68.

Articulatia sacro-iliaca
Face parte din grupul articulaiilor sinoviale.
SUPRAFEELE ARTICULARE
o Feele auriculare ale osului coxal i cele ale osului sacrat;
o Sunt acoperite de cartilaj hialin;
MIJLOACE DE UNIRE
o Capsula articular- este foarte scurt i n partea dorsal este nlocuit
prin lig sacroiliace interosoase;
o Lig. sacroiliace ventrale- se inser pe aripioara sacrului i pe faa pelvin
a osului sacru, lateral de primele 2 guri sacrate, apoi merg lateral ctre osul
coxal, fixndu-se pe partea nvecinat a liniei arcuate;
o Lig. sacroiliace dorsale- unesc spina iliac postero-superioar cu creasta
sacrat lateral;
o Lig. sacroiliac interosos- umple spaiul neregulat format imediat deasupra
i napoia cavitii articulare;este acoperit de lig. sacroiliace dorsale;
o Lig. iliolombar- este un lig puternic, situate n spaiul unghiular ce separ
coloana lombar de creasta iliac.
MICRILE
o De nutaie= baza sacrului se apleac nainte i n jos;
o De contranutaie=baza se ndreapt napoi i n sus.
69.Simfiza pubiana
Rezult n urma unirii celor 2 oase coxale n partea anterioar. Este o sifmiz.
SUPRAFEELE ARTICULARE= feioara articular ovalar de pe fiecare os pubian;
MIJLOACE DE UNIRE
o Discul fibrocartilaginos interpubian= umple spaiul dintre cele 2
suprafee articulare;
o Lig. pubian superior- se ntinde de la un tubercul pubian la cellalt;
o Lig. pubian arcuat- este situate imediat sub simfiza pubian; prin
marginea sa sup ader la discul interpubian, iar de o parte i de cealalt la
ramurile descendente pubiene;marginea inf formeaz o curb orientat spre
tuberozitile ischiatice.
70.Ligamentele sacro-ischiadice,ligamentul ileo-lombar si membrana
obturatoarie
Ligamentele sacro-ischiadice sunt benzi fibroase largi,rezistente,intinse intre sacrum
si osul coxal,situate in spatiul cuprins intre cele 2 oase la partea postero-laterala a
bazinului.Ele sunt in numar de 2 ,ligamentul sacro-tuberal si sacro-spinos.
Ligamentul sacro-tuberal sau ligamentul sacro-ischiadic mare,cu baza pe sacrum si
varful pe tuberozitatea ischiadica.Superior se insera pe spina iliaca posterosuperioara ,spina iliaca postero-inferioara si pe scobitura dintre ele,pe partea
invecinata a suprafetei gluteale,de la extremitatea posterioara a crestei iliace pana
la scobitura ischiadica mare,dedesubtul articulatiei sacro-iliace,pe marginile laterale
ale sacrumului si coccisului si pe cele 2 vertebre coccigiene.In apropierea
ischionului,se insera pa partea postero-mediala a truberozitatii ischiadice,Trimite o

mica prelungire care se insera pe buza mediala a ramurii inferioare a

ischionului,numita plica falciforma.Pe fata posterioara a ligamentului sacro-tuberal
se insera facicule carnoase a gluteului mare.
Ligamentul sacro-spinos sau ligamentul sacro-ischiadic miseste situat anterior fata
de ligamentul sacro-tuberal.Se insera prin baza sa pe marginile sacrumului si
coccisului la nivelul ultimelor 2 vertebre sacrale si primelor 2 sau 3 vertebre
coccigiene.Are raport anterior cu m.ischio-coccigian.
Raporturile ligamentelor sacro-ischiadice.Ele completeaza peretele alteral al
pelvisului si inchid scobitura scro-ischiadica transformand-o intr-un canal osteofibros impartit la randul lui in 2 orificii secundare:superior si inferior.
Ligamentul ilio-lombar ,ligament puternic format din fibre transverale si oblice.Poate
fi divizat intr-un fascicul ilio-lombar superior,intins intre procesul transvers al celei
de-a 3 a vertebre lombare,creasta iliaca si partea superioara a fosei iliace si un
fascicul ilio-lombara inferiro,transversal,care se intinde de la procesul transvers al
celei de a 5a vertebra lombara la creasta iliaca.Fibrele mediale ale ligamentului
prezinta insertia inferioara si pe sacrum,motiv pentru care aceste fibre sunt numite
de catre BICHAT ligament sacro-vertebral.
Membrana obturatoare este o lama fibroasa care inchide aproape complet gaura
obturata.Ea lasa libera partea usperioara a gaurii obturate la nivelulsantului
obturator,pe care-l transforma intr-un canal osteo-fibros.Marginea sa superioara
lasata libera este intarita pe fata laterala de o planglica fibroasa numita ligamentul
subpubian.In timp ce in partea anterioara si posterioara,membrana se insera pe
conturul gaurii obturate,postero-inferior insertia depaseste marginea gaurii
obturate,inserandu-se pe fata mediala a ramurii ischio-pubiene.Pstero-superior
insertia membranei se indeparteaza de asemenea de conturul gaurii obturate si se
face pe creasta tuberculara.Membrana obturata este formata din fibre incrucisate in
toate sensurile,dar cea mai mare parte a fasciculelor au o directie aproape
orizontala.
71.Articulatia coxo-femurala:suprafete
articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica
Este o articulatie feroidata tipica care uneste femurul cu osul iliac.
Suprafetele articulare sunt reprezrntate de capul femural si acetabul,marit cu un
fibrocartilaj numit labrum sau cadrul acetabular.
Capul femural este o proeminenta rotunjita,2/3 dintr-o sfera,orientat supero-medial
si putin anterior.Prezinta putin postero-inferior centrului sau foseta capului femural
sau foseta ligamentului rotund destinat insertiei acestui ligament.Capul femural
este acoperit de un strat de cartilaj hialin mai gros care lipseste in partea anterioara
sa fosetei capului femural.
Acetabulul este articulat numai in portiunea sa periferica,semilunara,acoperita de
cartilaj hialin.Cartilajul care acopera suprafata acetabulului este mai gros la periferie
decat in centru.
Labrumul sau cadrul acetabular este un cartilaj osteo-fibros care se insera ca un
inella periferia acetabulului caruia ii mareste adancimea.Prezinta o fata aderenta
sau baza pe care se insera spranceana acetabulara,o fata externa convexa care da

insertie capsulei articulare,o fata interna neteda articulara a acetabulului.Are rol de

a mentine capul femural in acetabul.La niv incizurrii acetabulului el trece ca o punte
transformandu-o intr-un orificiu si aceasta portiune a labrumului se numeste
ligamentul transversal al acetabulului.
VASCULARIZATIA. Capul femural primeste artere cu o tripla provenienta:artera
ligamentului capului femural,arterele capsulare,artera circumflexa femurala
mediala.Artera ligamentui capului femural provine din artera obturatorie.arterele
capsulare isi au originea in cele 2 artere femurale circumflexe si asigura
vascularizatia fetei inferioare a colului femural fiind afectate in fracturile de col
femural.Artera principala a articulatiei este artera circumflexa femurala
mediala,care inconjoara fata mediala a colului,primeste anastomoze de la
circumflexa femurala laterala si asigura in cea mai mare parte a vascularizatiei
capului femural.
INERVATIA este data pe fata anterioara de ramuri din n femural si n.obturator iar pe
fata posterioara de ramuri din n.ischiadic si n. Muschilor patrat femural si Gemen
inferior.Nervul obturator da un ram important , nervul articual al
soldului,impartindu-se in 3 ramuri:un ram pt labrum,un ram acetabular si un ram pt
fata anterioara a capsulei.
Miscarile articulatiei coxo-femurale:articulatia coxo-femurala fiind o articulatie
sfenoidala tipica are 3 axe de miscare,la nivelul ei executandu-se urmatorele
miscari:flexie-extensie,abductie-adductie,rotatie si circumductie.
72.Articulatia coxo-femurala:capsula si ligamente
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact printr-o capsula articulara,prin
ligamente care intaresc capsula si printr-un ligament independent de capsula numit
ligamentul rotund.
Capsula articulara are baza mare pe coxal si baza mica pe femur.Insertia iliaca se
face pe conturul osos al spracenei acetabulare si in portiunea invecinata a fetei
externe a labrumului.La nivelul incizurii acetabulare ea se insera pe fata laterala a
ligamentului transvers al acetabulului.La nivelul femurului insertia acapsulei se face
pe colul anatomic.Superior si inferior pe marginile corespunzatoare ale colului
urmand linile olblice care unesc extremitatile limitelor de insertie anterioara si
posterioara.
Ligamentele articulare.Capsula articulara este intarita antero-medial si posterior
prin 3 fascicule ligamentare,care asigura o soliditate asrticulatie atat in mers cat si
in pozitie statica.
Ligamentul ilio-femural al lui BERTIN este cel mai puternic ligament al
articulatiei,acoperind fata anterioara a articulatiei.Prin varful sau se insera pe osul
coxal,sub spina iliaca antero-inferioara si se insera pe toata intinderea liniei
intertrohanteriene.I se disting 2 fascicule:fasciculul superior sau ilioprehanterian ce
se insera sub spina iliaca antero-inferioara si fasciculul inferior sau iliopretrohantinian ce se insera pe spina iliaca antero-inferioara,sub tendonul direct al
dreptului femural.Cele 2 fascicule ale ligamentului ilio-femural sunt cunscute si sub
numele de ligamentul in Y al lui BIGELOW.Ligamentul ilio-femural joaca rol in
mentinerea pozitiei corpului , opunandu-se caderii corpului inapoi.

Ligamentul pubo-femural este situat tot pe fata anterioara a articulatiei.Superior se

insera pe partea anterioara a eminentei iliopubiene,pe creasta pectineala si pe
ramusa superioara a pubisului.adaugat celor 2 fascicule ale ligamentului iliofemural,ligamentul pubo-femural formeaza ligamentul in N al lui
WELCKER.Ligamentul limiteaza abductia si rotatia laterala.
Ligamentul ischio-femural este situat pe fata postero-inferioara a articulatiei.Se
insera pe santul subacetabular,pe portiunea ischiadica a sprancenei acetabulare si
pe labrumul acetabular.Prezinta 2 fascicule:fasciculul ischio-supracervical si
fasciculul zonular sau ischio-capsular.Ligamentul ischio-femural limiteaza miscarile
de rotatie mediala si adductie.Zona orbiculara reprezinta partea profunda a capsulei
din vecinatatea membranei sinoviale.
Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural se intinde traversand cavitatea
articulara de la capul femurului la canalul obturator.Pe femur se insera in anterosuperioara afosetei capului femural,de unde se indreapta inferior rulandu-se pe
capul femural si se largeste in vecinatatea canalului obturator unde se termina prin
3 fascicule principale:anterior,mijlociu si posterior.Fasciculul anterior sau pubian se
insera in partea ant.a snatului obturator,fasciculul posterior sau ischiadic inconjoara
extremitatea posterioara a santului obturator,trecand inferior ligamentului transvers
al acetabulului de care adera intim si se insera pe coxal,lateral santuli
obturator.Fascicolul mijlociu se insera pe toata lungimea marginii inferioare a
ligamentului transvers.
73.Articulatia genunchiului:suprafetele
articulare,vascularizatia,inervatia,biodinamica.
Suprafetele articulare sunt situate la nivelul epifizei distale a femurului,epizei
proximale a tibiei si pe fata posterioara a patelei.
Epifiza distala a femurului participa la formarea articulatiei prin cei 2 condili si prin
suprafata patelara.Suprafata patelara prezinta versantul sau lateral mai larg,mai
intins,si mai proeminent decat cel medial.Suprafata patelara se prelungeste pana la
nivelul fosei intercondilare.Ea este separata de condilii femurului prin santul
condilotrehleean.Fata posterioara a patelei este extraarticulara in1/3 sa inferioara.In
ceea ce priveste condilii femurali,condilul lateral este mai larg si mai scurt,iar cel
medial este oblioc postero-medial.Condilul medial se afla intr-un plan inferior
condilului lateral.Condilii femurali sunt acoperiti de un cartilaj hialin.
Epifiza proximala a tibiei prezinta fata superioara articulara cu cele 2 fose
articulare,separate intre ele printr-o suprafata nearticulara,eminenta intercondilara
sau spina tibiei.Fosele articulare ale tibie sunt mai inguste decat lungi,ovale,cea
mediala fiind mai lunga si mai larga decat cea laterala.Ele prezinta tuberculii
intercondilari si sunt acoperite de cartilaj hialin.
Fosele articulare ale tibiei nu se adapteaza condililor femurali si concordanta se
realizeaza prin interpunerea intre tibie si femur a meniscurilor intraarticulare sau
fibrocartilajele semilunarel.Ele sunt in numar de 2,unul lateral si unul medial,cu o
fata superioara concava,o fata inferioara,o fata laterala sau periferica , o margine
mediala sau centrala si 2 extremitati sau coarne.

Meniscul lateral are forma literei O,cornul sau anterior se insera pe suprafata
prespinala imediat anterior tuberculului intercondilar lateral al tibiei si posterolateral ligamentului incrucisat anterior.Cornul posterior se insera posterior eminentei
intercondilare,in depresiunea care separa cei 2 tuberculi intercondilari.De la
extremitatea posterioara a meniscului se desprinde un fascicul numit ligamentul
menisco-femural care insoteste ligamentul incrucisat posterior ,trecand posterior
acestuia si se insera impreuna in santul intercondilar si pe condilul medial al tibiei.
Meniscul medial are forma literei C si prin cornul sau anterior se insera in unghiul
antero medial ar suprafetei prespinale,anterior ligamentului inrucisat anterior.Prin
cornul posterior se insera pe suprafata retrospinala , imediat posterior insertiei
meniscului lateral si anterior insertiei ligamentului incrucisat anterior.Cele 2
meniscuri sunt unite in partea lor anterioara printr-o bandeleta fibroasa transversala
numita ligamentul transvers al genunchiului.
VASCULARIZATIA provine din reteaua articulara a genunchiului si din artera mijlocie
a genunchiului.
INERVATIA este asigurata de ramuri din n.safen(din ramurile sale infrapatelare) si de
ramuri colaterale articulare ale nervilor perinier comun si tibial.
Articulatia genunchiului fiind o articulatie uniaxiala prezinta 2 miscari
principale:flexie si extensie.Aceaste miscari sunt insotite de altele secundare,de
rotatie mediala si laterala.Articulatia mai poate prezenta o serie de miscari de
inclinare laterala,foarte redusa ca aplitudine.Articulatia genunchiului actioneaza ca
o parghie de gradul III.Miscarea se realizeaza prin deplasarea femurului pe tibie
careeste fixa,prin deplasarea tibiei pe femurul fixat sau prin deplasarea simultana a
celor 2 oase.
74.Articulatia genunchiului:capsula si ligamente
Capsula articulara este un manson fibros care se intinde de la epifiza distala a
femurului la epifiza superioara a tibiei prezentand anterior o intrerupere
corespunzatoare suprafetei articulare a patelei,pe marginea careia se insera.
Insertia femurala a capsulei se face pe conturul suorafetei articulare,la o distanta
variabila de cartilajul hialin. Anterior capsula se insera in depresiunea
supratrohleeana.Posterior insertia capsulei se apropie de cartilajul hialin si trece
cativa milimetrii numai deasupra condililor .Se inflecteaza apoi anterior in fosa
intercondilara si circumscrie la nivelul extremitatii anterioare a acestei fose,insertia
ligamentelor incrucisate cu care se confunda.
Insertia tibiala urmeaza neregulat conturul condililor tibiali.Anterior se face pe
marginea anterioara a suprafetei rugoase prespinale.Posterior,insertia capsulei
urmeaza de fiecare parte mai intai invelisul cartilaginos glenoidian,iar apoi se
confunda cu ligamentele incrucisate.
Insertia patelara se face prin marginile cartilajului hialin care acopera suprafata
articulara a patelei.
Capsula articulara lipseste la nivelul tendonului m.popliteu unde sinoviala comunica
cu bursa seroasa anexata acestui tendon.Structural,capsula articulara este formata
din fibre longitudinale,verticale si oblice.
Ligamentele care intaresc capsula sunt anterioare,medial,lateral si posterioare.

Ligamentele anterioare.Anterior,capsula articulatiei genunchiului este intarita de

elemente fibroase reprezentate pe 3 planuri:un plan profund,un plan
mijlociu,tendinos,un plan superficial,fascial.Planul capsular este format din
aripioarele patelare si ligamentele menisco-patelare.Aripioarele patelare au baza
care se insera pe marginea laterala a patelei si pe varful condilului femural.Sunt
2:una medial asi una laterala.
Ligamentele menisco-patelare se intind oblic de la partea inferioara a marginilor
laterale ale patelei la fata laterala a meniscului intraarticular.Ligamentul mensicopatelar lateral este in general mai dezvoltat decat cel medial.
Ligamentul patelei sau ligamentul patelar prezinta portiunea subpatelara a
tendonului m.quadriceps.Are forma trapezoidala cu baza mare inserata pe varful
patelei,iar baza mica pe partea inferioara a tuberozitatii tibiei.Ligamentu prezinta 2
fete:anterioara si posterioara,2 margini,laterala si mediala si 2 baze,una mai
superioara si alta mai inferioara.
Retinaculele patelare,medial si lateral numite si ligamente patelare accesorii,care
coboara de fiecare parte a patelei si a ligamentului patelar si pe condilul tibial.Ele
au rol de sine care conduc patela in miscarile sale.
Fascia lata este situata anterior expansiunilor tendinoase ale
quadricepsului,inserandu-se pe marginea laterala a patelei si pe condilul tibial
lateral.Fascia lata si expansiunile quadricepsului sunt strans unite si planul tendinos
format este foarte aderent la aripioara patelara laterala,de care se izoleaza foarte
greu.
Ligamentul colateral tibial este format din 2 portiuni:una principala care se intinde
de la femur la tibie sub foarma unei bandelete,si una accesorie situata posterior
precedentei si formata din fascicule ce se intind de la femur si tibie la meniscul
medial.
Ligamentul colateral fibular este intins de la condilul femural lateral la extremitatea
superioara a fibulei.Proximal se insera pe tuberozitatea condilului femural
lateral,deasupra fosetei popliteului si sub foseta de insertie a capului lateral al
gastrocnemianului.Este independent pe toata lungimea sa da capsula articulara
subiacenta.Extremitatea sa inferioara este acoperita de tendonul bicepsului,de care
este separata printr-o bursa seroasa.
Ligamentele posterioare cuprind ligamentele incrucisate situate in fosa
intercondilara si un plan fibros posterior dispus posterior fosei intercondilare si care
se intinde de la cei 2 condili femurali la partea posterioara a tibiei.Este format dintro portiune mijlocie si 2 portiuni laterale.Portiunile laterale acopera partile
posterioare rotunjite ale condililor femurali,confundandu-se cu capsula articulara si
cu insertiile m gastrocnemian ,formand cojile(calotele)condiliene se se insinueaza in
fosa intercondilara,nivel la care se continua cu insertia ligamentelor
incrucisate.Calota fibroasa laterala poate prezenta un os sesamoid pentru capul
lateral al gastrocnemianului,iar calota fibroasa mediala poate prezenta un hiatus
circular prin care trece capul medial al gastrocnemianului pentru a se insera pe
condilul subiacent.Portiunea mijlocie prezinta fasciculele:ligamentele popliteu oblic
si popliteu arcuat.

Ligamentul popliteu oblic se desprinde din tendonul semimembranosului putin

deasupra tibiei si se sinsera pe calota condiliana laterala.acest ligament reprezinta
tendonul curent al semimembranosului.
Ligamentul popliteu arcuat se imparte in 2 fascicule:fasciculul lateral sau
ligamentul lateral scurt si cel medial.
Ligamentele incrucisate sunt 2 cordoane fibroase ce se intind de la suprafata
intercondilara a tibiei la fetele intercondilare ale femurului.Sunt ligamente
extraarticulare,in afara sinovialei.Ligamentul incrucisat anterior se insera in partea
sa inferioara pe aria intercondilara anterioara a tibiei,se indreapta supero-posterior
si lateral si se insera proximal pe jumatatea posterioara a fetei intercondilare a
condilului lateral al femurului.Ligamentul incrucisat posterior se insera pe aria
intercondilara posterioara a tibiei,posterior insertiilor celor 2 meniscuri,se indreapta
antero-superior si medial si se termina pe o linie de insertie orizontala,la partea
anterioara a fetei intercondilare a condilului medial femural.
In partile anterioara si posterioara ale ligamentului incrucisat posterior se gaseste
cate un fascicul numit ligamentul menisco-femural anterior respectiv posterior.
Cele 2 ligamente isi primesc numele deoarece se incruciseaza intre ele atat in sens
antero-posterior cat si in sens transversal.
75.Articulatiile oaselor gambei
Cele 2 oase ale gambei,tibia si fibula,sunt unite intre ele prin2 articulatii,una
superioara si una inferioara,intre care se gaseste membrana interosoasa.
Articulatia tibio-fibulara superioara(proximala),este o articulatie sinoviala planiforma
care se stabileste intre extremitatile superioare ale tibiei si fibulei.
Suprafata articulara a tibiei este rotunjita,plana fiind situata in partea posterosuperioara a condilului lateral.Suprafata a articulata a fibulei este situata pe partea
mediala a extremitatii superioare a fubulei,fiind plana si rotunjita.Cele 2 suprafete
articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt
reprezentate prin capsula fibroasa si 2 ligamente.
Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin cu exceptia portiunii
antero-superioare unde se insera la cativa milimetri decartilajul suprafetei articulare
tibiale.
Ligamentele articulatiei tibio-fibulare sun unul anterior si celalalt
posterior.Ligamentul anterior al capului fibulei este mai gros si mai rezistent decat
cel posterior.Este format din fibre care se insera pe condiloul lateral al tibiei,si pe
partea anterioara a capului fibulei.
Ligamentul posterior al capului fibulei se insera pe partea posterioara a capului
fibulei si portiunea posterioara a condilului lateral al tibiei.Acest ligament este
acoperit de tendonul distal al m.popliteu.
Sinoviala acopera fata profunda a capsulei si comunica in unul din 6 cazuri cu
articulatia genunchiului.
Vascularizatia provine din reteaua articulara a genunchiului(arterele infero-mediala
si infero-laterala ale genunchiului si din arterele recurente tibiale anterioara si
posterioara,din ramul circumflex al fibulei si din recurenta peroniera anterioara.)

Inervatia este asigura de filete nervoase din nervul peronier comun,din nervul
peronier superficial si din nervul interosos al gambei.(ram din nervul tibial).
Prezinta decat miscari de alunecare de amplitudine redusa.
Articulatia tibio-fibulara inferioara(distala) este o sindesmoza care se stableste intre
extemitatile distale ale celor 2 oase ale gambei.
Suprafata articulara tibiala este reprezentata de incizura fibulara.Este rugoasa in
partea sa superioara si neteda in partea sa inferioara.Suprafata articulara a
fibulei,situala pe fata mediala a maleolei,are aspecte diferite.Cel mai frecvent este
usor concava , si in aceste cazuri cele 2 suprafete articulare tibiala si fibulara,vin in
contact numai prin marginile lor,lasand un spatiu care va fi ocupat de
ligamente.Cele 2 suprafete articulare nu prezinta cartilaj hialin,fiind acoperite numai
de periost.
Mijloacele de unire sunt reprezentate prin 3 ligamente:anterior,posterior,si
interosos.
Ligamentul tibio-fibular anterior este o panglica larga,groasa si foarte
rezistenta.Fibrele sale sunt oblice infero-lateral,de la marginea anterioara a
suprafetei articulare tibiale si de pe portiunea vecina din fata antero-laterala a tibiei
la marginea anterioara a maleolei fibulare.
Ligamentul tibio-fibular posterior este mai gros si mai larg decat precedentul.Fibrele
sale oblice infero-lateral se indreapta medial pe margineaz posterioara a suprafeti
tibiale si pe fata post . a tibiei.Ligamentul se insera lateral pe toata marginea
posterioara a maleolei fibulare.Portiunea sa profunda si inferioara formeaza
ligamentul transvers inferior , care se intinde de la marginea superioara a fosei
maleolare fibulare la marginea posterioara a maleolei tibiale.
Ligamentul interosos se continua superior cu membrana interosoasa crurala.Este
format din fascicule fibroase scurte,transversale si obloc-descendente de la fibula
spre tibie.Fibrele acetului ligament se insera pe fetele invecinate ale tibiei si fibulei
si se intind inferior pana la 2-3 mm desupra marginii superioare a suprafetelor
articulare.
Sinoviala articulatiei talo-crurale emite o prelungire care patrunde intre tibie si
fubula , pana la nivelul ligamentului interosos.
Vascularizatia provine din arterele maleolare si tarsiene ale arterei tibiale anterioare
si din ramurile calcaneene si maleolare ale arterei peroniere,ram din artera tibial
posterioara.
Inervatia este asigrata de nervii peronier profund,sural si tibial.
Articulatia tibio-fibulara distala prezinta usoare miscari transversale prin care
maleola fibulara se indeparteaza sau se aproprie de tibie.Aceste miscari sunt legate
de cele din articulatia talo-crurala si se datoresc coformatiei trhleei talusului care
este mai lata in portiunea anterioara decat in cea posterioara.Cand piciorul este
flectat dorsal,trohleea talusului patrunde in partea sa mai larga intre cele 2 oase ale
gambei pe care le indeparteaza,determinand intinderea ligamentelor.Can piciorul
este flactat plantar,oasele gambei se aproprie,deoarece posrtiunea posterioara mai
ingusta a talusului se interpune intre tibie si fibula.

76.Articulatia talo-crurala:suprafete
articulare,vascularizatie,inervatia,biodinamica
Numita si articulatia gatului piciorului,tibio-tarsiana sau articulatia gleznei,articulatia
uneste cele 2 oase ale gambei cu talusul.Este o trohleartroza.
Suprafete articulare.Extremitatile inferioare ale oaselor gambei,unite prin articulatia
tibio-fibulara inferioara,formeaza o scoaba alungita transversal,in care patrude
corpul talusului.Scoaba tibio-fibulara prezinta 3 pereti articulari,unul superior sau
tibial si 2 laterali sau maleolari.
Suprafata articulara superioara este reprezenta de fata rticulara inferioara a
tibiei,care este concava atero-posterior si prezinta in portiunea sa mijlocie o
proeminenta neteda antero-posterioara care corespunde gatului trohleei talusului,
Suprafata maleolara mediala apartine maleolei mtibiale,este verticala,plana , cu
baza situata anterior.Ea se cintinua cu suprafata articulara superioara cu care
formeaza un unghi ascultit,aproape obtuz.
Suprafata maleolara laterala sau fibulara este convexa supero-inferior,avand forma
triughiulara cu baza orientata superior.Ea este separta de suprafata tibiala printr-un
franj sinovial care umbple desciderea ingusta si alingita antero-posterior de la
nivelul articulatiei tibio-fibulare inferioare.Cartilajul hialul care acopera aceste
suprafete articulare este mai gros pe suprafata superioara decat pe suprafetele
maeleolare.
Suprafetele talare sunt de asemenea in numar de 3:superioara,2 laterale.
Suprafata laterala superioara este reprezentata de trohleea talara,care este mai
larga anterior decat posterior.Gatul trohleei este indreptat oblic postero anterior si
medio-lateral,ceea ce explica deviata piciorului in aceeasi directie.Versantul sau
mediala este mai ingust decat cel lateral.Maeginea sa laterala este mai ridicata
decat cea mediala,prezinta la cele 2 extremitati ale asale o stergere oblica produsa
de frecarea exercitata la acest nivel de catre ligamentele anterior si posterior ale
articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intinsa in sens antero-posterior ale
articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intins in sens antero-posterior
decat suprafata tibiala si deci o portiune asa va depasi scoaba gambiera si va
corespune capsulei articulare.
Suprafata talara mediala corespune maleolei tibiale si are forma de virgula cu capul
situal anterior.
Suprafata talara laterala corespunde maleolei fibulare,are forma triunghiulara cu
varful orientat inferior si usor lateral.
Suprafetele articulare talare sunt acoperite de cartilaj hialin.Interliniul articular
corespunde unui plan orizontal care in partea laterala este situat la 2 cm deasupra
varfului maleolei fibulare,iar medial la 1 cm deasupra varfului maleolei tibiale.
Vascularizatia provine din ramurile arteriale care vascularizeaza si articulatia tibiofibulara si care participa la formarea retelei arteriale maleolare mediala si laterla si
a retelei calcaneene.
Inervatia este asigurata de nervii safen,tibial,sural si peronier profund.

In articulatia talo-crurala au loc miscari de flexie si extensie ale

piciorului.Amplitudinea totala a miscarilor de flexie si extensie este de 70
grademdintre care 25 de grade revin flexiei dorsale si 45 de grade
extensiei.Mobilitatea articulatiei variaza de la individ la individ.Miscarea de flexie
plantara este limitata prin intinderea fasciculelelor anterioare ale ligamentelor
colaterale,medial si lateral.Miscarea de flexie dorsala este limitata prin indinderea
fascuculelor posterioare ale ligamentelor colaterale si tendinului lui ACHILE.In afara
acestor miscari mai exista una extrem de redusa,miscarea de lateralitate a
talusului in scoaba gabiera.
77.Articulatia talo-crurala:capsula si ligamente
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe partile
laterale de 2 ligamente puternice .
Capsula articulara se insera pe partile superioara si inferioara la feriferia cartilajului
hialin,cu exceptia partii anterioare imde seinsera pe tibie si pe colul talusului la 7-8
mm de cartilajul hialin.anterior capsula este subtire si laxa,intarita uneori de lamele
fibroase fine dispuse pe mai multe planuri,separate unele de altele prin mase
adipoase.Una din aceste lamele este bine dezvoltata si poarta denumirea de
ligament anterior,intinzandu-se oblic infero-lateral de la tibie la fata laterala a
colului talusului.Pe partile laterale capsula este ingrosata de catre ligamentele
colaterale medial si lateral.Posterior,capsula este foarte subtire;este intarita de
cateva tracturi fibroase care se intind de la tibie la maleola laterala si la ligamentul
talo-fibulat posterior si de ligamentul talo-fibulo-calcanean.
Tendoanele m.extensor adera intim la capsula .Ligamentele colaterale ale
articulatiei sunt in numar de 2:lateral si medial.
Ligamentul colateral lateral este radiar si se intinde de la maleola fibulara la talus si
calcaneu,avand fibrele dispuse in 3 fascicule distincte denumite in raport cu
dispozitia lor:ligamentul talo-fibular anterior,ligamentul talo-calcaneean si
ligamentu talo-fibular posterior.
Ligamentul colaterala medial este mai puternic ,are forma triunghiulara,fiind dispus
in 2 planuri:superficial si profund.Ligamentul superficial sau ligamentul deltoidian cu
varful pe maleola mediala se imparte la randul lui in alte 4 fascicule:tibio-talar
anterior,tibio-navicular,tibio-calcaneean,tibio-talar posterior care se termina pe
talus,navicular si calcaneu.Ligamentul profund este acoperit de ligamentul
superficial de care este despartit adesea printr-un interstitu celular.Se insera
proximal pe varful maleolei tibiale.
Sinoviala captuseste capsula fibroasa si suprafetele osoase intre insertia capsulei si
cartilajului hialin.
78.Articulatia subtalara si talo-calcaneeana-naviculara
Talusul si calcaneul sunt unite prin 2 articulatii:anterioara si posterioara,separate
intre ele prin sinus tarsi.Articulatia subtalara se mai numeste si articulartia talocalcaneeana posterioara si este o articulatie trohoida.

Suprafata articulara talara este reprezentata de fata postero-laterala a fetei

inferioare a acestui os.Suprafata articulara calcaneeana este situata om partea
posterioara a fetei superioare a calcaneului,orientata antero-superior .Suprafetele
articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt reprezetate de capsula si 3 ligamente.
Capsula se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale posterolaterale.Ligamentele sunt reprezentate de ligamentul talo-calcaneean
interosos,talo-calcaneean lateral si talo-calcaneean medial.Ligamentul talocalcaneean interosos este foarte puternic,ocupa sinus tarsi,separand articulatia
subtalara de cea talo-calcaneeana.Format din lame fibroase care se grupeaza in 2
planuri fibroase:posterior si anterior,planuri separate prin tesut adipos in care se
poate dezvolta uneori o bursa seroasa.Ligamentul talo-calcaneean lateral se intinde
intre fetele dorale ale celor 2 oase si dedesubtul ligamentului calcaneofibular.Ligamentul talo-calcaneean medial se intinde intre tuberculul medial al
procesului posterior al talusului si sustentaculum tali.
Articulatia talo-calcaneana-naviculara face parte din grupul articulatiilor
sferoidale(enartroze),fiind formata din 2 articulatii:articulatia talo-calcaneeana
anterioara si articulatia calcaneo-naviculara,unite intre ele prin intermediul
ligamentului calcaneo-navicular plantar.
Suprafetele articulare sunt reprezentate printr-un cap si o cavitate de receptie.
Capul apartine talusului si prezinta 3 segmente delimitate prin2 creste netede:un
segment antero-superior sau navicular ; un segment mijlociu sau ligamentos ; un
segment postero-inferior sau calcaneean,impartit adesea in 2 fatete secundare.Cele
3 segmente sunt acoperite de cartilaj hialin.
Cavitatea de receptie este formata astfel:antero-superior de catre fata
posterioara ,concava a navicularului,postero-inferior de fata superioara a
calcaneului care prezinta 2 fetisoare articulare:anterioara si mijlocie , intre intervalul
triunghiular dintre calcaneu si navicular se fla ligamentul calcaneo-naviculat
plantar.Ligamentul este divizat in 2 fascicule:un fascicul lateral si unu medial descri
sub numele de ligament glenoidian.Pe sub fata plantara a ligamentului calcaneonavicular trec tendoanele m tibial posterior si plexor ai degetelor care contribuie in
mod activ la sustinerea capului talar si a greutatii corpului.
Mijloacele de unire cuprind capsula si o serie de ligamente.
Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale
supero-mediale,unde se insera pe colul talusului posterior de cartilajul hialin.
Ligamentele sunt reprezentate de :ligamentul talo-calcaneean interosos,ligamentul
calcaneo-navicular plantar,ligamentul bifurcat si ligamentul talo-navicular.
Ligamentul bifurcat, sau ligamentul in Y sau in V, este denumit de catre
CHOPART drept cheia articulatiei.Ligamentul se imparte in 2 fascicule:unul
medial,ligamentul calcaneo-navicular(ligamentul calcaneo-navicular lateral) si unul
lateral,ligamentul calcaneo-cuboidian.acesta dubla insertie ii da denumirea de
ligament cheie.
Ligamentul talo-navicular sau ligamentul talo-navicular superior se intinde de la fata
dorsala a colului talusului la fata superioara a navicularului.Este acoperit partial de

fasciculele anterioare ale planului superficial ale ligamentului colateral medial al

articulatiei talo-crurale.
79.Articulatii oaselor tarsului anterior
Articulatia cuneo-naviculara este o planiforma,reprezentata de articulatia
navicularului cu cele 3 oase cuneiforme.Fata anterioara a navicularului este
impartita prin 2 creste verticale in 3 fatete articulare acoperite de un cartilaj hialin
continuu.Acestor 3 fere le corespun 3 fetisoare articulare triunghiulare de pe fata
posterioara a celor 3 cuneiforme.Mijloacele de unire :capsula fibroasa subtire
intarita de ligamentele:Ligamentele cuneo-naviculare dorsale,ligamentele cuneonaviculare plantare,ligament medial de la tuberculul navicularului la partea mediala
a primului cuneiform.Sinoviala comunca celor 3 articulatii.
Articulatiile intrecuneiforme sunt articulatii plane realizate intre cele 3
cuneiforme.Primul si al doile cuneiform se articuleaza prin cate 2 fete articulare ,al
doilea si al treilease articuleaza prin cate 2 fete articulare verticale dispuse mai mult
spre partea posterioara a fetelor corespunzatoare.Mijloacele de unire:capsula
articulara intarita de ligamentele intercuneiforma interosoase,ligamentele
intrecuneiforme dorsale,ligamentele intercuneiforme plantare.Sinoviala fiecarei
articulatii intercuneiforme are o prelungire a sinovialei articulatiei cuneo-naviculare.
Articulatia cuboido-naviculara este o articulatie plana.Suprafetele
ariculare:suprafata articulara naviculara,suprafata articulara cuboidiana.Suprafetele
articulare sunt acoperite de un strat dubtire de cartilaj hialin.Mijloacele de
unire:capsula articulara si ligamentul cuboido-navicular dorsal,ligamentul cuboideonavicular plantar,ligamentul cuboido-navicular interosos.Sinoviala este o prelungire
a sinovialei articulatiei cuneo-naviculare.
Articulatia cuneo-cuboidana este o articulatie plana.Cel de-al 3 lea cuneiform se
articuleaza cu osul cuboid .Mijloacele de unire :capsula articulara si ligamentele
:ligamentul cuneo-cuboidianinterosos,ligamentul cuneo-cuboidian dorsal,ligamentul
cuneo-cuboidian plantar.Sinoviala este o prelungire a sinvialei articulatiei cuneonaviculare.
80.Articulatiile tarso-metatarsiene
Sunt articulatii care unesc cele 3 cuneiforme si cuboidul cu oasele
metatarsiene,realizand articulatia lui LISFRANC. Cele 3 cuneiforme si cuboidul
realizeaza o bolta osoasa transversala cu concavitatea inferior:arcada
tarsiana.Bazele celor 5 metatarsiee formeaza arcada metatarsiana.Articulatiile care
unesc intre ele bazele metatarsienelor au o directie radiara spre centru de curbura
al arcadei.
Corespondenta suprafetelor articulare este :primul metatarsian se articuleaza cu
primul cuneiform realizand o prima articulatie mediala.al 2lea metatarsian si
articuleaza cu cele 3 cuneiforme ptrunzand cu baza ins coaba formata de acestea;al
treilea metatarsian se articuleaza cu al3lea cuneiform.Aceste 2 articulatii realizeaza
o articulatie intermediara; al 4 lea si al 5 lea metatarsian se articuleaza cu osul
cuboid reaizand o articulatie laterala;
Interliniul articular se intinde de la mijlocul marginii mediale a piciorului la mijlocul
marginii laterale , dupa o linie oblica postero-lateral.

Mijloacele de unire cuprind capsulele articulare intarile de 3 feluri de ligamente

.Capsula articulara este formata din cele 3 tipuri de articulatii:medial,intermediar si
lateral. Exista 7 ligamentele tarso-metatarsiene dorsale,ligamete tarsometatarsiene dorsale,ligamete tarso-metatarsine plantare,ligamente cuneometatarsiene interosoase,ligamentul interosos medial ( ligamentul lui
LISFRANC)care uneste al 2 lea cuneiform cu al 2 lea metatarsian,ligamentul
interosos mijlociu format din: 2 fascicule antero-posterioare,2 fascicule oblice
incrucisate in X ; ligamentul interosos lateral.Sinoviala proprie pt toate cele 3
articulatii .
Miscarile articulatiei tarso-metatarsiene.Al 2 lea metatarsian incastrat in scoaba
cuneala e aproape imobil.Al 3 lea metatarsian nu executa pe tars decat miscari de
alunecare foarte limitate.Primul , al 4 lea si al 5 lea metatarsian sunt cele mai
mobile si pot executa miscari de alinecare mai extinse,dar si miscari de flexie ,
exensie,si de lateralitate.
81.Articulatiile intermetatarsiene,metatarso-falangiene si interfalangiene
Metatarsienele se unesc intre ele la nivelul bazei prin articulatii planiforme,iar la
nivelul capetelor printr-un ligament.Baza primului metatarsian nu se articuleaza de
regula cu baza celui de-al doilea metatarsian,intre ele existand cateva fascicule
fibroase.
Al 2 lea metatarsian se articuleaza cu al 3 lea prin 2 fatete:una superioara si alta
inferioara.Al treilea metatarsian se articuleaza cu al 4 lea printr-o fateta ovalara iar
al 4 lea si al 5 lea se articuleaza printr-o fateta triunghiulara.Fiecare articulatie
prezinta cate o capsula proprie intinsa transversal intre bazele metatarsienelor
invecinate.Fiecare capsula este intarita de catre un ligament metatarsian dorsal si
un ligament metatarsian plantar,un ligament metatarsian interosos care se insera
pe fetele colaterale a 2 metatarsiene vecine,antero-superior suprafetelor
articulare.Fiecare articulatie intermetatarsiana are cate o sinoviala care provine din
sinoviala articulatiei tarso-metatarsiene.
Miscarile.Aceste articulatii prezinta numai miscarii limitate de alunecare.
Capetele metatarsinelor sunt unite prin ligametul matatarsian transvers
profund.Intre cele 5 metatasiene se delimiteaza 4 spatii interosoase metatarsiene.
Articulatiile metatarso-falangiene sunt articulatii condiliene.Suprafetele articulare
sunt reprezentate de capul metatarsului si cavitatea articulara ovala.Mijloace de
unire:o capsula laxa,2 ligamente colaterale,ligamente plantare,ligamentul
metatarsian transvers profund.Sinoviala pentru fiecare articulatie.
Articulatia metatarso-falangiana a halucelui.
Ceea ce caracterizeaza aceasta articulatie este prezenta celor 2 oase sesamoide in
interiorul fibrocartilajului plantar.Fasciculele inferioare ale ligamentelor colaterale
vin sa se insere pe sesamoide si delimiteaza un santde trecere pt tendonul m flexor
lung al halucelui.Miscarile active posibile sunt asemanatoare ca acelea care se
produc la mana ,dar mai limitate.Flexia este mai eccentuata ca extensia.Abductia
este posibila numai cand degetele sunt intinse.Muschii flexori sunt :flexorul scurt al
degetelor si interososii,flexor lung al degetelor si patratul plantei.Muschii extensori
sunt:lungul si scurtul extensor ai degetelor si lungul extensor al halucelui.

Articulatiile interfalangiene,cu exceptia halucelui care poseda o singura

articulatie,toate celelalte degete au cate 2 articulatii interfalangiene,Acestea sunt
articulatii trohleene fiind formate dupa tipul articulatiilor degetelor de la
mana.Fiecare articulatie poseda ca mijloace de unire o capsula,un ligament
plantar,2 ligamente colaterale.Miscarile pricipale sunt de
flexie,extensie,abductie,adductie si rotatie.Flexia este mai ampla decat extensia.
Muschii alrticulatiilor interfalangiene:
Flexia: m flexor lung al degetelor,flexo scurt al degetelor,patratul plantei si
flexor lung al halucelui.
Extensia:extensor lung si scurt al degetelor,m lobricali,interososi dorsali si
plantari,extensorul lung al halucelui.
Miscarile piciorului:flexie dorsala,flexie
plantara,abductie,addcuctie,circumductie,supinatie,pronatie.