U.S.M.

Catedra Fizica Teoretica

Laboratorul de Mecanica, Fizica Moleculara i
Electricitate

Lucrare de laborator Nr.8

Tema:
DETERMINAREA DISPERSIEI STICLEI SI A
VITEZIEI DE GRUP

A ndeplinit:
controlat:
Studenta facultii Chimie i
Confer. V. Duciuc
Tehnologie Chimica, gr.III , TPCM
Ostafi Sabina

1. Scopul lucrrii
Studierea dependentei indecelui de refractie de lungimea de unda,
determinarea dispersiei luminei si viteziei de grup.
2. Aparate si rechizite: Goniometrul,prisma de sticla, lampa cu mercur.
3. Teoria lucrrii
Dispersia luminii
Mediul influenteaza propagarea luminii datorita interactiunii acesteia cu atomii si moleculele mediului. Sub influenta campului
electric al luminii, particulele electrizate din atomi si molecule efectueaza oscilatii fortate cu aceeasi frecventa ca a luminii. In
urma compunerii oscilatilor fortate cu unda initiala se obtine o modificare a vitezei de propagare.Diferenta de viteza va fi cu atat
mai mare cu cat vor fi mai puternice oscilatiile fortate ale particulelor mediului.
Dispersia mediului este marimea care arata cat de repede se modifica indicele de refractie n cu lungimea de
unda.Fenomenul de dispersie normala apare la mediile transparente cum sunt sticla sau cuartul, indicele de refractie creste
rapid cu scaderea lungimii de unda in regiunea lungimilor de unda mici.Exista si cazuri cand, in unele materiale (cianina sau
fuxina) se produce dispersia anomala la care indicele de refractie scade odata cu scaderea lungimii de unda.Vidul este un
mediu nedispersiv (toate undele se propaga in vid cu aceeasi viteza indiferent de lungimea de unda); celelalte medii sunt
dispersive.

Dependenta unghiului de deviatie in functie de valoarea unghiului de incidenta

Experimental

se

demonstreaza

existenta

unui

unghi

de

incidenta

pentru

care

unghiul

de

emergenta

are

aceeasi

valoare
, situatie in careunghiul de deviatie are valoarea minima. Conditia aceasta exprima faptul ca raza emergenta este
simetrica cu raza incidenta fata de bisectoarea unghiului prismei, iar raza din interiorul prismei este perpendiculara pe bisectoarea
unghiului A. Valoarea acestui unghi de deviatie minima depinde doar de valoarea indicelui de refractie al prismei si de valoarea unghiului
refringent al prismei. Pentru valoarea unghiului minim de deviatie se poate scrie relatia:

Aceasta relatie se poate utiliza pentru evaluarea indicelui de refractie al materialului prismei optice:

n
unde

min

A
este indicele de refracie al prismei,

este unghiul refringent al prismei, iar

n
este unghiul de deviaie minim ntruct indicele de refracie

n n

variaz cu lungimea de

und a radiaiei incidente,

, unghiul de deviaie variaz de asemenea, dar este
constant pentru orice lungime de und particular.
Dispersia i puterea de
rezoluie

Mrimea

dn
d

se numete dispersie i este o mrime important n spectroscopie, ntruct

dac dispersia e mic, radiaiile pentru care

difer foarte puin nu pot fi rezolvate n linii
spectrale separate i distincie.Conform relatiei precedente valoarea unghiului de deviatie minima este dependenta de
lungimea de unda a radiatiei pentru care se determina indicele de refractie al materialului prismei. Astfel, determinarea dependentei indicelui
de refractie functie de lungimea de unda a radiatiei este posibila prin determinarea dependentei unghiului de deviatie minima functie de
lungimea de unda
investigate (figura 3).

radiatiei.Utilizarea goniometrului permite

determinarea

valorii

unghiurilor

si

ale

prismei

optice

Fig. 3. Schema constructiva a goniometrului utilizat la determinarea indicelui de refractie al prismei optice (a), schita
constructiva a unui spectroscop (b)
Folosind o radiatie monocromatica, in conformitate cu relatia precedenta, se poate evalua indicele de refractie al materialului
prismei.
Discutiile precedente asupra prismelor optice pot fi particularizate pentru cazul unei prisme de unghi mic (numita pana optica),
aproximarea sinusurilor unghiurilor cu valoarea unghiurilor exprimate in radiani conduce la relatia unghiului de deviatie:

Accentuam ca aceasta relatie este valabila daca unghiul de incidenta i si unghiul prismei A au valori mici.

Pachete de unde. Viteza de faza. Viteza de grup.

Undele electromagnetice de forma (7.6) si (7.7), in care pulsatia
a undei este egala cu pulsatia
oscilatorului, se numesc unde electromagnetice monocromatice, si se pot obtine numai in ipoteza ca
miscarea oscilatorului se petrece pe timp nelimitat. In realitate insa, un oscilator scos din starea de
echilibru nu poate oscila decat un interval de timp finit, din cauza faptului ca in procesul de oscilatie
oscilatorul pierde in mod continuu energie prin radiatie.
Se poate trage concluzia ca un oscilator constituie o sursa de unde electromagnetice, intr-un
interval de timp
. In fig.3 este reprezentata grafic in functie de timp intensitatea campului electric, intrun punct din spatiu, pentru un oscilator care emite unde electromagnetice: 626j93g

4.Sarcini de realizat
Goniometrul prevazut cu colimatorul, luneta si elementul dispersiv (prisma optica) permite citirea valorilor unghiurilor cu o precizie
mare.

a). Exercitiul 1 Sa se identifice elementele goniometrului si sa se aduca aparatul in stare de masurare! In acest sens
sa se execute urmatoarele reglari:
prin rotirea lentilei ocular al lunetei sa aduca aceasta in pozitia in care firele reticulare din campul de vedere devin clare;
sa regleze luneta la infinit, astfel ca un obiect situat la o distanta mare de observator sa apara cu o claritate maxima, dupa
care sa aseze luneta pe montura aparatului astfel ca luneta sa fie centrata pe axa colimatorului (A nu se mai regla luneta
dupa aceasta etapa de punere la infinit!);
sa se regleze largimea fantei colimatorului la o deschidere cat mai redusa, dar sa permita infiltrarea unui flux de lumina
suficient pentru masurari precise;
sa actioneze asupra colimatorului in asa fel ca marginile fantei in campul vizual al lunetei sa apara cat mai clare;
sa se determine pozitia exacta a directiei luminii nedeviate prin vizarea imaginii fantei cu ajutorul lunetei, fara sa fie montata
prisma pe masa rotativa (pozitia exacta a lunetei se determina cu ajutorul scalei de precizie a goniometrului, citirea
unghiurilor se face cu ajutorul lunetei de citire, dispusa sub pozitia lunetei de vizare);
valoarea unghiului citita pentru directia nedeviata a fasciculului de lumina va constitui pozitia de referinta unghiulara - asa
numita "pozitie de zero"- fata de care se raporteaza valorile unghiurilor de deviatie (In cazul goniometrului utilizat in lucrarea
de fata precizia de citire este mai mare. Studentul este solicitat sa determine aceasta precizie de citire!);
sa se ilumineze fanta cu ajutorul lampii de descarcare avand gaz de umplere He, care are un spectru caracteristic de linii cu
lungimi de unde cunoscute date in tabelul din Anexa 1;
sa se aseze muchia prismei optice pe masa rotativa a goniometrului intr-o pozitie centrala.

Prin efectuarea acestor operatiuni de reglare aparatul a fost adus in stare de masurare si in continuare trebuie acordata atentie
pentru a nu deregla in timpul masuratorilor!
b). Exercitiul 2 Determinarea unghiului A refringent al prismei
Se aseaza prisma pe masa rotativa a goniometrului intr-o astfel de pozitie incat muchia prismei sa coincida cu axa verticala de
rotatie a goniometrului. Prin reglarea pozitiei orizontale a mesei rotative cu ajutorul suruburilor de nivelare se cauta obtinerea
reflexiilor simetrice de pe cele doua suprafete 1 si 2 ale prismei pentru aceeasi intensitate a fasciculului. In vederea determinarii
unghiului A al prismei se vor masura pozitiile unghiurilor corespunzatoare celor doua imagini reflectate ale fantei reproduse prin
reflexia de pe cele doua suprafete ale prismei. Sa se faca mai multe masurari pentru determinarea cat mai precisa a unghiului
refringent al prismei. Datele de masurare se trec in tabelul de date si se va proceda la efectuarea calculului erorilor statistice de
masurare.Prisma optica si reteaua optica sunt elemente principale ale aparatelor spectrale de analiza compozitionala. Acestea
sunt elemente optice care prin capacitatea lor de a dispersa lumina radiatiei incidente, permit identificarea atomilor si moleculelor
constituente ale materiei investigate. Prin fenomenul de dispersie optica a prismei intelegem proprietatea de dependenta a
indicelui de refractie a materialului prismei functie de lungimea de unda a radiatiei. Scopul spectrometriei optice este de a
identifica calitativ si de a determina cantitativ compozitia elementara a materiei pe baza studierii luminii caracteristice emise sau
absorbite in procesul d 525i81f e interactiune a radiatiei cu substanta.

5. preluarea datelor experimentale si introducerea lor in tabel:

a) Tabel 1. Determinarea unghiului refringent al prismei:
Nr.
1
2
3
media

A1

A2

=|180-| (A1-A2) |

5.1 Calculam unghiul de refractive al prismei dupa fosrmula: =|180-| (A1-A2) |

b)Tabel 2. Determinarea indecelui de refractie, a dispersie sticlei si a vitezei de grup

Nr
.
d/
o
1
3
5
7
10
12
16
19
20

Culoarea liniei
spectrale

. 10
m

verde
verde
galben
oranj
rosu
rosu
violet
violet
violet

5330
5400
5852
3945
6074
6143
6266
6402
6506

i
m

Ai=| i- 0|

n=
sin(+Ai)/
sin
(/2)

0= 55 1722
5.2.
determinam pentru toate liniile unghiiul de abatere dupa formula
Ai=| i- 0|:

5.3. determinam indicele de refractive pentru fiecare linie dupa formula n= sin(+Ai)/ sin

(/2):

valoarea unghiului se ia din exercitiul 1

5.4. Construim graficl dependentei n=f()

5.5. Derminam din grafic valoarea dispersiei sticlei pentru cinci valori ale unghiului de unda distant
relative egal una de alta prin metoda diferentierii Di= dn/d:

5.6. Determinam viteza de grup in sticla pentru valorile Di dupa foruma U=c/n(1+ /n* dn/d)
este viteza luminii in vid, n- indicele de refractive corespunzator luminii de unda corespunzator:

6. Rezultatul final :

7. Concluzii:

,unde c-