poluarea prezenta produsa de poluant. Marimea pentru poluarea suplimentara este
contributia prin imisii preconizata a fi emisa prin proiectul solicitat (la instalatiile planificata)
sau reala (la instalatiile existente).
Marimea caracteristica pentru poluarea totala este data, la instalatiile planificate, de marimile
poluarii initiale si ale poluarii suplimentare; la instalatiile existente aceasta corespunde
poluarii existente.
Punctele de evaluare sunt acele puncte din imprejurimea instalatiei in care se vor determina
marimile caracteristice ale imisiilor pentru poluarea totala.
Punctele critice de referinta sunt acele puncte din imprejurimea instalatiei, in care se va face
un calcul de determinare a poluarii suplimentare (prognoza imisiilor).
- Valorile de imisie
Valoarea anuala de imisie este valoarea a concentratiei sau a depunerii unei substante
mediate intr-un an.
Valoarea zilnica a imisiilor este valoarea concentratiei unei substante mediate intr-un an
calendaristic, cu frecventa permisa aferenta depasirilor (numarul zilelor) in timpul unui an.
Valoarea orara a imisiilor este valoarea medie a concentratiei unei substante intr-o ora (de
ex. intre 8.00 si 9.00) cu frecventa admisa aferenta depasirilor (numarul orelor) in timpul unui
an.
- Volumul gazelor evacuate si debitul volumic al gazelor evacuate
Gazele evacuate sunt gaze purtatoare ale emisiilor gazoase, lichide sau solide. Datele
volumului de gaz evacuat si ale debitului de gaz evacuat sunt raportate, in aceasta dispozitie
administrativa, la starea normala (273,15 K; 101,3 kPa) dupa extractia continutului de
umezeala din vaporii de apa, in cazul in care nu este specificat altceva.
- Emisiile
Emisiile in sensul TA Luft sunt impuritatile din aer evacuate de instalatie. Emisiile sunt
mentionate dupa cum urmeaza:
a)
masa substantelor emise sau a grupelor de substanta raportata la volum
(concentratia masica)

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 12 din

aa. a gazului evacuat in stare normala (273,15 K; 101,3 kPa) dupa extractia contintului
de umezeala din aburul de apa,
bb. a gazului evacuat (f) in stare normala (273,15 K; 101,3 kPa) inainte de extractia
continutului de umezeala din aburul de apa;
b)

masa substantelor emise sau a grupelor de substante emise raportata la timp,


exprimata ca debit masic (debitul masic al emisiilor);
debitul masic este emisia intregii instalatii aparuta in timpul unei ore de exploatare la
o functionare conforma a instalatiei in conditii de exploatare nefavorabile pentru
mentinerea calitatii aerului;

c)

numarul fasciculelor emise raportate la volumul (concentratia de pulberi


sedimentabile) gazului evacuat in stare normala (273,15 K, 101,3 kPa) dupa
extragerea continutului de umezeala din aburul de apa;

d)

raportul masei substantelor emise sau a grupelor de substanta fata de masa


produselor fabricate sau prelucrate sau fata de numarul de locuri de animale (factor
de emisie);

e)

din raportul de masa face parte emisia rezultata din intreaga instalatie in
timpul unei zile de functionare conforma a unei instalatii, in conditii nefavorabile
pentru mentinerea calitatii aerului;

f)

numarul unitatilor de miros ale substantelor emitatoare de miros raportat la


volumul (concentratia substantelor mirositoare) gazului evacuat la 293,15 K si 101,3
kPa inainte de extractia continutului de umezeala din aburul de apa;
concentratia mirosului este raportul masurat olfactometric, al debitelor
volumice la diluarea probei de gaz de evacuare cu aer neutru pana la un prag de
miros exprimat ca multiplul pragului de miros.

g)

- Gradul de emisie si gradul de reducere a emisiei


Gradul de emisie este raportul dintre masa unei substante poluante a aerului emisa in gazul
evacuat si masa lui introdusa in gazul brut; este exprimat procentual. Gradul de reducere a
mirosului este un grad de reducere a emisiilor.
- Valorile de emisie si limitele emisiilor
Valorile de emisie reprezinta bazele pentru limitele de emisie.
Limitarile emisiilor sunt
a) concentratiile permise pentru pulberea sedimentabila, substantele mirositoare sau
concentratiile masice ale impuritatilor aerului in gazul de evacuare cu conditia ca
aa) toate valorile medii zilnice sa nu depaseasca concentratia stabilita si
bb) toate valorile medii la jumatate de ora sa nu depaseasca dublul concentratiei stabilite,
b) debitele masice permise, raportate la ora de functionare,
c) rapoartele masice admise, raportate la o zi (valorile medii zilnice),
d) gradele de emisie permise, raportate la o zi (valorile medii zilnice),
e) gradele permise de reducere, raportate la o zi (valorile medii zilnice) sau
f)

alte cerinte de prevenire impotriva efectelor negative asupra mediului prin impuritatile din
aer

care trebuiesc stabilite in autorizatie sau intr-o dispozitie.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 13 din

Unitati si prescurtari
m
Micrometri:

1 m

= 0,001 mm

mm

Millimetri:

1 mm

= 0,001 m

Metri:

1m

= 0,001 km

km

Kilometri

metri patrati

ha

Hectar:

1 ha

= 10 000 m2

Litri:

1l

= 0,001 m3

metri cubi

ng

nanogram:

1 ng

= 0,001 g

microgram:

1 g

= 0,001 mg

mg

miligram:

1 mg

= 0,001 g

Gram:

1g

= 0,001 kg

kg

Kilogram:

1 kg

= 0,001 Mg (t)

Mg

Megagram (corespunde t : tona)

secunda

ora

zi (zi calendaristica)

an

Grade Celsius

Kelvin

Pa

Pascal:

1 Pa

= 0,01 mbar (millibar)

kPa

Kilopascal:

1 kPa

= 1000 Pa

Mpa

Megapascal:

1 Mpa

= 1 000 000 Pa

kJ

Kilojoule

kWh

Kilowatt-ora:

1 kWh

= 3 600 kJ

MW

Megawatt

GE

unitate de miros

GE/m3

concentratia substantei mirositoare

GV

unitatea de animale mari (1 unitate de animale mari corespunde la


500 kg greutate animal in viata)

Rotunjire
Daca valorile numerice pentru evaluarea imisiilor sau emisiilor (de ex. valorile de imisie,
valorile poluarii suplimentare, valorile de irelevanta, valorile de emisie) trebuie verificate,
atunci marimile de masurare si calcul corespunzatoare se vor determina cu o zecimala mai
mult decat valoarea numerica pentru evaluare. Rezultatul final se va rotunji la ultima
zecimala conform numarului 4.5.1 din DIN 1333 (editia februarie 1992) si se va mentiona in
aceeasi unitate si cu acelasi numar de citire dupa virgula ca al valorii numerice.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 14 din

Definitii speciale conform Ghidului Tehnic pentru Protectia impotriva zgomotului (TA
Lrm)
- Efecte negative asupra mediului datorate zgomotelor
Efectele negative asupra mediului in sensul TA Lrm sunt imisiile de zgomot, care pot
provoca pericole, dezavantaje sau deranjari considerabile ale binelui general sau ale
vecinatatii in functie de tipul, proportia si durata lor.
- Domeniul de influenta al unei instalatii
Domeniul de influenta al unei instalatii consta in suprafetele asupra carora zgomotele emise
de catre instalatie cauzeaza un nivel de evaluare al zgomotului, care este mai mic de 10
dB(A) aflandu-se sub valoarea directoare de imisie relevanta pentru aceasta suprafata, sau
cauzeaza varfuri de zgomot , care ating valoarea directoare de imisie relevanta pentru
evaluare acestora.
- Locul relevant pentru imisii
Locul de imisie relevant este locul, din domeniul de actionare al instalatiei, in care se
preconizeaza o depasire a valorilor directoare de imisie. Este acel loc asupra caruia se
efectueaza evaluarea zgomotului conform Ghidului Tehnic.
- Poluarea initiala, suplimentara si totala; zgomote straine
Poluarea initiala este poluarea unui loc cu imisii de zgomot provenite de la toate instalatiile
pentru care este valabil acest Ghid Tehnic, fara a considera contributia prin imisii a instalatiei
care trebuie evaluata.
Poluarea suplimentara este contributia prin imisii anticipata a fi generata de catre instalatia
de evaluat (la instalatiile planificate) sau produsa in mod real (la instalatiile existente).
Poluarea totala, in sensul acestui Ghid Tehnic, este poluarea unui loc prin imisii, care provin
de la instalatiile care fac obiectul acestui Ghid Tehnic.
Zgomotele straine sunt zgomotele care nu sunt emise de catre instalatia care trebuie
evaluata.
- Nivelul de intensitate acustica LAF(t)
Nivelul de intensitate acustica LAF(t) este valoarea momentana a nivelului de intensitate
formata prin evaluarea frecventei A si a timpului F conform DIN EN 60651, editia mai 1994.
Acesta este marimea de referinta esentiala pentru determinarea nivelurilor de zgomot
conform acestui Ghid Tehnic.
- Nivelul mediu acustic LAeq
Nivelul mediu LAeq este, conform editiei din iunie 1990, valoarea medie functie de timp a
nivelului intentistatii acustice format pe parcursul unei intensitatii acustice sau cu ajutorul
masurarilor nivelului acustic conform DIN EN 60804, editia mai 1994.
- Varfuri de zgomot de scurta durata
Varfurile de zgomot de scurta durata in sensul acestui Ghid Tehnic sunt valorile maxime ale
nivelului de intensitate acustica generate de evenimente diferite care apar pe parcursul

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 15 din

functionarii conforme. Varfurile de zgomot de scurta durata vor fi descrise prin nivelul maxim
LAFmax al nivelului de intensitate acustica LAF(t)
- Nivelul acustic ciclic maxim LAFT(t), Nivelul acustic mediu ciclic maxim LAFTeq
Nivelul ciclic maxim LAFT(t) este valoarea maxima a nivelului intensitatii acustice LAF(t) in
timpul unei perioade ciclice aferente T; perioada ciclica este de 5 secunde. Nivelul mediu
ciclic maxim LAFTeq este nivelul mediu format din nivelurile maxime ciclice conform DIN 45641,
editia iunie 1990. Acesta este utilizat la evaluarea zgomotelor sub forma de impuls. In acest
scop se defineste diferenta LAFTeq-LAeq ca surplus pentru durata impulsului.
- Nivelul acustic de evaluare Lr
Nivelul de evaluare Lr este valoarea formata din nivelul mediu LAeq al zgomotului de evaluat si
dupa caz, din surplusurile conform anexei pentru mentinerea tonului si a informatiei,
mentinerea impulsului, pentru perioade ale zilei cu sensibilitate ridicata in vederea
caracterizarii poluarii medii prin zgomot in timpul perioadei de evaluare. Nivelul de evaluare
Lr este acea marime care se refera la valorile directoare de imisie conform numarului 6.
Definitii speciale din Directiva pentru ape uzat
Im Sinne dieser Verordnung ist:
1. Proba aleatorie - o singura proba prelevata dintr-un flux de apa uzata;
2. Proba mixta - o proba, care este prelevata continuu intr-o anumita perioada de timp, sau
o proba din mai multe esantioane care este prelevata continuu sau discontinuu sau mixt
intr-o anumita perioada de timp;
3. proba aleatorie calificata - o proba mixta din minimum cinci esantioane, care sunt
prelevate intr-o perioada de timp de cel mult doua ore la o distanta de nu mai putin de
doua minute si care sunt amestecate;
4. valoarea cantitativa specifica productiei - valoarea cantitativa (de ex. m3/t, g/t, kg/t), care
se refera la capacitatea de productie care sta la baza autorizatiei conform legislatiei
apelor;
5. Locul aparitiei - locul in care a fos tratata apa uzata inainte de amestecul cu alte ape
uzate sau in locul in care a fost captata prima data;
6. Amestecul - impreunarea fluxurilor de apa uzata de origine diferita;
7. Paramentrul - parametrul este o marime chimica, fizica sau biologica, prezenta in
instalatie;
8. Calculul mixt - calcularea cantitatii sau a concentratiei permise, care rezulta din cerintele
acestei ordonante referitoare la fluxurile diferite de apa uzata

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 16 din

2. Domeniul de aplicare al Directivei IPPC

2.1 Domeniul de aplicare


In domeniul de aplicare al Directivei IPPC intra categoriile de activitati industriale mentionate
in anexa I a 152/2005.
1. Aceasta directiva nu este valabila pentru instalatiile sau partile de instalatie care
servesc cercetarii, dezvoltarii si testarii noilor produse sau procese.
Aici intra instalatiile care sunt exploatate la o scara de laborator, a caror activitate nu este
orientata sa realizeze produse destinate vanzarii si astfel de instalatii in care se produc
produse noi fabricate in scopul probarii caracteristicilor lor in cantitatea necesara de catre
persoane terte inainte de introducerea pe piata, cu conditia ca aceste produse noi sa fie
cercetate sau dezvoltate in continuare.
Exceptia de la domeniul de valabilitate a Directivei IPPC conform cifrei 1 nu este valabila de
ex. pentru instalatiile in care se produc produse farmaceutice de baza (substanta activa
pentru produse farmaceutice) in cantitati relativ mici (activitatea conform nr. 4.5 din anexa 1
la OUG 152/2005).
2. Valorile de prag mentionate in anexa I se refera in general la capacitatile de
productie sau la puteri. Daca unul si acelasi operator desfasoara mai multe
activiati ale aceleiasi categorii intr-una si aceeasi instalatie sau pe unul si acelasi
amplasament, atunci capacitatile acestor activitati se vor aduna.
"Capacitatea" unei instlatii se determina din marimea posibila legala si reala a exploatarii, cu
care instalatia este capabila sa fie exploatata 24 ore zilnic (cu conditia ca aceasta sa fie
capabila sa fie exploatata in acest mod). Aceasta conditie preliminara inseamna ca la
verificarea daca instalatia intra sau nu in domeniul de aplicare al Directivei IPPC, trebuie sa
se inceapa de la puterea instalata in mod real posibila mentionata in cadrul autorizatiei.
Exemple:
- O activitate conform nr. 2.3 a), laminarea la cald a otelului brut este proiectata tehnic pentru
o capacitate de 40 t otel brut pe ora, insa se exploateaza doar la o capacitate de 18 t pe ora
(de ex. datorita pietei reduse), adica capacitatea se afla sub limita de masurare de 20 t de
otel brut pe ora, insa aceasta activitate se supune totusi Directivei IPPC, deoarece operatorul
ar putea utiliza total capacitatea de 40 t de otel brut pe ora la o modificare a situatiei
comenzilor.
Insa daca operatorul unei instalatii existente se obliga, in baza unui contract cu autoritatea
de autorizare, sa exploateze instalatia doar sub capacitate sau sub limita de putere conform
anexei 1 din OUG 1152/2005, atunci se va proceda in alt mod.
Daca capacitatea sau limita de putere este depasita pentru prima data prin extinderea
instalatiei existente (activitate care nu se afla pana acum sub Directiva IPPC), atunci
activitatea / instalatia necesita o autorizatie IPPC.
Pentru a se stabili daca este vorba de o activitate IPPC se vor aduna capacitatile activitatilor
de acelasi tip ale unui operator, de pe acelasi amplasament. Ca amplasament se va lua in
considerare terenul pe care se afla fabrica. Daca operatorul detine fabrici invecinate, care

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 17 din

sunt legate intre ele prin infrastructura, atunci acestea ar trebui cuprinse la un singur
amplasament.

Exemplu:
- Daca un operator utilizeaza pe acelasi amplasament mai multe instalatii tehnice ale unei
activitati industriale conform anexei 1 din OUG 152/2005 (de ex. activitatea nr. 1.1, mai multe
blocuri energetice) atunci acestea se for aduna impreuna ca o singura instalatie IPPC. Daca
sunt exploatate mai multe instalatii de ardere avand fiecare o putere termica de ardere sub
50 MW, care insumate au mai mult de 50 MW, atunci acestea se vor considera impreuna ca
o singura instalatie IPPC conform nr. 1.1.
- O intreprindere mare galvanizeaza in mai multe sectii. Pentru stabilirea unei activitati IPPC
conform categoriei nr. 2.6 se va verifica daca suma volumelor bailor active ale operatorului
pe amplasament este mai mare de 30 m.
O aglomerare de mai multe activitati cum este la nr. 2.3 b) forjarea cu ciocane, a caror
energie la lovire depaseste 50 kJ pro ciocan, la o putere termica de peste 20 MW, nu se ia in
considerare. Relevanta este energia la lovire a unui ciocan, nu suma energiilor de lovire ale
tuturor ciocanelor. La aceasta activitate pot ramane fara autorizatie mai multe ciocane care
au fiecare energia la lovire mai mica de 50 kJ.

2.2 Instalatiile de sub valorile de prag conform anexei I a OUG 152/2005


Instalatiie de sub valorile de prag conform anexei I a OUG 152/2005sunt cuprinse in OM
876/2004 din 20. decembrie 2004. Procedura de autorizare se va desfasura conform
dispozitiilor acestei ordonante. Competenta pentru emitera autorizatiei de mediu, pentru
aceasta categorie de instalatii, este in general la autoritatile locale de protectia mediului
(ALPM).
Procedura de autorizare descrisa in ghidul prezent pentru instalatiile IPPC poate fi utilizata
ca sursa de informatie si la autorizarea altor instalatii care nu intra in domeniul de aplicare al
Directivei IPPC.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 18 din

3. Autorizarea integrata
3.1 Definitia instalatiei
In articolul 2 litera b) a OUG 152/2005 in versiunea din 30.11.2005 se formuleaza definitia
pentru autorizarea integrata:
Autorizarea integrata de mediu reprezinta documentul tehnico-juridic emis de catre
autoritatea competenta conform dispozitiilor legale in vigoare, care acorda dreptul de a se
exploata o instalatie in totalitate sau partial, in anumite conditii care asigura faptul ca
instalatia corespunde cerintelor prezentei ordonante de urgenta. Autorizarea poate fi emisa
pentru una sau mai multe instalatii sau parti de instalatii, care sunt exploatate pe acelasi
amplasament de catre acelasi operator.
Autorizarea integrata de mediu pentru o instalatie a unui operator cuprinde toate activitatile
conform anexei 1 a OUG 152/2005 precum si alte activitati aflate cu aceste activitati in
legatura tehnica directa (instalatii secundare), care pot avea efecte asupra emisiilor si
poluarii mediului, daca sunt componenta a acestei unitati tehnice fixe.
Deseori este de autorizat doar o activitate conform anexei 1 pe amplasamentul unui operator
ca instalatie (individuala) in sensul Directivei IPPC precum si activitiatile care stau in legatura
tehnica directa cu aceasta activitate (instalatii secundare).
Daca pe amplasamentul operatorului se desfasoarea mai multe activitati conform anexei I,
una langa cealalta, conform anexei I, atunci trebuie sa se verifice de catre autoritate
impreuna cu operatorul, daca activitatile propriu-zise formeaza o unitate tehnica si astfel o
instalatie (comuna) sau doar o parte din activitati formeaza o unitate tehnica si astfel se
exploateaza mai mult instalatii pe amplasament.

3.1.1 Instalatia individuala


Exemplu:
Pe amplasamentul unui operator se exploateaza un cuptor de topit sticla cu o capacitate de
topire de 25 t pe zi. Este vorba de o activitate conform nr. 3.3 al anexei 1 instalatia de
fabricare a sticlei cu o capacitate de topire mai mare de 20 t pe zi.Cuptorul de topire a sticlei
formeaza o instalatie ca unitate tehnica fixa. In legatura tehnica directa cu cuptorul pentru
sticla se afla de obicei depozitul de materie prima, eventual depozitul de combustibil
(pacura), prepararea si producerea amestecului utilizat (amestecul), pregatirea sticlei (la rece
si la cald), depozitul de produse, depozitul pentru depozitarea intermediara a deseului si
instalatia de tratare a apei uzate. Aceste activitati descrise ca instalatii secundare pot avea
efecte asupra emisiilor si asupra poluarii mediului, si de aceea vor fi luate in considerare in
procedura de autorizare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 19 din

3.1.2 Instalatia comuna


Exemplu:
1. Pe amplasamentul unui operator sunt exploatate 4 cazane de abur avand fiecare o
putere termica de 400 MW, functionand pe carbune brun. Este vorba de o activitate
conform nr. 1.1 anexa I instalatii de ardere cu o putere termica de peste 50 MW. Alte 4
cazane pe abur cu o puterere termica de cate 100 MW sunt exploatate cu pacura. Este
vorba, de asemenea, de o activitate conform nr. 1.1 anexa I. Doua turbine pe gaz cu
cazane pe abur au o putere termica de cate 80 MW si se clasifica de asemenea ca
activitate conform nr. 1.1. Aceste trei instalatii de ardere exploatate diferit formeaza
instalatia ca unitate tehnica fixa. (Limitele emisiilor in aer se orienteaza dupa definitiile
HG 541/2003).
2. Prin intermediul unui operator se exploateaza pe acelasi amplasament, una langa
cealalata, de ex. urmatoarele activitati de diferite categorii:
1. Nr. 1.3 o cocserie cu 4 linii cu cuptoare
2. Nr. 2.1 doua instalatii de sinterizare si de calcinare a minereului de fier
3. Nr. 2.2 trei instalatii de producere a fierului brut (furnal) cu o capacitate de productie de
cate 2,5 t pe ora
4. Nr. 2.2 trei instalatii de producere a otelului (procedura de suflare cu oxigen) cu o
capacitate de productie a fiecareia mai mare 2,5 t pe ora
5. Nr. 2.3 a) patru instalatii de laminare la cald a metalelor feroase cu o putere a fiecaruia
mai mare de 20 t de otel brut pe ora
6. Nr. 2.4 doua turnatorii de metal feros cu o capacitate de productie de peste 20 t pe zi
fiecare
7. Nr. 2.2 doua instalatii de fabricare a otelului (procedura cu arc electric) cu o capacitate
de productie de peste 2,5 t pe ora, fiecare
8. Nr. 2.3 b) o instalatie pentru aplicare a straturilor metalice lichefiate de protectie cu o
capacitate de prelucrare de peste 2 t otel brut pe ora
9. Nr. 3.1
zi

instalatia de fabricare a varului cu o capacitate de productie de peste 50 t pe

Activitatile conform cofnorm nr. 1 5 pot fi considerate conform nr. 4 din Directiva
97/11/UE (Directiva EIA) componenta unei uzine siderurgice integrate. In ce masura
formeaza aceste activitati si o unitate tehnica, ar trebui dezbatut cu operatorul.
Aici ar putea ajuta urmatoarele apecte: O unitate tehnica presupune ca activitatile sa
apartina una de cealalta din punct de vedere tehnologic, ca de ex
-

Liniile cuptoarelor din cocserie,


Instalatiile de aglomerare
Furnalele,
Liniile de laminare la cald pentru tabla
Liniile de laminare la cald pentru sarma
Convertorul de oxigen,
Turnatoria feroaselor,

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 20 din

Producerea de otel electric


Acoperirea straturilor lichefiate de protectie metalica sau
Producerea varului

Aspectele tehnologice au fost deseori relevante pentru gruparea activitatilor industriale in


acelasi numar al anexei I. Cu toate acestea exista multe abateri. Asfel in termenul de
instalatii de fabricare a fontei sau otelului (nr. 2.2) au fost cuprinse activitati tehnologice
diferite (furnale, convertoare de la uzinele siderurgice si uzinele pentru otelul electric).
Chiar si multitudinea de fabrici chimice din numarul 4.1 al anexei I au la baza de obicei o
tehnologie diferita; asftel un complex chimic mare si cuprinzator nu va fi vazut ca o unitate
tehnica.
Datorita modului diferit de crestere a pasarilor, la instalatiile de crestere intensiva conform
nr. 6.6 a), instalatiile de crestere a curcilor nu pot forma o unitate tehnica impreuna cu
instalatiile de crestere a gainilor in custi sau pe rampe.

3.2 Autorizarea
Autorizarea integrata pentru instalatii cu activitati conform anexei I a OUG 152/2005 trebuie
sa fie solicitata de catre operatori resp. de catre detinatorii proiectului (solicitantul instalatiilor
noi) la autoritatea competenta de mediu (LEPA) conf. articolului 5 al OM 1158/2005.
Solicitarea trebuie depusa la timp pentru ca dupa finalizarea procedurii de autorizare cu
emiterea emiterea autorizatiei sa ramana suficient timp pentru:
-

Construirea si punerea in functiune a unei noi instalatii,

Modificarea esentiala a unei instalatii existente,

O adaptare conforma si la timp a instalatiilor existente la cerintele din OUG


152/2005

Pentru continuarea exploatarii unei instalatii dupa terminarea perioadei autorizate


(de 5 ani),

Adaptarea instalatiilor la noile valori limita de emisie pentru prevenirea poluarii


mediului,

Adaptarea instalatiei de reducere a emisiilor conform celor mai bune tehnici


disponibile modificate esential,

Adaptarea instalatiei pentru cresterea sigurantei in functionare si

Adapterea instalatiei la noile dispozitii legale.

Desfasurarea modificarilor care au fost necesare in decursul lucrarilor de


constructie.

Conform articolului 17 par. 2 al OM 1158/2005, solicitarea de emitere a autorizatiei integrate


pentru instalatii existente trebuie inaintata autoritatii competente de mediu pana la
urmatoarea data:
a) 30. iunie 2006 pentru instalatiile/ activitatile, care nu detin perioade de tranzitie si
resp.
b) 31. decembrie 2006 pentru instalatiile/ activitatile, care dispun de perioade de
tranzitie.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 21 din

Autoritatea de mediu (ALPM resp. ARPM) ar trebui sa atraga atentia operatorului asupra
acestor obligatii. Autoritatea competenta de protectia mediului trebuie sa asigure faptul ca
nici o instalatie noua sau instalatie modificata esential nu va fi luata in exploatare fara o
autorizatie.

3.2.1 Instalatii existente


Pentru instalatiile existente (conform definitiei articolului 2 litera f) a OUG 152/2005 si pentru
instalatiie noi conform art. 2 litera g) daca aceste instalatii au fost puse in functiune inainte de
intrarea in vigoare a OUG 152/2005) trebuie ca prin autorizatia integrata de mediu sau prin
actualizarea conditiilor (ale unei autorizatii de mediu deja emise) sa se asigure ca activitatile
din aceste instalatii vor fi exploatate, cel tarziu incepand cu 30 octombrie 2007, conform
cerintelor OUG 152/2005. Exceptate de la acest termen sunt intreprinderile enumerate in
anexa 5 a OUG 152/2005 cu activitatile principale conform anexei I OUG 152/2005.
Operatorul instalatiilor (instalatiile existente) elaboreaza un program de adaptare a
instalatiei/activitatilor sale la cerintele conform BAT (program de conformare). Programul de
conformare ar trebui sa fie componenta documentelor de solicitare si sa contina urmatoarele:
-

Concluzii din raportul de amplasament resp. studiul impactului asupra mediului/


bilantul de mediu,

Masurile pentru reducerea efectelor asupra mediului prin exploatarea instalatiei cu


termene de adaptare a activitatilor la BAT

Costurile masurilor

Responsabilitatile pentru respectarea termenelor.

Daca prin activiatile de pe amplasament ale instalatiilor existente s-au provocat in trecut
efecte nocive asupra mediului (poluarea solului, a panzei freatice sau a cladirii asa
numitele poluari istorice), operatorul va trebui sa elaboreze si sa anexeze la documentele
de solicitare a autorizatiei un program cu obiectivele si termenele de indepartare a poluarii
istorice.
Autorizatia integrata pentru instalatii existente se va emite luand in considerare legea
fundamentala a proportionalitatii.
3.2.2 Instalatii noi / activitati noi
Pentru instalatiile noi (instalatiile / activitatile care se vor construi sau se vor pune in
functiune dupa intrarea in vigoare a OUG 152/2005) se va verifica indeplinirea conditiilor din
OUG 152/2005 intr-o procedura de autorizare integrata conform prevederilor din OM
1158/2005.
Daca prin activiatile de pe amplasament ale instalatiilor existente s-au provocat in trecut
efecte nocive asupra mediului (poluarea solului, a panzei freatice sau a cladirii asa
numitele poluari istorice), operatorul va trebui sa elaboreze un program cu obiectivele si
termenele de indepartare a poluarii istorice si sa-l anexeze la documentele de solicitare a
autorizatiei.
Instalatiile noi corespund celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Instalatia noua/ activitatea
noua poate fi construita doar daca autorizatia integrata de mediu este emisa.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 22 din

3.2.3 Modificarea esentiala a instalatiilor / activitatilor


Conform articolului 2 litera m) a OUG 152/2005, modificarea esentiala inseamna o
modificare a exploatarii instalatiei, care din punctul de vedere al autoritatii competente poate
avea efecte considerabile negative asupra sanatatii umane sau asupra mediului. In sensul
acestei definitii, fiecare modificare in functionare sau fiecare extindere a exploatarii va fi
considerata o modificare esentiala, daca prin modificare sau extindere se ating sau se
depasesc valorile de prag enumerate in anexa 1.
Modificarea esentiala a instalatiilor pentru care a fost emisa deja o autorizatie de mediu
integrata, poate fi efectuata doar pe baza unei autorizatii emise conform OUG 152/2005.
Solicitarea autorizatiei si autorizatia integrata trebuie sa cuprinda acele parti de instalatie,
care pot fi afectate de catre modificare. Partile de instalatie afectate corespund criteriilor BAT.
Printr-o modificare esentiala se intelege acea modificare, care poate exercita o influenta
negativa considerabila asupra mediului sau asupra sanatatii umane. In afara de aceasta,
orice modificare care trebuie sa se supuna verificarii impactului asupra mediului, se va
considera a fi esentiala.
O modificare in sensul articolului 2 litera l) din OUG 152/2005 este fiecare modificare tehnica
sau tehnologica precum si de exploatare a instalatiei, daca aceasta poate avea efecte
asupra mediului independent de faptul daca aceasta modificare are o influenta pozitiva sau
negativa asupra bunurilor protejate. Despre o modificare esentiala este vorba cand
modificarea poate duce la influente negative. Aici se va lua in considerare faptul ca aceasta
decizie necesita o evaluare pentru a afla cand influenta este negativa asupra mediului sau
asupra sanatatii. Aceasta poate fi problematica indeosebi cand prin modificare, emisiile
instalatiei sunt translatate dintr-un mediu in alt mediu. (Daca de ex. prin utilizarea unei noi
tehnologii de filtrare se indeparteaza un poluant din gazul evacuat, prin aceasta rezulta insa
deseuri problematice). Aici in caz particular, decizia asupra faptului daca o influenta este
negativa, poate duce la probleme.
Daca modificarile au efecte asupra mediului atat negative cat si pozitive, acestea nu trebuie
sa se compenseze una pe cealalta in decizia asupra modificarii esentiale. Daca doar o
influenta este negativa atunci este vorba de o modificare esentiala.
Doar posibilitatea unei influente si posibilitatea, ca aceasta influenta sa fie negativa, sunt
suficiente pentru a determina existenta unei modificari esentiale. Aceasta inseamna ca exista
o asemenea posibilitate dupa o prima estimare provizorie. Asupra faptului daca o modificare
are intr-adevar efecte negative asupra mediului sau sanatatii, se va decide prin procedura de
autorizare.
Exemple:

O intreprindere isi modifica ascensorul in cladire. Aceasta modificare evident nu are


efecte asupra mediului si sanatatii umane, de aceea nu este vorba de o modificare in
sensul OUG 152/2005 si nu necesita autorizare integrata.

O intreprindere intentioneaza sa-si transforme productia, de la functionare intr-un


schimb la functionare in doua schimburi. Prin modificare se realizeaza o crestere a
capacitatii instalatiei. Prin productia marita se realizeaza o crestere a output-ului de
substante poluante, prin aceasta mediului fiind poluat suplimentar. Instalatia are
efecte asupra mediului si asupra sanatatii umane, ce sunt negative in mod evident.
Pentru aceasta marire de capacitate trebuie sa se depuna mai intai o cerere de
modificare a autorizatiei integrate.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 23 din

Montajul unei instalatii de epurare a gazului evacuat (de ex. instalatie de desulfurare/
de denoxare) intr-o instalatie mare de ardere, modificarea cazanului pe abur sau
construirea unui nou cazan cu aburi intr-o centrala electrica existenta se vor autoriza
ca fiind modificari esentiale.

Modificarea esentiala a unei instalatii pentru producerea fontei (furnal) Nr. 2.2 este
construirea unui furnal nou, modificarea instalatiei de desprafuire pentru gazul de
furnal sau modificarea instalatiei de tratare a apei uzate provenite de la pregatirea
gazului de furnal.

Modificarea esentiala a unei instalatii de crestere intensiva a porcilor Nr. 6.6 b) este
extinderea numarului de locuri prin construirea de adaposturi noi sau modificarea
sistemului de captare a gunoiului fluid (gunoi de grajd) pe gunoiul solid sau invers.

Indicatie:
In Germania, modificarea in sensul articolului 2 literele. l) si m) din OUG 152/2005 se refera
la instalatiile deja existente (autorizate).
Daca o activitate conform anexei I a OUG 152/2005 se va extinde a. i. valorile de prag
conform anexei I sa fie atinse sau depasite, atunci pentru intreaga instalatie (existenta si
partile ce se vor construi) se va emite o autorizatie integrata in sensul autorizarii noi. In
procedura de autorizare se vor include instalatiile existente insa necuprinse inca in OUG
152/2005 si partile de instalatie ce se vor anexa la acestea.
Exemple pentru modificarea esentiala prin atingerea valorilor de prag conform anexei
1 a OUG 152/2005

Pe amplasamentul unui operator se exploateaza o instalatie de ardere cu o putere


termica de ardere de 30 MW; la aceasta instalatie de ardere trebuie sa se adauge o
alta instalatie de ardere de 30 MW. Astfel este depasita valoarea de prag de 50 MW
si instalatia trebuie conform nr. 1.1 din anexa I a OUG 152/2005 sa primeasca o
autorizatie integrata inainte de punerea in functiune a instalatiei de ardere planificata.
Instalatia se supune astfel si cerintelor din HG 541/2003 (Hotararea referitoare la
instalatiile mari de ardere).

O instalatie de 1500 locuri pentru porci este extinsa cu 1000 de locuri. Astfel se
depaseste valoarea de prag de 2000 de locuri si activitatea (nr. 6.6 b) anexa I) cu un
numar de locuri de 2500 trebuie sa primeasca o autorizatie integrata inainte de
extinderea.

3.2.4 Autorizarea partiala


Conform articolului 2 litera b) a OUG 152/2005, autorizatia integrata poate fi emisa si pentru
parti de instalatie care se afla pe acelasi amplasament si sunt exploatate resp. solicitate de
acelasi operator. Autorizarea partilor de instalatie este utilizata in principal la instalatiile noi.
Insa si modificarile esentiale ale instalatiilor, daca sunt de o complexitate mare, pot fi
aprobate prin intermediul procedurilor de autorizare partiala.
Pentru emiterea autorizatiei integrate pentru instalatiile existente exista termenul de pana la
30 octombrie 2007. Operatorul poate sa solicite in cadrul acestui termen si autorizatii partiale
in special pentru instalatii mari.
In toate cazurile ar trebui ca operatorul / solicitantul
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 24 din

1. sa argumenteze interesele sale pentru emiterea unei autorizatii partiale,


2. sa depuna documente la autoritate astfel ca autoritatea sa poata verifica faptul ca
intreagii instalatii de autorizat (partea 1, partea 2 etc.) nu ii stau obstacole in cale de
netrecut referitor la conditiile de autorizare.
3. sa depuna documentele de solicitare complete pentru obiectul solicitat pentru autorizarea
partiala, astfel ca autoritatea de autorizare sa poata verifica indeplinirea conditiilor de
autorizare.
Exemplu pentru o noua autorizatie
Construirea unei centrale (Nr. 1.1 anexa 1) cu doua blocuri care functioneaza pe carbune
brun, fiecare avand o putere electrica mai mare de 50 MW si doua turbine pe gaz cu
utilizarea caldurii cedate, fiecare avand peste 50 MW putere electrica. Solicitantul doreste
mai intai autorizarea pentru blocurile pe carbune brun deoarece pentru acestea el are
finalizate planurile. Pentru turbinele pe gaz acesta poate livra datele referitoare la efectele
preconizate asupra mediului, insa pentru ca el inca nu a facut comanda catre un producator
pentru livrarea turbinelor, lipsesc datele concrete. Pentru aceasta parte a instalatiei el
doreste sa solicite la un moment ulterior autorizarea in baza documentelor concrete de
autorizare.
In procedura de autorizare pentru blocurile pe carbune brun, autoritatea verifica conditiile
initiale de autorizare pentru fiecare parte a instalatiei incluzand si evaluarea prezenta a
efectelor de mediu datorate instalatiei turbinei pe gaz. Premiza deciziei este ca nu au voie sa
fie cauzate poluari nepermise ale mediului prin exploatarea intregii instalatii.
Cu autorizatia integrata (partiala) pentru blocurile de carbune brun, autoritatea confirma in
acelasi timp si capabilitatea generala de autorizare pentru instalatia de turbine pe gaz.
Efectul definitiv al evaluarii intregi actuale este anulat daca o modificare a situatiei materiale
sau legislative sau o verificaricare individuala, in cadrul autorizarii partiale ulterioare, duce la
o evaluare care se abate de la evaluarea totala actuala.
In procedura de autorizare pentru instalatia turbinelor pe gaz, autoritatea verifica final
conditiile de autorizare pentru aceasta parte a instalatiei.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 25 din

4. Notificarile
4.1 Modificarea unei instalatii
O modificare in sensul articolului 2 litera l) din OUG 152/2005 este fiecare modificare tehnica
sau tehnologica precum si de exploatare a instalatiei, daca aceasta poate avea efecte
asupra mediului si sanatatii umane, independent de faptul daca modificarea poate avea
influenta pozitiva sau negativa asupra bunurilor protejate.
Prin modificarea unei instalatii / activitati se intelege o modificare a starii instalatiei autorizate
si reglementate prin conditii. Conform articolului 26, par. 1 al OUG 152/2005, operatorii de
instalatii sunt obligati sa informeze autoritatea despre modificarile planificate asupra
caracterului sau modului de functionare sau asupra extinderii instalatiei, care pot avea efecte
asupra mediului. Informatia ar trebui transmisa in scris autoritatii de ex. cel tarziu la 1 luna
inainte de efectuarea modificarii planificate. Notificarea trebuie sa contina
informatii/documente care sa faca posibil autoritatii sa evalueze efectele asupra mediului.
Referitor la modificarile notificate, autoritatea ar trebui sa emita intr-un interval de o luna o
decizie pentru clarificarea asupra cum vor fi evaluate modificarile. Daca este necesar,
autoritatea poate actualiza conditiile din autorizatie pentru aceasta instalatie, conform
articolului 26 alin. 2 din OUG 152/2005.
In cazul in care autoritatea constata ca modificarea prevazuta poate aduce efecte
considerabile negative asupra oamenilor si mediului, atunci aceasta ar trebui sa oblige
operatorul in interval de o luna sa depuna o solicitare de autorizare a unei modificari
esentiale a instalatiei. Prin aceasta decizie a autoritatii, operatorul va avea voie sa efectueze
modificarea prevazuta doar atunci cand va fi emisa autorizatia pentru aceasta.
Indicatie:
Din experienta Germaniei, in cadrul diferitelor instalatii se realizeaza deseori modificari, care
ar putea efecte asupra mediului si care trebuie noficate de catre operator catre autoritate.
Insumat, numarul notificarilor anuale este considerabil mai mare decat numarul autorizatiilor
solicitate (autorizatii noi sau a modificarilor). Pentru aceste notificari s-au demonstrat a fi
eficiente formularele care vor trebui depuse de catre operator in vederea comunicarii catre
autoritate a modificarilor prevazute.
Anexa I contine un model de formular pentru o notificare referitoare la modificarile prevazute.
4.2 Scoaterea din functiune a instalatiei
In autorizatia integrata trebuie ca operatorul unei instalatii sa fie obligat printr-o conditie sa
notifice neintarziat scoaterea definitiva din exploatare a unei activitati/ instalatii.
Conform articolului 3 al Directivei IPPC trebuie ca autoritatea competenta sa se asigure ca la
o scoatere din uz definitiva a unei instalatii / activiatii, trebuie realizate de catre operator
masuri necesare pentru a preveni orice fel de pericol de poluare a mediului si pentru a
readuce amplasamentul la o stare multumitoare.
Notificarea trebuie sa contina documente referitoare la masurile prevazute de operator astfel
incat sa nu poata fi cauzate de catre instalatia scoasa din uz pericole asupra mediului iar
amplasamentul sa fie readus la un stadiu multumitor.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 26 din

Autoritatea verifica indeplinirea acestei obligatii de baza.


Dupa verificarea masurilor de scoatere din functiune a activitatii / a instalatiei, autoritatea
emite o decizie.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 27 din

5. Procedura de autorizare integrata


5.1 Consilierea solicitantului (discutia preliminara)
5.1.1 Continutul principal
Inainte de solicitarea unei autorizatii integrate, conform cifrei 2 din GHIDUL TEHNIC
GENERAL, anexa la OM 36/2004, este necesara o colaborare a proprietarului / operatorului /
solicitantului (detinatorul proiectului) si /sau a biroului de ingineri mandatat de acesta cu
autoritatea de autorizare pentru a se putea discuta aspectele de mediu legate de instalatie,
documentele necesare pentru solicitare, implicarea publicului precum si derularea
cronologica a procedurii de autorizare.
Solicitantului i se va preciza ca implicarea sa si in special depunerea documentelor complete
de solicitare contribuie considerabil la accelerarea procedurii.
Actionarea autoritatii de autorizare se va desfasura in fiecare etapa procedurala in asa fel
incat procedura de autorizare sa se desfasoare din plin, fara intarzieri. Aceasta este posibila
doar daca autoritatea de autorizare este informata de catre solicitant din timp asupra
proiectului inclusiv asupra efectelor asupra mediului. Scopul informarii din timp a autoritatii
de autorizare de catre solicitant este de a determina impreuna cu autoritatea de autorizare,
inainte de depunerea solicitarii, conditiile esentiale de autorizare pentru a planifica instalatia
in functie de cerinte si dupa caz de a demonstra indeplinirea cerintelor in documentatia de
solicitare.
Autoritatea de autorizare consiliaza detinatorul proiectului inainte de a se depune solicitarea
autorizarii.
Consilierea trebuie sa faca posibil solicitantului sa depuna documentele necesare ale
solicitarii intr-o forma corecta si completa, pentru a nu exista solicitari suplimentare si
intrebari in timpul procedurii de autorizare. In afara de aceasta, autoritatea trebuie sa aduca
la cunostinta operatorului intr-un moment cat se poate de apropiat inceperii planificarii,
cerintele legale si conditiile de autorizare cele mai importante pentru decizia asupra solicitarii
autorizarii.
In cadrul consilierii, autoritatea de autorizare va conduce discutia in asa fel incat solicitantul
sa descrie complet obiectul solicitarii, in special toate partile de instalatie si anexele aferente
proiectului. In cazul unei modificari esentiale, prezentarea si delimitarea obiectului solicitarii
se vor rasfrange asupra partilor de instalatie ce urmeaza a fi modificate si a partilor de
instalatie asupra carora modificarea poate avea influenta.
Daca pentru construirea si exploatarea instalatiei sunt necesare decizii oficiale din partea
autoritatii, care nu sunt incluse de catre autoritatea regionala de mediu in decizia de
autorizare, atunci detinatorul proiectului va fi anuntat asupra acestui aspect. Acestuia i se vor
numi autoritatile responsabile pentru aceste decizii. Solicitantului i se va preciza ca pentru
garantarea coordonarii necesare conform articolului 4 din OUG 152/2005, trebuie sa solicite
in paralel procedura coordonatoare.
La consilierea detinatorului proiectului, autoritatea de autorizare va implica autoritatea de
monitorizare, daca este util in vederea sarcinilor ulterioare de monitorizare. In afara de
aceasta poate fi necesar se se invite la o discutie preliminara si celelalte servicii implicate in
procedura de autorizare, in special reprezentantii institutiilor de planificare urbanistica.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 28 din

Autoritatea de autorizare trebuie sa aduca la cunostinta poluarea cu imisii pe


amplasamentul prevazut. Aceasta este valabila pentru intreprinderile care se vor amplasa in
zone industriale in functie de gradul propriu de disturbare si care sunt sensibile referitor la
anumite imisii. Indicatia din timp poate sa-i faca sa se decida pe cei care doresc amplasarea
pe un teren poluat ca prin planificarea instalatiei sau prin masurile de protectie sa se
protejeze pe ei insisi intr-un mod adecvat impotriva imisiilor rezultate in zona industriala si sa
evite pe aceasta cale conflictele intre instalatia emitatoare si instalatia sensibila la imisii. Mai
mult, autoritatea de autorizare trebuie sa consilieze solicitantul, in special la alegerea
amplasamentului, referitor la protectia solului (de ex. deseurile istorice).
Autoritatea de autorizare ar trebui sa recomande detinatorului proiectului ca la solicitarea
emiterii unei autorizari pentru instalatiile de ardere incl. cazanul cu aburi aferent, sa se
verifice preliminar, de catre un expert extern autorizat, solicitarea de emitere a avizului
pentru instalatia cazanului cu aburi iar documentele pre-verificate incl. raportul preverificarii
intocmit de expertul extern sa fie anexate documentelor de autorizare.
Daca solicitantul intentioneaza sa transfere unui expert extern evaluarea problemelor
importante in procedura de autorizare, de obicei este util ca autoritatea de autorizare sau
autoritatea de monitorizare sa fie implicata in formularea cerintelor catre expertul extern.
Perioada de timp acordata consilierii de catre autoritatea de autorizare trebuie sa se mentina
intr-un cadru adecvat. Autoritatea de autorizare si autoritatea de monitorizare nu vor oferi
sprijin prin care acestea chiar daca este cazul numai anumitor parti preiau
responsabilitatea in cadrul intreprinderii. In special nu trebuie sa preia functii care in mod
normal sunt indeplinite de arhitecti sau ingineri. Daca apar astfel de sarcini, autoritatea de
autorizare trebuie indice ca solicitantul sa mandateze un expert extern.
O decizie asupra cererii de autorizare poate fi luata doar dupa desfasurarea unei proceduri
conforme. De aceea activitatea de consiliere desfasurata de autoritate nu are voie sa
conduca la limitarea libertatii acesteia de decizie. In special nu au voie sa fie facute
promisiuni referitoare la autorizarea ce urmeaza a fi emisa.
Pentru o pregatire mai buna i se recomanda solicitantului sa elaboreze o descriere a
proiectului pentru instalatia ce trebuie autorizata si sa o predea autoritatii de autorizare deja
inainte de prima discutie preliminara (14 zile inainte). Daca planificarile instalatiei nu sunt
destul de evoluate, ar trebui sa fie puse la dispozitie cel putin un plan al amplasamentului si
o descriere generala inteligibila a instalatiei.
Detaliat se vor clarifica urmatoarele aspecte:
(Lista de verificare pentru o discutie preliminara, anexa I)
1. Componenta instalatiei pe amplasament
-

Delimitarea amplasamentului operatorului/ al solicitantului


Activitatile conform anexei 1 din OUG 34/2002 care formeaza o unitate tehnica
Anexele secundare, aflate in legatura tehnica si care pot avea efecte asupra
emisiilor si asupra poluarii mediului

2. Componenta altor instalatii de pe amplasament


-

ale aceluiasi operator


ale altor operatori

3. Obligatia verificarii impactului asupra mediului


-

Atribuirea instalatiei la proiectele din anexa I sau II din Directiva 97/11/EG (HG
918/2002)
Verificarea cazurilor particulare pentru stabilirea obligatiei EIA (Screening)

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 29 din

Determinarea cadrului cercetarii si informarea solicitantului asupra documentelor


ce trebuiesc aduse (Scoping)
- Raportul de amplasament
4. Efectele transfrotaliere
-

Implicarea statului vecin si a populatiei acestuia

5. Instalatia este componenta unui obiectiv conform Directivei Seveso-II (OUG Nr. 95/ 2003)
-

Obiectiv cu risc minor abordarea tehnica de siguranta /management de


securitate
Obiectiv cu risc major raport de securitate
Verificarea raportului de securitate de catre experti autorizati pentru expertize

6. Situatia imisiilor pe amplasament


- Determinarea poluarii initiale a poluantilor atmosferici, zgomotelor, mirosurilor
- Ce imisii trebuie determinate?
7. Arii afectate conform Natura 2000
-

Stabilirea cercetarii compatibilitatii

8. Felul si desfasurarea cronoligica a procedurii de autorizare


-

Autorizarea noua, autorizarea modificarii, autorizarea partiala


Elaborarea programului de conformare
Depunerea solicitarii de catre solicitant
Autorizatiile celorlalte autoritati pentru instalatie
Coordanarea procedurii
Termen anticipat pentru emiterea autorizatiei integrate

9. Autoritati implicate in procedura de autorizare


-

A i se prezenta posibilitatea solicitantului de a purta discutii preliminarii cu cele


mai importante autoritati de specialitate

10. Precizari referitoare la BAT


-

BREF-urile aplicate
Directivele si standardele Romaniei
Directivele si normele altor state

11. Documentatia de solicitare necesara (conform listei de verificare anexa I, sub-anexa 6)


-

Formulare
Mentionarea tuturor emisiilor inclusiv tipul, locul de aparitie, cantitatea, durata in
timp si frecventa
Masurile prevazute pentru prevenirea, valorificarea si indepartarea deseurilor
Descrierea proceselor relevante pentru apa uzata
Manipularea substantelor ce pericliteaza apa
Harti topografie/ planuri
Desene/ diagrame/ scheme de proces
Documentele constructiei cu descrierea constructiei si protectia impotriva
incendiilor
Natura, peisajul si protectia solului
Expertize: - Prognoza imisiilor pentru:
Poluantii atmosferici
Zgomotele instalatiei
Mirosuri
Poluarea solului
Poluarea apelor
Datele meteorologice/ climatice
Rapoartele masuratorilor pentru emisiile in aer/ apa / de zgomot

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 30 din

12.

Regulile referitoare la tranzactiile cu certificate pentru emisii


Marcarea documentelor confidentiale
Cerintele pentru siguranta si protectia sanatatii la locul de munca

13.

Masurile de oprire din exploatare

14.

Diverse ca de ex.:

Silvicultura
Agricultura
Legislatia pentru strazi
Dreptul de minerit
Legislatia pentru caile ferate
Protectia monumentelor

Pentru discutiile preliminare autoritatea efectuaza un document si ii preda solicitantului lista


de verificare a documentelor necesare, asupra careia s-a cazut de acord cu acesta.
Solicitantului ar trebui pe cat posibil sa i se numeasca un partener de discutii din cadrul
autoritatii de autorizare. Pentru a se evita ca solicitarile sa trebuiasca sa fie inapoiate in
timpul procedurii inaintate de autorizare datorita depasirii termenelor prevazute pentru
completarea finala a documentatiei de solicitare, ar trebui ca inainte de depunerea reala a
solicitarii sa se predea un exemplar de proba in baza caruia autoritatea de autorizare sa
verifice completivitatea. Daca se preconizeaza cerinte mai detaliate din partea autoritatilor
implicate in procedura referitoare la continutul solicitarii, ar trebui ca si acestora sa li se
trimeata un exemplar de proba al solicitarii.
In anexa I este continuta o lista de verificare pentru documentele de solicitare.
Indicatii pentru autoritatea de autorizare pentru pregatirea unei discutii preliminare.
Diagramele de flux
Ar trebui sa se precizeze in discutia preliminara de catre autoritatea de autorizare, ca
diagramele corespund DIN EN ISO 10628. Dupa caz pot fi utile diagramele de flux
suplimentare la cele mentionate in cele ce urmeaza.
Diagrama de baza cu informatii suplimentare conform DIN EN ISO 10628
Informatii de baza

Tipul aparatelor si masinilor necesare pentru procedura din afara masinilor de


actionare,

Denumirea aparatelor si masinilor exceptand masinile de actionare,

Fluxul si directia fluxului substantelor de intrare si iesire precum si a substantelor si


energiilor resp. agentilor energetici n cadrul procedurii,

Denumirea si fluxurile intermediare resp. cantitatile substantelor de intrare si iesire


(sunt suficiente informatiile pentru clasificarea si domeniul de variatie a datelor
solicitate),

Numirea energiei resp. agentilor energetici,

Conditii caracteristice de functionare (este suficient cand sunt mentionate intervale


de date).

Informatii suplimentare (daca este necesar in functie de tipul instalatiei)

Dispunerea armaturilor esentiale,

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 31 din

Dispunerea atributiilor pentru masurare, coordonare si reglare in punctele esentiale,

Conditii de functionare pentru completare (este suficient, daca se mentioneaza


intervale de date),

Marimi caracteristice ale aparatelor si masinilor (o descriere calitativa este suficienta),

Inaltimea amplasarii aparatelor si masinilor esentiale.

Diagrama de flux a proceselor conform DIN EN ISO 10628


Pentru prezentarea schematica se vor utiliza dispozitiile din DIN EN ISO 10628 elaborate
pentru prezentarea unitara desenata a structurii si functiunii tehnice de proces a instalatiei.
Referitor la continutul informativ al prezentarii schematice se vor specifica cerinte diferite in
sensul dispozitiilor standardului mentionat in functie de tipul instalatiei si de prezentarea
procesului si rezultarii, trimiterii si tratarii aerului uzat.
In pretezentarea schematica se vor numerota toare sursele de emisie ce apartin de
instalatie. Ca surse de emisie sunt valabile toate punctele din instalatie, din care ies sau pot
iesi emisii in atmosfera. De acestea apartin de ex. si dispozitivele de siguranta si
detensionare (supape de siguranta, membrane de presiune, sisteme de scufundat in fluide
s.a.). Se poate renunta la inscrierea supapelor de siguranta aflate la un sistem de colectare a
gazului, daca acestea nu sunt esentiale.
Marimea sectiilor de operare se va delimita prin linii de separare sau intr-un alt mod pe
diagrama de flux a proceselor.
Dupa caz se vor detalia informatiile urmatoare reiesite din DIN EN ISO 10628:
Diagrame de flux pentru conducte si instrumente
Informatii de baza

Tipul aparatelor si masinilor, inclusiv masinile de actionare, conductele resp.


transporturile si armaturile,

Denumirea aparatelor si masinilor inclusiv a masinilor de actionare,

Marimi caracteristici pentru aparate si masini,

Atributiile si calea de rezolvare pentru masuratori, coordonare si reglari.

Informatii suplimentare (daca este necesar in functie de tipul de instalatie)

Denumirea si fluxurile intermediare resp. cantitatile de energie resp. agenti


energetici,

Fluxul si directia fluxului de energie resp. agent energetic.

Informatii suplimentare referitoare la procesele de curatare cu sisteme instalate


fixe de curatare

Denumirea si fluxururile intermediare resp. cantitatiel agentilor de curatare si a


solutiilor de spalare,

Fluxul si directia fluxului agentilor de curatare si a solutiilor de spalare.

In anumite circumstante poate fi util, sa se faca o diagrama doar cu procesele de


spalare si curatare

Prezentarea diagramei de flux sau descrierea in cuvinte

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 32 din

Detalierea diagramelor de flux de baza se determina de faptul ca din diagrama


de flux trebuie sa reiese punctele de aparitie, transferul si tratarea aerului uzat
resp. a gazului evacuat.

Emisiile
Referitor la emisii sunt solicitate in cadrul discutiilor preliminare urmatoarele informatii:

Felul si amploarea tuturor emisiilor ce polueaza aerului, inclusiv mirosurile, ce


sunt anticipate de a fi provocate de catre instalatie. Sursele de emisie se vor
prezenta in asa fel incat sa fie posibila o atribuire a lor la sectiile de operare
(planul surselor cu mentiunea scarii de referinta si directiei nord). Amplasarea
surselor de emisie se va mentiona cu o exactitate de 10 m. Se vor preciza tipul
si amploarea emisiilor preconizate.

Lista surselor trebuie sa ia in considerare intreaga instalatie. Sursele fara debite


volumice de gaz evacuat clar definite, ca de ex. portile halelor, suprafetele
ferestrelor, deschiderile din acoperis pot fi cuprinse intr-o sursa de substitutie.
Sursele orizontale si verticale se vor considera separat fiecare.

5.1.2 Directiva Seveso-II


Directiva CE 96/82/EG pentru prevenirea pericolelor in cazul accidentelor majore cu
substante periculoase (Directiva Seveso-II), transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 95 din
ianuarie 2003, nu contine nici o obligatie speciala de autorizare pentru obiective. Astfel
cladirile si/sau instalatiile tehnice de proces din obiective se supun legilor in constructie
si/sau OUG 152/2005. Cladirile si/sau instalatiile tehnice se afla in obiective cu obligatii de
autorizare conform legislatiei in constructii OUG 152/2005.
OUG 152/2005 se refera la instalatii. Instalatiile sunt definite in OUG 152/2005 ca fiind
unitati tehnice fixe, in care sunt desfasurate activitati conform anexei 1 precum si activitati
legate de acestea direct. Directiva Seveso-II se refera la asa numitele obiective, ale caror
delimitari sunt reprezentate de cvasi gardul intreprinderii si care pot contine pe langa mai
multe instalatii si infrastructura amplasamentului, ca de ex. alimentarea cu energie,
indepartarea controlata a apei uzate, cladirea administrativa.
Instalatiile din cadrul
obiectivului sunt definite conform Directivei Seveso-II ca fiind unitati tehnice in care sunt
produse, utilizate si depozitate substante periculoase si toate anexele necesare pentru
acestea. Astfel de instalatii conform Directivei Seveso-II sunt deseori identice cu instalatiile
din OUG152/2005. Aceasta apare de ex. in instalatiile chimice de productie denumite in
anexa 1 din OUG 152/2005 la cifra 4.2, necesitand autorizatie.
Directiva Seveso-II are ca scop prevenirea accidentelor, limitarea accidentelor si
comunicarea riscurilor in cadrul obiectivelor.
Aceasta se ocupa in special cu abaterile de la functionarea normala conforma, adica cu
disturbarile in functionare si accidentele. (major accidents).
OUG 152/2005 cuprinde aspectul prevenirii riscului. Cu articolul 3 cifra e), operatorul este
obligat, sa ia masurile necesare pentru a preveni accidentele si de a limita urmarile
acestora. Aproximativ aceeasi cerinta catre operator se gaseste in art. 5 din Directiva
Seveso II in obligatiile generale ale operatorului. Ca urmare operatorul va trebui sa ia toate
masurile necesare pentru a preveni accidentele majore si de a limita urmarile acestora
asupra omului si mediului. Deoarece in cadrul procedurii de autorizare trebuie sa se
verifice daca solicitantul isi indeplineste obligatiile, se vor aborda si temele masurile de
prevenire si limitare a accidentelor precum si comunicarea riscului. Pentru a preveni
munca dubla din partea operatorilor si a autoritatii, ar trebui ca aceste aspecte din procedura
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 33 din

de autorizare pentru instalatiile, care fac parte dintr-un obiectiv, sa se verifice in baza
cerintelor Directivei Seveso II.
La autorizarea instalatiilor, ce fac parte dintr-un obiectiv,
confrunta in detaliu cu urmatoarele intrebari:

autoritatea de autorizare se

In ce conditii trebuie sa fie luata in considerare Directiva Seveso-II in cadrul procedurii de


autorizare? In ce condtii se poate renunta la aceasta?

Ce documente trebuie sa fie continute in solicitarea de autorizare din punctul de vedere


al Directivei Seveso-II?

Ce conditii pentru implementarea Directivei Seveso-II poate contine autorizatia?

Ce efecte are considerarea Directivei Seveso-II asupra desfasurarii si duratei procedurii


de autorizare?

Cum se evalueaza capacitatea de autorizare a instalatiilor care prezinta riscuri?

In procedura de autorizare are loc verificarea obligatiilor operatorului in baza cererii de


autorizare. Daca instalatia de autorizare este o parte dintr-un obiectiv conform Directivei
Seveso-II, aceste informatii ar trebui prezentate in forma documentatiei cerute in Directiva
Seveso-II.
O importanta deosebita pentru documentarea sigurantei instalatiei ii revine raportului de
securitate, pe care operatorul trebuie sa-l elaboreze pentru o instalatie noua si sa-l
adapteze in cazul modificarii instalatiei conform art. 9 si 10 din Directiva Seveso-II. Directiva
IPPC prevede raportul de securitate in art. 6 ca parte a documentatiei de solicitare: daca un
raport de securitate conform Directivei Seveso sau alte informatii pentru indeplinirea altor
dispozitii legale indeplinesc una dintre cerintele acestui articol, acestea pot fi introduse in
solicitare.
Prin aceasta Directiva IPPC deschide, in sensul unei lucrarii efective administrative,
posibilitatea sa se utilizeze in cadrul solicitarii autorizarii raportul de securitate pentru
prezentarea sigurantei instalatiei si a prevenirii riscului.
Autoritatea de autorizare implica in procedura de autorizarea autoritatile responsabile cu
Directiva Seveso-II. Acestea au sansa de a introduce cerintele Directivei Seveso in
procedura de autorizare in cadrul exprimarii opiniei lor. Afirmatiile exprimate si cerintele din
acestea se vor include de catre autoritatea de autorizare in cadrul autorizatiei. Art. 9 al
Directivei IPPC exprima acest aspect inca o data clar: Autorizatia cuprinde masuri
referitoare la alte conditii normale de functionare. Aici se vor lua in considerare eliberarile
neintentionate de substante, disturbari.....
Efectele asupra mediului pentru domeniile de aer, apa, deseuri si zgomot la functionarea
normala a unei instalatii sunt prezentate deseori in solicitarile de autorizare in formulare
tipizate. O astfel de prezentare standardizata nu este posibila de obicei pentru siguranta
instalatiilor si pentru evaluarea riscului. Pentru aceasta este necesara o descriere tehnica a
instalatiatiei, a imprejurimilor instalatiei, o prezentare schitata a partilor de instalatie
relevante pentru securitate (Pipe + Instrumentation Diagram) ale substantelor manipulate
si a celor rezultate in urma unui accident, eventual o analiza sistematica a pericolelor si
analizele efectelor accidentelor.
La obiectivele cu risc major sunt solicitate in raportul de securitate exact astfel de descrieri
corespunzator art. 9 corelat la anexa II din Directiva Seveso-II. La instalatiile din cadrul
obiectivelor cu risc major, o componenta centrala a documentelor de solicitare este raportul
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 34 din

de securitate partial elaborat pentru instalatia de autorizat, care inlocuieste detalierile


suplimentare din cererea de autorizare referitoare la tema sigurantei instalatiei.
La obiectivele cu risc minor, care nu trebuie sa elaboreze un raport de securitate, este
suficienta de obicei o abordare1 tehnica de securitate cu o descriere in text si desen (P + I
Diagram) a tehnicii de siguranta.
Atat elaborarea raportului de securitate de catre solicitant/ operator cat si verificarea raportului
de securitate de catre autoritate necesita o perioada mare de timp. Aceste etape de lucru
mentionate, conform experientei, sunt etapele procedurale ce determina perioada de
desfasurare a procedurii de autorizare.
Solicitantul / operatorul poate externaliza elaborarea raportului de securitate catre un birou
extern de ingineri.
Verificarea raportului de securitate poate fi desfasurata de catre personalul autoritatii sau
poate fi mandatat un expert extern pentru securitatea instalatiilor cu verificarea.
Verificarea raportului de securitate de catre autoritate in procedura de autorizare este
corelata in principal de doua conditii:
1.

In cadrul autoritatii exista personal corespunzator pentru a verifica raportul de


securitate intr-un timp adecvat. Se asigura faptul ca durata verificarii raportului de
securitate nu prelungeste excesiv durata autorizarii.

2.

Proiectul nu ridica probleme fundamentale de disputa intre operatorul instalatiei si


autoritatea de autorizare resp. autoritatea de specialitate asupra capacitatii de
autorizare.

La procedura de autorizare publica ar trebui ca la verificarea raportului de securitate sa se


apeleze in mare parte la expertii externi pentru siguranta instalatiilor.
Verificarea raportului de securitate de catre o persoana terta independenta are avantajul in
procedura de autorizare ca opinia expertului extern este deseori mai bine acceptata de catre
public, ca fiind cvasi impartiala, decat opinia autoritatii. Autoritatea are astfel posibilitatea sa
includa o a treia opinie referitoare la problemele disputate cu solicitantul.
Expertul extern este selectat de catre autoritatea de autorizare in comun acord cu
solicitantul. Expertul extern ar trebui selectat astfel incat acesta sa dovedeasca cunostintele
de specialitate resp. experienta cu tipuri de instalatii asemanatoare. Misiunea exacta a
verificarii va fi formulata de catre autoritatea de autorizare si se va predata expertului extern.
Adica expertul extern lucreaza pentru autoritatea de autorizare si este expertul de
expertizare al autoritatii de autorizare.
Expertiza in vederea verificarii ar trebui sa ofere pe langa rezultatele verificarii raportului
de securitate (partial) si recomandari pentru autoritatea de autorizare. Aceste recomandari
se preiau de obicei in conditiile din autorizatie, dupa aprobarea lor impreuna cu autoritatea
competenta de specialitate.

Cerintele pentru aplicarea Directivei Seveso II in procedura de autorizare integrata conform Directivei
IPPC au fost descrisa cu exemple practice de cazuri in cadrul proiectului de Twininning pentru
implementarea 1999/82/EG (Directiva Seveso II) si pot fi vizualizate pe pagina de internet a
Minsterului Mediului si Gospodaririi Apelor www.mediu.ro.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 35 din

5.1.3 Zgomotul si vibratiile


5.1.3.1 Prognoza zgomotului
Conform OUG 152/2005 instalatiile/ activitatile se vor exploata astfel incat sa fie prevenite
poluarile asupra mediului prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile. Defininitia poluarii
mediului cuprinde eliberarea de substante, vibratiile sau zgomotul in aer, apa sau sol
actionate direct sau indirect prin activitatile umane si care dauneaza sanatatii umane sau
calitatiii mediului sau care pot conduce la daunarea valorilor materiale resp. la prejudicierea
sau deranjarea confortului si a altor utilitati legitime ale mediului.
Protectia impotriva efectelor nocive asupra mediului prin zgomot este asigurata cand
sanatatea umana nu este prejudiciata sau nu duce la nici o prejudiciere sau deranjare a
confortului. Aceasta cerinta se refera la locul relevant pentru imisii. Referintele pentru
efectele nocive asupra mediului in practica germana de autorizare sunt valorile directoare de
imisie conform numarului 6 din Ghidul tehnic pentru protectia impotriva zgomotului (TA Lrm
TA Zgomot).
TA Lrm Nr. 6.1 Valorile directoare de imisie pentru nivelul de evaluare a zgomotului pentru
locurile de imisie din afara cladirilor:
a) in zonele industriale

70 dB(A)

b) in zonele cu activitati lucrative


ziua
65 dB(A)
noaptea
50 dB(A)
c) in zonele urbane, zonele comunale si zonele mixte
ziua
60 dB(A)
noaptea
45 dB(A)
d) in zone rezidentiale generale si zone cu asezari mici
ziua
55 dB(A)
noaptea
40 dB(A)
e) in zone rezidentiale pure
ziua
noaptea
f)

50 dB(A)
35 dB(A)

in zonele de tratament, pentru spitale si institutii de ingrijire


ziua
45 dB(A)
noaptea
35 dB(A)

Varfurile de zgomot de durata scurta nu au voie sa depasasca valorile directoare de imisie


din timpul zilei cu mai mult de 30 dB(A) si noaptea cu mai mult de 20 dB(A).
Daca se delimiteaza una pe cealalta zonele rezidentiale sau utilizate pentru activitati
lucrative, industriale sau zone cu efecte de zgomot asemanatoare (amplasament mixt),
valorile directoare de imisie valabile pentru zonele cu locuinte se pot ridica la o valoare
adecvata intermediara a valorilor valabile pentru categoriile de zone ce se invecineaza, daca
sunt necesare conform obligatiei de considerare reciproca. Valorile directoare de imisie
pentru zone de urbane aglomerate, comunale si mixte de ziua 60 dB(A) si noaptea 45 dB(A)
nu vor trebui depasite.
Pentru marimea valorii intermediare este relevanta necesitatea concreta de protejare a
zonelor. Criteriile esentiale sunt pe de o parte caracteristica zonei influentate data de
marimea zonei rezidentiale si pe de cealalta parte de catre zonele cu activitati industriale si
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 36 din

lucrative, normalitatea unui zgomot intr-un loc si intrebarea care dintre utilitatile incompatibile
s-a realizat mai intai. Daca o zona cu necesitate ridicata de protectie se situeaza doar intr-o
directie a instalatiei,
Locurile relevante de imisie sunt

pe suprafete construite 0,5 m in afara mijlocului ferestrei deschise a spatiului ce


necesita protectie, influentat cel mai puternic de zgomot conform DIN 4109, editia
noiembrie 1989;

pe suprafete necostruite sau suprafete construite care nu contin cladiri cu spatii ce


necesita protectie, la marginea suprafetei cel mai puternic afectate, unde conform
legislatiei de planificare si constructie urbana, pot fi realizate cladiri cu spatii ce
necesita protectie;

in spatii ce necesita protectie legate prin constructie de instalatia de evaluat, la


transfer de zgomote prin corpuri precum si la actiunea zgomotelor de joasa frecventa
in spatiul ce necesita protectie, cel mai puternic afectat.

TA Lrm Nr. 6.2 valori directoare de imisie pentru locurile de imisie din interiorul cladirilor
La transferul zgomotului in cadrul cladirilor sau la transferul de zgomot prin intermediul
corpurilor, pentru nivelul de evaluare a zgomotului pentru spatii din afara intreprinderii, ce
necesita protectie conform DIN 4109, editia noiembrie 1989, independent de amplasarea
cladirilor in zonele mentionate la numarul 6,1 la literele a-f, valorile directoare de imisie sunt
ziua
noaptea

35 dB(A)
25 dB(A).

Varfurile de zgomot de durata scurta nu au voie sa depaseasca valorile directoare de imisie


cu mai mult de 10 dB (A).
Alte cerinte detaliate ale legislatiei in constructii raman neafectate.
TA Lrm 6.3 Valorile directoare de imisie pentru evenimente rare
In cazul evenimentul rare, pentru nivelul de evaluare a zgomotelor in locurile de imisie din
afara cladirilor in zonele mentionate la nr. 6.1 literele b-f, valorile directoare de imisie sunt
ziua
noaptea

70 dB(A),
55 dB(A).

Varfurile de zgomot de durata scurta nu au voie sa depaseasca urmatoarele valori:

in zonele conform numarului 6.1 litera b ziua cu nu mai mult de 25 dB(A) si noaptea
cu nu mai mult de 15 dB(A),

in zonele de la numarul 6.1 literele c - f ziua cu nu mai mult de 20 dB(A) si noaptea cu


nu mai mult de 10 dB(A).

Evenimentele rare sunt particularitati anticipate in functionarea unei instalatii, unde in cazuri
rare sau perioade limitate de timp, insa in nu mai mult de zece zile sau nopti ale unui an
calendaristic si nu mai mult de doua weekenduri consecutive, valorile directoare de imisie nu
pot fi respectate chiar si in cazul respectarii stadiului tehnicii pentru reducerea zgomotului.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 37 din

Verificarea conditiilor de autorizare conform articolului 3 din OUG 152/2005 presupune de


obicei o prognoza a imisiilor de zgomot ale instalatiei de evaluat si daca in domeniul de
influenta al instalatiei apar si alte zgomote de instalatie determinarea poluarii initiale
precum si poluarea totala. Se poate renunta la determinarea poluarii initiale daca imisiile prin
zgomot ale instalatiei se afla sub valorile directoare de imisie cu cel putin 6 dB(A).
Se recomanda ca la efectuarea prognozei de imisie a zgomotului sa se aplice procedura TA
Lrm.
Pentru prognoza imisiilor de zgomot se mentioneaza doua proceduri:
Prognoza detaliata (DP),
prognonza depasirilor aproximative (P).
P este suficienta pentru poluarea initiala si pentru cazurile in care nivelul de evaluare a
zgomotului calculat pentru poluarea initiala nu duce la depasiri ale valorilor directoare de
imisie. In toate cazurile se va derula o DP.
Nu exista dispozitii pentru calcularea transferului de zgomot prin corpuri si pentru transferul
zgomotelor in interirul cladirilor.
La o prognoza de imisie se vor cuprinde toate sursele de zgomot ale instalatiei inclusiv
zgomotele auto de pe amplasament precum si cele de la iesire si intrare, care rezulta in
legatura cu exploatarea instalatiei si se vor inventaria pentru determinarea si evaluarea
poluarii suplimentare. Celelalte zgomote auto de pe amplasament se vor inregistra si evalua
pentru determinarea poluarii initiale. Zgomotele traficului la iesire si intrare in zonele de trafic
public pe o distanta de pana la 500 metri de la amplasament la zonele de la numarul 6.1
literele c-f vor trebui reduse pe cat posibil prin masurile de tip organizatoric.
Pentru zgomotele ce au campuri energetice intr-un interval de frecventa sub 90 Hz (zgomote
cu frecventa joasa) se pune problema daca acestea provoaca efecte negative de mediu si se
vor evalua in cazuri particulare in functie de conditiile locale. A.1.5 Indicatii pentru
considerarea zgomotelor de frecventa joasa.
Zgomotele cu frecventa joasa pot fie cauzate de ex. de urmatoarele surse sonore:

Ventilatoare cu functionare inceata (de ex. la turnurile de racire),


Instalatii de evacuare ale motoarelor de ardere cu functionare inceata,
Arzatoarele legate de instalatiile de ardere,
Stativele de verificare a motoarelor,
Pompe de vacuum,
Suflanta cu pistoane profilate,
Site, mori si rigole cu proces incet,
Compresoare cu pistoane,
Tambur de desfacere.

Anumite instalatii transimit si forte alternative de joasa frecventa in fundamentul cladirii.


Vibratiile rezultate in acest mot pot fi transmise spatii ce necesita protectie si si provoace
acolo zgomote de frecventa joasa.
Exactitatea prognozei imisiilor depinde in principal de corectitudinea datelor initiale. De
aceea acestea se vor verifica mereu critic. Ca date initiale (date de intrare) pentru calcul se
pot utiliza valori ale masuratorilor, valori din experienta sau datele producatorului, daca
acestea sunt credibile.
In afara de acestea sunt utilizate:
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 38 din

Locul si marimea obstacolelor relevante (constructiile,vegetatia,panourile de protectie


fonica) si

Locul si inaltimea locurilor de imisie relevante.

Determinarea imisiilor de zgomot prin masurare

Imisiile de zgomot se vor determina, in functie de tematica, pentru poluarea initiala, poluarea
suplimentara si poluarea totala sau poluara cauzata de zgomote straine asupra locurilor
relevante pentru imisie.
Pentru dispozitivele de masurare utilizate pentru masuratorile acustice sunt valabile cerintele
conform DIN 45645-1, editia iulie 1996. Completand se va considera:
Ca dispozitive de masurare al nivelului acustic pot fi utilizate:

Aparate de masurare al nivelului acustic etalonate din clasa 1 conform DIN EN


60651, editia Mai 1994, sau DIN EN 60804, editia Mai 1994,

Dispozitive calibrate pentru masurarea nivelului acustic in sensul paragrafului 3 din


anexa 21 al ordonantei pentru etalonare.

Daca datorita dificultatii justificate de situatia imisiilor nu se pot desfasura masuratori cu


dispozitive etalonate de masurare (de ex. la utilzarea microfoanelor directoare datorita
poluari ridicate datorate zgomotelor straine), se pot utiliza in cazuri particulare argumentate
dispozitive de masurare neetalonate doar in cazul in care abaterile rezultate pot fi
cuantificate si pot fi luate in considerare la evaluare.
Desfasurarea masuratorilor:
Pentru desfasurarae masuratorilor se vor lua in considerare toate definitiile din DIN 45645-1,
editia iulie 1996, paragrafele 6.2 - 6.5. Completand se stabileste:
Daca poluara initiala sau poluarea totala trebuie determinate atunci la stabilirea timpului si
duratei masuratorii se vor opri instalatiile ce contribuie esential. La distantele dintre locul de
imisie relevant si aceste instalatii incepand cu 200 m se vor desfasura masuratorile de obicei
cu vant. La determinarea nivelului de zgomot se va considera corectura meteorologica
conform DIN ISO 9613-2, draft editia septembrie 1997, ecuatia (6).
Evaluarea rezultatelor, a prognozei calculate si a poluarii initiale
1. Protectia impotriva efectelor negative asupra mediului datorate zgomotelor se va asigura
prin reglementarile din aliniatele 2-5, daca poluarea totala nu depaseste valorile directoare
de imisie permise in locul de imisie relevant.
2. Autorizatia pentru instalatia de evaluat nu poate fi refuzata in cazul depasirii valorilor
directoare de imisie datorata poluarii initiale din motive de protectia impotriva zgomotului
daca contributia la imisii cauzata de instalatie referitor la scopul legii este considerata ca fiind
irelevanta. Acesta este de obicei cazul cand poluarea suplimentara cauzata de instalatia de
evaluat se gaseste in locul relevant de imisie sub valorile directoare de imisie cu cel putin 6
dB(A).
3. Nelezand reglementarea din aliniatul 2, nu poate fi refuzata autorizarea pentru instalatia
evaluata datorita depasirii valorilor directoare de imisie ca urmare a poluarii initiale daca se
asigura ca pe durata lunga aceasta depasire nu este mai mare de 1 dB(A). Aceasta se poate
realiza si printr-un contract legal public intre operatorul instalatiei implicat si autoritatea de
monitorizare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 39 din

4. Nelezand reglementarea din aliniatele 2 si 3, nu poate fi refuzata autorizarea pentru


instalatia evaluata datorita depasirii valorilor directoare de imisie ca urmare a poluarii initiale
daca se asigura printr-o conditie in autorizatie ca cel tarziu dupa trei ani de la punerea in
functiune a instalatiei se vor desfasura masurile de asanare (scoaterea din uz, indepartarea
sau modificarea) a instalatiilor existente ale solicitantului prin care sa se garanteze
respectarea valorile directoare de imisie.
5. Autorizarea nu poate fi refuzata datorita unei depasiri a valorilor directoare de imisie daca
ca urmare a zgomotelor straine existente continuu nu se preconizeaza efecte negatve
suplimentare cauzate de instalatia de evaluat.
Masurile operatorului impotriva efectelor nocive asupra mediului datorate zgomotelor se
determina in functie de cazurile particulare considerand proportionalitatea eforturilor si
reducerea zgomotului pana la situatia preconizata a imisiilor in domeniul de influenta.
Emisiile de zgomot ale instalatiei trebuie sa fie reduse atat cat este necesar pentru
prevenirea efectelor negative asupra mediului si atat cat este posibil conform celor mai bune
tehnici disponibile pentru reducerea zgomotului.
Cerintele catre instalatiile existente:
La verificarea proportionalitatii conditiilor pentru instalatiile / activitatile existente, autoritatea
competenta / de autorizare va selecta din masurile adecvate acea masura care impovareaza
oporatorul cel mai putin. Aceasta va determina si evalua efectele preconizate pozitive si
negative pentru operatorul instalatiei, pentru vecinatate si pentru mediul general precum si
interesul public de a desfasura sau nu masura.
Aici se va lua in principal in considerare:

Proportia emisiilor si imisiilor rezultate de la instalatie,


Zgomotele straine existente
Proportia depasirilor valorilor de imsie de catre instalatia de evaluat,
Proportia depasirilor valorilor directoare de imisie prin poluarea totala,
Considerarea reciproca,
Numarul persoanelor implicate,
Expunerea la zgomote,
Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea zgomotului,
Efortul raportat la imbunatatirea situatiei imisiilor in domeniul de influenta a instalatiei,
Durata functionarii instalatiei de la autorizarea noua sau a modificarii instalatiei,
Particularitati tehnice ale instalatiei,
Conditiile amplasamentului.

5.1.3.2 Vibratiile
Instalatiile/ activitatile pot provoca efecte nocive asupra mediului ca urmare a trepidatiilor.
Evaluarea amploarii prejudicierilor resp. dezavantajelor prin efectele trepidatiilor in sensul
OUG 152/2005 se va desfasura in baza reglementarilor organizatiilor de experti sau a
expertizei cazurilor particulare.
Daunarea efectelor prin vibratii
Imisiile de vibratii sunt efecte negative asupra mediului in sensul articolului 2 Nr. 2 din OUG
152/2005, daca datorita tipului, amploarii sau duratei lor pot provoca daune sanatatii umane
sau calitatii mediului sau pot conduce la afectarea valorilor materiale resp. la prejudicierea
sau deranjarea confortului.
a) Efectele vibratiilor asupra cladirilor
Efectele vibratiilor asupra cladirilor depasesc limita efectelor nocive asupra mediului daca
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 40 din

sunt predispuse de a creea dezavantaje considerabile. Prin dezavantaje se inteleg


daunele asupra bunurilor, in special daunele asupra cladirilor si componentelor cladirilor.
Reducerea utilizarii conforme a unei cladiri reprezinta de obicei un dezavantaj
considerabil. Daunele produse asupra cladirilor rezultate in urma trepidatiilor, ce slabesc
rezistenta lor, sun considerate a fi efecte negative asupra mediului. Evaluarea efectelor
vibratiilor depinde de tipul de cladire si utilizarea acesteia. La cladirile destinate
locuintelor si a constructiilor asemanatoare prin constructie si/ sau prin utilizare precum si
la constructiile deosebit de importante (de ex. protejate ca monumente) se vor considera
efecte negative asupra mediului datorate efectelor vibratiilor daca se provoaca fisuri in
tencuiala plafoanelor si/ sau a peretilor, marirea fisurilor existente in cladiri sau ruperea
peretilor despartitori sau intermediari ai peretilor portanti sau plafoanelor.
b) Efectele vibratiilor asupra oamenilor in cladiri
Efectele vibratiilor asupra oamenilor in cladiri pot provoca prejudicieri considerabile.
Prejudicierile rezulta din evaluarea negativa a efectelor vibratiilor si din aparitia urmarilor
(de exemplu miscari vizibile sau vibrarea obiectelor). La aceste prejudicieri contribuie si
utilitatile cladirilor si partilor de cladiri afectate de trepidatii.
c) Masurarea si evaluarea efectelor vibratiilor
Standardele:

DIN 4150 Vibratiile in constructii,


Teil 2: 1999-06 Efectele asupra oamenilor in cladiri,
Teil 3: 1999-02 Efectele asupra instalatiilor construite,
DIN 45669 Masurarea emisiilor prin vibratii,
Teil 1: 1995-06 Masurarea vibratiilor, cerinte,

Verificarea:
DIN 4150 Partea 2: 1995-06 Procedura de masurare contine informatii referitoare la
masurarea si evaluarea efectelor vibratiilor asupra cladirilor si asupra oamenilor din
cladiri. In domeniul de utilizare, valorile critice conform DIN 4150-2 marcheaza pragul
intre efectele asupra mediului daunatoare si nedaunatoare. Marcarea nu prezinta o
limita restrictiva. Aceasta insa este o baza pentru evaluarea imisiilor ce ia in
considerare si circumstantele cazului particular.
Indicatii referitoare la evaluarea efectelor vibratiilor asupra oamenilor sunt mentionate
si in Directiva VDI:
VDI 2057 Efectele trepidatiilor mecanice asupra oamenilor,

Partea 1: 2002-9 vibratiile corpului,

Partea 3: 2002-9 evaluarea.

d) Valorile imisiilor
Valorile imisiilor din tabelul 1 descriu un prag pentru partea principala a cladirii prezente
astazi, la a carui respectare nu rezulta o reducere a utilitatii ca urmare a efectelor
vibratiilor conform experientelor de pana acum. La depasirile valorilor de imisie creste
riscul aparitiei prejudicierilor de acest tip.
Valorile de imisie din tabelele 2 si 3 nu prezinta prevenirea prejudicierilor considerabile
asupra oamenilor din cladiri. Tabelul 2 reda valorile de imisie pentru situatiile in care
sursele de trepidatii actioneaza asupra locurilor de imisie intr-o perioada de mai multe
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 41 din

luni sau mai multi ani. Ele servesc la stabilirea pragurilor dintre efectele asupra mediului
daunatoare si nedaunatoare. Valorile de imisie din tabelul 2 sunt valabile pentru vibratiile
ce actioneaza in timpul zilei provenite de la santiere si prezinta referinte aplicabile.
Valorile de imisie din tabelele 2 si 3 nu se pot utiliza fara o verificare detaliata pentru
evaluarea prejudicierilor datorate efectelor vibratiilor. In fiecare caz particular se va
verifica daca valorile imisiilor pot evalua corect impactul si rezonabilitate in functie de tipul
(determinat de sursa de vibratie), amploarea (intensitatea efectului) si durata (durata de
influenta, pauzele) efectelor vibratiilor.

Tabelul 1: Valorile de imisie pentru evaluarea efectelor vibratiilor asupra cladirilor


in mm/s
Coloa
na
Rand
ul

Tipul cladirii

Vibratii De durata scurta


Fundament
Frecvente***
1 bis
10 bis 40 bis
10
50
100*
Hz
Hz
Hz

3
Supra
fata
superi
oara a
plafon
ului,
orizon
tal
40

4
Trepid
atii
vertic
ale
ale
plafon
ului

Vibratii de durata
Suprafat Trepidatii
a
verticale
superioar ale
aa
plafonului +
plafonulu +
i,
orizontal
l+
10
10

Cladiri utilizate
20
20 40 20
lucrativ, Cladiri
40
50
industriale si
constructii
structurate
asemanator
2
Cladiri de
5
5 - 15 15 15
20
5
10
locuinte si
20
constructii
asemanatoare in
constructia si
utilizarea lor
3
Cladiri care
3
3-8
8 - 10 8
**
2,5
**
datorita
sensibilitatii la
vibratii nu
corespund celor
de la randurile 1
si 2 si sunt
deosebit de
valoroase (de ex.
monumentele
protejate)
Valori masurate conform
Valori maxime ale vitezei de vibratie ale celei mai mari
DIN 4150-3
componente mm/s
* La frecvente de peste 100 Hz se vor utiliza valori de referinta pentru 100 Hz.
** Se va constata amploarea efectelor vibratiilor inca nedaunatoare in caz particular.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 42 din

*** Valorile de imisie pentru frecvente intre 10 si 50 Hz precum si intre 50 si 100 Hz se vor
determina prin interpolare liniara intre valorile de imsie ale randurilor respective.
+ vezi DIN 4150-3 Nr. 6.1
++ vezi DIN 4150-3 Nr. 6.2

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 43 din

Tabelul 1 face deosebireas intre vibratii de durata scurta si vibratii de durata lunga. Vibratiile
sunt de durata scurata daca fiecare eveniment dureaza cel mult cateva secunde si frecventa
lor nu este importanta pentru oboseala materialului si iar distanta in timp nu este importanta
pentru aparitia rezonantelor (de ex. trepidatiile in cazul dislocarilor).
Daca valorile de imisie sunt respectate sau nu sunt atinse, atunci se pleaca de la ipoteza ca
nu exista efecte negative asupra mediului in sensul articolului 2 nr. 2 din OUG 152/2005.
Tabelul 2: Valorile de imisie (IW) pentru evaluarea imsiilor de trepidatii asupra
oamenilor din locuinte si a spatiilor utilizate in mod asemanator
Coloana
Randul
1

1
Locul de influenta
Locurile de influenta
in a caror imprejurime
se afla doar instalatii
cu activitati lucrative
si dupa caz, locuinte
pentru proprietarul si
conducatorul
intreprinderii precum
si pentru persoane de
supraveghere si
interventie
2
Locurile de influenta
in a caror imprejurime
se afla in principal
instalatii cu activitati
lucrative
3
Locuri de influenta in
a caror imprejurime
nu se afla nici
instalatii pentru
activitati lucrative si
nici locuinte
4
Locuri de influenta in
a caror imprejurime
sunt amplasate in
principal sau exclusiv
locuinte
5
Locuri de influenta cu
necesitate deosebita
de protectie, de ex. in
spitale, in clinici de
tratament
Marimi de evaluare conform DIN
4150-2

2
ziua
IWu

4
IWr

5
6
noaptea
IWu
IWo

IWo

0,4

7
IWr

0,2

0,3

.6

0,15

0,3

0,15

0,2

0,4

0,1

0,2

0,1

0,15

0,3

0,07

0,15

0,07

0,1

0,2

0,05

0,1

0,05

0,1

0,15

0,05

KBFmax

KBFmax

KBFTr

KBFmax

KBFmax

KBFTr

Evaluarea imisiilor rezulta utilizand tabelul 2 si in baza DIN 4150-2 Nr. 6.2, in urmatorul mod:

Daca KBFmax este mai mic sau egal cu valoarea de imisie (inferioara) IWu, atunci
cerinta pentru protectia impotriva trepidatiilor este respectata.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 44 din

Daca KBFmax este mai mare ca valoarea de imisie (superioara) Iwo, atunci cerinte
pentru protectia impotriva trepidatiilor nu este respectata.

Pentru efecte rare, de durata scurta se va respecta cerinta pentru protectia impotriva
vibratiilor, daca KBFmax este mai mic ca IWo

Pentru efecte mai frecvente la care KBFmax este mai mare decat als IWu, insa mai
mica sau egala cu IWo, este necesara in cazuri deosebite o alta etapa de verificare in
vederea deciziei, si anume determinarea intensitatii vibratiei in vederea evaluarii
KBFTr conform DIN 4150-2 Nr. 6.4. Daca KBFTr nu este mai mare ca valoarea de
imisie (IWr este valoarea de imisie pentru compararea intensitatilor vibratiilor)
conform tabelului 2, atunci cerintele pentru protectia impotriva vibratiilor sunt de
asemenea respectate.

e) Vibratiile in cazul masurilor de constructie


Santierele se vor construi si exploata in asa fel incat sa fie prevenite efectele negative
asupra mediului, ce sunt evitabile conform celor mai bune tehnici disponibile sau ce se
vor limita la marimea minima. Pentru evaluarea efectelor vibratiilor asupra cladirilor, in
cazul masurilor de constructie, sunt valabile indicatiile de la d).
Valorile de imisie continute in tabelul 3 servesc la evaluarea efectelor vibratiilor asupra
oamenilor din spatiile locuintelor sau in spatii asemanatoare datorate masurilor de
constructie din timpul zilei. Acestea considera aspectele deosebite ale masurilor de
constructie ca de ex. efectele limitate in timp si necesitatea utilizarii proceselor ce trebuie sa
transmita vibratii in fundament pentru realizarea constructiei si astfel actioneaza asupra
imprejurimilor. Pentru acest caz se vor utiliza alte referinte referitoare la evaluarea impactului
decat la efectele prin vibratii datorate instalatiilor stationare, care actioneaza asupra mediului
in timp nelimitat.
La trepidatiile din santiere se va utiliza procedura de evaluare descrisa in DIN 4150-2 Nr.
6.5.4.
Tabelul 3: Valorile de imisie (IWB) pentru efectele prin vibratii rezultate in timpul zilei
datorate santierelor
Coloana
Durata in
timp
Etapa
I
II
III
**

1
2
D < 1 zi

4
5
6 zile < D < zile

7
8
9
26 zile < D < 78 zile

IWBu
0,8
1,2
1,6
KBFmax

IWBr
0,4
0,8
1,2
KBFTr

IWBu
0,4
0,8
1,2
KBFmax

IWBr
0,3
0,6
1,0
KBFTr

IWBu
0,3
0.6
0,8
KBFmax

IWBo*
5
5
5
KBFmax

IWBo*
5
5
5
KBFmax

IWBo*
5
5
5
KBFmax

IWBr
0,2
0,4
0,6
KBFTr

* pentru zonele industriale si activitati lucrative este valabila IWBo = 6


** marimile de evaluare conform DIN 4150-2

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 45 din

f)

Reducerea poluarilor considerabile datorate imsiilor de trepidatii


Masuri active
Vibratiile se reduc cel mai eficient prin masuri luate la sursele de vibratie. Pentru aceasta
stadiul actual al tehnicii ofera o multitudine de posibilitati. Pentru reducerea sau
prevenirea vibratiilor exista o serie de masruri utilizate frecvent si eficiente:

Crearea conditiilor optime de exploatarea, revizia si intretinerea masinilor si a


uneltelor, prevenirea jocurilor din lagare nenecesare, utilizarea uneltelor ascutite
(bormasina, dalta etc), selectarea temperaturii corecte a pieselor la forjare.

Transferul la o alta tehnica (de ex. inlocuirea von introducerii prin trepidare a
pilonilor cu introducerea prin presare), - echilibrarea cu grija sau utilizarea
egalizatorilor de masa,

Selectarea diferitelor frecvente de stimulare,

Izolarea vibratiilor cu elemente de amortizare, care sunt dimensionate corespunzator


fortelor si masei masinilor si dupa caz a masei fundamentului. Pe langa reducerea
vibratiilor in vecinatate, acest tip de izolare a vibratiilor face posibila si o reducere a
masei subconstructiei (fundamentul). Reducerea solicitarii prin vibratii a dispozitivelor
poate fi considerabila. Suportii subconstructiei pot fi integrati in structura cladirii;
egalarea suprafetelor si nivelarea sunt posibile usor ulterior.

Toate masurile trebuie verificate asupra posibilitatii de inlocuire in fiecare caz particular.
In special trebuie sa se aiba in vedere ca dupa desfasurara masurilor sa nu mai poata
apare rezonante neintentionate.
Vibratiile sunt transmise de obicei prin intermediul solului, influentand aici proprietatile
mecanice ale solului, propagarea intr-un mod deseori imprevizibil. Vibratiile scad in general
cu cresterea distantei fata de sursa, efectele lor putand fi astfel reduse prin marirea distantei.
Masuri pasive
La instalatiile construite, de protejat, se pot reduce sau preveni efectele vibratiilor
determinate de rezonante prin modificarea caracteristicilor de vibrare ale constructiei sau ale
componentelor constructiei. Datorita efortului la rigidizarea necesara a constructiei sau
componentelor constructiei sau datorita utilizarii de masa suplimentara ar trebui ca
incercarile sa se limiteze in aceasta directie doar la cazuri particulare, deoarece nu se poate
anticipa daca masurile vor fi de succes. De succes insa costisitoare este si sistemul de
amortizare a cladirilor asupra careia s-a discutat in detaliu. Prin utilizarea amortizoarelor de
vibratii (mase suplimentare neamortizate) pot fi reduse vibratiile de rezonanta ale partilor de
masini sau constructie. Deoarece masurile nu se pot lua la centrala cauzatoare, acestea se
vor realiza de obicei doar cu acordul celor afectati.
Efectele fizice datorate vibratiilor din santier pot fi reduse prin urmatoarele:
1. Informatii cuprinzatoare ale celor afectati de ex. referitro la masurile, procedurile,
durata si vibratiile preconizate din exploatare.
2. Clarificarea asupra inevitarii vibratiilor si asupra prejudiciilor aferente precum si
recomandarile asupra modurilor de comportare pentru reducerea efectelor vibratiilor
asupra celor afectati.
3. Construirea unui loc de colectare a plangerilor.
4. Masurile suplimentare in functionare pentru reducerea si limitarea prejudiciilor
(pauze, perioade de repaos etc.).
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 46 din

5. Dovada vibratiior reale rezultate prin masuratori precum si evaluarea lor referitoare la
efectele asupra oamenilor si cladirilor.
6. Dovada prin asigurari a neafectarii cladirilor.
g) Indicatii referitoare la sursele de vibratii selectate
Vibratiile de la ciocanele de forjare au fost reduse eficient intr-o serie de cazuri prin utilizarea
unui fundament izolat anti-vibratii; in ansamblu s-a atins o reducere de aprox. 80% din vibratii
fata de o temelie fixa conform DIN 4025 fundamente pentru ciocanele Amboss (ciocane cu
saboti) indicatii pentru masurare si executie. La montajul nou al ciocanelor mari de forjare,
fundamentul cu izolare la vibratii nu este semnificativ mai scump ca fundamentul fix. Aceasta
este valabila in acelasi mod pentru asa numita amortizare directa a ciocanelor de forjare si a
preselor de forjare, la care elementele izolatoare nu se afla in partea inferioara a
fundamentului ci direct sub saboti.
La presele de forjare cu manivela mai mari, prin impulsul de pornire, la retragerea
manivelei, la procesul propriu-zis de lucru si la infranare, rezulta forte puternice orizonatale,
care conduc la vibratii de frecventa joasa pe plan orizontal. Acestea se reduc in mod eficient
prin intermediul fundamentelor corespunzator dimensionate izolate la vibratii. La amplasarea
elastica este necesar de obicei un fundament relativ mare pentru marirea momentului de
inertie.
Presele pentru prelucrarea tablei se pot amortiza direct in general cu elemente de
amortizare, fara sa fie necesar un fundament amortizat ca la ciocanele de forjare sau presele
de forjare. Si la aceasta amortizare directa au putut fi reduse vibratiile fata de fundamentul
stabil cu aprox. 80%.
La masinile de cusut se poate realiza o izolare buna printr-o izolare activa. Proiectarea
lagarelor elastice depind de felul constructiei masinii de cusut, de numarul de rotatii si de
conditiile de lucru. O foarta buna izolare este realizata cand sunt montate una sau mai multe
masini de cusut pe o temelie comuna iar intreaga placa a fundamentului este asezata elastic.
Pentru reducerea vibratiilor ce provin de la gatere, s-au aratat eficiente:

Distantele mari fata de cladiri ce necesita protectie (se atrage atentia in special
asupra zonelor cu panza freatica ridicata spre suprafata solului.),

Mase mari ale fundamentului,

Modificarile numarului de rotatii, daca exista predispunere la rezonanta (numarul de


rotatii modificat nu are voie sa conduca la rezonanta in alt loc).

Montajul sistemelor speciale de nivelare a maselor si

Proiectarea fundamentului ca fundament oscilant (pozitionarea blocului


fundamentului de masa mare pe amortizoare contra vibratiilor intr-o cuva a
fundamentului).

Vibratiile provenite de la locurile de colectare a fierului vechi se reduc prin amplasarea cu


izolare anti-vibratie a concasoarelor, foarfecelor si utilajelor de aruncare.
Vibratiile din turnatorii ce pornesc de la scocurile oscilante, gratarele si conductele de la
descarcare pot fi reduse printr-un montaj dublu elastic. La rezonante se iau in considerare
modificarile numarului de rotatii. Masinile de presare prin vibrare se vor instala izolate la
vibratii. Montajele cu material izolant pentru reducerea vibratiilor s-au realizat cu succes la
fabricarea cuielor, la instalatiile de reciclare a balastului, la fabricarea caramizilor din
beton, masini sub presiune, mori de spargere, prese si stante.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 47 din

Vibratiile provenite de la detonatiile din cariere pot fi limitate prin masuri tehnice de
impuscare. Asupra vibratiilor cauzate de impactul exploziei actioneaza esential diferiti
parametri, indeosebi cantitatile de explozibil pentru fiecare perioada de impuscare si
departarea de obiectele ce necesita protectie. Prin reducerea cantitatii incarcaturii (fara a
mari tensiunea in munte) si prin marirea distantei intre locul impuscarii si obiectele ce
necesita protejare s-a realizat o reducere a amplitudinii de vibrare. Prin selectarea
corespunzatoare a sirului de impuscaturi (explozii intarziate prin utilizarea impuscarii la
momente de aprindere), specificarea distantei fata de gaura efectuata, cantitatea de
explozibil la fiecare moment de aprindere precum prin selectarea adecvata a directiei de
spargere si considerannd conditiile geologice resp. hidrogeologice si locale ar putea fi evitate
trepidatiile provenite din dinamitare.
La exploziile in apa s-a realizat o reducere considerabila a vibratiilor prin dispunerea unui
balon de aer in apa intre locul de explozie si locul de imisie.
Trepidatiile provocate prin detonatiile miniere pot fi reduse similar ca la exploatarile de
piatra prin modificarea cantitatilor de explozibil, prin succesiunea momentelor de aprindere
etc. Dupa caz sunt necesare alte procese de constructie precum spargerea cu dalta sau
spargerea hidraulica a rocii. Pentru reducerea vibratiilor prin spargerea cu dalta se va avea
in considerare utilizarea frezelor. Pentru intensitatea vibratiilor provocate la detonatiile
pentru spargere este relevanta in principal caderea partii detonate. Reducerile vibratiilor se
pot atinge prin reducerea masei detonate si utilizarea paturilor de prindere (balastul).
Vibratiile provocate de masurile de constructie prin dispozitive de vibratie, tasatoare sau
masini de pilonare sunt reduse deseori prim modificarea conditiilor de functionare a acestor
dispozitive. Vibratiile de la dispozitive grele de pilonare ar putea fi reduse, daca permit
conditiile solului, prin trecerea pe alte procedee de lucru, ca de ex. ingaurirea sau despicarea
(procesul de despicare). Trebuie sa se realizeze o verificare cu grija a conditiilor tehnice si
geologice pentru utilizarea dispozitivelor corespunzatoare.
La utilizarea compactoarelor sau tasatoarelor solului apar ocozional vibratii de rezonanta
in diferitele parti ale constructiilor, in special in plafoanele etajelor din cladiri. Acestea se pot
influenta in totdeauna doar ulterior, prin modificarea frecventelor stimulente, prin alegerea
unui alt dispozitiv de constructie sau a unei alte proceduri de constructie. Imisiile de
trepidatie provocate de dispozitivele de pilonare pot fi reduse prin proceduri de spalare sau
prin ingaurire anterioara. La procesul de presare pentru introducerea sau tragerea pilonilor
nu se produc practic vibratii.
Prescurtari
IW u,o

Valori de imisie (inferioare, superioare )

Iwr

Valori de imisie pentru compararea cu intensitati de evaluare a vibratiilor.

IWB u,o,r

Valori de imisie pe santier (inferioare, superioare, comparative)

KBFmax

Intenstiatea vibratiilor maxim evaluate

KBFTr

Intensitatea de evaluare a vibratiilor

5.1.4 Prognoza imisiilor: Aerul


Ca urmare a specificatiilor europene ale Directivei trebuie sa se garanteze in fiecare tara
membra calitatea aerului (OUG Nr. 243/2000). La acest aspect sunt relevante in special
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 48 din

poluantii ca pulberile fine (PM10), dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de carbon,
plumbul (OM 592/2002). Respectarea valorilor limita de imisie se va asigura pe termen lung.

Tabelul 4: Valorile limita de imisie conform TA Luft (conf. Directivei 1999/30/EG,


2000/69/EG, 2002/3/EG)
Substanta/ Grupa de
substanta

Concentratia

Perioada de mediere

Frecventa permisa a
depasirilor intr-un an

Dioxid de sulf

50

an

125

24 ore

350

1 ora

24

40

an

200

1 ora

18

Benzen

an

Tetracloretena

10

an

Pulberi in suspensie
(PM10)

40

an

50

24 ore

35

Plumb
si
compusi
anorganici
drept
componente
ale
pulberilor in suspensie
(PM10), exprimate ca
Pb

0,5

an

Dioxid de azot

g/m3

In continuare se pregateste o directiva pentru limitarea imisiilor de arsen, cadmiu, mercur,


nichel si PAH (hidrocarburi policiclice aromate) (Directiva fiica nr. 4).
In cadrul autorizarii unei instalatii conform OUG 34/2002 se va demonstra in cele ce
urmeaza, ca nu vor apare efecte nocive asupra mediului datorita impuritatilor din aer ca
urmare a emisiilor provenite de la instalatia de autorizat. Aceasta dovada ar trebui
desfasurata cu ajutorul unei prognoze de imisii. Se recomanda sa se aplice la elaborarea
prognozei imisiilor procedura din TA Luft.
Documentul prognozei imisiilor trebuie sa contina o lista completa cu datele initiale utilizate
pentru emisii si pentru conditiile lor cadru, cu informatiile geometrice ale surselor, ale
meteorologiei si ale metodelor utilizate. Amplasamentul se va caracteriza in baza hartilor,
prin descrierea imprejurimilor instalatiei si a locurilor relevante pentru imisie. Autoritatii de
autorizare i se vor pune la dispozitie, cel putin la cerere, toate datele pe suport electronic
necesare prognozei.
Pentru a reduce efortul din partea solicitantului, in special din partea operatorilor instalatiilor
mici IPPC se recomanda o procedura etapizata. Prima etapa contine inventarul tuturor
surselor de emisie (atat surse captate cat si difuze) precum si determinarea tipurilor de
substante poluante, a concentratiilor de emisie precum si a debitelor volumice. Acestea ar
trebui comparate cu asa numitele debite masice irelevante. Debitele masice irelevante ale
surselor captate nu ar trebui depasi valorile tabelului 5. Daca valorile determinate se afla sub
debitele masice irelevante atunci se poate pleca de la ipoteza ca in mod normal valorile
limita de imisie europene nu sunt atinse si emisiile instalatiei contribuie doar cu o contributie
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 49 din

marginala la poluarea prin imisii, aceasta in cazul in care nu apar poluari ridicate datorita
situatiei locale deosebite sau a circumstantelor deosebite.
Tabelul 5: Debitele masice irelevante conform TA Luft
Poluantii

Debitul masic irelevant


kg/h

Oxizi de sulf (dioxid de sulf si trioxid de sulf),


exprimat ca SO2

20

Oxizi de azot (monoxid de azot si dioxid de


azot), exprimat ca NO2

20

Benzen

0,05

Tetracloretena

2,5

Pulberi (fara considerarea substantele din


continutul pulberilor )

Plumb si compusii lui, exprimat ca Pb

0,025

Acid fluorhidric si compusi anorganici gazosi,


exprimati in F

0,15

Arsen si compusii lor, exprimati ca As

0,0025

Cadmiu si compusii lor, exprimati in Cd

0,0025

Nichel si compusii lui, exprimati in Ni

0,025

Mercur si compusii lui, exprimati in Hg

0,0025

Thalium si compusii lui, exprimati in Tl

0,0025

Benzo(a)piren** (drept componenta principala


pentru hidrocarburi aromatice policiclice)

0,0025

Calculul inaltimii cosului


Procedura de determinare a inaltimii cosului este descrisa mai in detaliu in anexa III.
Daca debitele masice irelevante sunt depasite, atunci se va porni in general de la o sursa
captata. Se va determina inaltimea necesara a cosului conform TA Luft. Gazele de ardere se
vor evacua asftel incat sa fie posibila o evacuare neperturbata in fluxul liber de aer.
Cosul trebuie sa aiba o inaltime de minimum 10 m deasupra parcelei si cu minimum 3 m mai
inalt de coama acoperisului. La o panta a acoperisului mai mica de 20 se va calcula
inatimea coamei acoperisului plecandu-se de la o panta de 20; inaltimea cosului nu va
depasi insa dublul inaltimii cladirii.
Daca exista mai multe cosuri cu aproximativ aceeasi inaltime si aceleasi feluri de emisii se
va verifica daca aceste emisii se vor aduna la determinarea inaltimii cosului. Aceasta este
valabila in special cand distanta orizontala intre cosuri nu depaseste 1,4 ori inaltimea cosului
sau daca este necesar pentru prevenirea suprapunerii penelor de gaz proveninte de la
cosurile de diferite inaltimi.
.
*

Debitul masic irelevant pentru acest poluant se utiliaza doar daca se stabileste o valoarea de imisie pentru hidrocarburile
aromaticec ciclice. Acesta este cazul cand este valabil o valoare de imisie corespunzatoare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 50 din

S = Factor pentru determinarea inaltimii cosului; pentru S se vor utiliza de obicei valorile
stabilite in anexa 7.
Anexa 7 TA Luft
Tabelul 6: Valorile S
Substanta
Pulberi in suspensie

Valoarea S
0,08

Plumb si compusii sai anorganici, exprimati ca 0,0025


Pb
Cadmiu si compusii sai anorganici, exprimati in 0,00013
Cd
Mercur si compusii sai anorganici, exprimati in 0,00013
Hg
Clor

0,09

Compusi de clor gazosi anorganici exprimati in 0,1


acid clorhidric
Fluor si compusii gazosi anorganici, exprimati in 0,0018
acid fluorhidric
Monoxid de carbon

7,5

Oxizi de sulf (dioxid de sulf si trioxid de sulf), 0,14


exprimat ca dioxid de sulf
Acid sulfuric

0,003

Oxizi de azot exprimati in dioxid de azot

0,1

Pentru substantele numarului 5.2.2


Clasa I

0,005

Clasa II

0,05

Clasa III

0,1

Pentru substantele numarului 5.2.5


Carbon total

0,1

Clasa I

0,05

Clasa II

0,1

Pentru substantele numarului 5.2.7


Numarul 5.2.7.1.1 clasa I

0,00005

Numarul 5.2.7.1.1 clasa II

0,0005

Numarul 5.2.7.1.1 clasa III

0,005

Prognoza imisiilor de poluanti atmosferici


Cu inaltimea cosului calculata se va determina poluarea prin imisii provocata de instalatie
prin intermediul calculului de dispersie. Pentru aceasta se va stabili un domeniu de
evaluare. Locurile de imisie relevante, ce trebuiesc evaluate, se vor determina din rezultatul
prognozei imisiilor.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 51 din

Punctele de evaluare relevante in procedura de autorizare vor avea proprietatea de a face


posibila evaluarea poluarii totale in punctele cu poluarea relevanta cea mai ridicata
mutmalich pentru bunurile protejate expuse nu numai temporar. De obicei se stabilesc cate
doua puncte de evaluare cate unul pentru evaluarea riscului cel mai ridicat posibil datorat
expunerii pe termen lung si altul pentru evaluarea expunerii fata de poluarea de varf.
Punctele de evaluare trebuie sa fie in interiorul unei zone de evaluare.
Aria de evaluare pentru diferitelele surse de emisie este interiorul unui cerc in jurul locului
sursei, al carui raza este de 50 de ori inaltimea construita a cosului. Daca contribuie mai
multe surse ale instalatiei la poluarea suplimentara, atunci aria consta din unirea ariilor de
calcul ale fiecarei surse. Cea mai mica raza ar trebui specificata de 1000 de m. In conditii
speciale de amplasament poate fi necesar sa se selecteze o arie de evaluare mai mare.
In final se va determina prin intermediul prognozei imisiilor poluarea suplimentara (IZ) in
zona de evaluare.
Pentru aceasta se recomanda se se utilizeze, conform TA LUFT, un model de particule
Lagrange pentru calculul dispersiei. Acest model face posibil calculul imisiilor de poluanti,
apropiat de realitate, corespunzator stadiului tehnicii. Ca sprijin auxiliar adecvat poate servi
Software-ul AUSTAL2000 la determinarea prin calcul a poluarii suplimentare prin imisii
cauzata de instalatiile IPPC ce necesita autorizare. AUSTAL 2000 este un model gratis
(GNU_Licenta) pus deja la dispozitie in internet la adresa (http://www.austal2000.de) pentru
descarcare.
Valoarea determinata a poluarii totale (IZ) se va aduna cu poluarea initiala (IV) pentru a
cuantifica poluarea totala (IG). Aceasta poluare totala (IG) se va compara cu valorile de
imisie, pentru a stabili capacitatea de autorizare a instalatiei. Daca poluarea suplimentara
(IZ) calculata are o participatie mai mare de 3% din valoarea de imisie anuala permisa,
aceasta numai este irelevanta si trebuie sa se verifice daca este necesara determinarea
poluarii initiale pentru substanta poluanta relevanta. Se poate emite o autorizatie in cazul
depasirii valorilor de imisie doar atunci cand se asigura ca poluarea suplimentara (IZ)
cauzata de instalatie nu contribuie decisiv la poluarea prin imisii (IG). Aceasta se poate
accepta daca poluarea suplimentara (IZ) cauzata de instalatie este de maximum 3% din
valoarea de emisie anuala a valorilor limita UE. Se va asigura apoi prin intermediul conditiilor
din autorizatie ca se vor desfasura si alte masuri ce vor depasi stadiul tehnicii.
In TA LUFT se descriu in nr. 4.6.2.1 criteriile pentru necesitatea determinarii poluarii initiale
(IV).
Determinarea poluarii initiale (IV) prin masuratori separate, cu acordul autoritatii competente
nu este necesara daca dupa evaluarea rezultatelor statiilor de monitorizare din retelele de
monitorizare a imisilor din tari si dupa estimarea sau determinarea poluarii suplimentare sau
in baza altor cunostinte se constata ca valorile de imisie vor fi respectate pentru poluantul
respectiv dupa punerea in functiune a instalatiei, in locul cu cea mai ridicata poluare.
Determinarea de asemenea nu este necesara daca, in baza unor cunostinte anterioare, de
ex. masuratori mai vechi, rezultatele masurate din arii comparabile, rezultate din masuratori
orientative sau rezultatele din calculul sau estimarile dispersiilor, se poate constata ca pentru
substanta poluanta respectiva in locul cu cea mai ridicata poluare initiala:

Valoarea medie anuala este mai mica de 85 procente din valoarea concentratiei,

Valoarea maxima la 24 de ore este mai mica de 95 procente din valoarea


concentratiei la 24 de ore (cu exceptia pulberilor in suspensie (pulberi PM10) si

Valoarea maxima orara este mai mica de 95 procente din valoarea concentratiei
orare,

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 52 din

Pentru pulberile in suspensie (pulberi PM10) se inregistreaza o frecventa a depasirilor


valorii concentratiei la 24 de ore de 50 g/m3 in aer, ca valoare medie a ultimilor trei
ani, nu mai mult de 15 depasiri pe an.

Conditiile aliniatului mai sus mentionat nu sunt valabile daca nu se poate exclude o depasire
a valorilor de imisie datorita emisiilor considerabile din sursele difuze sau din alte conditii
deosebite de functionare, topografice sau meteorologice.
Daca autoritatea ajunge la rezultatul ca poluarea initiala din aria de evaluare trebuie
determinata prin masuratori, atunci solicitantul va trebui sa desfasoare aceste masuratori.
Rezultatele masuratorilor imisiilor trebuie sa fie incluse in evaluarea conditiilor de autorizare.
Pentru asigurarea termenelor din procedura de autorizare este necesar ca masuratorile sa
fie desfasurate la timp inainte de solicitarea autorizatiei.
Masuratorile se vor desfasura dupa un plan de masuratori aprobat de catre autoritatea
competenta, in care punctele de evaluare, obiectele de masurare, perioada de monitorizare,
procedura de masurare, frecventa, durata masuratorilor discontinue se stabilesc in functie de
sursele respective resp. inaltimea surselor luand in considere situatia meteorologica.
Datele imisiilor se vor masura de obicei la o inaltime intre 1,5 si 4 m deasupra parcelei
precum si la o distanta laterala mai mare de 1,5 m fata de constructie. In paduri poate fi
necesar sa se stabileasca puncte de masurare mai inalte corespunzatoare inaltimii tulpinilor.
Perioada de masurare este de obicei de 1 an. Perioada de masurare poate fi redusa pana la
6 luni daca se inregistreaza anotimpul cu cele mai mari imisii preconizate. In rest exista
posibilitatea unui interval de masurare mai scurt daca in baza masuratorilor in curs de
desfasurare reiese clar ca solicitantul poate fi eliberat de masurararea imisiilor conform
criteriilor din TA Luft de la numarul 4.6.2.1. De obicei poluarea initiala (IV) se determina
continuu, deoarece prin metodele de monitorizare discontinua se pot determina doar valorile
medii anuale cu o exactitate suficienta. Astfel ca masuratorile discontinue se desfasoara doar
atunci cand pentru poluantul respectiv este stabilita pentru efectul anual doar o valoare de
imisie sau daca este inutila determinarea poluarii de varf ce actioneaza pe termen scurt.
Alte indicatii referitoare la desfasurarea masuratoriilor imisiilor pentru deteminarea poluarii
initiale (IV) se gasesc in TA Luft la numarul 4.6.2.

5.1.5 Evaluarea mirosului


In principiu procedeul de determinare si calculare a poluarii prin miros se structureaza analog
procedurii de la poluantii din aer.
Se pot determina mirosurile provenite din instalatii sau activitati, care pot conduce la o
prejudiciere sau disturbare a confortului sau a altor utilizari legitime ale mediului. In
procedura de autorizare se vor limita si aceste emisii corespunzator cerintelor celor mai bune
tehnici disponibile.
In mediu inconjurator pot fi provocate poluari prin mirosuri in special prin impuritatile din aer
provenite de la instalatiile chimice, rafinariile de uleiuri minerale, fabricile de alimente,
crescatoriile intensive de animale si instalatiile de tratare a gunoiului precum si din traficul auto,
incalzirile din gospodarii, agricultura si vegetatie. In general nu sunt luate in considerare
poluarile prin miros din sistemele de incalzire din gospodarii si din traficul auto.
Evaluarea poluarii prin miros are diverse dificultati. De obicei imisiile datorate poluantilor
atmosferici pot fi demonstrate obiectiv ca o concentratie masica cu ajutorul procedurilor de
masurare fizico-chimice. Comparatia concentratiilor imisiilor masurate sau dupa caz calculate
cu valorile de imisie nu da dovada in general de dificultati deosebite. Dimpotriva, inregistrarea
si evaluarea imisiilor prin miros nu se supune unei asemenea proceduri. Deoarece poluarile
prin miros de cele mai multe ori apar deja la concentratii de substanta foarte mici si in rest prin
actiunea comuna a mai multor substante, nu este posibila sau este posibila doar foarte
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 53 din

costisitor o dovada cu ajutorul procedurilor de masurare fizico-chimice. La acestea se adauga


faptul ca efectul disturbant prin imisiile de miros depinde puternic de sensibilitatea si obisnuinta
subiectiva a celor afectati. Aceasta necesita utilizarea unui numar mare de criterii la
inregistrarea si evaluarea imisiilor prin miros.
Astfel intrebarea, daca poluarile de acest fel sunt considerate ca fiind considerabile si astfel ca
producand efecte negative asupra mediului, depinde nu numai de concentratia respectiva de imisii ci si
de felul mirosului, hedonica, dispersia efectelor zilnica si anuala, ritmul in care apar poluarile si utilzarea
ariei prejudiciate. Toate cunostintele stiintifice detinute arata ca o descriere suficient de exacta si
adecvata a ratei de disturbare prin frecventa mirosurilor este data de locuitori.
Cerintele pentru limitarea si evacuarea emisiilor de miros
In principal se va verifica inaintea evaluarii imisiilor daca sunt epuizate posibilitatile date de
tehnicile disponibile pentru reducerea emisiilor si daca evacuarea resturilor de emisii
corespunde cerintelor (de ex. TA Luft)
Ca gaze de evacuare sunt valabile aerul si alte gaze ce contin substante cu miros intens.
Inaltimea minima a cosului se va masura de obicei in asa fel incat marimea caracteristica a
poluarii suplimentare IZ de pe suprafata de evaluare a adaosului maxim sa nu depaseasca
valoarea de 0,06. Inaltimea minima a cosului se va masura de obicei asftel incat marimea
poluarii suplimentare preconizate IZ pe suprafata de evaluare sa nu depaseasca adaosul
maxim de 0,06.
In cazuri atipice pot rezulta inaltimi ale cosului necorespunzatoare; in aceste cazuri se va
invoca opinia autoritatilor de specialitate competente.
Calculul inaltimii cosului conform anexei III poate fi desfasurat suplimentar pentru si alte
substante.
Prevenirea poluarii mediului prin imisiile de miros ar trebui avea loc prin intermediul autoritatii
de autorizare in cadrul autorizarii instalatiilor/ activiatatilor in interesul actionarii in mod egal
conform referintelor unitare si a procedurilor de evaluare. In Directiva referitoare la imisiile de
miros (GIRL) pentru stabilirea si evaluarea imisiilor de miros sunt descrise referinte si
proceduri de evaluare. Directiva imisiilor de miros este continuta in anexa IV si se
recomanda in vederea aplicarii.
Conform metodei GIRL se stabilesc valori de imisie (IW) in forma de frecvente ale mirosurilor
in vederea evaluarii.
Tabelul 7 Valorile de imisie IW pentru arii construite diferite
Zone rezidentiale/Zone mixte

Zone cu activitati lucrative/ zone


industriale

0,10

0,15

In cazul orelor cu miros este vorba de o frecventa relativa a orelor cu miros.


Frecventa mirosurilor:
Numarul orelor cu miros raportate la un an
Orele de miros:
Orele in care exista o perceptie clara aflata deasupra pragului de
recunoastere

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 54 din

Valorile de imisie, mirosurile


In procedura de autorizare vor fi determinate marimile pentru poluarea existenta (IV), poluarea
suplimentara preconizata (IZ) si poluarea totala (IG), ce vor fi determinate pentru fiecare
suprafata de evaluare din aria relevanta pentru evaluarea actiunii (aria de evaluare). Poluarea
existenta este poluarea prin miros cauzata de instalatiile existente fara poluarea suplimentara
proconizata a fi provocata de proiectul solicitat.
Marimea pentru poluarea totala se va forma din marimile pentru poluarea existenta si pentru
poluarea suplimentara preconizata.
In determinarea fluxului de miros se vor utiliza emisiile instalatiei totale; la modificarea
esentiala se vor considera emisiile provenite de la partile de instalatii ce se vor modifica
precum si de la partile de instalatie asupra carora actioneaza modificarea.
Aria de evaluare conform GIRL:
Aria de evaluare este suma suprafetelor de evaluare ce se gaseste complet in interiorul
cercului in jurul punctului de emisie cu raza ce corespunde inaltimii de cos, determinate
conform acestei Directive conform nr. 2, luate de cate 30 de ori. Raza cea mai mica va fi de
600 m.
La instalatiile cu surse difuze a emisiilor de miros cu inaltimi de evacuare de mai putin de 10 m
deasupra parcelei se va stabili raza in asa fel incat cea mai mica distanta fata de marginea
suprafetei emitatoare sa fie de 600 m.
Suprafata de evaluare conform GIRL:
Suprafetele de evaluare sunt parti de suprafata patratica ale ariei de evaluare, ale caror laturi
sunt de obicei de 250 m la o poluare prin miros omogena. Se va alege o suprafata de evaluat
mai mica daca sunt preconizate imisii de miros distribuite extrem de uniform pe partile
suprafetelor de evaluare, astfel incat nu pot fi inregistrate nici macar aproximativ prin aplicarea
specificatiilor de la alin. 1. Corespunzator este permisa si o marire a suprafetei de evaluare
daca in interiorul acestei suprafete se garanteaza distributia omogena a substantelor
mirositoare.
Valorile de imisie stabilite in aceasta directiva (nr. 3.1) raman neafectate de acestea, deoarece
obtinerea lor este independenta de marimea suprafetelor. Grila formata din patrate se va stabili
in asa fel incat punctul principal de emisie sa se afle situat in mijlocul suprafetei de evaluare.
Determinarea marimilor imisiilor de miros
Exista diferite metode de evaluare a impactului imisiilor de miros. Pentru stabilirea poluarii
existente se vor intreprinde hotarari generale olfactometrice in cadrul inspectiilor in baza
Directivei VDI 3940 (Determinarea imisiilor de miros prin inspectii).
Pentru determinarea poluarii suplimentare preconizate este valabila urmatoarea regula:
Calculul dispersiei mirosurilor se va efectua corespunzator modelului de referinta AUSTAL
2000 (www.austal2000.de) in baza Directivei VDI 3788 (partea 1), anexa 3 din TA Luft si a
adaptarilor speciale pentru miros. Poluarea existenta si poluarea suplimentara preconizata
alcatuiesc poluarea totala, care se va compara cu valoarea de imisie. Procedura de inspectare
si cea a prognozei imisiilor sunt descrise mai in detaliu in GIRL.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 55 din

Tabelul 8
Metoda

Calculul dispersiei

Poluarea existenta
posibil, insa este necesara
determinarea datelor de
emisie cu ajutorul
masuratorilor de emisii
olfactometrice sau inspectia
sistematica

Poluarea preconizata

A se folosi in mod prioritar

Inspectia grila
Determinarea olfactometrica
a emisiilor de miros

posibil

nu e posibil

Procedura de masurare si frecventa masuratorilor


Poluarea existenta se determina de obicei olfactometric in cadrul inspectiei. Fiecare punct din
coltul suprafetei de evaluare se va inspecta in perioada de masurare de 13 sau de 26 de ori de
catre probanti, in functie de siguranta declaratiilor. Din rezultatele obtinute la cele 4 colturi ale
suprafetei de evaluare se va stabili prin adunare numarul orelor cu miros nv pentru suprafata de
evaluare. Inspectia punctelor de masurare se va stabili intr-o anumita ordine astfel incat punctele de
masurare invecinate sa fie inspectate in zile diferite. Aceasta asigura faptul ca la evaluarea spatiala
liniara pentru fiecare suprafata de evaluare si perioada de monitorizare se deruleaza pentru
determinarea marimilor cate patru zile diferite de masurare.
Probantii utilizati pentru fiecare inspectie se vor selecta dintr-o baza stabila de probanti de
minimum 10 persoane. Sensibilitatea individuala a probantilor se va testa in prealabil.
Se va acorda atentie faptului ca numai imisiile de miros evident perceptibile trebuie luate in
considerare, asta inseamna acele imisii de miros care pot fi recunoscute ca provenind de la
instalatii sau grupe de instalatii cu destula siguranta si fara nici o indoiala, si care pot fi
delimitate de mirosuri provenind de la circulatia masinilor grele, a incalzirilor casnice,
vegetatiei, ingrasamintelor folosite in agricultura, sau din situatii similare.
Imisiile de miros existente vor fi inregistrate exact dupa o perioada de stationare de 10 minute la
fiecare punct de masurare (intervalul de timp pentru masurare) . In cazul in care se vor recunoaste
in decursul intervalului de timp pentru masurare, in cel putin 10 v.H. de timp (fractiune de timp),
imisii de miros de tipul celor descrise mai sus, acest interval de timp pentru masurare va fi luat
in considerare ca ora de miros.
Marimile pentru poluarea suplimentara preconizata
Marimile pentru poluarea suplimentara estimata (IZ) se vor determina corespunzator modelului
de referinta AUSTAL2000. In cazul stabilirii olfactometrice a emisiilor, trebuie luate in
considerare ca marime de intrare pentru calculul de dispersie, cerintele potrivit Anexei C din
GIRL.
Evaluarea
In cadrul ariei de evaluare, se va stabili pentru fiecare suprafata de evaluare, marimea IV
pentru poluarea existenta din rezultatele inspectiilor cu ajutorul persoanelor pentru
testare sau prin calculul de dispersie.
Marimea poluarii totale IG rezulta din adunarea marimilor pentru poluarea existenta si pentru
poluarea suplimentara preconizata.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 56 din

IG=IV + IZ
Marimea poluarii totale se va rotunji mai intai la doua cifre dupa virgula si apoi se va
compara cu valoarea de imisie (tabelul 1) pentru aria respectiva.
Evaluarea in caz particular
O comparatie cu valorile de imisie nu mai este suficienta. Componenta constanta a evaluarii
impactului poluarii mediului este verficarea cazului individual, fiind legata de determinarea
frecventei mirosului.
daca:
a) apar pe suprafetele de evaluare individuale, in masura crescuta, imisii de miros din
circulatia vehiculelor grele, incalzirilor casnice, sau alte surse ce nu se inregistreaza sau
b) exista indicii asupra conditiilor iesite din comun referitoare la hedonica si intensitatea
efectului mirosului, a folosintei iesite din comun in zona respectiva, sau a altor conditii
atipice
c) chiar daca valorile de imisie sunt respectate, sunt generate efecte daunatoare asupra
mediului (mirosuri care provoaca greata sau scarba), sau
d) chiar daca valorile de imisie sunt incalcate, nu se asteapta o disturbare a zonelor
invecinate sau a marii majoritati prin imisii de miros (de ex. in cazul existentei mirosurilor
placute).
In aceste cazuri se va stabili care imisii de miros pot aparea in ansamblu, si cat din aceste
imisii sunt provocate de instalatie si trebuie luate in considerare. In final, trebuie determinat
daca imisiile de miros sunt semnificative, si daca instalatiile au o contributie relevanta in
aceasta situatie.
Doar acele poluari prin miros considerabile se vor considera ca poluare asupra mediului in
sensul articolului 3 din OUG 152/2005. Relevanta nu este reprezentata de o marime fixa, ea
poate fi stabilita in cazuri individuale doar prin compararea conditiilor semnificative.
In acest caz- luand in considerare o eventuala predominare existenta a unei zone prin
poluarea cu miros existenta - se vor utiliza in principal urmatoarele criterii de evaluare:

caracterul imprejurimilor, in principal utilizarea stabilita in planurile de constructie a zonei


respective,

dovezile terenului sau ale planurilor de specialitate si limitarile de utilizare convenite


sau impuse,

conditii deosebite in distributia zilnica sau pe anotimpuri a efectelor mirosurilor precum


si

felul (de ex. mirosuri care provoaca scarba; mirosurile care provoaca greata si scarba
pot constitui deja un pericol asupra sanatatii)si intensitatea efectelor mirosurilor.

In afara de aceasta, se va lua in considerare faptul ca utilizarea terenului poate fi incarcata cu


o obligatie mutuala pentru luarea in consideratie, care poate conduce printre altele la faptul ca
cel poluat trebuie sa accepte in masura mai mare efectele mirosurilor. Acesta este cazul in
special a instalatiilor emitente protejate. In acest caz pot fi acceptate poluari, care ar fi considerate
semnificative in cazul imisiilor de acelasi tip provocate de alte instalatii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 57 din

Exemple pentru verificarea cazurilor individuale:

Functionarile in campanii pot fi evaluate adecvat doar printr-o reglementare a cazului individual;
aici se vor modifica valorile de imisie ale GIRL. Se vor lua in considerare: durata campaniei,
necesitatea de protejare a ariei afectate, normalitatea mirosurilor in locurile respective,
anotimpul aparitiei. Daca durata unei campanii are o durata de ex. de o jumatate de an,
valorile utilizate la evaluare vor creste raportat la durata campaniei si fata de valorile de imisie
din GIRL. Aceasta este valabila doar pentru timpi de functionare mai mici de o jumatate de an.

Intr-o valcea se va desfasura un calcul al dispersiilor dupa caz adaptat la


particularitatile cazului particular.

Daca apar mirosuri doar in putine zile dintr-un an, insa intens, si/sau sunt predispuse
sa provoace poluari considerabila datorita conditiilor deosebite ale vremii (de ex. vara
foarte calduroasa), datorita intensitatii si/sau anormalitatii, valorile utizate la evaluare ar
putea fi reduse fata de valorile de imisie (de ex. la jumatate). Aceasta este valabila in
special pentru asa numita protectie mica impotriva imisiilor (de ex. tamplarii, vopsitorii,
Ruchereien). Si aici se va desfasura o verificare a utilizarii celor mai bune tehnici
disponibile.

Conform conceptiei germane, doar vecinul are o pretentie de protejare fata de


efectele nocive ale mediului, nu si utilizatorul instalatiei emitente. Evaluarea poluarii
prin imisii de miros provocata prin exploatare, pentru angajati este de competenta
protectiei muncii; aceasta poluare initiala nu se poate atribui unei poluari generate aici
de catre alta intreprindere. Angajatii dintr-o alta intreprindere reprezinta vecinii, chiar
daca ei sunt prezenti acolo doar 8 ore. O durata scurta de stationare (dupa caz si
felul activitatii) poate conduce cu toate acestea la utilizarea unei valori de evaluare
mai ridicate.

Pentru evaluarea ueni zone de tratament se aplica alte criterii ca valori de imisie
pentru zonele mentionate clar in GIRL. Cel putin se vor utiliza valorile limita pentru
zonele rezidentiale. In functie de situatie se poate reduce valoarea in cadrul verificarii
cazului particula pana la 0,06.

Criteriul de irelevanta, mirosul


Autorizatia pentru o instalatie nu va fi refuzata nici in cazul depasiri valorilor de imisie din
GIRL datorita imisiilor de miros, daca de la instalatia de evaluat, nici o contributie de imisie
preconizata (marimea poluarii suplimentare preconizate) nu depaseste valoarea 0,02 pe nici
o suprafata de evaluare. La respectarea acestei valori se pleaca de la ipoteza ca instalatia
nu mareste relevant efectul perturbant al poluarii initiale (irelevanta poluarii suplimentare
preconizate - criteriul de irelevanta).
In cazurile in care valorile de imisie conform tabelului 1 deja sunt depasite de poluarea
existenta, nu se va refuza autorizatia daca printr-o evaluare a intereselor cu alte criterii
influente va rezulta ca poluarea prin miros nu se cuantifica ca fiind considerabila. In afara de
aceasta, dispozitiile GIRL specifica in ce cazuri se poate excepta de la determinarea poluarii
initiale sau in ce cazuri este permisa o estimare a poluarii initiale cu ajutorul calculului
dispersiei.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 58 din

Instalatiile de crestere a animalelor


Evaluarea poluarii prin miros la instalatiile de crestere a animalelor rezulta conform
reglementarilor din GIRL.
Daca este vorba de ferme de animale individuale aflate pe un domeniu apropiat, atunci
autoritatea de autorizare poate renunta la aplicarea prognozelor imisiilor iar existenta conditiilor
de autorizare cu respectarea distantelor necesare se justifica prin procedura simplificata a
distantelor, atata timp cat conditiile deosebite ale cazului individual (de ex. poluarea initiala prin
miros ale altor ferme de animale) nu necesita un alt mod de procedare.
In rest, la nerespectarea distantelor se desfasoara de obicei o verificare conform GIRL. Aici pot
apare si situatii in care datorita distribuirii directiilor de vant este posibila o autorizatie
conform GIRL chiar daca distantele nu sunt respectate. In acest caz obligatia de protejare
poate fi vazuta ca fiind indeplinita. Daca distantele sunt respectate se va proceda in mod
echivalent in punctele critice de referinta pentru efectele negative asupra mediului, adica dupa
caz se va aplica GIRL.
De exemplu:
Instalatiile de crestere si intretinere intensiva a pasarilor si porcilor
Distanta minima conform TA Luft
La construirea instalatiilor, distantele minime rezultate din imaginea 1, fata de zona
rezidentiala stabilita in planul urbanistic, imediat invecinata, si luand in considerare efectivul
de animale individual, nu trebuie sa fie mai mica conform tabelului 10.
Distanta minima poate fi mai mica daca emisiile de substante mirositoare pot fi reduse prin
masuri primare sau daca gazul de evacuare incarcat cu substante mirositoare este tratat intro instalatie de epurare a gazelor reziduale. Reducerea posibila a distantei minime, generata
de scaderea emisiilor de substante mirositoare, se va constata cu ajutorul unui model
adecvat pentru calculul dispersiei mirosurilor, aptitudinea acestuia demonstrandu-se
autoritatii de specialitate competente.
Pentru instalatiile de intretinere si crestere a speciilor de animale din tabelul 10 sau pentru
conditiile de intretinere se va stabili distanta in caz particular.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 59 din

Imaginea 1 : Curba minima de distanta

Distanta minima (m)

(Curba superioara reprezinta curba distantei minime pentru pasari iar cea inferioara este
curba distantei minime pentru porci.)

Masa animalului viu in unitati de animale mari (GV)

Tabeul 9: Factori de transformare a numarului de locuri de animale in masa de


animale, mentinate in unitati de animale mari *)
(1 Unitate de animale mari (GV) = 500 kg masa de animal viu)
Specia animalului

Masa medie a fiecarui animal


(GV/animal)

Porci
Scroafe si scroafe gestante, vieri

0,30

Scroafe cu purcei pana la 10 kg

0,40

Cresterea purceilor (pana la 25 kg)

0,03

Scroafe tinere (pana la 90 kg)

0,12

Porci pentru productia de carne (pana la 110 kg)

0,13

Porci pentru productia de carne (pana la 120 kg)

0,15

Pasari
Gaini outoare

0,0034

Gaini tinere (pana in saptamana a 18-a)

0,0014

Gaini pentru productia de carne pana la 35 zile

0,0015

*)

Pentru procesul de productie, ce deriva esential de la procesul de intretinere mentionat in aceasta tabela, se poate stabili
masa de animal (GV/animal) pentru cazuri particulare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 60 din

Specia animalului

Masa medie a fiecarui animal


(GV/animal)

Gaini pentru productia de carne pana la 49 zile

0,0024

Cresterea ratelor Peking (pana in saptamana 3)

0,0013

Rate Peking pentru productia de carne (pana in


saptamana 7)

0,0038

Cresterea ratelor (pana in saptamana 3)

0,0012

Ratele pentru productie de carne (pana la


saptamana a 10-a)

0,0050

Cresterea curcilor (pana in saptamana 6)

0,0022

Curci pentru productia de carne, curci (pana in


saptamana 16)

0,0125

Curci pentru productia de carne, curcani (pana


in saptamana 21)

0,0222

La construirea instalatiilor distanta fata de plantele sensibile la azot (de ex. Baumschulen,
plate de cultura) si ecosisteme (de ex. campie, mlastina si padure) nu trebuie sa fie de obicei
mai mica decat distanta minima de 150 m.
Cerintele de constructie si de functionare
Urmatoarele masuri de constructie si functionare se aplica de obicei:
a)

Gradul de curatenie si uscare in adapost cat de mare posibil


Aici se enumara mentinerea uscata si curata a suprafetelor de depozitare a furajului, de
captare a gunoiului de grajd, a suprafetelor pe care se merge si se sta intins, a intrarilor
in adapost, a dispozitivelor din adapost si a zonelor exterioare din jurul adapostului.

b)

Cantitatea de hrana din adapost se va masura in asa fel incat sa rezulte cat de putine
resturi de furaj; resturile de furaj se vor indeparta regulat din adapost. Furajul stricat si
de ne mai utilizat sau resturile de furaj nu au voie sa fie depozitate deschis. Daca substantele din hrana cu miros intensiv (de ex. deseurile de hrana, zerul) se strica
verfttern, acestea se vor depozita in recipienti inchisi sau acoperiti.

c)

Se va asigura o hrana adaptata la necesarul de substanta nutritiva al animalelor.

d)

Clima optima din adapost


La adaposturi cu aerisire fortata se va acorda atentie standardului DIN 18910 (editia
1992). Felul si modul de transmitere a aerului uzat se va orienta fiecare caz particular la
conditiile de pe amplasament. Adaposturile aerisite natural se vor realiza pe cat posibil
cu axa coamei perpendicular pe directia principala de bataie a vantului, cu tiraj natural si
cu orificii de aerisire suplimentare pe partile acoperisului, la varf.

e)

La procesarea gunoiului solid se va utiliza o cantitate suficienta de strat de paie pentru a


reduce emisiile de miros. Paiele din asternut trebuie sa fie curate si uscate.
Zonele de depozitare ale gunoiului solid cu un continut de masa uscata de mai putin de
25 procente se vor construi pe o placa de beton etansa la apa conform DIN 1045 (editia
1988) sau pe material izolant comparabil, adecvat.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 61 din

Gunoiul lichid rezultat se va devarsa intr-un recipient fara scurgere. Pentru a reduce
emisiile induse de vant se va garanta o imprejmuire pe trei laturi a locului de depozitare
precum si o suprafata pe cat posibil de mica.
f)

Pentru reducerea emisiilor de miros din adapost, cantitatile de gunoi lichid si solid se
vor transporta din adapost prin sisteme de gunoi lichid continuu sau la perioade scurte
de timp catre depozitul de gunoi de grajd. Intre spatiul adapostului si canalele pentru
gunoi lichid aflate in exterior si recipientii cu gunoi lichid se va monta un opritor impotriva
mirosului.

g)

Instalatiile de depozitare si trasbordare a gunoiului de grajd si a celui lichid se vor instala


corespunzator DIN 11622 (editia 1994) si DIN 1045 (editia 1988).
La depozitarea intermediara a gunoiului de grajd in adapost (subsolul pentru gunoi de
grajd), capacitatea se va dimensiona astfel incat la aspirarea de sub podea, nivelul de
umplere maxim va creste cel mult pana la 50 cm sub nivelul de beton; in rest sunt
suficienti 10 cm.
La aspirara de sub podea, aerul din adapost va fi aspirat cu o viteza mai mica (maximum
3 m/s) direct de sub podeaua de grilaj.

g) Depozitarea gunoiului fluid (in exteriorul adapostului) va avea loc in recipienti inchisi sau
se vor aplica masuri echivalente pentru reducerea emisiilor, care ating un grad de
reducere a emisiilor, raportat la recipientii deschisi fara acoperire, de cel putin 80% din
emisiile de substantele cu miros intensiv si amoniac.
Straturile plutitoare artificiale se vor reface pentru functionare imediat dupa distrugerea
suferita prin amestecul si lucrarile de scoatere, dupa finalizarea lucrarilor.
La depozitarea gunoiului lichid de la vite nu este necesara o acoperire suplimentara,
daca se formeaza un capac plutitor natural.
h) Capacitatea de depozitare pentru ingrasamintele agricole fluide pentru utilizarea ca
ingrasamant in ferma proprie se va dimensiona in asa fel incat sa fie suficienta pentru
minimum 6 luni, inclusiv pentru un adaos de apa din precipitatii si curatare; se poate
renunta la adaosul pentru apa din precipitatii, daca se asigura printr-o acoperire
adecvata, ca nu poate ajunge apa pluviala in recipiente. Pentru ingrasamintele agricole
fluide, ce se vor preda catre o persoana terta pentru utilizare, se va asigura contractual
depozitarea si utilizarea conforma.
La instalatiile de crestere sau tinere a pasarilor se vor aplica suplimentar urmatoarele cerinte:
i)

Custile sunt prevazute cu o uscare sau aerisire a benzii pentru gunoi (gradul de uscare
de cel putin 60 procente). Gunoiul uscat provenit de la pasari se va depozita in asa fel
incat sa fie exclusa o repatrundere a apei (de ex. a apei pluviale) in domeniul instalatiilor.
La cresterea libera pe rampa, instalatia si suprafetele de scurgere se vor dimensiona si
structura in asa fel incat intrarile de substanta nutritiva prin depozitarea gunoiului de la
pasari sa nu conduca la efecte nocive asupra mediului, in special referitor la protectia
solului si a apei.

Cerintele de functionare si constructie se vor evalua in functie de necesitatile unei ferme de


animale conform acelui tip, daca aceasta forma de ferma pentru animale duce la emisii
ridicate.
Germeni
Se vor verifica posibilitatile de a reduce emisiile de germeni si endotoxine prin masuri
corespunzatoare stadiului tehnicii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 62 din

5.2 Verificarea impactului asupra mediului


Pentru instalatiile/ activitatile conform anexei 1 din OUG 152/2005 se va desfasura o
verificare a impactului asupra mediului inainte de emiterea autorizatiei daca acestea se afla
ca proiect in anexa I din Directiva 97/11/EG pentru modificarea Directivei 85/335/EWG
referitoare la verificarea impactului asupra mediului in cazul anumitor proiecte publice si
private. La proiectele din anexa II, ce reprezinta si instalatii/activiatati conform anexei 1 din
OUG 152/2005, se determina obligatia de verificare a impactului asupra mediului prin
intermediul unei cercetari a cazului particular sau cu criteriile resp. valorile prag stabilite in
Romania. Daca proiectul poate avea efecte transfrontaliere, atunci se va implica statul
afectat in procedura de verificare a impactului asupra mediului.
Scopul Directivei 97/11/EG este de a asigura faptul ca la anumite proiecte publice si private,
pentru o protectie a mediului eficienta conform principiilor fundamentale unitare
1.

efectele asupra mediului sunt determinate devreme si cuprinzator, descrise si


evaluate in cadrul verificarilor asupra mediului (verificarea impactului asupra mediului)

2.

rezultatele verificarilor asupra mediului desfasurate vor fi luate in considerare cat de


devreme posibil, la toate deciziile autoritatii asupra aprobarii proiecului.

Verificarea impactului asupra mediului este o parte dependenta a procedurii autoritatii


administrative, care serveste deciziei asupra aprobarii proiectelor. Verificarea impactului
asupra mediului cuprinde determinarea, descrierea si evaluarea efectelor directe si indirecte
ale unui proiect
1. oamenii, inclusiv sanatatea umana, animalele, plantele si diversitatea biologica,
2. solul, apa, aerul, clima si peisajul,
3. bunurile culturale si materiale precum
4. efectul reciproc intre bunurile protejate anterior.
Aceasta se desfasoara cu implicarea publicului. Daca aprobarea unui proiect se decide in
cadrul unor mai multor proceduri, aceste verificari partiale desfasurate in cadrul acestor
proceduri vor fi cuprinse intr-o evaluare totala a tuturor efectelor asupra mediului.
Un proiect (raportat la OUG 1152/2005) este
1. construirea si functionarea unei instalatii tehnice conform anexei I sau II din Directiva
97/11/EG
2. modificarea, inclusiv extinderea, amplasarea, caracterul sau exploatarea unei
instalatii tehnice conform anexei I sau II din Directiva 97/11/EG, care poate avea
efecte negative considerabile asupra mediului si
3. proiectele anexei, care servesc exclusiv si preponderent dezvoltarii si testarii noilor
procese si produse si care nu sunt exploatate mai mult de doi ani
Obligatia de desfasurare a verificarii impactului asupra mediului exista pentru un proiect
mentionat in anexa I, daca exista caracteristicile mentionate pentru determinarea tipului lui.
In cazul in care sunt mentionate valorile de marime sau performanta atunci se va desfasura
o verificare a impactului asupra mediului, daca valorile sunt atinse sau depasite.
Daca valoarea marimii sau a performantei este atinsa sau depasita pentru prima data prin
modificarea sau extinderea unui proiect care nu fusese inainte cu obligatie EIA, atunci se va
desfasura pentru modificare sau extindere o verificare a impactului asupra mediului luand in
considerare efectele asupra mediului generate de proiectul care nu a avut obligatie EIA pana
acum.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 63 din

5.2.1 Stabilirea obligatiei de verificare a impactului asupra mediului (Screening)


Conform articolului 4 din Directiva 97/11/EG, statele membre decid daca proiectele din anexa
II prin intermediul
a)

unei verificari a cazului individual


sau
a valorilor de prag resp. criterii stabilite de catre statele membre

b)

trebuie sa fie supuse unei verificari a impactului asupra mediului.


Daca pentru proiect este prevazuta o verificare generala a cazului individual, atunci se va
desfasura o verificare a impactului asupra mediului daca dupa aprecierea autoritatii
competente, in baza verificarii aproximative, luand in considerare criteriile din anexa III a
Directivei 97/11/EG, proiectul poate avea efecte asupra mediului considerabile negative.
In cadrul verificarilor preliminare se va lua in considerare cat de mult se pot exclude efectele
asupra mediului prin intermediul masurilor de prevenire si reducere prevazute de catre
detinatorii proiectului.
Criteriile pentru verificarea preliminara a cazului individual in cadrul verificarii impactului
asupra mediului
1. Caracteristicile proiectului
Caracteristicile proiectului vor fi evaluate in special referitor la urmatoarele criterii:

Marimea proiectului,

Utilizarea si structurarea apei, solului, naturii si peisajului,

Generarea de deseuri,

Poluarea mediului si disturbarile,

Riscul accidentelor, in special considerand substantele si tehnologiile utilizate.

2. Amplasamentul proiectului
Sensibilitatea ecologica a unei arii, care e posibil a fi prejudiciata printr-un proiect, trebuie
evaluata luand in considerare in special urmatoarele puncte:

Utilizarea actuala a ariei,

Bogatia, calitatea si capacitatea de regenerare a apei, solului, naturii si peisajului


ariei (criteriile calitatii),

Afectarea bunurilor protejate considerand urmatoarele zone:


a) Zone umede
b) Zone de coasta
c) Regiuni muntoase si zone de padure
d) Reservatii si parcuri naturale
e) Arii protejate inregistrate
f)

Arii, in care standardele de calitate a mediului stabilite in dispozitiile


comunitatii sunt deja depasite

g) Arii cu densitate mare de locuitori


h) Peisaje importante istoric, cultural sau arheologic

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 64 din

3. Caracteristicile posibililelor efecte


Posibilele efecte considerabile ale unui proiect se vor evalua prin intermediul criteriilor
cuprinse la numerele 1 si 2; in special se vor considera urmatoarele:

Dimensiunea efectelor (arii geografice si populatia afectata),

Caracterul efectelor transfrontaliere,

Impactul si complexitatea efectelor ,

Probabilitatea efectelor,

Durata, frecventa si reversibilitatea efectelor.

Autoritatea competenta verifica in baza propriilor informatii si a documentelor depuse de


catre detinatorul proiectului (informatii referitoare la proiect). Astfel detinatorului proiectului ii
revine obligatia de cooperare.
De obicei este necesara utilizarea expertizelor. In cazuri argumentate pot fi utile opiniile
exprimate de catre alte autoritati precum si o vizita la fata locului, pe amplasamentul
prevazut pentru proiect in vederea estimarii efectelor asupra mediului generate de catre
proiect, dupa caz implicandu-se si solicitantul.
Termenul de verificare aproximativa contine si componente ale timpului: Verificarea
autoritatii se va desfasura din plin si fara intarzieri.
Stabilirea obligatiei EIA rezulta conform articolului 5 alin. 2 din Directiva 97/11/EG in cazuri
individuale:

ori inainte de depunerea solicitarii in vederea autorizarii proiectului sau

in procedura de autorizare aflata deja in desfasurare.

Stabilirea obligatiei EIA are loc, in cadrul procedurii de autorizare deja aflate in desfasurare,
cel tarziu dupa depunerea documentelor complete de solicitare.
Autoritatea competenta documenteaza rezultatul verificarii preliminare cazului individual intrun proces verbal general accesibil, intr-un mod argumentat si credibil dpdv. al continutului.
Aici ar trebui detaliate urmatoarele aspecte:

Datele si baza informationala

Bazele legislative

(Documentele ce se afla la baza verificarii preliminare)

(Ocazia verificarii preliminare; Clasificarea proiectului in anexa 1 din Directiva EIA si


clasificarea la paragrafele corespunzatoare, care argumenteaza necesitatea de
verificare preliminara a cazului individual.)
Prezentarea situatiei

a) Descrierea aproximativa a caracteristicilor relevante ale proiectului (detinatorii


proiectului; tipul proiectului; ocazia preverificarii; proiectul cumulat; marimea
proiectului)
b) Descrierea aproximativa a caracteristicilor relevante ale amplasamentului
c) Descrierea efectelor negative ale mediului. (Descrierea estimativa a efectelor in baza
descrierii caracteristicilor proiectului si amplasamentului),

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 65 din

Estimarea aproximativa pentru fiecare efect asupra mediului, daca acesta


poate fi considerabil
Estimare totala finala (Cuprinderea tuturor estimarilor singulare intr-o estimare
generala totala, asupra faptului daca proiectul poate avea sau nu efecte
negative asupra mediului; Prezentarea considerarii criteriilor din anexa III din
Directiva 97/11/EG)
Criteriile anexei III din Directiva 97/11/EG au ca scop asigurarea faptului ca vor fi considerate
toate efectele asupra mediului generate de proiect, care pot fi considerabil de
dezavantajoase. Daca de la inceput sau in timpul preverificarii cazului individual se
reliefeaza posibilitatea unui efect considerabil negativ generat de proiect asupra uneia sau
mai multor caracteristici ale anexei III Directiva 97/11/EG, nu trebuie sa se verifice intreg
spectrul aspectelor principale de determinat, deoarece intrebarea referitoare la obligatia EIA
este raspunsa deja cu da. Pe de cealalata parte obligatia EIA poate fi negata dupa ce au
fost verificate toate criteriile aplicate asupra proiectului respectiv.
Ca efecte negative asupra mediului sunt considerate toate modificarile negative ale sanatatii
umane sau ale caracterului fizic, biologic sau chimic ale componentelor mediului sau ale
mediului in general, ce pot fi cauzate de catre un proiect.
In sensul Directivei 97/11/EG trebuie ca efectele dezavantajoase asupra mediului sa poata fi
considerabile. Efectele negative asupra mediului pot fi considerabile datorita dimensiunii
posibile a lor, a caracterului posibil transfrontalier, a impactului posibil, a posibilei
complexitati, a posibilei durate, a posibilei frecvente sau a posibilei ireversibilitati.
Rezultatul verificarii desfasurate pentru fiecare caz asupra faptului, daca exista sau nu
obligatia de desfasurare a verificarii impactului asupra mediului, se va face public. Daca
exista obligatia EIA, nu este necesara o comunicare speciala, deoarece in cadrul procedurii
de autorizare conform Directivei IPPC impreuna cu verificarea impactului asupra mediului
integrata este prevazuta si informarea populatiei asupra proiectului.
Rezultatul verificarii desfasurate pentru cazul particular trebuie facut accesibil publicului
(adica se va pune la dispozitie la cerere).
5.2.2 Scoping la obligatia EIA
La cererea detinatorului proiectului sau conform celor stabilite de catre stat sau dupa
inceperea procedurii de autorizare, autoritatea va numi documentatia de anexat provizoriu,
implicand si alte autoritati, conform articolului 5 apr. 2 Directiva 97/11/EG
In cadrul incadrarii (Scoping) are loc stabilirea structurii, marimii si metodelor cercetarii
impactului asupra mediului (UVU) impreuna cu solicitantul (operatorul) si cu autoritatile de
specialitate implicate, comunitatile afectate de proiect si organizatiile de mediu.
Deoarece verificarea impactului asupra mediului (EIA / UVP) ar trebui sa fie componenta
practica a procedurii de autorizare si astfel UVU componenta documentatiei de solicitare,
aceasta incadrare se va desfasura inainte de inceperea procedurii de autorizare. Solicitantul
va prezenta la aceasta intalnire o descriere pe scurt din care autoritatiel de specialitate sa
poata aprecia efectele considerabile. Indicatiile referitoare la marimea cercetarii se gasesc in
OM 864 din 26.09.2002. Aria in care se cerceteaza flora, fauna, imisiile etc., ar trebui sa se
poata determina printr-o procedura unitara. Conform experientei din Germania, aria din jurul
instalatiei cu o raza de 50 de ori inaltimea construita necesara a cosului, este suficienta (vezi
si punctul 5.1.1 prognoza imisiilor). In afara ariei in forma de cerc nu se vor mai considera
efecte relevante prin imisii cauzate de instalatia solicitata. Deoarece UVU este elaborata de

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 66 din

obicei de un expert extern, si acesta ar trebui sa participe la intalnirea de incadrare


(Scoping).

La finalul intalnirii de incadrare, autoritatea competenta informeaza detinatorul proiectului


asupra informatiilor ce vor trebui sa fie aduse. Daca nu se solicita nici o intalnire de
incadrare, autoritatea competenta ar trebui sa anunte de asemenea detinatorul proiectului
asupra documentelor ce trebuiesc aduse.
Detinatorul proiectului va preda documentatia, importanta pentru decizie, asupra efectelor
asupra mediului cauzate de proiect impreuna cu documentele necesare pentru Directiva
IPPC catre autoritatea de autorizare la inceputul procedurii de autorizare si astfel acestea pot
fi expuse publicului impreuna cu restul de documentatie.
Documentatia conform anexei IV din Directiva 97/11/EG trebuie sa contina cel putin
urmatoarele informatii:
1. Descrierea proiectului in special:

Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si necesar de teren si


sol in timpul functionarii si constructiei,

Descrierea caracteristicilor importante ale procesului de productie, de ex. felul


si cantitatea materialelor utilizate,

Felul si calitatea resturilor preconizate si emisiilor (poluarea apei, a aerului si


solului, zgomotul, trepidatiile, lumina, caldura, radiatia etc.), care rezulta din
domeniul proiectului prevazut.

2. Imaginea de ansamblu asupra celor mai importante posibilitati de solutionare verificate in


detaliu de catre detinatorul proiectului si informatia referitoare la motivele esentiale de
selectare dpdv. al efectelor asupra mediului generate de proiect.
3. Descrierea mediului posibil a fi prejudiciat prin proiectul prevazut, de care apartine in
special populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, clima, bunurile materiale inclusiv
constructiile valoroase arhitectonice si comorile arhologice si peisajul precum si efectele
reciproce intre factorii mentionati.
4. Descrierea efectelor considerabile posibile ale proiectului asupra mediului ca urmare

existentei instalatiei din proiect

a utilizarii resurselor naturale

a emisiilor de poluanti, a generarii de prejudicieri si a indepartarii deseurilor

si indicatia detinatorului de proiect asupra metodelor aplicate pentru estimarea efectelor


asupra mediului.
5. Descrierea masurilor, prin care sa se evite, sa se reduca si cat posibil sa se compenseze
efectele considerabile negative ale proiectului asupra mediului.
6. Sinteza netehnica a informatiilor transmise la punctele mai sus mentionate.
7. Informarea pe scurt asupra catorva dificultati (deficite tehnice sau lipsa cunostintelor) ale
detinatorului de proiect la alcatuirea informatiilor cerute.
EIA (UVP) este efectuata de catre autoritatea de autorizare in cadrul procedurii de
autorizare. Rezultatele EIA (UVP) vor fi luate in considerare de catre autoritatea de
autorizare la decizia asupra solicitarii.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 67 din

5.3 Solicitarea autorizatiei integrate


Competentele pentru procedura de autorizare integrata, desfasurarea procedurii de
autorizare pana la emiterea deciziei precum si continutul autorizatiei integrate de mediu sunt
reglementate de OM 1158/2005.
Conform art. 1 alin. 2 OM 1158/2005, autoritatea regionala de mediu (REPA) in al carei
domeniu de competenta se afla amplasamentul aferent instalatiei, este responsabila pentru
coordonarea si desfasurara procedurii de autorizare precum si pentru emiterea autorizatiei
integrate.
Depunerea solicitarii are loc conform art. 5 alin. 3 din OM 1158/2005 la autoritatea locala de
mediu (ALPM), in a carei domeniu de competenta se afla amplasamentul implicat al
instalatiei.
Documentele solicitarii trebuie sa contina documentele conform art. 8 OM 1158/2005. ALPM
desfasoara o verificare introductiva a documentatiei, avand urmatoarele sarcini:

Verificarea corectitudinii solicitarii, adica pentru proiectul solicitat este necesara


desfasurarea unei proceduri de autorizare integrata

Verificarea completiviatii solicitarii,

Plata taxelor.

ALPM este obligata sa informeze in scris ARPM intr-un interval de 10 zile referitor la intrarea
solicitarii. Prin intrarea solicitarii de autorizare si a documentelor incepe procedura de
autorizare in cadrul autoritatii competente de autorizare.
5.3.1 Desfasurarea procedurii de autorizare conform OM 1158/2005
Urmatoarele 4 grafice arata in ansamblu desfasurarea procedurii de autorizare pentru
modificarea esentiala a unei instalatii/ activitati, asa cum reiese din specificatiile OM
1158/2005. De asemenea sunt indicate si termenele corespunzatoare precum si sarcinile
autoritatii implicate. Se precizeaza termenele lipsa.
Partea 1: Verificarea preliminara solicitarii in cadrul ALPM
(Art. 6 8 OM 1158/2005)
Partea 2: Verificarea propriu-zisa a solicitarii in cadrul ARPM
(Art. 12 14 OM 1158/2005)
Partea 3: Verificarea solicitarii acceptate in cadrul ARPM
(Art. 23 27 OM 1158/2005)
Partea 4: Elaborarea deciziei de autorizare / respingerea solicitarii de catre ARPM
(Art. 28 31; 43 45; 47 - 50 OM 1158/2005)
Prescurtarile: ZL = zile de lucru; Z = zile
Indicatia de ex. 10Z inseamna ca urmatoarea sarcina se va efectua intr-un interval de 10
zile!

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 68 din

Partea 1: Verificarea preliminara a solicitarii in cadrul ALPM (Art. 6 8 OM 1158/2005)

Planificarea unei noi instalatii;


modificare substantiala la o instalatie existenta

Informarea publica a intentiei de


catre operator

Eval. impact de mediu pt. proiect, cu


raport de verificare
Raport asupra amplasamentului

Inaintarea solicitarii la ALPM


(art. 8 OM MMGA 818)

10 z

Informatii despre solicitare


catre ARPM

Termen ?

Analiza preliminara de catre ALPM a


documentelor solicitarii

Informarea ARPM despre


acceptarea solicitarii

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

10 zl

7 zl

Informarea operatorului despre


acceptarea sau respingerea
solicitarii

Informarea operatorului referitor la


numarul formularelor necesare
solicitarii

Pagina 69 din

Partea 2: Verificarea propriu-zisa a solicitarii in cadrul ARPM


(Art. 12 15 OM 1158)
Verificare principala a
solicitarii de catre ARPM

Verificarea documentatiei de
catre CAT

Este necesara expertiza din


partea unui expert?

Termen?
Rezultatul verificarii de catre CAT din cadrul ARPM a documentatiei pe care se bazeaza solicitarea

Formularele si documentatia
sunt complete
Solicitarea este acceptata
(art. 25)
Se deruleaza procedura de
autorizare

Formularele si documentatia
sunt incomplete
CAT considera necesare
completari suplimentare

Formularele si documentatia
nu sunt intocmite corect
Solicitarea este respinsa

10 zl
Informarea operatorului asupra
completarilor suplimentare
necesare

Informarea operatorului asupra


deciziei de a nu accepta
solicitarea inaintata

30 z
Verificarea completarilor de
catre CAT

Prezentarea completarilor catre


ARPM

Indicatii:
Inaintarea solicitarii finale trebuie sa aiba loc inainte de inceperea lucrarilor de constructie (art. 20 (1) OM 1158).
Modificari survenite in etapa de constructie sau de luare in exploatare care necesita o modificare a autorizatiei,
trebuiesc intai inaintate spre evaluare la ARPM (Art. 21 OM 1158).

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 70 din

Partea 3: Verificarea solicitarii acceptate in cadrul ARPM


(Art. 23 27 OM 1158/2005)

Informare ARPM asupra solicitarii


(vezi Partea 1)

20 z

Acceptarea de catre ARPM a solicitarii

10 z

Responsabilitati ale ARPM


in desfasurarea procedurii:
Verificarea amplasamentului
Verificarea modului de
identificare a instalatiei
Verificarea intocmirii
anuntului public
Supravegherea procedurii de
solicitare

Provoaca instalatia efecte


nocive asupra mediului
inconjurator dintr-o tara
invecinate?

da
ARPM informeaza autoritatea
centrala responsabila de
protectia mediului (ACPM)
Autoritatea centrala informeaza
tara invecinata
Autoritatea centrala da
autorizarea definitiva dupa
consultarea cu tara vecina

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Informare publica efectuata


de titularul activitatii/instalatiei
asupra continutului solicitarii

15 zl
Responsabilitati ARPM:
Stabilirea componentei CAT
Implicarea altor autoritati
Convocarea CAT
Prezentarea in fata CAT a
solicitarii precum si a
propunerii facute de catre
autoritatea de mediu
Informarea operatorului asupra
inceperii procedurii de
evaluare
Definitivarea listei actelor
reglementare care trebuie
emise de alte autoritati

Prezentarea la ALPM a dovezii


publicarii anuntului public

Informarea ARPM de catre


ALPM

art. 25, ex.: Care alte


autoritati?
Au acestea de acordat
si alte autorizatii?

Este anuntul oficial


conform cu art.24
identic cu art. 8 linia 5?
da, in mod evident

Termen?

Ce anunt verifica ARPM


art. 23 c)

Evaluarea solicitarii de
catre CAT
Termen?
?
Prezentarea catre ARPM a
raportului efectuat de CAT

aparent acelasi ca mai


sus

10 z

Transmiterea raportului
efectuat de CAT catre operator

Analiza solicitarii este


incheiata

Pagina 71 din

Partea 4: Elaborarea deciziei de autorizare / respingerea solicitarii de catre ARPM


(Art. 28 31; 43 45; 47 - 50 OM 1158/2005)

Exista obiectii considerabile din da


partea opiniei publice?

Analiza solicitarii este incheiata

nu
Este instalatia
apta pt. a fi
autorizata?

nu

nu

da

da

30 zl

Nu se tine cont de
obiectii

nu

Sunt obiectiile publicului fondate?

da

30 zl

ARPM pregateste propunerea


de respingere a solicitarii

Au fost inaintate obiectiile in curs


de 30 zile lucratoare catre
ALPM?

Transmiterea obiectiilor catre


solicitant

ARPM elab. proiectul de


autorizatie

Dupa 35 zl publica ARPM


obiectiile pe propria pagina
de web

Transmiterea schitei documentului catre


membrii CAT pentru a face comentarii
nu
10 zl
Comentarii scrise ale CAT catre
ARPM
10 zl
ARPM urmareste comentariile
membrilor CAT in prelucrarea
proiectului documentului de
decizie

Informarea
solicitatului:
Schita documentului
de decizie a fost
transmisa catre CAT
pentru a fi
comentata

Convocarea intregii CAT; discutii


finale in cadrul CAT

Pornind de la obiectiile ridicate,


este necesara o evaluare mai
aprofundata? Decizia apartine
ARPM.
da
O noua analiza facuta de CAT
(Partea 3)
cuprinzand toti pasii

Inaintarea contestatiei forurilor


competente din cadrul
autoritatii centrale responsabile
de protectia mediului

Finalizarea deciziei de catre ARPM

5z
Aducerea la cunostinta publicului a
deciziei luate

Decizie din partea autoritatii


Contestatie in curs
de 30 z

30 zl

Autorizare finala a
solicitarii

Contestatie datorata lipsei de


participare a publicului in curs
de 30 z

Respingerea solicitarii
evaluate
90 z
Exista posibilitatea inaintarii
unei noi solicitari catre ALPM

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

centrale responsabile de
protectia mediului

Decizie apartinand
contenciosului administrativ

Pagina 72 din

5.3.2 Desfasurarea procedurii de autorizare in baza experientelor practice


In urmatorul grafic este prezentata desfasurarea procedurii de autorizare, asa cum reiese din
specificatiile Directivei IPPC 1996/61/EC si asa cum s-a demonstrat a fi adecvata in urma
experientelor practice. In deosebi este util de asemenea si din motive economice, daca de la
depunerea solicitarii pana la emiterea autorizatiei integrate este responsabila doar o
autoritate.
De asemenea s-a aratat ca fiind util de a integra verificarea impactului asupra mediului ca
parte componenta in procedura de autorizare, deoarece multe verificari desfasurate in cadrul
autorizarii IPPC sunt necesare si la evaluarea studiului de impact asupra mediului. Prin
concentrarea ambelor etape de verificare se poate evita munca dubla. Desfasurarea
procedurilor prezentate in cele ce urmeaza nu este identica cu specificatiile actualului OM
1158/2005; este vorba in mare parte de recomandari si precizari pentru o eventuala
continuare planificata pentru mai tarziu a acestui ordin. Cu toate acestea explicatiile
referitoare la fiecare etapa procedurala sunt valabile si pentru desfasurarea conform OM
1158/2005.
Daca in cele ce urmeaza se discuta despre autoritatea de autorizare, va fi vorba de ARPM
conform Legii romanesti
referitoare la competente. Autoritatile de specialitate si
administrative implicate in procedura de autorizare sunt denumite in urmatorul text ca
autoritati. Autorizarea finala cuprinde atata autorizarea de constructie cat si autorizarea de
functioanare pentru proiectul la care se refera solicitarea.
Indicatie:
In practica germana s-a aratat ca fiind util ca in autorizarea integrata sa se ia toate deciziile
resp. autorizarile de la autoritati, necesare pentru construirea si functionarea instalatiei
solicitate sau a modificarii esentiale ale unei instalatii. Aceasta serveste pe de o parte la
accelerarea procedurii de autorizare iar de cealalata parte reprezinta un serviciu al statului
adus solicitantilor.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 73 din

Desfasurarea procedurii pentru autorizarea integrata IPPC


Planificarea unei instalatii;
Modificari substantiale

Consultanta din partea


autoritatii de autorizare

Intalnire de incadarare in cazul


obligatiei EIA

Inaintarea solicitarii

Verif. completivitatii solicitarii

Fara completari =
Solicitare incompleta

incetarea procedurii

Solicitare completa

Completari din partea


solicitantului

Verificare in cadrul autoritatii


de autorizare

Participarea autoritatilor si a
institutiilor

Anuntul public

Comentarii ale autoritatilor si


institutiilor

Comentarii din partea


opiniei publice

Completari aduse de
solicitant ca raspuns la
comentarii

Tratative cu solicitantul

Evaluarea comentariilor de
catre autoritatea de
autorizare

Tratative verbale
Dezbatere in cazul
existentei obiectiilor din
partea publicului

Decizie asupra solicitarii de


autorizare

Publicare

Acceptare sau respingere

Efectele legale ale


autorizatiei

der Genehmigung

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Apel;
Contestatie/Plangere

Decizia autoritatii de
contestatie/ a
tribunalului

Pagina 74 din

5.4 Verificarea completivitatii solicitarii


Dupa intrarea solicitarii autorizarii integrate, autoritatea verifica formal daca documentatia
este completa in baza unei liste de verificare aprobate in urma unei discutii preliminare intre
solicitant si autoritate (vezi punctul 5.1).
In principal solicitantul trebuie sa prezinte toate documentele necesare pentru a evalua
definitiv capacitatea de autorizare a proiectului sau. Trebuie insa neaparat sa se evite
solicitarea ulterioara de documente, ce nu sunt necesare, de la solicitant.
Inainte de a se cere ulterior documente, se recomanda efectuarea unei verificari
intermediare si sa se analizeze urmatoarele:
1. Ce se va atinge concret prin documentele solicitate ulterior? Aici poate fi de folos
definirea scopurilor. In deosebi la solicitarile complexe de autorizare apare situatia in care
sunt aplicabile o multime de dispozitii si reglementari iar autoritatile de specialitate solicita
documente ulterior pentru a acoperi cat posibil totul ce ar putea fi important pentru
verificarea solicitarii de autorizare.
Daca pentru solicitarea ulterioara de documente se definesc anumite scopuri, atunci se
poate verifica corectitudinea solicitarilor ulterioare cu ajutorul scopurilor definite si astfel
nu i se vor mai cere solicitantului documente nenecesare pentru cazul sau particular.
2. Inainte ca autoritatea de autorizare sa-i ceara solicitantului sa mai depuna ulterior
documente, ar trebui ca aceasta sa si argumenteze in caz de indoiala de ce sunt
necesare aceste documente. Autoritatea de autorizare trebuie sa argumenteze fata de
solicitant de ce sunt indreptatite solicitarile suplimentare. Daca autoritatea de solicitare nu
este convinsa sau nu poate argumenta de ce solicitarile ulterioare sunt necesare, atunci
aceasta va contacta serviciul care a formulat cererea suplimentara corespunzatoare.
3. Se poate atinge scopul de a mai solicita si alte documente si prin faptul ca documentele
deja existente vor trebui explicate mai in detaliu sau dupa caz corectate de catre
solicitant?
De multe ori apare situatia in care solicitarile de autorizare cuprind informatii contradictorii
sau neclaritati, care se pot explica relativ repede. In aceste cazuri ar trebui sa se
analizeze in deosebi daca este suficient ca autoritatea sa includa intr-o nota faptul ca
informatiile contradictorii resp. neclaritatile s-au rezolvat dupa o convorbire cu solicitantul.
Si prin aceasta cererea suplimentara a unor anumite documente de solicitare va fi inutila
in caz particular.
Daca etapele intermediare mentinate aici nu sunt parcurse nici macar analitic si sunt
solicitate prea repede alte documente de la solicitant, exista pericolul sa se ajunga la
diferite efecte negative. Pentru solicitant apare reprezinta un efort evitabil. Acesta trebuie
sa depuna efort pentru documentatia respectiva si in anumite circumstante sa mandateze
si o persoana terta. Daca solicitantul afla la un moment ulterior ca documentatia solicitata
pentru decizia asupra solicitarii de autorizare de fapt nu a fost necesara, se poate ajunge
la conflicte.
Documentele de cerere pot deveni foarte numeroase datorita solicitarilor ulterioare.
Autoritatile vor depune un efort administrativ mai mare deoarece acestea vor trebui sa fie
atente sa lucreze mereu cu o forma actualizata a documentatiei de cerere. Cu cat mai
des sunt schimbate resp. completate documentele cu atat mai mare este riscul de a avea
loc erori la transferarea resp. actualizarea documentelor. Daca se vor solicita documente
ulterior, autoritatea de autorizare ar trebui sa clarifice faptul, in caz de indoiala, daca
operatorului ii este clar ce i se va solicita. Cu cat reuseste mai mult autoritatea sa-i
clarifice operatorului si sa-l convinga de ce sunt necesare anumite documente solicitate
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 75 din

ulterior, cu atat probabilitatea este mai mare ca documentele sa fie depuse in calitatea
dorita. Un punct de vedere care joaca tot timpul un rol important in cazul cererilor
suplimentare este cunoasterea instalatiei de catre solicitant. Acest aspect conduce uneori
la faptul ca sensul si scopul cerintelor suplimentare nu poate fi inteles. Aici depinde din
nou de faptul daca solicitantul intelege care este scopul ce trebuie indeplinit prin
documentele de solicitare. Documentatia de solicitare nu este elaborata pentru el ci
pentru ca autoritatile si publicul, carora detaliile instalatiilor nu li sunt cunoscute, sa-si
poata face o imagine asupra instalatiei.
Indicatie:
Pentru a evita ca solicitarile sa trebuiasca sa fie respinse intr-o etapa inaintata din procedura
de autorizare datorita depasirilor termenelor de la completarea documentelor (OM
1158/2005, Art. 15: 30 zile), se poate preda inainte de depunerea oficiala a solicitarii un
exemplar de proba in baza caruia autoritatea sa verifice cursiv completivitatea si
corectitudinea. Daca se preconizeaza sa apara cerinte numeroase referitoare la continutul
solicitarii din partea altor autoritati de specialitate implicate in procedura, atunci si acestea ar
trebui sa primeasca un exemplar de proba al cererii.
Daca verificarea cursiva a exemplarului de proba al solicitarii si al documentelor a avut ca
rezultat ca solicitarea este apta pentru verificare si suficienta pentru inceperea procedurii de
autorizare, atunci solicitantul va depune oficial cererea cu un numar suficient de exemplare
pentru autoritatile implicate.
Depunerea exemplarelor suficient de multe serveste accelerarii procesului de autorizare,
pentru ca implicarea concomitenta a tuturor autoritatilor implicate sa poata fi desfasurata in
forma de stea.
O data cu intrarea solicitarii de autorizare si a documentelor in cadrul autoritatii de autorizare
incepe procedura de autorizare.
Conform articolului 8 alin. 2 din OM 1158/2005 vor fi solicitate trei exemplare in forma scrisa
si un exemplar in format electronic.

5.5 Implicarea autoritatilor de specialitate, a expertilor externi si a comitetului tehnic


Daca a fost constatata faptul ca soliciatarea este completa, autoritatea de autorizare va
trimite documentele de autorizare direct autoritatilor de specialitate si dupa caz expertilor
externi pentru a-si exprima opinia referitoare la acestea.
Autoritatea de autorizare va implica autoritatile de specialitate si expertii externi pentru
exprimarea opiniei, in vederea unei verificari cuprinzatoare a cererii in functie de proiectul
concret.
Urmatoarele autoritati de specialitate ar trebui implicate:

Autoritatea pentru protectia impotriva imisiilor


Gospodarirea apelor
Gestionarea deseurilor
Protectia naturii
Autoritatea de constructie
Autoritatea de protectie a muncii
Alte autoritati

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 76 din

Comitetul tehnic: Implicarea in doua etape a CAT pentru raport si consilierea finala
presupune mult timp si multa capacitate. Autoritatea de autorizare este suficient de
competenta ca, dupa predarea raportului de catre CAT, sa elaboreze decizia finala
fara a se desfasura etapa de consiliere din partea CAT.

Expertii externi (Autoritatea de autorizare ar trebui sa mandateze, pe costurile


solicitantului, o persoana sau un serviciu extern apt, de specialitate si independent).
Expertizele sunt necesare periodic pentru instalatiile care sunt sub incidenta HG
95/2003 (Transpuenrea Directivei Seveso II).

Se recomanda sa se impuna autoritatilor de specialitate si expertilor externi un termen pana


la care opiniile autoritatii de autorizare sa fie transmise. De obicei ar trebui sa fie suficient un
termen de o luna. Se recomanda sa se faca precizarea in scrisorile catre autoritatile de
specialitate implicate asupra respectarii stricte a termenului corespunzator. Daca autoritatea
nu a luat pozitie pana la expirarea termenului, se va pleca de la ipoteza ca autoritatea
implicata nu doreste sa se exprime. Dupa caz autoritatea de autorizare ar trebui sa puna
intrebari concrete autoritatii implicate si sa faca referire la documente separate ale solicitarii.
Acest aspect poate simplifica considerabil prelucrarea de catre autoritatea implicata si astfel
o poate accelera.
Deoarece autoritatea de autorizare este in continuare responsabila pentru respectarea
termenului pentru emiterea autorizatiei integrate, este necesara o derulare consecventa a
termenelor.
In tabelul 1 sunt cuprinse actiunile necesare si competentele in desfasurarea unei proceduri
de autorizare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 77 din

Tabelul 1
Actorii implicati in procedura administrativa
Autoritate Autoritate
Operatori Comitetul Alte
Biroul de Experti
Activitatea
a de
a de Operatori i de
de
autoritati ingineri externi
autorizar monitoriz
i
specialita analiza
e
are
te
tehnica
Informarea
Respecta
operatorului
rea
X
X
termenul
ui
Planificarea
X
instalatiei
In caz de
X
necesitat
e
Planul de
X
reducere
Elaborare
a
Discutii
preliminare

X
In caz de
necesitat
e

X
In caz de
necesitat
e

Primirea
Confirma Copie Confirma
documentelo
rea
rea
r
intrarii/
intrarii
verificare
Verificarea
X
X
completivitati Cerinte
In caz de
i
supliment
necesitat
are
e
Declararea
X
completivitati Scrisoare
Scrisoare
i
Procedura
X In caz
X
X
X Daca
de implicare
de
Exprimar Exprimar este
necesitat
ea opiniei ea opiniei necesar
X
e
Exprimar
ea
opiniei.
Comunicare
X
a
Verificarea
impactului
asupra
mediului
Evaluarea
exprimarea
pozitiei
Evaluarea obiectiile

Publicul

X
In caz de
necesitat
e

X In caz
de
necesitat
e
X
X

X (?)

X
Raport

X
Raport

Raport

Raport

Raport

X
Raport

Raport

Raport

Raport

Raport

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 78 din

Verificarea
de catre
Raport
comitetul
tehnic
Dezbaterea
X
publica
responsa
bil
Evaluarea
dezbaterii
Evaluarea
rapoartelor

Decizia

X
Proces
verbal
X
Draft
decizie
X
Decizie

Comunicare
a deciziei

Raport

Raport

X
Raport

X
Raport

X
X
X
In caz de In caz de In caz de
necesitat necesitat necesitat
e
e
e

X
In caz de
necesitat
e
X

Proces
verbal

Proces
verbal

Draft
decizie.
expr.
opiniei
Decizie

Decizie

Proces
verbal
Draft
decizie.
expr.
opiniei

Decizie

In caz de
Decizie necesitat
e

X
X

Exprimarea opiniei a autoritatilor si a Comitetului Tehnic


Opiniile autoritatilor si ale Comitetului Tehnic asupra unei solicitari de autorizare integrata vor
fi predate autoritatii de autorizare si ar trebui sa aiba urmatorul continut:

Listarea documentelor de solicitare utilizate pentru exprimarea opiniei;

Precizarea clara daca instalatia / activitatea din punctul de vedere al autoritatii de


specialitate este apta de autorizare asa cum s-a solicitat sau daca este considerata a fi
apta de autorizare doar cu anumite conditii;

Conditiile pentru realizarea aptitudinii de autorizare, de ex.


-

Situarea si/ sau caracterul instalatiei

Functionarea instalatiei

Conditii de functionare deosebite

Scoaterea din functiun a instalatiei

Argumentarea necesitatii conditiilor cu denumirea bazelor legislative si a bazei materiale


ca de ex. BREF-ul utilizat, determinarea BAT, specificatiile nationale, surse din afara tarii;

Indicatii ce vor fi acceptate pentru a fi incluse in decizia de autorizare de catre autoritatea


de autorizare.

Autoritatea de autorizare verifica dupa primirea opiniilor daca indicatiile si conditiile sunt clar
formulate sau daca se vor include si alte explicatii. Conditiile diferitelor autoritati de
specialitate se pot exclude reciproc sau contrazice. Aici este sarcina autoritatii de autorizare
de a recunoaste acest aspect si de a reformula corespunzator conditiile, dupa caz in acord
cu autoritatile de specialitate.
Poate fi util a se transmite solicitantului opiniile exprimate de catre autoritatile de specialitate
si de catre expertii externi pentru a se putea ocupa la timp de acestea si de conditiile
considerate necesare.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 79 din

5.6 Implicarea publicului


Imediat cum documentele au fost completate, se va incepe implicarea publicului conform art.
31 din OUG 152/2005 prin comunicarea publica a proiectului in mass-media (cotidiane
locale/regionale/nationale) precum si in internet. Publicatia trebuie sa contina o sinteza
scurta a informatiilor celor mai esentiale referitoare la instalatie precum si informatii asupra
locului si timpului in care se poate vedea si analiza solicitarea, precum si locul si timpul
pentru dezbaterea publica, daca exista comentarii din partea publicului. Accesul publicului la
documente se va asigura pe o perioada de 30 de zile. In cadrul acestui termen fiecare
persoana afectata poate sa-si exprima in scris sau oral obiectiile/ opiniile referitoare la
solicitare. Obiectiile care sunt depuse dupa expirarea acestui termen nu se vor mai lua in
considerare in continuare in procedura. Expunerea tuturor documentelor relevante are loc in
cadrul autoritatii de autoarizare sau/ si in primaria comunitatii in raza careia se afla
amplasamentul. La publicare se va acorda atentie faptului ca nu se va face public nici un
secret al intreprinderii.
Indicatie:
Instiintarea publicului ar trebui sa fie in responsabilitatea autoritatii de autorizare deoarece de
catre aceasta se constata completivitatea documentelor si aceasta va trebui sa organizeze
expunerea catre public a documentelor de solicitare precum si dezbaterea publica (articolul
50 OM 1158/2005).
La instalatiile care pot avea efecte transfrontaliere asupra mediului se va implica concomitent
si autoritata centrala de protectia mediului o data cu implicarea autoritatilor si in instiintarea
publica, aceasta fiind responsabila pentru implicarea autoritatilor din statul afectat si
implicarea publicului din acest stat.
Dezbaterea publica
Daca in perioada expunerii publice a solicitarii autorizatiei integrate s-au depus comentarii
din partea publicului (obiectii asupra proiectului) in cadrul autoritatii de autorizare, acestea se
vor dezbate public conform articolului 50 din OM 1158/2005 (termenul dezbaterii).
Dezbaterea publica serveste la dezbaterea obiectiilor inregistrate la timp, daca aceasta
poate fi importanta pentru verificarea conditiilor de autorizare. Prin aceasta se acorda ocazia
celor care au ridicat obiectii sa-si explice obiectiile. Inregistrate la timp sunt obiectiile care au
fost inregistrate in intervalul de timp pentru depunerea obiectiilor la autoritatile la care a fost
expusa solicitarea.
La numarul 5.6 s-a precizat ca ar trebui stabilite in prealabil locul si data pentru desfasurarea
dezbaterii publice impreuna cu instiintarea publica. Daca aceste aspecte ar avea loc la
depunerea obiectiilor, s-ar ajunge la intarzieri in desfasurarea procedurii si nu ar fi exclus ca
dupa caz, reclamantilor sa nu li se aduca la cunostinta data dezbaterii publice si astfel sa nu
poata participa.
Pregatirea si desfasurarea dezbaterii publice presupune mereu efort deosebit atat din partea
autoritatii de autorizare cat si pentru solicitant. Daca este vorba de un numar mare de
obiectii, sunt necesare in cadrul autoritatii eforturi considerabile organizatorice (inregistrarea
obiectiilor, structurarea obiectiilor conform punctelor principale ale continutului, organizarea
asigurarii materiale pentru dezbatere). Pentru solicitant pot apare costuri suplimentare daca
acesta trebuie sa implice pentru acest eveniment si experti externi.
Urmatoarele indicatii pentru pregatirea si desfasurarea dezbaterii obiectiilor pot rezulta din
practica germana de autorizare:

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 80 din

Pregatirea

Inainte de anuntul public al solicitarii de autorizare se vor stabili de catre autoritatea


de autorizare locul si data dezbaterii obiectiilor. Daca autoritatea nu detine o sala
proprie va trebui sa inchirieze o astfel de sala. Data pentru dezbaterea obiectiilor va fi
stabilita in asa fel incat autoritatea si solicitantul sa aiba suficient timp la dispozitie
pentru a se ocupa de continutul obiectiilor si sa se pregateasca pentru acest
eveniment. Intervalul de timp de trei saptamani intre terminarea perioadei in care
publicul are posibilitatea de a depune obiectiile si pana la dezbaterea publica s-a
considerat a fi suficient.

Daca obiectiile au fost primite, acestea vor fi inregistrate si vor fi aduse la cunostinta
solicitantului si a autoritatii implicate. Daca reclamantul doreste, numele si adresa sa
vor fi neidentificabile.

Solicitantul si autoritatile de specialitate vor fi invitati de catre autoritatea de


autorizare la o dezbatere publica.

Conducerea pentru dezbaterea publica este detinuta de catre autoritatea de


autorizare. Conducerea tratativelor va fi transferata unui colaborator responsabil din
cadru autoritatii de autorizare. Loctiitorul este specialistul ce desfasoara procedura de
autorizare. Pentru elaborarea procesului verbal se va stabili un redactor in domeniu
iar pentru organizarea evenimentului vor fi implicati alti angajati din autoritate. Daca
este vorba de obiectii dificile dpdv legislativ, ar trebui implicat si un jurist din partea
autoritatii.

Asigurarea materiala a tratativelor, precum instalatia de sonorizare si microfon,


inregistrarea pe banda, video-proiectorul va fi pregatita de catre autoritatea de
autorizare cu sprijinul solicitantului.

S-a dovedit a fi util un program al zilei pentru evenimentul respectiv, cu o structurare


a punctelor principale ale dezbaterii. Acesta face posibila o desfasurare a tratativelor
orientata si organizata din punct de vedere al continutului.

Desfasurarea dezbaterii
Dezbaterea publica ofera ocazia reclamantilor sa-si clarifice obiectia lor inregistrata in scris
sau oral si sa o discute impreuna cu solicitantul, autoritatile de specialitate si autoritatea de
autorizare.
Pentru autoritatea de autorizare, dezbaterea are ca scop obtinerea altor cunostinte de
specialitate pentru luarea deciziei.
Se face aici precizarea ca prin dezbaterea publica nu se ia nici o decizie referitoare la
solicitarea autorizarii.

Conducatorul tratativelor este responsabil pentru desfasurarea conforma a dezbaterii.


Acesta dechide dezbaterea publica si de-a lungul tuturor trativelor, in sensul unui
moderator, permite tuturor sa ia cuvantul. El poate sa-l intrerupa din vorbire pe acela
care depaseste timpul de vorbire stabilita de el pentru fiecare luare a cuvantului sau
care tine pledoarii, care nu fac obiectul dezbaterii sau care nu corespund prin continut
obiectiei tratate.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 81 din

Daca dupa parerea conducatorului tratativelor au fost dezbatute suficient obiectiile/


complexele tematice, el va incheia tratativele.

Solicintantul are ocazia sa-si prezinte proiectul inainte de inceperea dezbaterii


obiectiilor.

Dezbaterea obiectiilor rezulta ori conform obiectiilor inregistrate ori daca au fost
inregistrate mai multe obiectii ale aceluiasi tip tematic (de ex. referitoare la imisi,
zgomot, mirosuri, deseuri, apa uzata etc), vor fi sintetizate in complexe tematice
conform ordinei zilei.

Reclamantii pot dezbate obiectiile depuse in scris, oral cu solicitantul, autoritatile de


specialitate si autoritatea de autorizare.

Dezbaterea este scrisa dpdv al continutului intr-un proces verbal de catre redactor iar
din acest proces verbal se va executa o nota finala.
Nota contine informatii referitoare la
1. locul si ziua dezbaterii,
2. numele conducatorului negocierii,
3. obiectul procedurii de autorizare,
4. desfasurarea si rezultatele dezbaterii.

Aceasta va fi semnata de catre conducatorul tratativelor si de catre redactor. Aceasta nota


este primita de catre solicitant si la cerere este transmisa prin posta, recomandata, la
reclamanti.

5.7 Verificarea conditiilor de autorizare


5.7.1 Aplicarea BAT in procedura de autorizare
Autorizatiile integrate trebuie sa contina cerinte si valori limita de emisie, care asigura faptul
ca vor fi luate toate masurile adecvate de prevenire in vederea protectiei mediului. Valorile
limita de emisie se vor stabili in baza celor mai bune tehnici disponibile.
La stabilirea celor mai bune tehnici disponibile se vor lua in considerare:
1. Utilizarea tehnologiei cu putine deseuri;
2. Utilizarea redusa a substantelor periculoase;
3. Promovarea recuperarii si reutilizarii substantelor utilizate si produse in diferitele
procese si dupa caz, a deseurilor;
4. Procedee, instalatii si metode de exploatare comparabile, care au fost probate cu
succes la scara industriala;
5. Progrese in tehnologie si in cunoasterea stiintifica;
6. Tipul, efectele si cantitatile emisiilor respective;
7.

Momentele punerii in functiune ale noilor sau existentelor instalatii;

8. Timpul necesar pentru introducerea celei mai bune tehnici disponibile;

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 82 din

9. Consumul de materii prime si felul utilizarii materiei prime in diferitele procese (incl.
apa) precum si eficienta energiei;
10. Necesitatea de a preveni sau reducere pe cat posibil actiunea totala a emisiilor si
pericolele asupra mediului;
11. Necesitatea evitarii accidentelor si minimizarea consecintelor lor asupra mediului;
12. Informatiile publicate (BREF) de catre Comisie conform art. 16 par. 2 sau de catre
organizatiile internationale publice.
5.7.2

BAT-Reference Documents (BREF)

Pentru a sprijini statele membre la implementarea Directivei IPPC, are loc un schimb de
informatii intre statele membre si industria implicata referitor la cele mai bune tehnici
disponibile (BAT). Scopul acestui schimb de informatii este sa se echlibreze dezechilibrul
produs pe plan tehnologic in Comunitate (armonizarea standardelor) si sa promoveze la
scara mondiala valorile limita stabilite de Comisie si tehnicile aplicate.
Rezultatul schimbului de informatii se publica in BAT uri, documentele de referinta (BREF).
BREF-urile nu sunt obligatorii insa trebuie sa fie luate in considerare in autorizatie la
stabilirea BAT si la cerintele care reies din acestea (anexa IV, cifra 12 a Directivei IPPC).
Cele mai bune tehnici disponibile
Cel mai eficient si avansat stadiu de dezvoltare al activitatilor si a metodelor de functionare la
care s-a demonstrat aplicabilitatea in practica a unor tehnici speciale. Cele mai bune tehnici
disponibile servesc in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie, pentru a
preveni efectele emisiilor asupra mediului, in intregul sau, daca aceasta nu este posibila, sa
le reduca. Se face referire indeosebi la doua puncte:
Cele mai bune tehnici disponibile se supun unui proces continuu de imbunatatire. Ce
astazi este valabil ca cea mai buna tehnica disponibila, maine aceasta poate fi
depasita prin progresul stiintic si imbunatirile tehnologice.
Cele mai bune tehnici disponibile se refera, in legatura cu instalatiile de productie si
emisiile lor, la masurile de imbuntatire integrate in proces si productie. Pe de alta
parte cu cele mai bune tehnici disponibile se inteleg si masurile End-of-pipe. In
principal cele mai bune tehnici disponibile sunt supuse mai multor prioritati:
1. Mai intai trebuie prevenite efectele asupra mediului (de ex. prin alegerea unui procedeu
de productie).
2. Apoi trebuie sa se reduca mai intai emsiile inevitabile de substante si, daca este posibil,
sa se valorifice (de ex. prin marirea capacitatii de valorificare sau prin reciclare interna).
3. Dupa ce au fost efectuate toate aceste masuri, pot fi indepartate cat posibil controlat
resturile de emisii/deseuri, fara a afecta.
Tehnicile": tehnicile reprezinta atat tehnologia aplicata cat si felul si modul cum este
planificata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din uz instalatia.
disponibil: ca disponibile" sunt descrise tehnicile, dezvoltate la o scara care face
posibila, luand in considerare costurile/beneficiile, aplicarea in ramura industriala respectiva
in mod general, in conditii rezonabile tehnice si economice. Nu este important daca aceste
tehnici sunt disponibile in cadrul statelor membre respective sau daca au fost fabricate in
strainatate. Acestea totusi trebuie sa fie accesibile in conditii rezonabile pentru operator. In
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 83 din

cazuri singulare se pot lua in considerare, pe langa situatia economica a operatorului, si


perioada de valabilitate a instalatiei ( a partilor de instalatie).
cea mai buna: o tehnica este cea mai buna daca prin ea se realizeaza in modul cel mai
eficient un nivel de protectie ridicat pentru mediu, in intregul sau.
integrat: masurile sunt integrate, daca prin acestea se atinge un nivel de protectie ridicat
pentru mediu, in intregul sau, iari efectele asupra fiecarui mediu in parte sunt abordate
cuprinzator in mod egal.
abordare integrata ( Directiva IPPC, articolul 7):
Abordarea integrata mentionata in articolul 7 se refera la o procedura de autorizare
coordonata complet, in care parerile diferitelor autoritati si conditiile lor diferite din autorizare
sunt introduse echitabil. De asemenea trebuie incluse si procedurile si deciziile luate de alte
autoritati. Prin conceptul de integrat si de abordare integrata trebuie sa se gaseasca, de
fapt, pentru un amplasament concret, instalatia/productia/felul optim al activitatii industriale
respective.
Sensul cerintelor consta in faptul ca la construirea si exploatarea instalatiilor industriale,
mediul, in intregul, sa fie afectat cat de putin se poate. Aceasta trebuie sa fie garantata prin
faptul ca se aplica doar procese tehnologice si metode de exploatare conforme celor mai
bune tehnici disponibile.
Aceasta se va verifica de catre autoritatile de specialitate sau de catre experti certificati de
catre stat.
Metodologii de stabilire a BAT
Pentru autoritati aceasta inseamna ca informatiile despre procesele tehnologice si metodele
de exploatare, intalnite de obicei in ramura respectiva, trebuie sa existe. Aceste informatii fac
posibila o comparatie a proceselor tehnologice sub aspectul minimizarii efectelor asupra
mediului.
In principal poate fi incercata, in vederea evaluarii si echilibrarii, ori o abordare calitativa
semicantitativa ori o abordare calitativa. Conform experientei sunt suficiente o evaluare si o
echilibrare calitatative resp. semi-cantitative. Pentru evaluarea si echilibrarea cantitativa
reala - pe langa metode adecvate lipsesc din ce in ce mai multe date, care se pot procura
doar cu un efort foarte mare. Pe langa aceasta, situatiile reale sunt asa de complexe, incat
nici toti parametrii de influenta nu pot fi inregistrati si nici legaturile dintre ei. In principiu este
insa valabil: cu cat exista mai multe date cu atat mai corect si mai obiectiv vor fi evaluate, si
cu atat mai mult abordarea se deplaseaza in directia cantitativ si corectitudinea obiectiva a
rezultatelor se imbunatateste.
Urmatorul exemplu trebuie sa arate ca doar printr-o o abordare calitativa resp. semicantitativa se ajunge la informatii suficient de precise si rezonabile:
Caz concret: O fabrica de hartie vrea sa deverse apele uzate dupa tratarea lor intr-un rau.
Simplificat s-ar putea face o evaluare pur calitativa a situatiei, dupa cum urmeaza:
Fabrica de hartie devarsa 5000 m3/zi, apele duc o cantitate de apa de 1000 m 3/sec:
deci cantitatea devarsata este nesemnificativa.
Apa uzata a fabricii de hartie este poluata de obicei doar cu substante poluante
organice necritice: deci si devarsarea chiar din perspectiva poluantilor nu este critica
pentru apa. De aici rezulta: Devarsarea este autorizata.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 84 din

( O asa evaluare simpla nu este multumitoare.


Evaluat semi-cantitativ, s-ar explica asa:
Fabrica de hartie devarsa doar 5000 m3/zi, apa duce o cantitate de
apa de 1000 m3/sec: deci cantitatea de devarsare este
nesemnificativa.
Apa uzata a fabricii de hartie este poluata in felul urmator:
temperatura maxima 28C, TOC 2000 kg/zi, compusi de azot 70
kg/zi, sulfat 5000 kg/zi, formatiuni complexe greu de descompus
(EDTA, DTPA) 60 kg/zi.
Apele au o temperatura medie de 15 C, o concentratie TOC de
2 mg/Liter ( = 172.800 kg/Tag), poluarea initiala a formatiunilor
complexe este de 10 kg/zi.
Rezultat: Poluantii, pe care fabrica doreste sa-i deverse, sunt
nesemnificanti exceptand cresterea vizibila a cantitatii de
formatiuni complexe. Actiunea formatiunilor complexe asupra florei
si faunei nu este insa critica in concentratiile prezente conform
informatiilor avute. Devarsarea este astfel autorizata.
( cu o astfel de evaluare ar fi multi specialisti de acord, deoarece
estimarile sunt realiste si concluziile se bazeaza pe o baza suficient de
fundamentata.
O evaluare intr-adevar cantitativa ar insemna urmatoarele:

Toate datele apelor sunt cunoscute.


Toate datele apelor uzate ale fabricii de hartie sunt cunoscute.
Efectele tuturor substantelor, pe care fabrica doreste sa le deverse in apele
inconjuratoare, sunt cunoscute.

se recunoaste imediat ca aceasta abordare in realitate este doar o iluzie - o astfel


de situatie completa a datelor nu se poate realiza cu un efort adecvat.
Schema de verificare (specifica branselor, locala, evaluarea efectelor)
Pentru a compara, evalua si echilibra tehnologiile instaltiilor si metodele de exploatare se
ofera o schema de verificare. Etapele individuale se vor prelucra consecutiv, incepandu-se
mereu cu o verificare specifica bransei. Apoi se continua verificarea cu aspectele locale.
a.)

Verificarea specifica bransei

Determinarea fluxurilor masice de input si output (cantitati absolute)

Comparatia fluxurilor masice de Input si Output ale diferitelor metode de exploatare si


de proces

Evaluarea consumului resurselor inclusiv a energiei (Input) a diferitelor procese si


metode de exploatare

Evaluarea emisiilor (aerul uzat, apa uzata, deseurile, caldura cedata, zgomotul) in
efectele lor negative la diferite procese sau metode de functionare pe baza anumitor

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 85 din

criterii (de ex. protectia sanatatii si a muncii, reducerea CO2, potentialul de afectare a
straturilor de ozon, bio-acumularea, acidifierea apei si a solului, protectia apelor si a
panzei freatice, relevanta apei potabile)

b.)

Verificarea aspectelor locale

c.)

Prezentarea rezultatului specific branselor

Determinarea situatiei, in special:


-

utilizarea zonei (industrie, zona rezidentiala, agricultura);

calitatea zonei (apa, sol , aer, natura);

particularitatile zonei (zona cu natura protejata / cu apa protejata, zona de


recreere);

siguranta si protectia impotriva accidentelor, masuri in caz de avarii;

alegerea amplasamentului, alternative de amplasare,

criterii economice:
-

penru operatori (preturi pentru tehnologia instalatiei);

pentru regiune (locuri de munca, utilizarea structurii existente, personal calificat);

Evaluarea posibilelor efecte ecologice:


amploare si complexitate, probabilitate, durata, frecventa, reversibilitate

Evaluarea posibilelor efecte economice

Prezentarea rezultatului local al verificarii


Evaluarea sintetizata

Verificarea, evaluarea si echilibrarea rezultatelor locale si specifice branselor ofera intregul


rezultat.
Evaluarea bunurilor materiale
Ca obiect protejat sunt descrise in general toate obiectele care trebuiesc protejate fata de
efectele emisiilor / fata de emisii. In primul rand bineinteles este considerat omul, sanatatea
umana. Apoi urmeaza bunurile materiale care vin in directa legatura cu sanatatea umana
precum apa potabila curata sau aerul sanatos. Toate celelalte bunuri naturale (flora, fauna,
resursele, stratul intact de ozon....) sunt de asemenea bunuri protejate in sensul mentionat.
Pe langa prioritatea clara acordata omului si a sanatatii umane, doar in caz concret poate
rezulta o evaluare a bunurilor protejate.
Considerarea dispozitiilor internationale
Seit vielen Jahren gibt es internationale Abkommen, in denen sich Staaten zu gemeinsamen
De multi ani exista un acord international, prin care statele s-au obligat la activiatati comune
de ex. de protectie a marilor nordice si estice (OSPAR-COM, HEL-COM sau de a proteja
Rinul (IKSR) sau Elba(IKSE). Autoritatile competente ar trebui sa ia in considerare astfel de
acorduri in cadrul procedurii de autorizare a instalatiilor IPPC si sa verifice daca rezulta
consecinte pentru cazuri concrete.
5.7.2 Stabilirea BAT cu BREF / Utilizarea unui BREF
Intre statele membre si industria implicata are loc un schimb de informatii despre cele mai
bune tehnici disonibile momentan (compara art. 16 al Directivei IPPC). Pentru aceasta s-a
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 86 din

infiintat in Sevilla un birou international de experti (European Integrated Pollution Prevention


and Control Bureau). Acolo expertii proveniti din fiecare stat membru aduna informatii
referitoare la stadiul tehnicii din branse specifice care provin de la administratii, din
organizatii industriale internationale si nationale, din organizatii non-guvernamentale (NGOs).
Rezultatul acestui schimb de informatii este publicat in BAT Reference Documents
(BREFs). Conform Directivei IPPC , cerintele formulate in BREF-uri nu sunt obligatorii legal,
ele insa trebuie luate in considerare la emiterea unei autorizatii. O actualizare a acestor
informatii este prevazuta de catre Comisie sa se faca la fiecare trei ani.
Informatiile cuprinse intr-un BREF ofera astfel un sprijin la stabilirea BAT. La determinarea
BAT si la stabilirea conditiilor din autorizare bazate pe BAT se va pleca intotdeauna de la
scopul principal adica, de la un nivel ridicat de protectie a mediului.
Primele doua capitole (Informatii generale si Procese si tehnici aplicate ) ofera
informatii generale despre bransa si despre procesele industriale aplicate in bransa.
Capitolul Valori generale de emisie si consum contine date referitoare la valorile de
emisie si consum in instalatiile existente. Ele exprima stadiul din momentul elaborarii
documentului.
In capitolul Tehnici care se vor lua in considerare la determinarea BAT , vor fi descrise
procese de reducere a emisiilor si alte metode, care se vor lua in cosiderare ca fiind cele mai
importante la determinarea BAT cat si la stabilirea conditiilor din autorizare bazate pe BAT.
Aceasta informatie include si valorile consumului si ale emisiilor, care la introducerea
procesului vor fi considerate implinite. De aceasta apartin si datele referitoare la costurile
legate de fiecare tehnica si aspectele mediatice. Procesele care sunt considerate
imbatranite, nu mai sunt luate in considerare.
In capitolul cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sunt prezentate procedeele cu
valorile de consum si emisie respective, care corespund cerintelor generale de cele mai
bune tehnici disponibile si care vor servi ca valoare de referinta. Totusi trebuie sa se
precizeze ca in acest capitol nu este vorva de propuneri ale valorilor limita de emisie. La
stabilirea conditiilor de autorizare si a valorilor limita de emisie se vor lua in considerare
factori specifici ai amplasamentului precum caracterul tehnic al instalatiei respective,
amplasamentul geografic si conditiile locale de mediu. Apoi se va lua in considerare la
instalatiile existente si viabilitatea tehnica si economica a modernizarilor.
In capitolul Tehnici in dezvoltare sunt descrise tehnicile promitatoare aflate inca in
dezvoltare, care in viitor pot deveni BAT.
In capitolul Concluzii si recomandari sunt cuprinse cele mai importante concluzii si
recomandri. Sunt mentionate domeniile din care lipsesc informatii si in care cercetarea este
necesara in continuare.
In anexe se gaseste glosarul, care defineste si numeste prescurtarile si cuvintele de
specialitate folosite, apoi lista cu literatura si un rezumat al legislatiei existente nationale si
internationale.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 87 din

Utilizarea unui BREF


Urmatoarea modalitate de procedare este oferita pentru utilizarea /aplicarea unui BREF:
Dupa o solicitare completa depusa cu datele continute complete trebuie sa se efectueze mai
intai doua aspecte esentiale:
a)

Diagrama de derulare a fiecarei etape procedurale:

Aici se prezinta intregul flux de substanta inclusiv ciclurile interne prezente si tehnica de
proces si productie.
b) O imagine formalizata a debitelor masice (Input/Output):
Pe partea substantelor care se introduc in procese se vor bilanta toate materiile prime si cele
auxiliare incl. energia (input). Pe partea Output se vor bilanta pe langa produse toate emisiile
(aer uzat, apa uzata, caldura cedata, deseuri, zgomot) codificate in functie de cei mai
importanti poluanti.
c) Apoi se face compararea informatiilor din a) si b) cu informatiile corespunzatoare si
datele din BREF

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 88 din

Exemplu:
Diagrama proceselor: Desfasurarea proceselor din industria textila

Tratarea initiala

Inalbire cu apa oxigenata


Mercerizare in baie de soda
caustica

Colorant reactiv se aplica semi


continuu
Spalare

Finisare

Tratare cu emolienti
Uscare

Vopsire

Imprimarie

Imprimare
Fixare prin aburi
Spalare

Product

Diagrama proceselor: Procesele de la fabricarea hartiei

Pregatirea materialului /
producerea materialului

Slefuirea lemnului
Dezintegrarea celulozei
Dezintegrarea maculaturii

Acoperirea
Acoperirea cu inalbitor optici
Acoperirea cu mase de utilizare
speciala
(hartie termica, hartie auto
imprimata )

Inalbire

Oxidativ cu apa oxigenata


Reductiv cu Natriumdithionit
Utilizarea agentilor complecsi
(DTPA)

Masina de hartie
Formarea foilor
Uscare

Produs

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 89 din

Imaginea debitelor masice in industria de finisari textile

2.2 Energie

Informatii generale

2.3 Apa

- An de referinta:
- Varsta amplasamentului
[a]:
- Numarul angajatilor:
- Cifra anuala de afaceri
[/a]:
- Zile lucratoare [d/a]:
- cea mai mica distanta
pana la vecinatate [m]:

- pacura [t/a]:
- carbune [t/a]:..........................
- gas [m3/a]:.
- electricitate [kWh/a]:.......
- producerea de abur [kWh/a]:.
- Consum anual [m3/a]:.
- fantani proprii /alimentare [%]:...
- felul tratarii apei....................

2.4 Chimicale/ agenti


auxiliari

Finisarea textila cu
anumite etape definite

Cantitati [t/a]:
- coloranti si pigmenti:...........
- agenti auxiliari organici pentru
textile:.......
- chimicale de baza:.....................

2.1 Substraturi
textile

3.1 Produse
3.2 Caldura
cedata

Felul si cantitatile [t/a]:


- Co: - PES:...
- Co/PES: - PA:.
- Wo...... - CV.............
- PUR........ - PAN...........
- ................................
- ................................

3.3 Gaz
evacuat

Tipul de material [%]


- tesatura:...........
- produse tricotate:..
- ata:................
- fulgi............

3.4 Deseuri

3.5 Apa uzata

Felul si cantitatea
[t/a]:
- ...........................
in [kWh/a]:
- ...........................
- gaz evacuat: - ...........................
- apa uzata:.. - ...........................
- altele:..

Surse si cantitati [t/a] de SO2, NOx,.C


org, altele:
- ............................................................
Tipul si- cantitatile [t/a]:
- ....................................
- ....................................
- ....................................
- ....................................

- Cantitatea [m3/a]:
- Poluarea [t/a] cu CSB:. BSB5:. AOX:.
Cu: Ni:. Cr:. Abf.St:.
N total:. P-total:........
- Devarsare directa si indirecta:...............
- Devarsare separata a apei de racire [da/nu]:..... daca da
[m3/a].................

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 90 din

Imaginea debitelor masice din industria hartiei

2.2 Energie
- pacura [t/a]::
- carbune [t/a]:...........................
- Gaz [m3/a]:..
- Electricitate [kWh/a]:........
- Generare de abur h/a]:..
[kW

2.3 Apa

Inform. generale

- Consum annual [m3/a]:.


- Apa de proces [m3/a]
- Apa de racire [m3/a]:.............................

- An de referinta:
- Varsta amplasamentului [a]:
- Numarul angajatilor:
- Cifra annual de afaceri /a:
- Zile de munca [d/a]:
-Distanta cea mai scurta
pana la vecinatate [m]:

2.4 Chimicale /mat. secund

1. Fabrica hartie

2.1 materii de
proces
de proces importante
- lemn
- maculatura
- celuloza
- Materiale de umplere
- Agenti acoperire
- coloranti
- legare
- incleiere

- desintegrare, curatare si macinare de materiale

- optional: incleiere
- optional: acoperire
- optional: colorare
Sectii secundare:
- Casa cazanelor
- Instalatia de epurare a apei uzate

Cantitati [t/a]:
- Tens ide.......................
- Agenti retentie
- Antispumant
- Biocide.......................
- Agenti floculizare
s
- Intaritori
- Coloranti
- Inalbitori optici

3.1 Produse

3.2 cald. cedata

3.3 gaz ev.


3.6 zgomot

3.4 deseuri

3.5 apa uzata

in [kWh/a]:
- Gaz evacuare:
- Apa uzata
- altele

Tip si cantitate [t/a]:


Diferite hartii:
De ex.
Hartie igienica,
Hartie fina
Hartie termica

surse si cantitati [t/a]


- de SO 2, NOx, org.C, altele
subst. Org.
-de miros
- Fum vizibil.......................
Tipul si cantitatea [t/a]:
- Namol din epurarea apei uzate
- Resturi din tratarea materialelor
- Deseuri din producerea de energie
(pulberi in suspensie, cenusa etc.)
- ....................................

- cantitate [m/a]:
-poluare [t/a] cu CSB:.
BSB5:. AOX:. Cu:.
Ni:. Cr:. Abf.St:. N total:. P total:.
-

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 91 din

5.7.3 Utilizarea unui BAT in decizia de autorizare conform IPPC


Generalitati
Baza pentru decizia de autorizare este evaluarea rezumata care a fost elaborata in baza
metodologiei descrise in capitolul 5.7.2. O alta sursa importanta de cunoastere este
rezultatul verificarii impactului asupra mediului. Cunostintele castigate aici vor trebui luate in
considerare la stabilirea limitelor de emisie / a valorilor limita si la conditiile de functionare
conforma a instalatiei.
O imagine asupra modului de procedare de la depunerea solicitarii de autorizare pana la
decizia de autorizare se gaseste in imaginile 1 si 2. Imaginea 1 arata desfasurarea verificarii
specifice bransei iar imaginea 2 continuarea verificarii aspectelor locale. Imaginea de
ansamblu a aspectelor specifice bransei si celor locale ofera o evaluare cuprinzatoare ca
baza a deciziei de autorizare. Aceste etape de proces trebuie documentate de catre
autoritatea competenta de autorizare in mod cuprinzator si transparent cu toate opiniile
serviciilor de specialitate pentru a putea arata pe baza caror date a reiesit evaluarea
cuprinzatoare. Cu o astfel de metoda de procedare se poate vedea oricand cum s-a stabilit
in fiecare caz concret BAT-ul. Astfel s-a incheiat prima etapa a verificarii partii tehnice / de
specialitate.
Apoi autoritatea de autorizare trebuie sa preia functia de coordonare conf. articolului 4 din
OUG 152/2005: Intr-o procedura in special cu implicarea publicului vor fi implicate si alte
autoritati competente, cetatenii afectati si institutiile (initiativa cetateneasca, organizatii de
mediu....). Acestea se exprima referitor la proiect si fac propuneri pentru aspectele
considerate importante de catre ei (de ex. protectia apelor, protectia naturii si a biotopilor,
aspecte de protectia sanatatii, mentinerea calitatii aerului, protectia solului, probleme de
securitate (protectia impotriva incendiilor si accidentelor), de protectie fata de zgomot, de
protectie a monumentelor). Toate aceste aspecte trebuie apoi evaluate si echilibrate intre ele.
De aici rezulta decizia de autorizare cu limitarile de emisie si alte conditii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 92 din

Imag. 1:
Schema de desfasurare
Decizia de autorizare:
Verificarea specifica bransei

Solicitare

Verificarea daca este


completa documentatia

Inapoi la completare

VERIFICAREA TEHNICA DE SPECIALITATE

Elaborarea unui program de desfasurare

Realizarae unei imagini asupra fluxurilor masice


sa bilantul emisiilor raportat la un an

Compararea cu alte tehnici /


procedee de determinare a BAT

da
Capitolul Valori de emisii si nu
consum generale
(cel mai mult in capitolul 3)

da
Capitolul:
Tehnicile
care
trebuie luate in considerare la
stabilirea BAT si
cele
mai
bune
tehnici
disponibile (BAT) capitolul 4

Verificarea aplicabilitatii in
caz concret
Date din solicitare

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Exista un BREF?

nu

Instalatie pilot / de incercare nu


Vezi Tehnici in dezvoltare
(cel mai mult in capitolul 5)

Documentare
abateri

da
BAT echivalent
sau mai bun

Alte surse:
Compararea branselor
Unitati concurentiale
Informatii de la organizatii

Procesul cel mai


bun / cea mai buna
tehnica pentru
productie

Pagina 93 din

Imag. 2:
Schema de desfasurare
Decizia de autorizare:
Verificarea aspectelor locale

Verificarea
aspectelor locale
(si a celor economice)
Evaluarea conflictelor

Evaluarea rezultatelor verificarii


impactului asupra mediului si a
altor surse de informatii

Alternative posibile in procesul


de productie

da

nu
Instalatia posibila de epurare
(end-of-pipe)

Numirea punctelor conflictuale la


bunurile protejate

da

nu
Nu exista conflicte

Aspecte
productia

superioare

permit

da

nu
Instalatia nu se poate autoriza
in acest loc

Considerarea
acordurilor
reglementarilor internationale
de ex. HELCOM, OSPAR,

si

Decizie finala
Din verificarea locala si specifica
pe branse
Cea mai buna procedura la
aceasta activitate industriala pe
acest amplasament

Decizia de autorizare conforma IPPC


-

cu emisii maxim admise

planuri de modernizare
planificare cronologica pentru desfasurarea imbunatatirilor
continue
Document: 2004_09_5201
(www.anpm.ro)
Pagina 94 din
reglementari
de monitorizare

5.8 Pregatirea deciziei


Transpunerea concreta a rezultatelor verificarii intr-o decizie
Dupa ce s-a determinat BAT pentru instalatia solicitata, fiind considerate si aspectele si
particularitatile specifice bransei, locale si specifice firmei, aspectul cel mai important este
stabilirea in scris a valorilor limita de emisie permise. Transpunerea cerintelor pentru
instalatiile noi poate fi derulata in timp, deoarece nu toate cerintele reiesite din BAT pot fi
realizate concomitent (stabilirea prioritatior si dpdv economic).
La instalatiile existente, adaptarea la BAT necesita timp, pentru a modifica de ex. procese,
pentru a moderniza parti de instalatie sau pentru montarea instalatiilor de epurare (instalatii
End of pipe). Realizarea masurilor necesare se stabileste intr-un plan de modernizare (plan
de conformare) cu termene adecvate si obligatorii.
5.8.1 Stabilirea conditiilor de autorizare
Autorizarea trebuie sa contina conform articolului 9 par. 3 din OM 1158/2005 valori limita de
emisie cel putin pentru substantele nominalizate in enumerarea din lista anexei 2 la OM
1158/2005, daca acestea sunt importante pentru functionarea instalatiei/ activitatii.
Aer
1. Dioxidul de sulf si alti compusi ai sulfului
2. Oxizi de azot si alti compusi ai azotului
3. Monoxidul de carbon
4. Compusi organici volatili
5. Metalele si compusii lor
6. Pulberi
7. Azbest (particule suspendate, fibre)
8. Clorul si compusii sai
9. Fluorul si compusii sai
10. Arsenul si compusii sai
11. Cianuri
12. Substante si preparate care s-au dovedit a avea proprietati cancerigene sau mutagene
ori proprietati care pot afecta reproducerea prin intermediul aerului
13. Dibenzenodioxine policlorinate si dibenzofurani policlorinati
Conform articolului 22 alin. 1 din OM 1158/2005 sunt valabile cel putin valorile limita de
emisie ale Directivelor UE enumerate in anexa II din Directiva IPPC precum si ale
urmatoarelor directoare:

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 95 din

DIRECTIVA 2000/76/EG A PARLAMENTULUI SI CONSILIULUI EUROPEAN despre


incinerarea deseurilor

DIRECTIVA 2001/80/EG A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI pentru


limitarea emisiilor de poluanti din instalatiile mari de ardere in aer.

Die Emissionsgrenzwerte dieser Richtlinien sind direkt anzuwenden. Es sei denn, dass der
Standort strengere Auflagen an den Betrieb der Anlage erforderlich macht (Artikel 20 der OM
1158/2005).
Asa cum s-a descris in capitolul 5.7, se vor indeplini cerintele pentru indeplinirea conditiei de
autorizare conform articolului 3 din OM 1158/2005 prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile. Valorile limita de emisie permise se vor stabili considerand aspectele specifice
ale firmei, locale si ale bransei si particularitatile.
La stabilirea conditiilor din autorizare se va lua in considerare faptul ca aceste conditii sunt
stabilite clar, se vor putea executa de catre operator si se va garanta o monitorizare a
executarii de catre autoritate.
Se va stabili inaltimea locului de evacuare deasupra parcelei in atmosfera (inaltimea cosului).
5.8.1.1 Valorile limita de emisie pentru aer
Indicatie:
Pentru limitarea emisiilor in aer, Ghidul german tehnic pentru mentinerea calitatii aerului TA
Luft ofera indicatii referitoare la valorile de emisie, care corespund stadiului tehnicii. Valorile
de emisie iau in considerare informatiile continute in BREF, daca acestea erau existau in
anul 2000.
Valorile limita de emisie se vor stabili:

pentru fiecare sursa

pentru fiecare substanta poluanta a aerului sau pentru fiecare grupa de substante,
daca substantele sau grupele de substante sunt cuprinse in cantitate relevanta in
gazul brut.

Ca o concentratie masica si/ sau debit masic sau raport masic permis

Pentru cerinte deosebite la procese de pornire sau oprire

Cantitatile de aer, transmise catre un dispozitiv al instalatiei pentru a dilua sau raci gazul de
evacuare, nu sunt luate in considerare la determinarea concentratiei masice.
Daca valorile de emisie se raporteaza la continuturi de oxigen in gazul rezidual,
concentratiile masice masurate vor fi calculate conform urmatoarei ecuatii:

21 O B

21 OM

EM

Unde:
EM
EB
OM
OB

concentratia masica masurata,


concentratia masica raportata la continutul de oxigen de referinta,
continutul masurat de oxigen,
continutul de oxigen de referinta.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 96 din

Daca pentru reducerea emisiilor se utilizeaza instalatii de epurare a gazului de evacuare


atasate ulterior, atunci pentru substantele, pentru care functioneaza o instalatie de epurare a
gazului de evacuare se va efectua calculul doar pentru perioadele de timp in care continutul
de oxigen masurat in ele se afla deasupra continutului de oxigen de referinta. La procese de
ardere cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen se vor stabili reglementari separate.
La numarul 5.2 din TA Luft sunt numite cerintele generale pentru limitarea emisiilor.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 97 din

De exemplu in Nr. 5.2.1 pulberile totale, inclusiv pulberile fine


Emisiile in forma de pulberi continute in gazul de evacuare nu au voie sa depasesaca
debitul masic
sau
concentratia masica

0,20 kg/h
20 mg/m

Chiar si la respectarea sau sub debitul masic de 0,20 kg/h, nu are voie sa se depaseasca in
gazul rezidual concentratia masica de 0,15 g/m.

De exemplu in Nr. 5.2.2 Substante anorganice in forma de pulberi


Substantele anorganice in forma de pulberi mentionate in cele ce urmeaza, chiar si la
prezenta mai multor substante din aceeasi clasa, nu au voie sa depaseasca in ansamblu
urmatoarele concentratii masice sau debite masice in gazul de evacuare; divergand de la
aceasta, pentru substantele clasei I sunt valabile cerintele pentru fiecare substanta in parte:
Clasa I
-

Mercur si compusii lui, mentionati ca Hg


Taliu si compusii lui, mentionati ca Tl
pentru fiecare debitul masic
sau
pentru fiecare concentratia masica

0,25 g/h
0,05 mg/m;

Clasa II
-

Plumb si compusii sai, mentionati ca Pb


Cobalt si compusii sai, mentionati ca Co
Nichel si compusii sai, mentionati ca Ni
Seleniu si compusii sai, mentionati ca Se
Tellur si compusii sai, mentionati ca Te
debitul masic
sau
concentratia masica

2,5 g/h
0,5 mg/m;

Clasa III
-

Antimon si compusii sai, mentionati ca Sb


Chrom si compusii sai, mentionati ca Cr
Cianide usor solubili (ca de ex. NaCN), mentionate ca CN
Fluoride usor solubil (de ex. NaF), mentionat ca F
Cupru si compusii sai, mentionati ca Cu
Mangan si compusii sai, mentionati ca Mn
Vanadium si compusii sai, mentionati ca V
Zinn si compusii sai, mentionati ca Sn
debitul masic
5 g/h
sau
concentratia masica
1 mg/m.

La existenta substantelor mai multor clase, nelezand aliniatul 1, nu au voie sa fie depasite in
ansamblu valorile de emisie ale clasei II la aparitia comuna a mai multor substante din clasa
I si II iar in ansamblu nu au voie sa fie depasite valorile de emisie ale clasei III la aparitia
comuna a substantelor din clasele I si III, ale claselor II si III sau ale claselor I - III in gazul de
evacuare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 98 din

Substantele anorganice in forma de pulberi, enumerate nominalizat, ce sunt suspecte


argumentat ca avand potential de generare de cancer, modificabil genetic si toxic pentru
reproductie (substantele categoriilor K3, M3, RE3 sau RF3 cu caracteristica R 40, R 62 sau
R 63) se vor subordona clasei III.
Daca exista conditii fizice la evacuarea gazelor de evacuare (presiune, temperatura), la care
substantele pot exista in forma gazoasa sau fluida, vor trebuie sa fie respectate
concentratiile masice si debitele masice mentionate in aliniatul 1 pentru suma emisiilor
solide, fluide si gazoase.
De exemplu in Nr. 5.2.4 substante anorganice gazoase
Substantele anorganice gazoase mentionate in cele ce urmeaza nu au voie sa depaseaca in
gazul de evacuare concentratiile masice sau debitele masice mentionate:
Clasa I
-

Acid arsenic
Clorcian
Fosgen
Acid fosforic
debitul masic pentru fiecare substanta 2,5 g/h
sau
concentratia masica pentru fiecare substanta 0,5 mg/m;

Clasa II
-

Brom si compusii sai gazosi, mentionati ca acid bromhidric


Clor
Acid cianhidric
Fluor si compusii sai gazosi, mentionati ca acid fluorhidric
Acid sulfuric
debitul masic pentru fiecare substanta 15 g/h
sau
concentratia masica pentru fiecare substanta 3 mg/m;

Clasa III
-

Amoniac

Compusi gazosi anorganici, daca nu sunt continuti in clasa I sau clasa II, mentionati ca
acid clorhidric
debitul masic pentru fiecare substanta 0,15 kg/h
sau
concentratia masica pentru fiecare substanta 30 mg/m;

Clasa IV
-

Oxizii de sulf (Dioxid de sulf si trioxid de sulf), mentionati ca dioxid de sulf

Oxizii de azot (Monoxid de azot si dioxid de azot), mentionati ca dioxid de azot


debitul masic pentru fiecare substanta 1,8 kg/h
sau
concentratia masica pentru fiecare substanta 0,35 g/m.

In gazul evacuat de catre dispozitive de post-ardere termica sau catalitica, emisiile de


monoxid de carbon si dioxid de azot, mentionate ca dioxid de azot, nu au voie sa
depaseasca concentratia masica 0,10 g/m; concomitent emisiile de monoxid de carbon nu
au voie sa depaseasca concentratia masica de 0,10 g/m. Daca gazele transmise in postardere nu au concentratii mai mici de oxizi de azot sau alti compusi de azot, atunci se vor lua
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 99 din

decizii pentru a se stabili in cazuri particulare; emisiile de monoxid de carbon si dioxid de


azot, mentionate cau dioxid de azot, nu au voie sa depasesca debitul masic de 1,8 kg/h sau
concentratia masica de 0,35 g/m.
De exemplu in Nr. 5.2.5 Substante organice
Substantele organice din gazul de evacuare, exceptand substantele organice in forma de
pulberi, nu au voie sa depaseasca in ansamblu
debitul masic
sau
concentratia masica
mentionate in carbon total.

0,50 kg/h
50 mg/m,

La instalatiile vechi cu un debit masic anual de substante organice de pana la 1,5 Mg/a,
mentionat in carbon total, derogandu-se de la aliniatul 1, emisiile de substante organice nu
au voie sa depaseasca in gazul de evacuare un debit masic de 1,5 kg/h, mentionat in carbon
total.
Numarul orelor de functionare, in care apar debite masice de peste 0,5 kg/h pana la 1,5 kg/h,
va fi mai mic de 8 ore de functionare in timpul zilei.
Pentru substantele organice in forma de pulberi, exceptand pentru substantele din clasa I,
sunt valabile cerintele conform numarului 5.2.1.
In cadrul debitului masic sau al concentratiei masice pentru carbon total, substantele
organice reiesite conform claselor I (substante conform anexei 4) sau II nu au voie sa
depaseasca in ansamblu, chiar si la existenta mai multor substante din aceeasi clasa,
urmatoarele concentratii masice sau debite masice in gazul de evacuare, mentionate ca
masa a substantelor organice :
Clasa I
debitul masic
sau
concentratia masica

0,10 kg/h
20 mg/m;

Clasa II
-

1Brom3Clorpropan
1,1Dicloretan
1,2Dicloretilena, cis si trans
Acid acetic
Methylformiat
Nitroetan
Nitrometan
Octameticilotetrasiloxan
1,1,1Tricloretan
1,3,5Trioxan
debitul masic
sau
concentratia masica

0,50 kg/h
0,10 g/m.

La existenta substantelor din mai multe clase, suplimentar cerintelor de la aliniatul 4 prop. 1,
nu au voie sa fie depasite in ansamblu valorile de emisie din clasa II la aparitia comuna a
substantelor din clasele I si II in gazul evacuat.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 100 din

De exemplu in: Nr. 5.2.7 Substante cancerigene, mutagene sau toxice pentru
reproductie precum si substante organice greu de descompus, usor de imbogatit si
foarte toxice
Emisiile continute in gazul de evacuare de substante cancerigene, ce modifica genetic sau
toxice pentru reproductie sau emisiile de substante organice greu de descompus, usor de
imbogatit si foarte toxice se vor limita pe cat posibil considerand legea fundamentala a
proportionalitatii (legea de reducere a emisiilor).
De ex. in: 5.2.7.1 Substante ce genereaza cancer, ce modifica genetic si toxice pentru
reproductie
Substantele sunt considerate a fi cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere
daca se clasifica in categoriile K1, K2, M1, M2, RE1, RE2, RF1 sau RF2 (cu indicii de risc R
45, R 46, R 49, R 60 sau R 61)

in Lista substantelor cancerigene, mutagene si periculoase pentru reproducere


(TRGS905)1 sau

in anexa I din Directiva 67/548/EWG corespunzatoare listei cu substante periculoase


conform 4a alin. 1 din Ordonanta pentru protectia impotriva substantelor
periculoase (GefStoffV)2

La clasificari diferite in interiorul categoriilor K, M sau R se va utiliza clasificarea stricta


conform TRGS sau GefStoffV.
Daca nu exista clasificari sau evaluari in TRGS sau in GefStoffV, pot fi utilizate evaluarile
comitetelor de stiinta recunoscute, de ex. clasificarile comisiei senatului pentru verificarea
substantelor periculoase pentru sanatate ale Asociatiei Germane pentru Cercetare.
Suplimentar se face precizarea si asupra clasificarii conform 4a alin. 3 din GefStoffV.
Daca trebuiesc clasificate preparatele conform 4b din GefStoffV, atunci vor trebui
determinate substantele continute de preparate si participatiile lor si se vor lua in considerare
la stabilirea cerintelor de limitare a emisiilor.
De ex. in Nr. 5.2.7.1.1 Substantele generatoare de cancer
Ca cerinta minima, substantele mentionate in cele ce urmeaza, chiar si la existenta mai
multor substante ale aceleiasi clase, nu au voie sa depaseasca in ansamblu urmatoarele
concentratii masice sau debite masice in gazul de evacuare:
Clasa I
Arsen si compusii sai (cu exceptia acidului arsenic), mentionate ca As
Benzo(a)piren
Cadmiu si compusii sai, mentionati ca Cd
Compusi de cobalt dizolvabili in apa, mentionati in Co
Compusi de crom(VI) (cu exceptia cromatului de bariu si cromatului de plumb),
mentionate ca Cr
debitul masic
0,15 g/h
sau
concentratia masica
0,05 mg/m;

1
2

TRGS = Technische Regeln fr Gefahrstoffe


GefStoffV = Gefahrstoffverordnung

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 101 din

Clasa II
-

Acrilamida
Acrilnitril
Di-nitrotoluen
Etilenoxid
Nichel si compusii sai (cu exceptia metalului de nichel, aliajele de nichel, carbonatul de
nichel, hidroxidul de nichel, nichel tetra carbonil), mentionate ca Ni
4Vinyl1,2cyclohexendiepoxid
debitul masic
1,5 g/h
sau
concentratia masica
0,5 mg/m;

Clasa III
-

Benzen
Brometan
1,3Butadiena
1,2Di-cloretan
1,2Propilenoxid (1,2Epoxypropan)
Stiroloxid
oToluidin
Tricloretan
Vinilclorid
debitul masic
sau
concentratia masica

2,5 g/h
1 mg/m.

La existenta substantelor din mai multe clase, nelezand aliniatul 1, nu au voie sa fie depasite
la aparitia comuna a substantelor din clasele I si II in gazul de evacuare in ansamblu valorile
de emisie din clasa II iar la aparitia substantelor din clasele I si III, din clasele II si II sau din
clasele I III sa nu se depaseasca in ansamblu valorile de emisie din clasa III in gazul de
evacuare.
Substantele cancerigene enumerate nenominalizat se vor subordona claselor ale caror
substante au intensitati de actionare asemanatoare; aici se va desfasura o evaluare a
intensitatii de actionare in baza riscului calculat, de ex. conform procedurii Unit-Risk. Daca
pentru substantele cancerigene, clasificate in baza acestei subordonari, valorile de emisie
ale clasei determinate nu mai pot fi respectate cu un efort proportional, atunci emisiile vor fi
limitate in cazuri particulare considerand legea de minimizare a emisiilor.
Particulele sedimentabile (fibrele)
Emisiile din gazul de evacuare ale substantelor cancerigene in forma particule sedimentabile
mentionate in cele ce urmeaza nu au voie sa depaseasca concentratiile de pulberi
sedimentabile mentionate mai jos:
-

Particulele sedimentabile de asbest 1


104 particule/m
(de ex. Crisotil, Krokidolit, Amosit),
Particule sedimentabile ceramice biopersistente
1,5 104 particule/m
(de ex. din silicat de aluminiu, oxid de aluminiu, carbid de siliciu, si caliu-titanat), daca se
subordoneaza fibrelor ceramice cristaline artificiale conform numarului 2.3 din TRGS
905 sau in fibrele minerale ceramice din anexa I a Directivei 67/548/EWG
(corespunzator 4a alin. 1 GefStoffV),

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 102 din

fibrele minerale biopersistente


5 104 fibre/m,
daca corespund criteriilor pentru pulberile sedimentabile anorganice (cu exceptia
asbestului) din numarul 2.3 din TRGS 905 sau pentru fibrele biopersistente conform
anexei IV numarul 22 din GefStoffV.

La diferitele criterii din TRGS si GefStoffV se vor utiliza cele mai stricte criterii.
Emisiile de substante cancerigene in forma de fibre pot fi limitate in cazuri particulare,
considerand legea de minimizare a emisiilor, si prin stabilirea valorilor de emisie pentru
pulberile totale.
De exemplu in Nr. 5.2.7.2 substantele organice greu degradabile, usor de imbogatit si
foarte toxice
Dioxinele si furanele numite in anexa 5 din TA Luft, mentionate ca valoare a sumei conform
procedurii stabilite acolo, nu au voie sa depaseasca, ca cerinta minima
Debitul masic in gazul evacuat

0,25 g/h

sau
concentratia masica in gazul evacuat

0,1 ng/m

Perioada de prelevare a probelor este de cel putin 6 ore; aceasta nu trebuie sa depaseasca
8 ore.
La alte substante organice, care sunt atat greu de descompus cat si usor de acumulat cat si
cu toxicitate ridicata sau care datorita altor efecte de mediu deosebit de nocive nu pot fi
clasificate in clasa I din numarul 5.2.5 (de ex. dibenzodioxine polibromate, dibenzofurante
polibromate sau bifenile polihalogenate), se vor limita emisiile considerand legea de
minimizare a emisiilor.

5.8.1.2 Valorile limita de emisie pentru apa


Autorizarea trebuie sa contina minimum, conform articolului 9 alin. 3 din OM 1158/2005,
substante care sunt enumerate nominalizat in lista anexei 2 pentru OM 1158/2005, daca sunt
importante pentru functionarea instalatiei/ activitatii:
Apa
1. Compusi organohalogenati si substante care pot forma compusi de acest tip in mediul
acvatic
2. Compusi organofosforici
3. Compusi organici cu staniu
4. Substante si preparate care s-au dovedit a avea proprietati cancerigene sau mutagene
ori proprietati care pot afecta reproducerea in sau prin intermediul mediului acvatic
5. Hidrocarburi persistente si substante organice toxice bioacumulabile si persistente
6. Cianuri
7. Metalele si compusii lor
8. Arsenul si compusii sai

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 103 din

9. Biocide si produsi fitosanitari


10. Materiale in suspensie
11. Substante implicate in procesul de eutrofizare (in special, azotati si fosfati)
12. Substante care au o influenta nefavorabila asupra balantei de oxigen (si care pot fi
masurate utilizand parametri ca CBO, CCO etc.).

Utilizarea apei trebuie redusa prin utilizarea criteriilor BAT pentru prevenirea sau reducerea
emisiilor. Apa este o materie prima pentru industrie si cu aceasta trebuie sa se lucreze
economic din considerente economice si ecologice. Se va tinde spre o utilizare multipla a
apei in procesul de productie (transmitere in circuit). Reducerea consumului de apa in
procesul de productie si prevenirea aportului de poluant in apa pot fi considerabil de utile
pentru operator:

Instalatia de tratare a apei uzate, daca aceasta trebuie construita nou, poate fi de
capacitate mai mica; conditia initiala este utilizarea BAT la tratarea apei uzate;
Daca apa uzata este devarsata in statia de epurare a altui operator, pot fi reduse
costurile pentru apa uzata;
Prin consumul redus de apa se reduc costurile de extragere a apei din fantanile
proprii sau pentru cumpararea apei;
In cadrul procesului de productie poate fi economisita energia pentru incalzirea,
extractia, pomparea, tratarea apei
Economisirea costurilor pentru indepartarea deseurilor din tratarea apei uzate

Urmatoarele posibilitati de reducere a consumului de apa si a poluarii datorate poluantilor din


apa uzata ar trebui introduse de catre solicitant intr-un concept al instalatiei

Tehnici mai eficiente pentru utilizarea sau consumul apei


Circuitul apei in procesul de productie si tratare daca trebuie sa se imbunatateasca
calitatea pentru urmatorul Einsatt;
Captarea si utilizarea apei pluviale de pe acoperisuri si suprafete nemurdarite pentru
utilizarea ca apa pentru procesul de productie
Reducerea consumului apei pentru scopuri de curatire
Prevenirea pierderilor de apa prin controlul, asanarea si innoirea sistemelor pentru
apa.

In documentele BREF este descrisa manipularea apei si a apei uzate legate de BAT. Vor fi
mentionate emisiile in apa posibil a fi utilizate la aplicarea BAT.
Astfel se mentioneaza ca exemplu in capitolul 4.5.13 Draft BREF pentru instalatiile mari de
ardere pentru incinerarea carbunilor ca BAT pentru tratarea apei uzate:
Technique

Water treatment by
flocculation,
sedimentation,
filtration,
ionexchange
and neutralisation

Main environmental
Wet FGD
Removal of fluoride,
heavy metals, COD
and particulates

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Applicabilitybenefit
New plants

Existing plants

BAT

BAT

Pagina 104 din

Ammonia reduction
by air stripping,
precipitation or
biodegradation

Reduced ammonia
content

Closed loop
operation

Reduced waste
water
discharge

BAT

BAT

Mixing of waste
water with coal ash

An avoided waste
water discharge

BAT

BAT

Closed water circuit


by filtration or
sedimentation

BAT only if the ammonia content in


waste water is high because of a
SCR/SNCR used upstream of a FGD

Slag flushing and transport


Reduced waste
BAT
water
discharge

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

BAT

Pagina 105 din

Regeneration of demineralisers and condensate polishers


Neutralisation and
sedimentation

Reduced waste
water
discharge

BAT

BAT

Elutriation
Neutralisation

BAT only with alkaline operation


Washing of boilers, air preheaters and precipitators
Neutralisation and
Reduced waste
BAT
BAT
closed loopoperation,
water
or replacement by
discharge
dry cleaning methods
Surface run-off
Sedimentations or
chemical
treatment and
internal re-use

Reduced waste
water
discharge

BAT

BAT

Table 4.70: BAT for waste water treatment


Emissions to water from a wet FGD wastewater treatment plant (mg/l)
Solids
COD
Nitrogene compounds
Sulphate
Sulphite
Sulphide
Fluoride
Cd
Cr
Cu
Hg
Ni
Pb
Zn

5<150
<50
1000 - 2000
O,5 - 20
<0,2
1 - 30
<0,05
<0,5
<0,5
O,o1 0,02
<0,5
<0,1
<1

Table 4.71: Emission levels associated with the use of a BAT- FGD waste water
treatment plantgiven as a representative 24 hour composite sample
Indicatie
Pentru limitarea emisiilor in apa provenite din instalatiile conform anexei 1 din OUG
152/2005, Ordonanta germana pentru ape uzate din 15 octombrie 2002 ofera indicatii
referitoare la cerintele pentru devarsarea apei uzate in apele inconjuratoare si procedee de
analiza si masurare. Aceste cerinte pentru calitatea apei uzate inainte de devarsarea in apele
inconjuratoare sau de ex. in statiile de epurare comunale reprezinta stadiul tehnicii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 106 din

Ordonanta pentru apa uzata este continuta si in rezultatele proiectului de Twinning pentru
implementarea Directivei COV, LCP si Seveso II. Se face precizarea asupra utilizarii
rezultatelor (www.mmediu.ro)
In anexele din ordonanta pentru apa uzata sunt descrise cerintele pentru apa uzata din
urmatoarele activitati (preponderent sunt activitatile conform anexei 1 din OUG 152/2005):
Anexa 1 Apa rezidual menajer i comunal
Anexa 2 Fabricaia de brichei din crbune brun
Anexa 3 Prelucrarea laptelui
Anexa 4 Prelucrarea de semine oleaginoase, rafinarea uleiurilor si grasimilor comestibile
Anexa 5 Producerea de produse din legume i fructe
Anexa 6 Producerea de buturi rcoritoare i mbutelierea buturilor
Anexa 7 Prelucrarea petelui
Anexa 8 Prelucrarea cartofilor
Anexa 9 Producia de materiale de acoperire i rini pentru lacuri
Anexa 10 Prelucrarea crnii
Anexa 11 Fabrici de bere
Anexa 12 Producerea de alcool i de buturi alcoolice
Anexa 13 Plci fibrolemnoase
Anexa 14 Uscarea de produse vegetale pentru producerea de nutreuri
Anexa 15 Producerea de clei de piele, gelatin i clei de oase
Anexa 16 Prepararea huilei
Anexa 17 Producerea de produse ceramice
Anexa 18 Producerea de zahr
Anexa 19 Producia de celuloz
Anexa 20 Industria de fin din carne
Anexa 21 Instalaii de producere a malului
Anexa 22 Industria chimic
Anexa 23 Instalaii pentru tratarea biologic a deeurilor
Anexa 24 Turntorii de fier, oel i font maleabil
Anexa 25 Producia de piele, prelucrarea blnurilor, producia de material din fibre de piele
Anexa 26 Piatr i pmnturi tehnice
Anexa 27 Tratarea deeurilor prin procedee chimice i fizice (instalaii fizico-chimice)
precum i recuperarea uleiului uzat
Anexa 28 Producerea de hrtie i carton
Anexa 29 Producerea de fier i oel (industria siderurgic)
Anexa 31 Prepararea apei, sisteme de rcire, producerea de abur
Anexa 32 Prelucrarea de cauciuc i latexuri, producerea i prelucrarea cauciucului
Anexa 33 Splarea de gaze de ardere evacuate de la incinerarea deeurilor
Anexa 36 Producerea de hidrocarburi
Anexa 37 Producerea de pigmeni organici
Anexa 38 Producerea de materiale textile, nnobilarea textilelor
Anexa 39 Producerea de metale neferoase
Anexa 40 Prelucrarea metalelor
Anexa 41 Producerea i prelucrarea sticlei i a fibrelor minerale artificiale
Anexa 42 Electroliza clorurilor alcaline
Anexa 43 Producerea de fibre chimice, folii i estur spongioas conform procedeului
viscoz precum i a fibrelor de acetat de celuloz
Anexa 45 Prelucrarea ieiului
Anexa 46 Cocsificarea huilei
Anexa 47 Splarea gazelor de evacuare din cazane
Anexa 48 Utilizarea anumitor substane periculoase
Anexa 49 Ap rezidual coninnd uleiuri minerale
Anexa 50 Tratamente stomatologice
Anexa 51 Depozitarea la suprafa a deeurilor
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 107 din

Anexa 52
Anexa 53
Anexa 54
Anexa 55
Anexa 56
Anexa 57

Curarea chimic
Procese fotografice (fotografie cu halogenuri de argint)
Producerea de componente semiconductoare
Spltorii
Producerea de forme tipografice, produse tipografice i produse grafice
Spltorii de ln

Cerintele pentru apa uzata se refera la locul in care apa uzata este devarsata in apele
inconjuratoare, si daca este stabilit in aceste anexe, si la locul aparitiei apei uzate sau la
locul inaintea amestecarii.
Locul de devarsare este acelasi cu scurgerea in instalatia pentru apa uzata, in care apa
uzata este tratata pentru ultima oara. Locul inaintea amestecului este de asemenea locul de
devarsare dintr-o instalatie publica pentru apa uzata.

5.8.1.3 Cerintele pentru protectia solului, a panzei freatice, a plantelor si ecosistemelor


Autorizarea trebuie sa contina, conform articoluui 9 alin. 4 din OUG 1152/2005, conditii
adecvate pentru protectia solului si a panzei freatice.
Pericolele esentiale pentru solul si panza freatica pot apare prin aportul substantelor ce
pericliteaza apa. Insa si aportul de substante pe calea aerului va trebui analizat.

Amoniacul
Asa se poate ajunge la dezavantaje considerabile prin daunarea plantelor si ecosistemelor
sensibile ca urmare a actionarii amoniacului din fermele de animale, daca valorile reale se
afla sub distantele minime.
In anexa 1 din TA Luft se descrie determinarea distantei minime fata de plantele sensibile si
a ecosistemelor.
La instalatiile de crestere si tinere a animalelor se determina cu ajutorul factorilor de emisie
din tabelul 11 pentru tipul de animale, utilizarea lui, tipul de adapost si depozitarea
ingrasamintelor agricole si pentru numerele de locuri ale animalelor respective, emisiile de
amoniac preconizate in conditiile cele mai nefavorabile ale instalatiei intr-un an. La diferite
tipuri de animale, tipuri de intretinere si branse de utilizare se vor aduna emisiile respective
anuale de amoniu. Cu ajutorul acestor emisii anuale de amoniac se poate vedea in imaginea
4, distanta minima, la a carei reducere apare un punct de reper ce indica existenta
dezavantajelor considerabile.
Pentru calculul distantei minime corespunzatoare imaginii 4 rezulta ecuatia

min

F Q

unde F primeste valoarea 41668 m2 a/Mg iar Q reprezinta emisia anuala de amoniac in
Mg/a. Aceasta ecuatie poate fi utilizata si la emisii de amoniac mai mari decat cea de 22
Mg/a prezentata in imaginea 4.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 108 din

Distanta minima (m)

TA Luft imaginea 4: Distanta minima a instalatiilor fata de plantele si ecosistemele


sensibile, la a carei reducere apar puncte de reper ale existentei dezavantajelor
considerabile prin daunarea asupra bunurilor protejate datorita actionarii amoniacului

Emisia de amoniac (Mg/a)

Tabelul 11: Factorii de emisie de amoniac pentru instalatiile pentru adapostirea sau
cresterea animalelor
Tipul de animal, bransa de utilizare, adapostul, depozitarea
ingrasamintelor economice

Factorul de emisie al amoniacului


(kg/ (locul animalului a))

Porci pentru productia de carne


Aerisire fortata, procesarea gunoiului lichid (pardoseala
acoperita total cu grilaj si pardoseala cu grilaj partial)

3,64

Aerisire fortata, procesarea gunoiului solid

4,86

Grajd cu aerisire externa,


gunoiului lichid sau solid)

grajduri cu boxe

(procesarea

2,43

Grajd cu aerisire externa, acoperire a pardoselii cu paie sau


realizarea compostului

4,86

Cresterea purceilor de lapte (Cresterea scroafelor)


Toate domeniile si formele de adapostire (scroafe incl. purcei de
lapte pana la 25 kg)

7,29

Gaini outoare
Adapostirea in custi cu banda cu aerisire pentru gunoi de grajd

0,0389

Cresterea animalelor in voliere cu banda cu aerisire pentru gunoi

0,0911

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 109 din

Daca instalatiile de crestere si adapostire a animalelor se diferentiaza esential fata de


procesele mentionate in tabelul 11, referitor la tipul de animal, utilizarea, adapostirea,
hranirea sau depozitarea ingrasamintelor agricole, pot fi utilizati factori de emisie diferiti
pentru calcul in baza unei justificari plauzibile (de ex. rapoarte de masurari, cercetari
practice).

Depunerea substantelor poluante


Valorile imisiilor pentru depunerea substantelor poluante
Tabelul 6 din TA Luft
Substanta / Grupa de

depunerile

Intervalul de timp de mediere

substante
g/(m2d)
Arsenul si compusii sai organici

an

100

an

an

cadmiu
Nichelul si compusii sai

15

an

anorganici, mentionati ca nichel


Mercur si compusii sai

an

an

mentionati ca arsen
Plumbul si compusii sai
anorganici, mentionati ca plumb
Cadmiu si compusii sai
anorganici, mentionati ca si

anorganici, mentionati ca
mercur
Taliul si compusii sai
anorganici, mentionati ca taliu
Protectia impotriva efectelor nocive asupra mediului datorate depunerii substantelor poluante
pentru aer, inclusiv protectia impotriva modificarilor solului, este asigurata daca poluarea
totala (poluarea initiala plus poluarea suplimentara) nu depaseste in nici un punct de
evaluare valorile de imisie enumerate in tabelul 6.
Astfel autorizarea poate fi emisa de ex. fara a se determina marimea poluarii initiale daca
marimea poluarii suplimentara creata prin depunerea generata de emisiile instalatiei nu
depaseste in nici un punct de evaluare mai mult de 5% din valoarea imisiilor din tabelul 6.
Determinarea marimii caracteristice pentru poluarea suplimentara se va calcula prin
intermediul unui calcul al dispersiilor conform anexei 3 din TA Luft.
Manipularea substantelor ce pericliteaza apa
Documentele de solicitare trebuie sa faca posibila o evaluare clara a instalatiei planificate in
vederea manipularii cu substante ce pericliteaza apa. La acestea sunt necesare pe langa
informatiile din formularele de solicitare si clarificari in scris si prezentari in desen.

Fisele tehnice de siguranta, deciziile de verificare, avizele/ expertizele referitoare la


compatibilitatea materialelor etc. vor fi atasate solicitarii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 110 din

Cerintele de manipulare a substantelor ce pericliteaza apa se vor impune pentru:

Depozitarea
Depozitarea reprezinta tinerea substantelor ce pericliteaza apa pentru o utilizare in
continuare, pentru livrarea mai departe sau pentru indepartarea controlata. De
acestea apartin recipientele si suprafetele, inclusiv dispozitivele lor, care servesc la
depozitarea substantelor ce pericliteaza apa in recipiente pentru transportare si
ambalaje.

Umplerea
Umplerea este umplerea recipientelor sau ambalajelor cu substante periclitante
pentru apa.

Transbordarea
Transbordarea este incarcarea si descarcarea precum si mutarea substantelor
periclitante pentru apa in recipiente sau ambalaje de pe un mijloc de transport pe un
sau intr-un depozit.

Fabricarea
Fabricarea este generarea, obtinerea si crearea de substante periclitante pentru apa.

Tratarea
Tratarea este actiunea asupra substantelor periclitante pentru apa pentru a modifica
proprietatile lor.

Utilizarea
Utilizarea este folosirea, consumarea, intrebuintarea substantelor periclitante pentru
apa prin exploatarea proprietatilor lor.

Instalatiile de conducte
Conductele pentru Transportul substantelor ce pericliteaza apa, care se afla intr-o
legatura stransa functionala cu instalatiile pentru depozitarea, umplerea si transbordarea
precum si cu fabricarea, tratarea si utilizarea substantelor periclitante pentru apa, de ex.
conducte de lagatura intre reactori, pompe, amestecatoare si recipiente dintr-o zona limitata,
sunt considerate componente ale acestei instalatii. Acestea sunt instalatii independente,
daca sunt atribuite mai multor instalatii.

Dispozitive de captare a apei pentru stingerea incendiilor


Dispozitivele pentru captarea apei pentru stingerea incendiilor sunt cuve inchise sau
deschise sau bazine sau spatii similiare sau recipiente plus echipamentul din dotare, care
trebuie sa retina apa contaminata cu substantele periclitante. La o structurare adecvata si
dimensionare suficienta, drept instalatii de retinere a apei de stingere a incendiilor pot servi si
spatiile de captare, suprafetele de trafic sau partile instalatiilor de eliminare a apei de pe
suprafata terenului.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 111 din

5.8.1.4 Gestionarea deseurilor


Pe langa emisiile atmosferice si volumul de apa uzata, aparitia deseurilor sau a resturilor de
substante formeaza a treia categorie a debitelor relevante de substanta din procesele de
productie.
Conform articolului 3 litera c) din OUG 152/2205, operatorii sunt obligati de catre autoritate
sa previna deseurile sau daca acestea apara, atunci sa le valorifice si daca acestea nu sunt
posibile dpdv tehnic si economic, sa le indeparteze astfel incat sa fie prevenita sau redusa
fiecare efect asupra mediului.
Deseurile se vor clasifica de catre operator conform catalogului din decizia comisiei
2000/532/EG din 3. Mai 2000 dupa numerele relevante ale deseurilor. Tipurile de deseuri
prevazute cu (*) in catalogul deseurilor se vor clasifica drept deseuri periculoase.
Ca deseuri clasificate ca fiind periculoase se presupune ca acestea prezinta proprietatile
prezentate in anexa III din Directiva 91/689/EWG a Consiliului din 12. decembrie 1991 si
referitor la proprietatile prezentate acolo H3 - H8, H10 si H11prezinta una sau mai multe
caracteristici din urmatoarele:

Punct de flama <= 55 C,


Concentratia totala de >= 0,1 % la una sau mai multe substante clasficate ca fiind
toxice,
Concentratia totala >= 3 % dintr-una sau mi multe substante clasificate ca fiind toxice,
Concentratia totala >= 25 % la una sau mai multe substante clasificate ca fiind nocive
pentru sanatate.
Concentratia totala >= 1 % la una sau mai multe substante clasificate ca fiind
caustice conform R35,
Concentratia totala >= 5 % la una sau mai multe substante clasificate caustice cu
indicele R34,
Concentratia totala >= 10 % la una sau mai multe substante clasificate ca fiind iritante
cu R41,
Concentratia totala >= 20 % la una sau mai multe substante clasificate ca fiind
iritante dupa R36, R37, R38,
Concentratia totala von >= 0,1 % la o substanta cunoscuta a fi cancerigena din
categoria 1 sau 2,
Concentratia >= 1 % la o substanta cunoscuta a fi cancerigena din categoria 3,
Concentratia >= 0,5 % la o substanta clasificata ca fiind periculoasa pentru
reproducere dupa R60 sau R61 din categoria 1 sau 2,
Concentratia >= 5 % la o substanta din categoria 3 periculoasa pentru reproducere
conform R62 sau R63,
Concentratia >= 0,1 % la o categorie de substanta clasificata a fi mutagena din
categoria 1 sau 2 conform R46,
Concentratia >= 1 % la o substanta mutagena din categoria 3 conform R40.

In documentatia de soliciare a autorizatiei integrate sunt solicitate in formulare informatii


asupra felurilor de deseuri aparute cu calitatile si in cantitatile lor in diferitele locuri din
procesul de productie. De asemenea trebuie ca operatorul instalatiei sau solicitantul
instalatiei noi sau a modificarii de instalatie sa furnizeze informatii cum se valorifica sau
indeparteaza aceste deseuri si ce instalatii exista pentru acestea. A se acorda atentie faptului
ca aici este vorba de asemenea deseuri care apar in forma de resturi in cadrul productiei si
nu sunt deseuri care trebuiesc tratate in instalatii.
Aceste informatii trebuie sa se raporteze la aplicarea BAT. Se va prezenta managementul
deseurilor.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 112 din

Autorizatia integrata ar trebui sa contina cel putin urmatoarele reguli de manipulare a


deseurilor si resturilor de material:
a)

Listarea deseurilor si resturilor de material aparut in procesul de productie;

b)

Dovada ca deseurile si resturile de material rezultate sunt transmise unei valorificari


sau deseurile de nevalorificat vor fi indepartate fara a prejudicia binele general;

c)

Documentatia depozitarii intermediare, valorifcarea sau indepartarea deseurilor.


Documenatele se vor inmana autoritatii, la cerere;

d)

Obligatia operataroului de a informa periodic autoritatea asupra cantitatii rezultate de


deseuri si resturi de substanta;

e)

Obligatia operatorului de oferii informatii resprezentantilor autoritatii la toate intrebarile


legate de functionarea instalatiei, chiar daca sunt informatii cu caracter confidential, sa le
permita sa se uite in documente si in sistemele de prelucrare a datelor, sa inmaneze
documente si sa faca posibila intraraea pe amplasament si in spatiile intreprinderii
nestigherit chiar si daca nu se anunta in prealabil.

5.8.2 Masurarea si monitorizarea emisiilor


Autorizatia trebuie sa contina conform articolului 12 alin. 1 din OUG 152/2005 cerinte
adecvate pentru monitorizarea emisiilor si pentru transmiterea rezultatelor monitorizarii catre
autoritate.
In Directiva 2000/76/EG (OUG 128/2002) referitoare la arderea deseurilor si OUG 541/2003
pentru limitarea emisiilor de poluanti ale instalatiilor mari de ardere in aer sunt stabilite
cerintele pentru masurarea si monitorizarea emisiilor in aer precum si predarea rezultatelor
monitorizarii catre autoritate si se vor aplica pentru aceste activitati.
Pentru toate celelalte activitati conform anexei 2 din OUG 1158/2005 trebuie ca autorizatia sa
contina cerinte adecvate pentru monitorizarea emisiilor.

5.8.2.1 Masurarea emisiilor de poluanti atmosferici


Nu va avea loc o determinare a BAT pentru monitorizarea emisiilor. Determinarea rezulta
conform directivei si normelor europene.
Punctele de referinta pentru cerintele adecvate de monitorizarea emisiilor din aer pot fi
preluate din TA Luft.
Locurile de masurare
La autorizarea instalatiilor trebuie solicitata amenajarea locurilor de masurare sau a locurilor
de prelevare a probelor si determinate mai in detaliu. Locurile de masurare trebuie sa fie
suficient de mari, usor accesibile, si asa construite si selectate astfel incat sa se faca posibila
o masurare a emisiilor instalatiei neperturbata, reprezentativa dpdv. al tehnicii de masurare.
Se vor lua in considerae recomandarile Directivei VDI 4200 (editia decembrie 2000).

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 113 din

5.8.2.1.1 Masuratori discontinue


Autoritatea de autorizare va stabili in decizia de autorizare ca prin masuratori desfasurate de
catre servicii autorizate, dupa finalizarea modificarii esentiale a instalatiei si in final in mod
repetat, sa se constate emisiile tuturor substantelor poluante ale aerului, pentru care s-au
stabilit in decizia de autorizare limite de emisie.
Primele masuratori dupa construiea sau modificarea esentiala se vor desfasura dupa
atingerea functionarii neperturbate, insa cel devreme la trei luni de functionare si cel tarziu la
6 luni dupa punerea in functiune.
Se renunta la cerinta primelor masuratori si a celor repetate daca constatarea emisiilor se
face continuu.
Se poa renuta si la masuratorile discontinue daca se poate constata cu o siguranta suficienta
ca limitarile emisiilor nu sunt depasite avand ca baza alte verificarile de ex. printr-o dovada
asupra eficientei instalatiilor de reducere a emisiilor, asupra compozitiei combustibililor si a
substantelor utilizate sau asupra conditiilor de proces
Masuratorile repetate trebuie solicitate dupa trei ani. La instalatiile la care emisiile sunt
limitate prin debitul masic, se poate prelungi termenul de pana la cinci ani.
Planificarea masuratorilor
Masuratorile de constatare a emisiilor se vor desfasura astfel incat rezultatele pentru emisii
sa fie reprezentative iar la instalatii si conditii asemanatoare sa poata fi comparabile una cu
cealalta. Autoritatea competenta poate solicita ca planificarea masuratorilor sa fie stabilita cu
ea in prealabil.
La instalatiile cu conditii de functionare preponderent constante in timp trebuie desfasurate
cel putin 3 masuratori discontinue la un mod de functionare neperturbat cu emisii maxime si
cel putin cate o alta masuratoare la stari de functionare rezultate periodic cu emisii oscilante
de ex. la lucrarile de curatare sau regenerare sau la procese mai lungi de pornire sau oprire.
La instalatiile cu conditii de functionare modificabile in timp se vor desfasura masuratori intrun numar suficient, insa cel putin sase la conditii de functionare care pot duce la cele mai
mari emisii, conform experientei.
Durata masuratorii discontinue este de obice de o jumatate de ora; rezultatul masuratorii
discontinue se va mentiona si determina ca valoare medie la jumatate de ora. In cazuri
speciale, de ex. la functionarea in sare sau la concentratii masice mai mici in gazul de
evacuare, perioada de mediere se va adapta corespunzator.
La masurare, in cazul substantelor care se afla in stari de agregat diferite se vor lua masuri
deosebite pentru inregistrarea tuturor partilor (de ex. corespunzator Directivei VDI 3868
pagina 1, editia decembrie 1994).
Selectarea procedeelor de masurare
Masuratorile de stabilire a emisiilor se vor desfasura utilizand proceduri de masurare si
dispozitive de masurare, care corespund stadiului tehnicii de masurare. Limita pentru dovada
procedeului de masurare ar trebui sa fie mai mica de o zecime din limita de emisie de
monitorizat
Evaluarea rezultatelor masuratorilor
Trebuie sa se solicite sa se elaboreze un raport cu rezultatul masuratorilor si sa fie depus
imediat. Raportul masuratorilor trebuie sa contina informatii referitoare la planificarea
masuratorilor, rezultatul fiecarei masurare discontinua, procedura utilizata pentru masurare si
conditiile de functionare, ce sunt importante pentru evaluarea fiecarei valori si a rezultatelor
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 114 din

masuratorilor. De acestea apartin si informatiile referitoare la combustibili si substantele


utilizate precum si la starea de functionare a instalatiei si a dispozitivelor de reducere a
emisiilor. Rezultatele se vor prezenta corespunzator unui model de raport al masuratorilor
emisiilor (anexa X).
In cazul primelor masuratori dupa constructie, a masuratorilor dupa modificarea esentiala
sau a masuratorilor repetate se vor respecta oricum cerintele daca rezultatul fiecarei
masuratori plus marja de eroare nu depaseste limita de emisie stabilita in decizia de
autorizare.
Masuratorile substantelor cu miros intens
Daca in cazul autorizatiei instalatiei sunt limitate emisiile substantelor cu miros intensiv prin
stabilirea gradului de reducere a mirosurilor ale unei instalatii de epurare a gazului evacuat
sau ca si concentratie a substantelor cu miros, acestea vor fi verificate prin intermediul
masuratorilor olfactometrice.

5.8.2.1.2 Monitorizarea continua


Indicatie:
Conform TA Luft, monitorizarea continua a emisiilor dintr-o instalatie va fi solicitata doar daca
un anumit debit masic este depasit la sursa de emisie. Astfel in Nr. 5.3.3.2 din TA Luft sunt
mentionate pragurile debitelor masice pentru monitorizarea continua:

La instalatiile cu un debit masic pentru substante in forma de pulberi de 1 kg/h - 3 kg/h


trebuie ca sursele relevante sa fie dotate cu dispozitive de masurare, care monitorizeaza
capacitatea de functionare a instalatiei de epurare a gazului evacuat si continuu limita
emisiilor (dispozitive calitative de masurare).

La instalatiile cu emisii in forma de pulberi la substantele de la numarul 5.2.2 sau numarul


5.2.5 clasa I sau numarul 5.2.7 (vezi aici la Nr. 5.8.1.1 din manual) trebuie ca sursele
relevante sa fie dotate cu dispozitive de masurare care determina continuu concentratia
totala de pulberi, daca debitele masice depasesc de cinci ori debitele masice numite
acolo.

La instalatiile ale caror emisii de substante gazoase depasesc una sau mai multe debite
masice enumerate mai jos, trebuie ca sursele relevante sa fie dotate du dispozitive de
masurare care determina continuu concentratia masica a substantelor implicate:
-

Dioxidul de sulf 30 kg/h,

Monoxidul de azot si dioxidul de sulf, mentionat ca dioxid de azot 30 kg/h,

Monoxid de carbon ca substanta principala pentru determinarea arderii complete la


procesele de ardere 5 kg/h,

Monoxidul de carbon in toate cazurile 100 kg/h,

Fluor si compusi anorganici gazosi de fluor, exprimati ca acid fluorhidric 0,3 kg/h,

Compusi gazosi anorganici de clor, mentionati ca acid clorhidric 1,5 kg/h,

Clor 0,3 kg/h,

Acid sulfuric 0,3 kg/h.

Daca concentratia masica de dioxid de sulf se masoara continuu, atunci concentratia


masica de trioxid de sulf se va determina la calibrare si se va lua in considerare prin
calcul. Daca in baza masuratorilor discontinue rezulta ca participatia de dioxid de azot la

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 115 din

la emisiile de oxid de azot se afla sub 10 procente, se va renunta la masurarea continua


a dioxidului de azot iar participatia sa se va calcula.
-

La instalatiile la care debitul masic al substantelor organice, mentionate ca si carbon


total, pentru
-

Substantele de la numarul 5.2.5 clasa I

1 kg/h,

Substantele de la numarul 5.2.5

2,5 kg/h

este depasit, trebuie ca sursele relevante sa fie dotate cu dispozitive de masurare, care
determina continuu continutul de carbon total.

La instalatiile cu un debit masic de mercur si compusii sai de 2,5 g/h, exprimati ca Hg,
trebuie ca sursele relevante sa fie dotate cu dispozitive de masurare, care determina
continuu concentratia masica de mercur, aceasta daca nu se demonstreaza credibil
faptul ca concentratia masica numita la numarul 5.2.2 clasa I este epuizata mai putin de
20 de procente.

Autoritatea competenta va solicita ca instalatiile cu emisii de substante de la numarul 5.2.2


clasele I si II sau substantele de la numarul 5.2.7 sa se doteze cu dispozitive de masurare
continua pentru determinarea concentratiilor masice, daca debitul masic depaseste de cinci
ori debitele masice numite acolo si daca stau la dispozitie dispozitivele adecvate de
masurare.

Marimi de referinta
Instalatiile la care concentratiile masice ale emisiilor se vor monitoriza continuu, se vor dota
cu dispozitive de masurare si evaluare ce determina si inregistreaza continuu paramterii de
functionare necesari pentru evaluarea masuratorilor continue, de ex. temperatura in gazul
evacuat, debitul volumic de gaz, continutul de umezeala, presiunea, continutul de oxigen,
semnalele stadiului relevante.
La masurarea continua a parametrilor de functionare se poate renunta daca parametrii,
conform experientei, variaza doar putin, nefiind important pentru evaluarea emisiilor sau se
pot determina cu siguranta suficienta in celalalt mod.
Indicatie:
Conform nr. 5.3.3 din TA Luft se vor solicita masuratorile continue cu urmatoarele prevederi:
Programul de masurare
Se va solicita o monitorizare a emisiilor din surse relevante printr-o masurare continua daca
debitele masice mai sus mentionate sunt depasite si se stabilesc limitele de emisie. O sursa
va fi abordata ca fiind relevanta de obicei cand emisia ei este mai mult de 20% din debitul
masic total al instalatiei. Pentru determinarea debitelor masice sunt relevante prevederile din
decizia de autorizare.
Daca se preconizeaza ca la o instalatie se depasesc repetat concentratiile masice permise
stabilite in decizia de autorizare, de ex. la un mod de functionare alternativ al unei instalatii
sau la predispunerea la defectari a unui dispozitiv de reducere a emisiilor, monitorizarea
continua a emisiilor poate fi solicitata la debite masice mai mici decat cele mentionate mai
sus. La instalatiile la care in functionare normala dispozitivele de reducere a emisiilor sunt
scoase din functiune in mod repetat din motive tehnice de siguranta sau ale caror efecte
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 116 din

trebuie reduse in mod considerabil, se va pleca de la de la debitele masice ce rezulta


luandu-se in considerare performanta de filtrare ramasa.
Se va renunta la cerinta de monitorizare continua a unei surse daca aceasta emite mai putin
de 500 de ore pe an si mai putin de 10% din emisia anuala a instalatiei.
Daca substantele, ce polueaza aerul, din gazul evacuat se afla intr-un raport stabil una fata
de cealalta, monitorizarea continua se poate limita la o componenta principala. In rest se
poate renunta la masurarea continua a emisiilor daca prin alte verificari, de ex. constaterea
continua a eficientei dispozitivelor de reducere a emisiilor (de ex. prin masurarea temperaturii
camerei de ardere la o post-ardere termica in locul masurarii concentratiei masice a
substantelor organice sau prin determinarea diferentei de presiune la separarea prin filtrare
in loc de masurarea concentratiei substantelor in forma de pulberi in gazul rezidual),
compozitia combustibililor sau substantelor utilizate sau conditiile de proces, se poate
constata cu siguranta suficienta ca valorile limita de emisie sunt respectate.

Alegerea dispozitivelor pentru constatarea emisiilor


Pentru masuratorile continue se vor utiliza dispozitive adecvate de masurare si evaluare,
care determina continuu, inregistreaza si evalueaza valorile marimilor de monitorizat (emisiile
si paramterii de functionare).
Se va cere sa se emita un aviz asupra montajului conform al dispozitivelor de monitorizare
continua de catre un serviciu recunoscut oficial de catre autoritatea competenta conform
legislatiei landului.
Pentru monitorizarea continua se vor utiliza doar dispozitive recunoscute oficial ca fiind
adecvate.
Evaluarea rezultatelor masurate
Din valorile masurate se va forma valoarea medie la jumatate de ora pentru fiecare jumatate
de ora consecutiva. Valorile medii la jumatate de ora se vor transforma dupa caz in marimile
de referinta respectiv si se vor stoca cu semnalul statusului aferent. Evaluara se va
desfasura cu un calculator adecvat pentru emisii, ale carui montaj si parametrare vor fi
verificate de catre un serviciu autorizat. Transmiterea datelor catre autoritati poate rezulta la
cerere telemetric.
Din valorile medii la jumatate de ora se va forma si stoca valoarea medie zilnica pentru
fiecare zi calendaristica, raportata la timpul zilnic de functionare.
Instalatia corespunde cerintelor, daca limitele de emisie stabilite in decizia de autorizare nu
vor fi depasite; depasirile se vor demonstra separat si se vor notifica fara intarziere autoritatii
competente.
Se va solicita conform articolului 24 alin. 2 din OUG 34/2002 ca operatorul sa elaboreze o
evaluare asupra rezultatelor masuratorilor continue, de ex. ale unui an calendaristic si de ex.
sa o prezinte autoritatii competente intr-un interval de 3 luni dupa terminarea anului
calendaristic. Operatorul va trebui sa pastreze rezultatele masuratorilor timp de 5 ani. Cerinta
de a preda evaluarea este anulata daca datele sunt transmise autoritatii competente
telemetric.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 117 din

Calibrarea si verificarea functionarii dispozitivelor pentru constatarea continua a


emisiilor
Se va solicita ca dispozitivele de constatare continua a emisiilor sa fie calibrate de catre un
serviciu pentru calibrari recunoscut oficial de catre autoritatea competenta conform dreptului
landului si sa fie verificat asupra capacitatii de functionare.
Calibrarea se va desfasura conform Directivei VDI 3950 Blatt 1 (editia decembrie 1994).
In cazuri speciale de ex. la functionarea in sarje, la un timp de calibrare mai lung decat o
jumatate de ora sau decat alti timpi de mediere, timpul de mediere se va regla
corespunzator.
Calibrarea dispozitivelor de masurare se va repeta dupa o modificare esentiala si in rest la
un interval de trei ani. Rapoartele asupra rezultatului calibrarii si a verificarii capacitatii de
functionare se vor preda autoritatii competente de ex. intr-un interval de 8 saptamani.
Verificarea functionarii dispozitivelor de masurare continua a emisiilor se va repeta anual.
Se va solicita ca operatorul sa desfasoare o revizie si verificare regulata a capacitatii de
functionare a dispozitivelor de masurare.
Determinarea continua a substantelor deosebite
La instalatiile cu emisii de substante anorganice in forma de pulberi (substantele conform
numarului 5.2.2 din TA Luft), substantele organice (substantele conform nr. 5.2.5 clasa I din
TA Luft) sau substantele cancerigene, ce modifica genetic sau toxice pentru reproducere
precum si substantele organice greu de descompus, usor de imbobatit si foarte toxice
(substante conform Nr. 5.2.7 din TA Luft) se va solicita sa se determine zilnic concentratiile
masice ale acestor substante in gazul de evacuare ca valoare medie zilnica raportata la
timpul zilnic de functionare, daca debitele masice stabilite acolo sunt depasite de 10 ori.
Daca valorile medii zilnice variaza putin, determinarea concentratiei masice a acestei
substante din gazul evacuat va rezulta ca valoare medie zilica si in perioade mai mari de
timp de ex. saptamanal, lunar sau anual. Se poate renunta la determinarea emisiilor
substantelor deosebite daca prin alte verificari ca de ex. prin controlul continuu al functionarii
al dispozitivelor de curatare a gazului de ardere, in cazul in care datorita conditiilor eronate
de tehnica a masuratorilor nu se poate realiza o monitorizare continua a emisiilor.
Respectarea pentru substantele organice greu de descompus, usor de acumulat si foarte
toxice se va demonstra inregistrarea continua si determinarea masurilor de functionare
adecvate sau paramentrii de gaz de evacuare, daca datorita conditiilor eronate de tehnica de
masurare nu se poate solicita o monitorizare continua a emisiilor.
Se va solicita ca operatorul sa elaboreze evaluari asupra rezultatelor monitorizarii continue a
emisiilor de substante deosebite si de ex. sa le prezinte autoritatii competente de ex. in
intervalul a 3 luni dupa terminarea anului calendaristic. Operatorul ar trebui sa pastreze
rezultatele masuratorii timp de cinci ani.
5.8.2.2 Monitorizarea emisiilor in apa uzata
Cerintele pentru monitorizarea emisiilor in apa uzata produsa de o instalate, pot fi diferite. In
documentele BREF sunt explicate BAT pentru tratarea apei uzate si prezentate emisii, care
sunt atinse prin BAT. Monitorizarea emisiilor este solicitata atata prin masuratori continue cat
si prin masuratori discontinue. Deoarece parametrii de masurat si frecventa masuratorilor lor
poate fi foarte diferita in diferitele instalatii industriale, este imposibila stabilirea unui concept
de monitorizare valabil pentru toate instalatiile. Aici trebuie ca autoritatea de autorizare
trebuie sa ia decizii pentru fiecare caz in parte impreuna cu autoritatea competenta pentru
ape.
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 118 din

5.9 Autorizatia integrata


O decizie de autorizare care a fost elaborata in baza aspectelor si criteriilor mai sus
mentionate - si astfel conform Directivei IPPC 96/61/EC referitoare la prevenirea si
reducerea integrata a poluarii de mediu -, trebuie sa contina de obicei urmatoarele puncte:
Partea 1:

Felul si complexitatea autorizatiei

Aici se gaseste enumerarea celor mai imporatante parti de instalatie cu mentionarea


capacitatii maxim admise de productie si alte date de referinta a instalatiilor/ partilor de
instalatie, incl. posibilele termene.
Partea 2:

Valorile limita de emisie, cerintele BAT

Stabilirea emisiilor admise pentru substantele poluante in aer. Aici sunt mentionate
in scris valorile limita in concentratie si cantitate (debit masic) a tuturor poluantilor
relevanti din aer (compara lista substantelor din anexa III a Directivei IPPC. Pentru
fiecare substanta in parte este necesara mentionarea conditiilor de masurare si
evaluare.

Stabilirea emisiilor admise in apa sau in canalizarea comunala. Aici se stabiliesc in


scris valorile limita in concentratie si cantitate (debit masic) pentru toate substantele
relevante pentru apa (compara lista substantelor din anexa III a Directivei IPPC). De
obicei se limiteaza si cantitatile maxim permise de apa uzata, temperatura maxim
admisa a apei uazte, valoarea pH si altele, parametrii de influenta ai apei sau
instalatiei de epurare. Este necesara mentionarea conditiilor de masurare si evaluare.

Reglementari referitoare la deseuri


Stabilirea felului si cantitatii deseurilor pe caile admise pentru evacuare controlata si
obligatii de demonstrare, dispozitii de minimizare si prevenire
Stabilirea emisiilor de zgomot permise
Stabilirea emisiilor de miros permise
Valorile limita la punctele de masurare stabilite (la instalatie sau la locul de imisie)
Regulile de depozitare si manipulare cu substantele periclitante pentru apa si/sau
periculoase
Stabilirea masurilor de protectie tehnice si organizatorice (de ex. dispozitive de
captare, captarea apei de stingere a incendiilor, protectia impotriva inundatiilor,
protectia impotriva incendiilor)

Partea 3:

Monitorizarea

Stabilirea felului si frecventei monitorizarii externe/ de catre autoritate a tuturor


emisiilor relevante (in special aer uzat, apa uzata si deseuri)
Auto-monitorizarea:
Stabilirea felului si frecventei masurilor interne de monitorizare si control in vederea
documentarii functionarii conforme cu autorizatia si recunoasterea din timp a
defectelor in functionare
Obligatii de notificare si informare in cazul defectarilor in functionare

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 119 din

Partea 4:

Obligatii de raportare

Informarea autoritatilor despre emisiile din perioade definite de timp cu evaluarea rezultatelor
masurate din auto-monitorizare (rapoarte de mediu)
Partea 5:

Reglementari pentru imbunatatirea continua a situatiei mediului

Planuri cronologice si de modernizare pentru atingerea BAT


Alte masuri, de exemplu introducerea sistemelor de management al mediului, infiintarea de
posturi pentru reprezentanti ai intreprinderilor (protectia apelor, securiatea, mentinerea
calitatii aerului, deseurile....)
Partea 6:

Argumentare

Prezentarea principiilor legislative


Prezentarea principiilor de specialitate (considerarea, evaluarea si echilibrarea tuturor
aspectelor relevante
Partea 7:

Reglementarea taxelor

Partea 8:
Precizari catre solicitant referitoare la situatia legislativa in legatura cu
autorizatia emisa
Indicatiile vor fi intelese ca acordare de servicii pentru solicitant. Fata de clauzele din
autorizatie, indicatiile nu au periodic un statut de reglementare. In ciuda acestei diferente,
intre clauze si indicatii exista insa un aspect comun, care ar trebui luat in considerare de
catre autoritatea de autorizare la elaborarea deciziei de autorizare. Si aici este vorba despre
gasirea referintei corecte. Indicatiile vor ramane sa fie apreciate in cazuri individuale, daca
sunt sau nu acceptate in decizia de autorizare.
In cele ce urmeaza vor fi formulate indicatii cuprinzatoare in cadrul exprimarii pozitiei de
catre fiecare autoritate implicata la procedura. Ramane in sarcina autoritatii de autorizare sa
prelua complet indicatiile formulate de catre celelalte servicii in decizia de autorizare si sa
numeasca suplimentar alti specialisti pentru alte indicatii. In aceasta situatie, autoritatea de
autorizare ar trebui observa ce se doreste a se atinge prin aceste indicatii.
Aici sunt denumite doua aspecte, care sunt de interes fiind preluate cu indicatiile in deciziile
de autorizare:
1. Poate fi avantajos daca sunt continute multe informatii in forma de indicatii intr-o
autorizare, care vor fi observate la functionarea instalatiilor. Monitorizarea instalatiei
devine mult mai simpla cu cat operatorul se orienteaza dupa indicatii si reactioneaza la
timp la particularitati care ar putea rezulta in functionarea instalatiei. Este avantajos daca
operatorul ia in considerare indicatiile continute in decizia de autorizare, astfel evitanduse sa nu se faca eror in din necunoastere in timpul functionarii instalatiei.
2. Ar putea cu toate acestesa sa fie si dezavantaj daca prea multe indicatii sunt preluate
intr-o decizie de autorizare. Operatorul nu va mai recunoaste in anumite circumstante ce
indicatii sunt foarte importante din punctul de vedere al autoritatii. Formularea multor
indicatii poate sa conduca la faptul ca operatorul sa nu mai acorde atentia dorita acestei
parti din decizia de autorizare, in ansamblu. De obicei se pleaca de la premisa ca
operatorului nu trebuie sa i se precizeze particularitati fara numar, deoarece el ca
operator al instalatiei are responsabilitatea de a se ocupa in continuu de dispozitiile
relevante. Plecand de la acest amanunt, are sens daca operatorului i se face precizarea
in decizia de autorizare asupra unui numar mic de indicatii.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 120 din

Partea 9 Mijloacele legale, obligativitatea autorizarii


Decizia dintr-o procedura de autorizare va fi prevazuta cu mijloace legale care acorda dreptul
solicitantului si celor implicati in procedura conform drepului romanesc, sa protesteze
impotriva deciziei autoritatii de autorizare prin mijloace legale/ contestatie/ recurs. Conform
OM 1158/2005 articolului 43 aceasta are loc la autoritatea centrala de mediu intr-un interval
din termenul specificat. Daca termenul este de o luna, acesta va expira in urmatoarea luna, o
zi dupa data inmanarii. Obligativitatea deciziei (autorizatia) intr-a in vigoare de abia dupa
derularea termenului de contestatii.

Indicatia:
Depunerea contestatiei la autoritatea centrala de mediu (MMGA) este legata de o problema
si anume ca aceasta fara a cunoaste detaliat si in mod necesar procesul cum s-a ajuns la
actul administrativ constestat, poate sa ia decizia ei proprie abia dupa strangerea actelor si
cu un efort personal si cronologic ridicat care duce de asemenea la o durata prea lunga a
procedurii. Deopotriva se poate ca autoritatea de autorizare afectata, dupa caz dupa o
implicare a autoritatilor de specialiate si a expertior, sa ia o decizie fondata in baza
cunostintelor ei in forma de remediu sau decizie de contestatie.
Conform articolului 33 din OUG 152/2005, decizia se va face publica si se va expune
publicului. Locurile de expunere pentru vizionarea de catre public in decizie ar trebui sa fie
aceleasi ca pentru expunerea publica a solicitarii de emitere a autorizatiei integrate. In textul
din comunicatul deciziei se va prezenta continutul deciziei, locul si timpul pentru expunerea
deciziei si indicatia, ca intr-un interval de 30 de zile de la publicarea deciziei 152/2005,
conform art. 35 se poate face contestatie la aceasta decizie.
In anexa I este anexata un model de decizie. In anexa VII sunt incluse ca exemplu decizii de
autorizare din Germania.

6. Actualizarea conditiilor din autorizatie


Conform articolului 25 din OUG 152/2005, autoritatea verifica periodic clauzele autorizatiei
integrate, in special in cazurile numite. Deoarece autorizatia integrata va fi valabila pe o
perioada de cinci ani, cu ocazia prelungirii valabilitatii se va verifica daca trebuie revizuite
clauzele. Se va avea in vedere ca publicul va fi implicat in procedura conform articolului 31
litera c) din OUG 152/2005.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 121 din

7. Inceperea constructiei si punerea in functiune a instalatiei


7.1 Monitorizarea constructiei
Din cerintele autorizatiei de mediu pentru construirea si operarea instalatiei reiese faptul ca
inca din faza de constructie se impune prevederi speciale legale dpdv. al mediului. Acestea
pot rezulta din:

Legislatia pentru ape


(masurile de protectie pentru manipularea substantelor periclitante pentru apa,
scaderea nivelului panzei freatice),
Protectia solului
(masurile pentru protectia solului, excavarile de teren, construirea in sol, impuritatile
in sol)
Legislatia pentru protectia impotriva imisiilor
(masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor, montajul conform al
dispozitivelor pentru protectia impotriva zgomotului),
Protectia naturii
(solicitarea nepermisa a resurselor naturale),
Legislatia pentru accidente
(masuri deosebite pentru protectia impotriva incendiilor si dupa caz, masurile
impotriva emanarii de substante periculoase
Legislatia pentru protectia muncii.

Corespunzator autoritatile de specialitate respective vor asigura si vor controla de la


inceputul constructiei planificate desfasurarea masurilor necesare rezultate din decizia de
autorizare si din cerintele de specialitate generale.
La lucrarile mai indelungate de constructie si montaj se va monitoriza in timpul desfasurarii
lor ca instalatia va fi construita si modificata corespunzator autorizatiei.
Pentru ca autoritatile de specialitate respective sa poata indeplini aceste sarcini, este
necesar:
1. sa se predea catre acestea decizia de autorizare (chiar si daca acestea au fost
implicate inainte in procedura de autorizare) si
2. sa oblige solicitantul in decizia de autorizare sa informeze autoritatile de specialitate
la timp referitor la inceperea constructiei.

7.2 Modificarile din timpul constructiei


Conform art. 21 din OM 1158/2005, modificarile conceptului instalatiei, modificarile de
constructie si tehnice se vor notifica la autoritatea de autorizare inainte de realizarea lor in
cazul in care ar putea conduce la o modificare a conditiilor de autorizare. Modificarile si/ sau
completarile se vor include in solicitarea initiala.
Experienta arata ca aceste modificari deseori sunt derulate intr-o asa amploare ca nu pot fi
excluse efectele considerabile asupra mediului. De aici rezulta ca autoritatea de autorizare
verifica detaliat aceste notificari si modificari si dupa caz, va trebui sa desfasoare o
procedura de autorizare pentru noua modificare din timpul constructiei instalatiei.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 122 din

7.3 Punerea in functiune


Momentul punerii in functiune pentru o instalatie complet finalizata resp. pentru terminarea
unei modificari esentiale a instalatiei este un punct important din istoria instalatiei. De la
acest termen incep toate termenele aplicate instalatiei, de ex. si cele prevazute pentru
reverificare. In afara de aceasta inseamna si ca operatorul instalatiei preia intreaga
responsabilitate pentru functionarea instalatiei. Cel tarziu la acest termen trebuie ca
autoritatea sa constate daca instalatia a fost construita conform specificatiilor din decizia de
autorizare si a documentatiei de solicitare si daca poate fi exploatata in conformitate cu toate
cerintele prevazute pentru aceasta. Autoritatea va desfasura pentru aceasta o verificare la
receptie (vezi la 8.1).
Momentul receptiei unei instalatii construite (modificare esentiala) nu este prevazut. De
aceea se afla la decizia autoritatii de verificare sau a autoritatii de monitorizare cand se va
desfasura verificarea la receptie. Exista urmatoarele posibilitati pentru acestea:
-

Instalatia finalizata fara continutul de substanta sau piese resp. fara efectiv de
animale

Etapa de pornire finalizata a unei instalatii resp. proba instalatii in conditii de


functionare

Instalatia se afla in functionare, sunt prezente toate documentele necesare care


confirma functioanrea conforma a instalatiei sau care permit de ex. functionarea
instalatiilor ce necesita monitorizare luand in considerare clauzele din autorizatie.

Conform experientei ar trebui ales ultimul moment mentionat deoarece de abia la final se
poate constata cu siguranta suficient de mare, ca instalatia poate indeplini cerintele
impuse ei, la construirea si exploatarea acesteia.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 123 din

8 Monitorizarea instalatiei
Activitatea de monitorizare incepe deja cu emiterea deciziei de autorizare si se structureaza
in 4 etape esentiale:

Monitorizarea in timpul fazei de constructie


Receptia finala a instalatiei cu trecerea la functionarea normala
Inspectii de mediu repetate (monitorizarea regulata)
Monitorizarea ocazionala

In cele ce urmeaza se trateaza in special monitorizarea regulata. Pentru a evita repetari se


pleaca de la o monitorizare unitara a tuturor compartimentelor de mediu. In practica s-a
aratat util ca dupa o prima intalnire comuna de ex. la receptia unei instalatii noi construite, se
vor desfasura intalniri de inspectii separate pentru fiecare domeniu in parte precum
monitorizarea aerului, protectia zgomotului, protectia apei... si se vor raporta rezultatele
inspectiei doar autoritatii coordonatoare.
Inspectiile solicitate in legatura cu Directiva Seveso II (96/82/EG a Consiliului din 09.12.96)
nu vor fi tratate in cele ce urmeaza.

8.1 Receptia instalatiei autorizate


Dupa fiecare autorizare, autoritatea de monitorizare verifica de obicei in cursul a 3-6 luni
dupa punerea in functiune daca instalatia a fost construita corespunzator autorizatiei si a
documentelor autorizate. Pentru aceasta trebuie sa se cada de acord asupra unui termen la
fata locului, la care sa fie invitate autoritatile implicate in evaluarea de specialitate si daca
este necesar experti in expertiza. Referitor la rezultatul acestei verificari (receptia finala)
se va elabora un document care va fi trimis recomandat tuturor autoritatilor si expertilor
invitati si se va depune o copie in actele de autorizare. Receptia poate avea loc ca o intalnire
a tuturor organelor de monitorizare sau in forma de mai multe receptii partiale. Tipul receptiei
finale se va stabili in comun de acord cu operatorul; se vor avea in vedere, dupa posibilitate,
si interesele operatorului in exploatare.
In procesul verbal al receptiei vor fi incluse dupa caz abaterile de la autorizare aparute, cu
care sunt de acord reprezentantii autoritatilor, astfel incat procesul verbal sa descrie executia
reala a instalatiei. Este rezonabil daca constructorul ofera autoritatii de autorizare cu aceasta
ocazie, planurile de componente.

8.2 Monitorizarea instalatiei in timpul exploatarii ei


8.2.1 Planurile inspectiei de mediu
Conform recomandarilor Parlamentului European si a Consiliului din 04.04.2001 pentru
stabilirea criteriilro minime pentru inspectiile de mediu din statele membre (2001/331/EG,
monitorul oficial L 118 vom 27.04.2001 pagina 41ff), ar trebui sa se elaboreze de catre
statele membre planuri pentru inspectia de mediu la nivel national, regional sau local. In
aceste planuri aceste activitati de inspectie de mediu vor trebui planificate sistematic in
prealabil, pentru ca acestea sa stea la dispozitie pentru inspectii ca baza fundamentala.
Planul de inspectie pe probleme de mediu va fi facut accesibil populatiei.
Baza planurilor inspectiei de mediu sunt cerintele legale de respectat, numarul si structura
instalatiilor de controlat aflate in domeniul de valabilitate al acestui plan conform anexei 1 din
OUG 152/2005 si o evaluare generala ale celor mai importante probleme de mediu din
Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 124 din

domeniul de aplicare al planului. In plan se va lua de asemenea in considerare daca o


instalatie a fost inregistrata in registrul sistemului comunitatii pentru management de mediu si
verificarea intreprinderii dpdv. al mediului (EMAS).
Se arata a fi util daca fiecare ALPM elaboreaza cate un plan pentru inspectia de mediu
pentru zona de competenta raportata la instalatii.

8.2.2 Desfasurarea inspectiilor de mediu


8.2.2.1 Pregatirea
Pregatirea inspectiei de mediu de rutina se structureaza in
-

o parte organizatorica si

o parte de continut

Partea organizatorica a pregatirii cuprinde


-

stabilirea termenului cu operatorul si autoritatile implicate,

informarea operatorului referitoare la desfasurarea vizitei si intinderea vizitei,

stabilirea impreuna cu operatorul asupra personalului necesar pentru insotire,


dispozitivele necesare si masurile de protectie,

informarea operatorului referitoare la documentele ce trebuiesc prezentate si


pregatite in cadrul vizitei precum

dupa caz, transmiterea in prealabil a formularelor ce trebuiesc completate de


catre operator pentru data inspectiei.

Partea de continut cuprinde pregatirea


-

cercetarea actelor de autorizare si supraveghere in vederea clauzelor ce


trebuiesc respectate conform solicitarii sau deciziei de autorizare,

compilarea clauzelor prevazute cu termene si dispozitiile ulterioare,

evaluarea rezultatelor masurate prezente ale emisiilor si imisiilor,

verificarea daca si dupa caz, exista plangeri din vecinatate,

verificarea, daca prin modificarea dispozitiilor legale de la ultima inspectie sau


prin evolutia BAT ar putea rezulta cerinte noi pentru instalatie precum,

dupa caz, stabilirea punctelor principale de monitorizare.

8.2.2.2 Vizitarea instalatiei


Baza monitorizarii instalatiei este lista de verificare (anexa IX). Pentru desfasurarea vizitei
instalatiei se va stabili in ansamblu protocolarea situatiei stabilite la fata locului si competenta
pentru intocmirea raportului inspectiei. Se vor intocmi liste de participanti cu toti participantii.
De obicei se vor documenta deficitele constatate cu masurile imediate necesare, printr-un
proces verbal executat la fata locului. Dupa caz poate fi util ca situatiile gasite la fata locului
sau deficitele sa se imortalizeze in forma de fotografii sau inregistrai video. La inceputul
inspectiei ar trebui sa se cada de acord ca fiecare participant din partea autoritatii sa acorde
atentie nu numai problemelor din zona lui de competenta ci si la starea generala a instalatiei
si asupra diferitelor surse de pericol.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 125 din

8.2.2.3 Post-procesarea
Procesul verbal al insepctiei
Procesul verbal al inspectiei va documenta situatia constatata la fata locului a instalatiei,
respectarea cerintelor legale resp. alte masuri necesare. Aici se va include dupa caz si o
marja de timp pentru imbunatatirile suplimentare necesare. Procesului verbal i se vor anexa
lista de participanti, dupa caz fotografiile sau o trimitere de arhivare a filmului video,
documentele predate de catre operator precum si alte documente importante pentru procesul
verbal. Daca procesul verbal are volum mare, se recomanda ca imbunatatirile suplimentare
necesare precum si alte masuri sa fie compilate intr-o anexa separata.
Procesul verbal de inspectie inclusiv toate anexele se vor transmite tuturor participantilor
(inclusiv operatorului). Apoi vor primi cate un exemplar toate acele servicii care nu au
participat la inspectie insa a caror domeniu de competenta sunt afectate de constatarile din
cadrul inspectiei de mediu. Autoritatea de autorizare competenta primeste un exemplar al
procesului verbal al inspectiei.
8.2.2.4 Concluziile inspectiilor
Fiecare serviciu implicat supravegheaza deciziile luate pentru domeniul sau de competenta
cu operatorul cu ocazia inspectiei de mediu si stabileste imbunatatirile ulterioare necesare
dupa caz. prin dispozitii suplimentare / clauze. Dupa caz i se va solicita operatorului ca in
cadrul unui termen adecvat sa se depuna o solicitare pentru modificarea esentiala a
autorizatiei integrate. Daca deficitele constatate nu se pot elimina prin clauze impuse ulterior
resp. efectele asupra mediului nu se pot inlatura pana la desfasurarea masurilor necesare,
se va verifica daca intreprinderea va trebui sa fie scoasa din uz partial sau total resp.
capacitatea de productie va fi redusa temporar.
Daca dispozitiile / clauzele au fost incalcate, se va verifica daca se vor impune sanctiuni/
amenzi conform articolului 36 din OUG 152/2005.
Daca o autoritate, dupa desfasurarea inspectiei de mediu, dispune masuri de combatere a
pericolelor, de imbunatatiri ulterioare, modificari ale instalatiei sau scoateri din uz (total sau
partial), se vor informa si ceilalti actori implicati la inspectia de mediu si se va stabili si
masura.
In final se va stabili cu cei implicati un termen anticipat (nu se mentioneaza exact ziua)
pentru urmatoarea inspectie de rutina. Asa cum s-a prezentat mai sus, de obicei este mai
eficient daca urmatoarele inspectii de rutina nu se mai desfasoara intr-o grupa de inspectori
ce acopera toate domeniile.
8.2.3 Informarea publicului
Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului din 04.04.2001 in vederea stabilirii
criteriilor minime pentru inspectiile de mediu in statele membre prevede ca rapoartele
complete de inspectie si concluziile rezultate din acestea si masurile sa se faca accesibile
publicului. Raportul va fi pus la dispozitie publicului intr-un interval de doua luni de la
inspectia de mediu.
Rezultatele monitorizarii emisiilor atat cele obtinute de operator cat si ale autoritatii se vor
aduce la cunostinta publicului conform articolului 32 alin.1 din OUG 1152/2005.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 126 din

8.2.4 Controlul ulterior


Masurilor stabilite li se va acorda un termen de realizare, iar respectarea lor se va
supraveghea printr-un sistem adecvat de prezentare. La impunerea unei masuri se are in
vedere si utilizarea mijloacelor de constrangere, in functie de efectele asupra mediului sau a
comportamentului cooperant al operatorului. In cadrul controlului suplimentar au loc din nou
inspectii de mediu cu privire la masurile dispuse, pentru care sunt valabile din nou regulile
deja prezentate si etapele de procedare.
8.3 Inspectiile de mediu ocazionale
Daca nu este vorba de o inspectie de rutina, ci de o inspectie ocazionala care se desfasoara
de exemplu in baza unei prejudicieri constatate de mediu, a unei plangeri sau a unui
accident, sunt valabile corespunzator principiile prezentate.
In functie de ocazie, pot fi abordate suplimentar si:
-

masurile pentru a inlatura sau a reduce efectele cauzate asupra mediului de


catre un incident;

determinarile cauzelor incidentului precum si masurile pentru a evita repetari ale


incidentului;

atribuirea responsabilitatii legale;

sanctiunile / amenzile conform art. 36 din OUG 152/2005 sau alte dispozitii
speciale (de ex. articolul 24 din HG 541/2003), daca s-au incalcat dispozitiile
corespunzatoare.

Document: 2004_09_5201 (www.anpm.ro)

Pagina 127 din