Petre uea

Cugetri memorabile

Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasc adevrul. Intelectul e

dat omului, dup prerea mea, nu ca sa cunoasc adevrul, ci sa primeasc
adevrul.
Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu i invers, ca
oamenii au practici sinistre n istorie.
Am avut revelaia ca n afara de Dumnezeu nu exista adevr. Mai multe
adevruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevr. Iar daca
adevrul este unul singur, fiind transcendent n esen, sediul lui nu e nici n
tiin, nici n filosofie, nici n arta. i cnd un filosof, un om de tiin sau un
artist sunt religioi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare
care se roag Maicii Domnului.
Acum, mai la btrnee, pot sa spun ca fara Dumnezeu i fara nemurire
nu exista adevr.
Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit Complicaiile tehnicii votrii?
Nu puteam sa votez nici eu, att era de complicat! Pai ce-i acest ceusesc 89%
pentru nite golani care nu-s n stare sa conduc nici o gara? Incapacitatea de
guvernare a stora s-ar putea sa fie ansa hoitului romn sa devina viu
Domnule Tutea, daca ati fi fost ales preedinte la 20 mai, prin absurd, care ar
fi fost prima hotrre pe care ati fi luat-o? Prima hotrre: privatizarea,
nsemnnd construcia celor doua comune: comuna agrara, ntemeiata pe
gospodarul dibaci i priceput, i comuna urbana, guvernata de ntreprinderi,
de aceti gigani ai lumii moderne. i as fi creat institute care sa sincronizeze
poporul romn cu toate cuceririle speciei om, mutate n spaiul valah. Ca eu nu
contest poporului romn ca limba lui i geniul lui intelectual i permit sa mute
creaiile speciei om la el acas.
Omul, cnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adic devine
american, spun eu. Eu as scrie peste Statele Unite astfel:Omul este un animal
care fabrica unelte.M-au ntrebat unii care sunt foarte filoamericani ce cred
despre americani. Sunt lctui cosmici, domnule, le-am zis. India, de pilda,

este inferioara tehnic Americii. Nici nu ncape ndoiala: America o baga la

jiletca. Da spiritual America e o Ghana; pe lng India e primitiva.
Americanii nu mor n rzboi. Sunt supranarmati. Dau lovituri
zdrobitoare. La ei cine face economie la muniie raspunde n fata Senatului.
Eu nu pot fi americanofob dect n ceea ce privete descompunerea
religioasa n secte. Dar din punct de vedere politic i noi i ruii ar trebui sa
avem n frescele din biserici un Columb, caci fara el nvm acum nemete cu
dicionarele pe genunchi.
n belugul de-acolo nu poate aprea o gndire teologica. Americanii n-au
vocaie; l invoca pe Dumnezeu doar ca sa le binecuvnteze prvliile. Ei
gndesc negustorete. Exercita stpnirea lumii doar la casele de bani.
Antisemitismul nu e o reacie spontana a romnilor, a germanilor, a
polonilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E
provocat de ei ca spaima, creznd c-l previn. Antisemitismul funcioneaz
dup principiul aciunii i reaciunii. Pai daca rabinul Moses Rosen, care e
doctor i face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, l njura pe Eminescu Pai
ce ar zice el daca eu l-a lua pe Moise pe fra?
Nu am fost i nu sunt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu anticretin.
Pentru ca, sa fim cinstii, Cristos nu e din Flticeni.
O baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei Maicii Domnului n
biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu baba e om, iar laureatul
premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.
Eu cnd discut cu un ateu e ca i cum as discuta cu usa. ntre un
credincios i un necredincios, nu exista nici o legtur. Ala e mort, sufletete
mort, iar celalalt e viu i ntre un viu i un mort nu exista nici o legtur.
Credinciosul cretin e viu.
Ateii i materialitii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem
coada.
Ateii s-au nscut, dar s-au nscut degeaba.
Eu nu detest burghezia. Eu m-am lmurit ca un om care vrea sa fie bogat
nu este un pctos. Spunea odat un preot btrn: Circula o zicala ca banul e
ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o scara
dubla. Dac-l posezi, indiferent n ce cantiti, i te miti n sus binefctor pe
scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el n infern,
prin vicii, prin lcomie i prin toate imperfeciile legate de orgoliu i de pofta de
stpn.
Nu pot evita neplcerile btrneii i nu ma pot supr pe Dumnezeu ca
m-a inut pn aproape la nouzeci de ani. nsa btrnii au o supapa foarte
neleapt: au dreptul la neruinare. O neruinare nelimitata. Cnd ma gndesc
la suferinele btrneii, mi dau seama ca n natura asta oarba cel mai mare

geniu este geniul morii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un
semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.
Eu sunt iudeocentric n cultura Europei, caci daca scoi Biblia din
Europa, atunci Shakespeare devine un glume tragic. Fara Biblie, europenii,
chiar i laureaii premiului Nobel, dormeau n craci. tiina i filosofia greaca
sunt foarte folositoare, dar nu sunt mntuitoare. Prima carte mntuitoare i
consolatoare pe continent suverana e Biblia.
Exista o carte a unui savant american care ncearc sa motiveze tiinific
Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de tiin cum am eu nevoie de
Securitate.
Luther, ct e el de eretic i de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare:
ca creaia autonoma e o cocota i ca nu exista adevr n afara de Biblie. Mie mia trebuit o viaa ntreaga ca sa aflu asta. El nu era aa btrn cnd a dibcit
chestia asta, ca era clugr augustin Mie mi-a trebuit o viaa ca sa ma
conving ca n afara de Biblie nu e nici un adevr.
Shakespeare, pe lng Biblie, eu demonstrez asta i la Sorbona e
scriitor din Geti.
n afara slujbelor bisericii, nu exista scara ctre cer. Templul este spaiul
sacru, n aa fel nct i vecintile devin sacre n prezenta lui.
tii unde poi cpta definiia omului? te ntreb. n templu. n biserica.
Acolo eti comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul i asemnarea Lui.
Daca Biserica ar disprea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disprea
i omul.
n biserica afli ca exiti.
Ce pustiu ar fi spaiul daca n-ar fi punctat de biserici!
n afara de cri nu triesc dect dobitoacele i sfinii: unele pentru ca nau raiune, ceilali pentru ca o au ntr-o prea mare msur ca sa mai aib
nevoie de mijloace auxiliare de contiin.
Ceauescu n-avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi-am
nchipuit ca un golan analfabet poate sa aib o asemenea pofta de luxurie. Vila
lui de la Neptuntotul e de aur acolo. D-aia s-a i numit epoca de aur
Aa-zisul triumf al proletariatului, care a sfrit ca triumf al lui
Ceauescu, a fost triumful lui Golanescu i o trecere n ntuneric. Asta a fost
revoluia proletara. Ce s-a petrecut n decembrie 89 n-a fost o revoluie, ci o
restauraie: geniul politic al poporului romn a atestat reaezarea n ordinea
naturala. Asta s-a ntmplat atunci: o restauraio magna. Fara sa ignor jertfele
de la Timioara, ma opresc la manifestaia din fata Comitetului Central, cnd
mulimea a huiduit tiranul. Atunci s-a ntmplat un fenomen fundamental:
reintrarea n ordinea naturala a poporului romn. Cnd mulimea i refuza
tiranului ncrederea, asta calca n gol. aa a calcat Ceauescu n gol.

Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fatai ca el prin Paris, trebuie sa

ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este! Are o singura trstur inadmisibila n
fiina lui: e neconsolator.
Eu m-a ntlni cu Cioran n nelinitile mele, care seamn cu ale lui, iar
el s-ar ntlni cu misticismul meu n lirismul lui.
n ce privete cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara
aici unde s-a nscut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran l vad mpcat n amurg
cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel i cu Absolutul Divin, pentru a nu muri n
lumea aceasta.
Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinitea de a fi om, ci nelinitea de a fi
romn.
Comunismul e cea mai mare aflare-n-treaba din istoria omenirii.
Comunitii au vrut sa ne fac fericii cu for:ba, sa fii fericii, ca va ia
mama dracului! Adic sa mnnci bine, sa bei bine, sa dormi bine i la loc
comanda!
Ca sa constai ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai
doctoratul n tiine sociale. Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca m-sa
rabd, nevasta rabd, copiii rabd vede tot i totul pute.
A te poune comunismului nseamn a apra puritatea Codului Penal.
Comunitii nu trebuie tratai ca infractori de drept comun. Ca hoii de
buzunare, ca tlharii, ca violatorii de dame
Comunismul e imanentism absolut: el muta complet omul n lumea asta.
Comunismul nseamn negaia omului total, ca omul total aparine la cele doua
lumi:lumea trectoare i lumea venic. Or, comunismul ancoreaz n
dimensiunea lumii trectoare i n felul asta nu e uman. Pentru ca daca i spui
unui om normal: ma, eti un animal raional muritor i dup tine rmn doar
viermi i minerale i da cu bta n cap!
M-am gndit sa scriu un pamflet anticomunist i m-am gndit sa iau
anticii i modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i ntlnesc, i sa iau de
acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. i m-am gndit ca e un
travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. i am ajuns la o intuiie mult mai
corecta pentru a defini orice micare comunista. Iau un Cod Penal cu
trihotomia, tripartita diviziune a infraciunilor: crime, delicte i contravenii.
Definesc crimele pe rnd, delictele pe rnd i contraveniile pe rnd, i scriu
dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universala, naturala prezenta n
acest integral Cod Penal. Ei sunt infractori, comunitii, nu sunt oameni politici.
De altfel, Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat o definiie a
comunismului: exista n dreptul penal crime continue i crime continuate;
comunismul e o crima continua.

Comunitii sunt att de teretri, ca eu nu i-a lsa nici ase urce n

avion, i ntre Bucureti i Moscova i-a pune sa mearg pe jos, umplnd
desagii cu mncare din loc n loc
Comunistul tie ca e animal, tie ca e raional i tie ca e absolut muritor.
Dar n felul asta, cu toat raionalitatea lui, ntre el i dihor nu enici o
deosebire.
Comunismul, unde a triumfat, te belete sistematic.
Rusia a demonstrat tehnic, practic i teoretic nulitatea comunismului.
Stalinismul e definiia comunismului. Unde nu e stalinism, dup trei luni
cad de la putere, ca nu sunt n stare sa dea nici apa. Nu se poate impune
comunismul dect cu bta, cu parul!
Nu se poate face economie n comunism i de ctre comuniti. tia nu
sunt n stare sa conduc nici o comuna rurala. ncurca apele, nfunda
fntnile
Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaz, rmne pustiu.
Att extrema stnga, ct i extrema dreapta sunt falimentare.
Comunismul, de pilda:premisa lui majora e egalitatea reala, absoluta a
oamenilor. n niciunul din regnurile cunoscute nu exista egalitate nici n
regnul mineral, ca aurul nu e egal cu crbunele, nici n regnul vegetal, ca
plantele nu sunt egale, i nici n regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel
putin ca for. i nici n specia om nu funcioneaz, cu att mai mult, principiul
egalitii. E damnat esenial comunismul prin premisa lui majora: egalitatea
reala a oamenilor, care este o utopie. i nc da, vorba lui Berdiaev, cusurul
utopiilor nu sta n construcia lor, ci n faptul ca toate sunt realizabile. E un
paradox, nsa este adevrat ca paradoxul este limita pn la care poate merge
inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul.
Comunitii sunt vcari: considera oamenii ca vcarii cirezile. Cum poi
gndi egalitatea absoluta ca aa trebuie s-o gndeti ca sa fii comunist cnd
nici nu iei bine n strada i te-ntlneti cu ea, cu inegalitatea?
Si la comuniti sunt stpni i slugi, dar ei sunt ipocrii, pentru ca stiu
ca iegalitatea oamenilor nu poate exista nicieri; sunt perfect escroci, tocmai
pentru ca afirma ca esena comunismului este egalitatea reala a oamenilor.
Premisa egalitii absolute e nula, iar socialitii adaug putin sifon n vinul
asta.
Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmresc. Comunitii
urmresc egalitatea anarhica finala. tia sunt comunitii anarhiti! Prin
finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru ca nu poi fi egalitar dect
daca eti anarhic.
Cnd se vorbete de totalitarismul comunist e o contradicie n termeni.
Totalitari nu pot fi dect oamenii care pleac de la ntreg la parte dup

formula aristotelica. Or, comunitii, nu sunt totalitari. Dup ce ma orientez?

Dup Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia rosie. Acolo se
spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere
libera de indivizi. E incendiul anarhiei finale, sfritul Manifestului, cum zice
Kautki. Comunitii sunt anarhiti la finalitate. Totalitari sunt fascitii, hitleritii
i Biserica Catolica, pentru ca i ea pleac de la principiul aristotelic: ntregul
premerge partea. tia sunt totalitari. Mi-a spus un ziarist: Nu mai spunei
asta, ca zpcii tineretul! Daca toi i considera pe comuniti totalitari, nu pot
sa dau pe post asta Dar eu ce-i n gua i-n cpua. Nu ma dau napoi. Nu
pot sa mint.
Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din
capacitate de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la mprejurri se cheama
conformism i conformistul se deosebete de ploni doar prin aceea ca ea nare raiuneCei care nu se conformeaz trag consecinele, fie din orgoliu, fie
din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic dect de
spiritual. De pilda eu ma situez n fluviul inform al stanilismului, care se
revrsa prin stanilismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum
pot fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaz
omul n regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism? Prin orgoliu, ma
opun i intru n temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil.
De altfel, sa tii un lucru:n lupta cu evenimentele politice majore omul
basculeaz ntre eroism i laitate. Te supui evenimentelor, tiind ca singur nu
le poi nfrnge; i nu-i convine sa candidezi la eroism.
Reacionar e cel vetust i nvechit. Conservatorii mari nu sunt
reacionari, pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.
Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realizata
nsa ntr-un climat democratic. Adic un partid conservator, tradiionalist,
naionalist, ntr-un climat liberal. Ca sa nu fac din conservatorism instrument
de tiranie, ca eu nu pot sa accept n numele nici unei idei sa asupresc o singura
celula dintr-un om.
Constituia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege
puternic, nfurat ntr-un stat al normelor liberale: separaia puterilor i
liberti cte dorete nea Nit; nici nu poate duce attea liberti!
Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meseria de geniu,
fiindc materia i premerge. Prima idee de creaie reala, au adus-o n istorie
cretinii.
De creat doar zeul creaz, iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul creaie
literara, muzicala, filosofica lein de rs. Omul nu face altceva dect sa
reflecte n litere, n muzica sau n filosofie petece de transcendenta.

Cum sa fie creatura creator? Hai tata, s-i arat moia pe care i-am
fcut-o cnd nu eram n viaa Pai cum sa fie creatura creator?
Omul e un animal care se roag la ceva. Cauta un model ideal. i uneori
nimerete, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal i succesiunea
fenomenului din el sunt cretinii. Cretinismul nu poate fi identificat cu nici un
sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist. Cretinismul este pur i simplu.
Despre cretinism, Bergson spune ca noi l respiram. Are materialitatea aerului.
Seamn cu aerul. Noi suntem cretini fara sa vrem. i cnd suntem atei
suntem cretini: ca respiram cretinismul cum respiram aerul.
Cretinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamn cu marxismul. Religia
e expresia unui mister trit, or ideologia e ceva construit.
A fi creti nseamn a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinii
sunt cretini absolui. Altminteri, cretinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai
pentru ca e absolut.
Suveran fata de natura, supus Divinitii, nemuritor i liber prin
depirea extramundana a condiiei sale acesta este omul cretin.
Nimic nu poate nlocui cretinismul; nici toat cultura antica precretin.
Eu sunt de prere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd
Dumnezeu umbla din casa n casa. Eu definesc strlucirea epocilor istorice n
funcie de geniul religios al epocii, nu n funcie de isprvi politice.
Isus Cristos este eternitatea care puncteaz istoria.
Daca nu cunoti revelat prin gratie divina sau inspirat, nu cunoti
nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a czut. Nu stiu unde am
citit eu stupiditatea asta: Il tomb dans une mditation profonde qui la
conduit jusqua la loi de la gravitation universelle. i eu spun: daca Newton
gndea pn la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai
nelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitaia, a zis: Am fost
inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura legea gravitaiei?
Fenomenele lumii interioare i ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom i
orgolios creds ca exploreaz lumea interioara i exterioara cu jocul lui de
ipoteze i ca descoper ceea ce vrea el. El cuta; dar eu spun ca el cauta, nu ca
afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.
N-ar trebui sa se vorbeasc aa mult despre democraie. Eu, n materie
de democraie, nu am nici o prere personala. Ma bizui pe doi gnditori clasici.
Pe Platon i pe Aristotel. Platon susine ca sunt trei forme de guvernmnt
degenerate:tirania, oligarhia i democraia. Aristotel spune ca democraia este
sistemul face fiecare ce vrea. i eu am spus: dup cum se vede.
Bergson e mai cuviincios ca Aristotel i zice ca democraia e singurul
sistem compatibil cu libertatea i demnitatea umana, dar are un viciu
incurabil: n-are criterii de seleciune a valorilor. Deci democraia e sistemul

social n care face fiecare ce vrea i-n care numrul nlocuiete calitatea
Triumful cantitii mpotriva calitii. Bergson a fost acuzat n micul dicionar
filosofic al lui Stalin ca e fascist.
Fara sa gndesc n stilul darwinismului social, nu pot sa rmn
indiferent la incapacitatea democraiei de a asigura seleciunea naturala a
valorilor. Democraii gndesc corpul social aritmetizat: numra capetele toate i
unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e prerea mea despre
democraie.
n democraie, numai ntmplarea nate un mare sef. De pilda, un mare
conductor n democraie a fost Clemenceau, care a condus politic primul
rzboi mondial.
Eu, ct as fi de aristocrat n gndire, politic trebuie sa fiu democrat. Masa
e absoluta; fiecare prost luat n parte e un prost i att. Dar toi prostii tia,
luai mpreuna, sunt un principiu istoric.
Prin nsi ordinea ei ideologica, democraia l obliga pe idiot sa stea
alturi de geniu i s-i poat zice: ce mai faci, frate? Partea proasta este ca
oamenii de excepie pot ajunge captivi n cirezile democrate. Ce decide masa are
un caracter absolut, deoarece prin masa se exprima specia. Prin individ se
exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influeneze
foarte mult asupra maselor. Acetia sunt aleii. Istoria este fcut de alei.
Paradoxul societii umane este ca mulimea i produce pe conductori, iar
acetia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricrei
democraii burgheze. Asta e fora constanta a democraiei. Iar extremelor fie
extremei stngi, fie extremei drepte care violeaz ideea de echilibru social,
democraia le este ostila.
Eu nu sunt democrat. Am asemnat democraia cu jigodia la cine: nu
scapa dect cei care sunt tari.
Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fata de
poporul romn. i pn la urma mi-am modificat poziia: nu sunt democrat,
sunt demofil, iubitor de popor.
Democraia totala e cimitir istoric. Noi nu suntem n pericol, ca n-avem
nici mcar democraie; un cimitir istoric presupune un trecut de viaa care sa
fie ngropat.
Si totui cel mai bun sistem social e cel care pleac de la respectul mtii
de om: democraia. Democraia e imperfecta, dar fara ea e greu de vieuit. Este
un soi de haos suportabil.
Democraia este sistemul social care face posibila existenta idiotului
alturi de geniu. Dar ea se deosebete de egalitarismul comunist prin lege. n
democraie legea funcioneaz, n vreme ce n comunism legea nu exista; e
tiranie.

Eu cred ca omul e fcut de Dumnezeu i cred ca Dumnezeu n-a instalat

nici un drac n el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a fcut un om purttor de
drac. Daca omul e fptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu
voia Lui.
Un filosof care se zbate fie sa gseasc argumente pentru existenta lui
Dumnezeu, fie sa combat argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu
reprezint o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cnd l
ntreab Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun lora de jos despre Tine?
Dumnezeu i spune: Eu sunt cel ce sunt.
n fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.
Binele i raul sunt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.
Dumnezeu s-a revelat, dovada ca este. De fapt, vnzoleala asta haotica a
lumii actuale, frmntarea lumii actuale, ma convinge ca nu exista dect
Dumnezeu. Ca totul e muritor, i universul i omul, i ca lumea a fost fcut de
Dumnezeu din nimic i o va spulbera din orgoliul divin de-a o face din nou
considernd ca prima lui isprava s-a necat istoric.
n celebra Dclaration des Droits de lHomme et du Citoyen a Revoluiei
franceze, prima propoziie e o idioie absoluta sau n cel mai bun caz un sofism:
Oamenii sunt egali de la natura. Asta e ca i cum Kant ar fi egal cu Iliescu.
Oamenii sunt inegali de la natura. Sunt inegali nii membrii unei familii, n
care unul poate fi genial, altul mediocru i altul imbecil. Substana ereditara e
un mister.
Egalitatea e cel mai mare duman al libertii.
Principiul egalitii, pe care-l vehiculeaz democraii din lume,
funcioneaz n mod real numai n religie, fiindc numai religia cretin
considera oamenii egali n fata lui Dumnezeu.
Eminescu, despre care Iorga spune c-i expresia integrala a naiunii
romne, iar Blaga ca reprezint ideea platonica de romn, e romnul absolut.
L-am definit eu: suma lirica de voievozi.
Noica a fost o personalitate, dar a spune epoca Noica e ca i cum ai
spune epoca Ghi Popescu. Nu a fost nici mcar o epoca Nae Ionescu, cu
toate ca el ntr-adevr, putea face epoca. La fel Eliade, Cioran. Face oare epoca
un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus: Eu sunt cazul Cioran i
nu cred ca s-a izmenit cnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n-ai auzit de
cioranism n Romnia. El este, ca de altfel i Eliade, o personalitate care s-a
limitat la ea nsi. nsui Iorga, din acest punct de vedere, i-a rmas inferior
lui Maiorescu, pentru ca Maiorescu a punctat epoca lui. Smntorismul lui
Iorga a marcat, dar nu a fcut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment.
Europa e formata din trei familii de popoare: familia popoarelor germene,
a celor latine i familia popoarelor slave. Prerea mea e ca dominanta e latina i

spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. Latinitatea e dominanta

europeana. Nu Germania. S-au zbtut germanii, dar sunt tot subalterni, ca i
slavii.
Asa, daca gndeti omul ca european, au nemii o expresie: a vorbi de
puritate germana, poloneza, franceza este ridicol, pentru ca popoarele Europei
sunt die Fruchte einer Promenademischung (Progeniturile unei corcituri), adic
doua babe surde, cu doi cini, stau la taifas i dup doua zile afla ca toi ceii
ftai de celua nu seamn cu fiul babei.
Evreii au geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica i cretin. Mai
glorioase nu vad religii n lume Sunt o rasa superioara, sunt prinii religiei
noastre. Pentru ei cultura nseamn religie. Restul este arta i tiin. Cultura
nseamn la ei spirit i numai ei au lsat cultura pe unde au stat, ovreii.
Cultura Europei e iudaica i civilizaia e multiforma. Iudeo-germano-latinoslava.
De ce au existat ntotdeauna resentimente fata de ovrei?
Stilul lor de viaa. Cnd n Antichitate, au intrat n contact cu romanii,
acetia i nelegeau la nivelul sticlei. Nu tiau ce sunt. Nu semnau cu romanii.
Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur i simplu nu-i nelegeau.
n Evul Mediu, pe vremea cnd europenii aveau meseriasi-bijutieri, ruii
mncau paie. Fara tradiia asta adnca, nu se poate face supercivilizaie
moderna. Xenopol spune asa: Viciul esenial al istoriei romnilor, din cauza
rzboaielor nentrerupte cu turcii, e absenta de dospire ndelunga a Evului
Mediu.
Extrema dreapta, ca i cea stnga, e falimentara. Omul nu e dispus, de
dragul unei minoriti numite elita, sa ajung iobag. Nici ultimul mturtor nu
este dispus sa renune la libertate pentru ca n frunte se afla un tiran care e
nelept ca Platon. nelepciunea luia e de doua parale. Daca ala se realizeza
utopic pe sine, cel de pe strada sufer.
Greelile gndirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care
este european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confisca
personalitatea, i mai ales ignoranta n ceea ce privete onestitatea lui Hitler,
acestea au fost greelile. Hitler a spus: Nu respect dect un singur cuvnt, cel
dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat ca Germania n-are nevoie de
prieteni, ci de supui. Pai cum poi sa mai fii colaborator cu un asemenea
imperialism?
Orice extrema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea
fundamentala a oricrei societi bine organizate, ideea de echilibru. Extremele
violeaz ideea de echilibru social.
Si poporul, i foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar
democraia este ostila extremelor, care confisca i extrema stnga i extrema

dreapta personalitatea umana. Nu cred nsa ca extrema dreapta poate fi

gndita n paralel cu cea stnga, cum se face. Extrema dreapta nu confisca
proprietatea, personalitatea legata de proprietate. Extrema stnga e egalitara;
egalitatea coercitiva e sterilizanta.
Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic
trebuie sa fii transsenzorial, n afara de concret i de real. nsa fantasticul nu e
totuna cu misticul i la o adic el e mult mai aproape de senzorial i foarte
ndeprtat de mistic: pentru ca lui i lipsete relaia cu misterul.
Crui brbat nu-i plac femeile? n primul rnd la iubeti pentru farmecul
lor, i n al doilea rnd le iubeti pentru ca fac oameni.
Eu ncerc o experienta: ncerc sa ma deparazitez de filosofie, de
pduchernia metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filosofie.
Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar foloseti sculele ei. Da, dar daca
ma urc n tren, nu nseamn ca zeul meu e calea ferata.
n Evul Mediu s-a formulat de ctre filosofii ireti teoria adevrului
dublu: secundum fidem adevrul dup credina i secundum rationem
adevrul dup raiune, ca sa aib cale libera pentru filosofie. Adic sa
rtceasc pn i ia dracul Ca poi, n filosofie, sa rtceti pn devii nuc.
Ce-au realizat filosofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevr.
La urma urmelor, are i filosofia acces la adevr, pentru ca situarea
spiritului n adevr e vocaionala.
Babele evlavioase merg la absolut rugndu-se, iar filosoful trncnind
silogisme.
Francmasoneria dorete puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religioi,
au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dumani i anuleaz social. Au o
structura supranaionala, deci sunt antinaturali. Toi cei care aspira la unitatea
speciei om anuleaz principiul competiiei ntre popoare; anuleaz nsui
principiul civilizaiei moderne, nscut prin lupta.
Generaia se nate asa: apare un cap sau poate mai multe deodata,
care sunt ancorate n acelai ideal. i daca idealul este strlucit reprezentat,
devine forma modelatoare pentru cei care-l urmeaz. Trebuie acceptata ideea de
oameni-model. n vreme ce apostolii se topesc n absolut, modelele se topesc n
generaii. Cei ce devin modele sunt creatori de epoca i de curente i astfel
hotrtori pentru cetate.
Noi am fost o generaie favorizata: ne-amm plimbat prin toate
universitile, peste toi scriitorii, peste toi gnditorii i am ajuns la limitele
scepticismului autohton de tip cioranesc. Adic nu suntem, deocamdat,
furitori de sisteme general valabile.

Generaia mea a debutat n euforia realizrii Romniei Mari i a murit n

nchisorile comuniste. Voi, care nu ati trecut prin nchisori, tii cum arata i
cei care nchid i cei nchii. Avei o perspectiva totala.
Tineretul de azi e net superior generaiei noastre. i asta pentru ca nu
este uor pentru el, n climatul asta fioros, aa cum ne-a fost noua, ntr-o lume
mai normala. Pai noi am trit sub regalitate, scriam pe Palatul regal De
nchiriat i nu peam nimic! A venit bolevismul rus cu armele peste el, peste
tineret, i el se scutura la mal ca rata de apa. S-a vzut acum n rscoal din
89 Generaia actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de bolevism n plin
bolevism pai cum se cheama asta?
Geniul e relief, noutate, invenie, creare de epoca i stil. Nu e neaprat un
nelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, n msura n care
originalitatea e posibila. n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este
creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divinbitatea, prin
proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sunt n msura
n care e apropiat sfntul.
n fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu
oameni.
Gheorghiu-Dej a fost o maimu revoluionar; a crezut ca face i el
revoluie, desi imita bolevismul rusesc. Adic: sa arestez oameni fara judecata,
s-i tin indefinit n temni, s-i pun n regim de exterminare, s-i ucid daca
vreau asta numea el revoluie. aa fcea Stalin. i Dej, imitndu-l, credea ca e
revoluionar. De fapt a fost o maimu balcanica a tiranizat poporul romn la
adpostul armelor ruseti. Nu? Ce originalitate are revoluia romneasca? Dar
n-are nici cea ruseasca originalitate Pai tii cum am definit eu revoluia
ruseasca? Iacobinism tataro-mongol! Teroarea iacobina mutata n stil ttresc
la Moscova.
Dumnezeu a fcut lumea i pe om; i cu om a ncoronat creaia sa. i l-a
nsrcinat sa cunoasc lucrurile. De-acolo vine denumirea lor.
Originea primordiala a capacitii de a determina numele lucrurilor,
care este o operaie logica; originea mistica a gndirii logice.
Apariia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care
a muncit, a asudat, s-a murdrit i se spala. Gndirea este o splare a
creierului. Asta ma face cteodat sa cred ca gndirea nu e din creier i ca
acest creier e numai un sediu De ce gndirea nu e produsa de creier, care e
numai un sediu? Fiindc n-o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi
produsul creierului, atunci ntre Goethe i nea Ghi n-ar mai fi nici o
diferen.
Eu am spus ca sunt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie
considerata crima antinaional. Pai ia nchipuii-v ca toi brutarii din

Romnia fac greva! Nu mai mncam pine?! Exista zone ale economiei unde
greva trebuie sa fie, n principiu interzisa.
Mare noroc ca exista oameni care sunt idioi! Funcia idiotului e pozitiva,
pentru ca fara el n-am nelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am
cunoate noi un om pe care-l numim desvrit, daca n-ar fi prezeni tia,
idioii?
Iliescu se afla n treaba. Pentru activitii de partid aflarea n treaba e
metoda de lucru. tia sunt activiti de partid e neobolsevismul actual al
Romniei Pai el a declarat n platforma-program ca admira valorile ideale ale
comunismului! Cum ai spune: sunt ncntat de dulcea i de deliciul produs
n mine de cancer
Corpul social e att de afnat, nct, ca oprlele se furieaz la
conducere i ajung acolo impostori. Exista fisuri n aparatul social i de stat
prin care se prelinge ncet, inevitabil, impostura. Chiar i n cele mai strlucite
ceti. Ce, credei ca n Frana ajung sus numai personaliti remarcabile?
Cnd e vorba de personaliti, n-ai ncotro, trebuie sa le imii. Fiindc imitaia e
un fenomen social inevitabil. Dar nu poi sa imii un prost, nici un impostor.
Cel mult l comptimeti.
Am auzit odat un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la
un balet de ursi. Daca ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz i tace, ala e
inginer Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max
Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gsit o aplicaie, el a spus: care e,
ma? Uite care Ca sa vezi, nici nu m-am gndit!
Inteligenta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de
prejudeci. Cu ct inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinica,
pentru ca ai aparat s-o justifici.
Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.
Definiia lui Nae Ionescu e aceasta: meditaia metafizica mutata la nivel
cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a fcut asta n
presa pn la el, nici mcar Eminescu. Desi a fost un foarte mare gnditor i
desi rmne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat n publicistica.
Clinescu, fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocaie filosofica
nici ct un mturtor. Nae Ionescu nu se msura n vremea lui cu nimeni. Era
el nsui.
Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n sensul ca avut o atitudine
justa fata de toate evenimentele din Romnia. N-a gndit nsa just ntotdeauna.
Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.
ntrebat fiind cum nelege gndirea, n forma pura sau n exemple, Nae
Ionescu a rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca
ideile sa fie sesizate senzorial i de prosti.

A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma screm i lui

i vine
Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica att de mult. Daca
ai cultul istoriei, ai cultul apariiei i dispariiei; e consolator acest joc?
Istorismul, adic perspectiva istorica asupra vieii i lumii, a dus n cimitir. Ne
necam n istorie. Pentru ca istoria nu te nvaa numai sa faci ceva, ca popor; cu
istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca
nu poi, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari i apare altcineva care,
chiar daca nu te nlocuiete, te prelucreaz. i daca nu poi iei din devenire, nu
poi scpa de tristee; tristeea metafizica e fructul devenirii. Sunt prosti
istoricizanti care se consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizai, nu? Sau
mai culi Adic murim ca i caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant,
Descartes, exista Newton, ma rog, atia mari creatori de cultura, i exista i
furitorul de religie, Cristos dar nu ne intereseaz!
Istoria e ntemeiata pe istoria dintre Eva i dracul. aa ncepe istoria,
aceasta rtcire a omului, ca o damnaie. ar la apariia lui Cristos, atunci s-au
suprapus teandric omul divinizat i divinitatea om i istoria a fost anulata.
Cioran are o afirmaie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric.
Cretinismul a punctat supraistoric, desi a aprut n istorie.
Sunt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitii:
termodinamica i istoria.
Kant spunea ca el e propriul sau legiuitor i stpn. Lucru la care eu am
fcut asa: part! aa e el legiutor i stpn cum sunt eu popa n cartier.
Nu e om, Kant. N-a reuit sa fie om cu toat stabilitatea lui. Iar badea
Gheorghe, care se sincronizeaz cu clopotele de la biserica, e laureat al
premiului Nobel pe lng Kant.
Eu am citit Cronica raiunii pure ca student i am nlemnit de emoie.
Acum am fata de ea, ca mistic biblic, consideraia pe care am avut-o fata de
Informaia Bucuretiului. Dar a trebuit sa fac 80 de ani
Legionarismul era n nsei ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa
ias ctigtor deoarece avea la baza o eroare naionalismul absolut, care este
impracticabil. De la excesul de naionalism li s-a tras sfritul legionarilor.
La comuniti, daca nu eti cu ei sau nu mai eti cu ei nseamn ca
eti legionar. De ce acest sindrom legionar la bolevici ma ntrebai? Fiindc
legionarii sunt singurii romni care n-au avut n dicionar la litera G cuvntul
gluma i cnd i prindea pe comuniti era vai de cozonacul lor. Dar de fapt, nici
comunitii nu stiu de gluma; asta-i punctul lor comun cu legionarii.
Nu se poate spune ca micarea legionara n-a fost puternica! N-a avut
rezultate pozitive fiindc extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul
italian n-a durat, nici naional-socialismul german n-a durat i erau similare cu

micarea legionara. Deosebirea dintre ele i micare este aspectul religios al

micrii legionare. Nici fascismul i nici naional-socialismul n-aveau caracter
religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire se
spune, Mussolini s-a uitat la ceas i a zis: i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n
cteva minute sa ma trsneasc daca exista! i apoi s-a uitat la ceas. Au trecut
minutele i a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.
Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru ca asigura
elita conductoare,triumful personalitii, triumful elitei conductoare, nu-i
asa, i nu deranjeaz cu nimic mersul dogmatic al lumii cretine. n climatul
creat de liberali se poate respira spiritual i se poate progresa material, valorile
micndu-se nederanjate de nimeni. Democraia nseamn mai putin dect
liberalismul, care are ntr-un anume fel i un aspect aristocratic. Indiferent cine
conduce Partidul Liberal astzi, poporul romn nu poate sa evite liberalismul,
fiindc i datoreaz crearea statului romn modern i a societii romne
moderne. Ma intereseaz liberalismul biruitor n Statele Unite, n Japonia i n
vestul Europei. El devine, prin aceasta biruin, ispititor pentru vnzoleala din
spaiul rsritean.
Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinaie. Liberalismul
favorizeaz corpul social: te instaleaz n sistem i n-ai ncotro
E un fenomen istoric, dar puncteaz timpul i spaiul istoric cu
constantele lui extraordinar de utile. Liberalismul ofer constantele n timp i n
spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aprut istoric. aa cum cretinismul a
aprut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul i spaiul.
Pe spaiul domnului stuia foarte mare care se cheama ntreprinztor, pe
paii stuia se nate toat civilizaia moderna. n urma liberalismului se afla
uniformitatea, care economicete e sterilizanta, iar n fata lui nu se afla dect
haosul.
Singurul sistem suportabil, fiindc e copatibil cu demnitatea i libertatea
umana, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurenta ca o
competiie de valori, i nu confiscarea umana. El are un singur defect:prin
competiia dura care se practica n liberalism, nu poate fi evitata apariia
deeurilor sociale, adic a neajutorailor. Orice sistem social rmne pn la
urma un joc deschis, neterminat. Nu s-a gsit formula de echilibru ntre individ
i societate care sa n-aib nici un rest.
Unde e omul, n imanenta, absolut liber? ntr-o bisericu din lemn din
Maramure, unde sacerdotul cretin vorbete de mistere, de taine, i se lasa
nvluit de ele ca i credincioii.
Omul e liber i eliberat numai n templul cretin, acolo, n ritual, cnd se
comunica tainele care i nvluiesc deopotriv i pe sacerdot, i pe credincioi.
Ca sa fii cu adevrat liber, trebuie sa nlocuieti infinitul i autonomia gndirii

cu credina n Dumnezeul cretin: Robete-m Doamne, ca sa fiu liber!

(Imitaio Christi)
Libertatea eu o asemn cu o frnghie agat de undeva, de sus. Te poi
urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale cretine, sau poi sa cobori
n ntuneric. Bipolaritatea libertii. Dup cretini, libertatea este vehicolul cu
care poi sa cobori n ntuneric, daca eti vicios. Infractorii sunt primitivii
actuali, pentru ca ei nu sunt adaptabili la morala zilnica i o calca fiind liberi.
Am nvat la nchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca
libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd i lipsit de ruine. Nu i e
ruine sa i chinuie semenii. Oricum suntem captivi n univers. Ne ajunge
aceasta grozvie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pn la nivelul pucriei
numai omul e capabil de asemenea nebunie.
Liberatea omului e partea divina din el.
Limba romna are virtui complete, adic poate fi vehicol a tot ce se
ntmpla spiritual n om. E foarte greu de mnuit. Prin ea poi deveni vultur
sau cntre de strana. Limba romna are toate premisele valorice pentru a
deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca
am fi fost un popor cuceritor Noi, romnii, nu punctam universalitatea
nicieri. i asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipsete este ndrzneal.
Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd eti lucid eti n
fata cimitirului. A fi lucid nseamn a-i da seama perfect de limitele i
neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. n msura n care
Dumnezeu trebuie primit, i nu neles, la Dumnezeu nu ai acces prin
luciditate.
Ma ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii i i-am zis: domnule
Preda, macedoromnii nu sunt romni, sunt super-romni, romni absolui.
Att de napastuti i gonii, au instinct national de fiara btut. Iar eu i
dumneata pe lng ei, avem fora domestica de rate. Macaim. Am stat cu
macedoromni n temni. i bteau pn i omorau, dar nu declarau nimic. Au
o brbie perfecta.
Manifestul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din
autori l numete evnghelia lor: aa evnghelie la aa autori. E cea mai
crncena manifestare umana din cte am citit. Nu-i intereseaz pe Marx i pe
Engels dect distrugerea legica a burgheziei n istorie, nimicirea unei clase,
chiar daca n burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu ct
un secretar de stat sovietic. Da n-are importanta. Sa piar burghezia! Asta e tot
coninutul Manifestului. Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemesc
de la Baltica la Creta ntr-o noapte i a salvat poporul romn de la dezastru.
Mihai, regele romnilor, a pus pumnul n balanta forelor, nclinnd-o n lagrul
democrailor, ntr-un moment n care nu se tia n care nclina, nici n senatul

francez, nici n cel american. Ca am redus rzboiul cu un an, pentru ca Hitler

sa nu fac arme speciale, ca-n Anglia nu mai rmneau atunci dect iepurii din
vizuini
Ceea ce e curios n persoana mea e ca sunt un mistic industrialist. n
planul meu din anii 40 aveam paisprezece miliardari romni. Atta plnuisem
eu. Aia fceau ct paisprezece state romne de astzi. O linie ferata dubla
Bucureti Episcopia Bihorului aia o fac n doua veri, iar statul n vreo noua
ani. E un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit sa copiem haosul
musclesc.
tii ce nseamn un bun ministru? Nu sa fii bun funcionar, ci sa ai
vocaie de stpn. Cnd un ministru e funcionar, se ncurca n hrtii. Iar ca
prim-ministru, trebuie sa pori n geanta imaginea ideala a Romniei, spre care
sa te miti asimptotic.
Un mister care se leag i se dezleag devine o problema i nu mai e
mister. Misterele sunt supranaturale i sunt singurele mijloace de ieire din
nlnuirea cosmica, din limitele comunitii i din mrginirea personala. n
orice caz, daca un mister este comentat i i se gsete un rspuns, atunci
misterul se cheama problema i rspunsul, soluie.
E adevrat ca misterul nu e comod, te nelinitete. Dar daca misterul sr fi
absent, nelinitea metafizica a cunoaterii ar disprea i omul ar deveni
mineral. Funcia pozitiva a misterului este incitaia spiritului nostru de a-l
dezlega. Lupta dintre intelect i mister se datorete nu numai intelectului,
vocaional, ci i misterului. Trebuie sa recunoatem ca suntem tmpii
Sacerdotul cretin nu e mistagog, el nu interpreteaz misterele. Mistagog
e pgnul, care interpreteaz falsa lectura a vieii i universului i asta se
cheama mitologie. Preotul cretin nu tlmcete misterele, ci le comunica, fiind
nvluit ritualic de ele, ca i credincioii. Dogma euharistiei, dogma Trinitii
ce, e de nasul unuoi popa sa le comenteze, comporta asta comentarii?
Mistica nu e altceva dect vehicularea misterului.
A sti la scara umana, poate fi folositor dar n nici un caz mntuitor.
E mai mntuitoare o rugciune ntr-o biserica din Gieti dect Platon.
Ideea morii absolute sta la baza smintelii moderne.
Heidegger spune asa: ca sa iei din anonimat, trebuie sa trieti
nelinitea perspectivei neantului zilnic. El te ndeamn, Heidegger, sa trieti
murind absolut n fiecare zi!
Moartea ma determina sa fiu esenial. M-a impresionat foarte mult
sunetul pmntului caznd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
Morii antici nu sunt deloc frumoi. Numai morii cretini sunt. Am gsit
totui la Homer un mort de toat frumuseea: Pentensileea, regina
amazoanelor, omorta de Ahile. i plnge Ahile ca a omort frumuseea asta de

femeie i-atunci Tersit vocea poporului muncitor se apuca sa insulte

cadavrul Pentensileei. Ahile i da un pumn i-l omoar pe poporul muncitor
c-i obraznic i ca insulta cadavrul leia. Aici am vzut aadar o frumusee,
desi n principiu, morii antici nu sunt frumoi. Cretinii sunt cei care au
introdus masca frumoasa a mortului.
Cine slujete lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
Sigur ca forma ideala de guvernmnt e monarhia. Monarhia ar
presupune i alegeri, i partide i ar presupune un arbitru: acest arbitru,
vznd forele politice n conflict, alege el, de fiecare data, dar n-o alege pe cea
mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului general. Deci monarhia n-are
criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a fcut Romnia Mare, iar
democraia a mai redus-o.
Omul e guvernat pe pmnt de doua morale: de morala dogmelor, care e
cretin i eterna, adic absoluta, i de morala normelor, care, ca morala laica,
e construita pe puintatea i imperfeciunea omului. Morala laica nu poate fi
desprinsa de morala absoluta i ea arata ca omul se mica asimptotic la
perfeciune, pe care n-o poate atinge niciodat.
Morala n sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie dect
ateismul. tiina moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de
vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamn cu Mersul trenurilor,
dup prerea mea. Poi s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul
autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primete de sus, sau nu o
primete deloc. Cum e posibila morala publica? Prin nstpnirea absoluta a
moralei religioase cretine. Dogmele cretine trebuie sa porunceasc normele
morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect.
Morala publica ntr-un stat cretin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii
dogmelor cretine reflectate imperfect de omul mrginit. Daca nu situam
Biserica deasupra statului, ne aflam n treba i face fiecare ce vrea.
Cateheza poate sa furieze morala cum spune Dante ca arpele n
razoare.
Elitele morale sunt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac
oamenii care fac judeci. Cei care fac silogisme sunt fata de adevr, cum sunt
curcile alea care se ncurca printre popice.
Napoleon face adevrata istorie a Revoluiei franceze. Un om care a
refcut ordinea naturala, punnd parul pe haimanalele de pe ulia. Cnd a fost
ntrebat cum i explica intrarea armatelor sale n Tarile de Jos ca pe bulevard,
n timp ce regii Franei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a rspuns: N-au
intrat armatele Franei, ci ideile revoluionare de pe drapel! ncepuse o noua
filosofie a istoriei, cu Napoleon.

Am fost acuzai, noi, tia de dreapta, ca exageram puterea naiunii.

Toate popoarele fac asa. Nemii se considera buricul pmntului, englezii doua
buricuri ale pmntului, francezii trei buricuri i jumtate. Fiecare crede ca
neamul lui e buricul pmntului.
Romnismul a nsemnat, pentru generaia noastr, sa fim noi nine. Ca
a fi la stnga nseamn a fi n pom. Fiecare popor vrea sa fie el nsui. i am
vrut i noi, tia de dreapta, sa fim romni.
Sunt romn i ca romn ma socot buricul pmntului. Ca daca n-a fi
romn, n-a fi nimic. Nu ma pot imagina francez, englez, german. Adic nu pot
extrapola substana spiritului meu la alt neam. Sunt romn prin vocaie. Tot ce
gndesc devine romnesc.
Daca exista o tiin a naiunii, eu sunt de meserie romn.
Naionalismul poate fi practicat i cuviincios. Nimeni nu poate interzice
unui popor s-i triasc tradiia i istoria cu gloriile i nfrngerile ei. Prvan
zice: etnicul e punct de plecare i universalul punct de sosire. Eu, ca
naionalist, am gndit multa vreme ca naiunea e punctul terminus al evoluiei
universale. Cnd dispar popoarele, intram n Turnul Babilonului.
Fara nemurire i mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu
are n substan lui ideea nemuririi i mntuirii, nu e liber. Seamn cu
berbecul, cu capra, cu oaia mul a depsit condiia de animal abia atunci cnd
n el a aprut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta
speciei, nici cu concepia estetica a gloriei.
Fara Dumnezeu omul rmne un biet animal raional i vorbitor, care
vine de nicieri i merge spre nicieri. i el rmne aa chiar daca este laureat
al premiului Nobel sau mturtor. Cnd, unde i n ce scop a aprut el n
calitatea asta de om? Daca se ntreab singur i nu e un zeu n dreptul casei
care s-i reveleze data nceputului, nseamn ca omul rmne un biet animal
raional care vine de nicieri i merge spre nicieri.
Omul istoric motenete pe cel primordial, care, jucndu-se pe frnghia
libertii, a mpletit purul cu demonicul, viaa cu moartea, lumina cu
ntunericul, libertatea cu nlnuirea si, rmnnd captiv, jocul dintre el i
lume, pepetuu nemplinit, este un amestec de sfnt i drac, chiar daca pare a fi
intefgru. Sufer de toate bolile i viciile imaginabile. Nu poate iei singur din el
i din natura.
Omul nu se poate autodefini. El se definete prin semeni. Constatam
actul individuaiei, dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea
autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine i cnd rmn
singur cu mine uit i unde m-am nscut; i n singurtate as muri de
melancolie ca maimua lui Andreev. Prezenta mea e definita de contemporanii
mei.

Drama omului este dualismul existentei lui; e alctuit din corp i suflet i
joaca ntre corp i suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar daca
este, nu e convingtor. Dar nici corpul nu este, n nici un fel convingtor. Capul
nu are biruina definitiva; faptul ca e muritor i anuleaz esenialitatea. Tot ce
exista n noi i nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare, se cheama spirit.
Renaterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este
eretica din punct de vedere cretin. Autonomizarea puterii omului este n sine
demonica. Prerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul
care este om, este homo religiosus.
Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfcut la grad biopsihic, omul e
etrn trist.
Aotonomia spirituala a omului este iluzorie i ea se mica perpetuu ntre
Dumnezeu i dracul. Fara credin i Biserica, omul rmne un simplu animal
raional i muritor, raionalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de
adaptare la condiiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici ca omul e un
animal raional, i muritor, raionalitatea avnd doar caracterul unei mai mari
puteri de adptare la condiiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici ca
omul e un animal raional, atributul raionalitilor l distinge de restul
vietilor, nescondu-l din perspectiva morii absolute. Moartea devine relativa,
ca o trecere numai prin religie tiina, oict de savanta, nescond omul dect
aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau
de ccapra pentru ca fac silogisme, daca apar i dispar n mod absurd din
natura.
Scara valorilor umane conine: sfntul, eroul, geniul i omul obinuit
dincolo de acetia situndu-se infractorul. Sfntul, eroul i geniul sunt fara
voia societii, care e obligata s-i recunoasc. Nimeni nu-i contesta dreptul la
existenta daca eti om obinuit, dar nimeni nu trebuie sa fac confuzie ntre
tine, sfnt, erou i geniu. Oamenii sunt egali n fata legii, adic trebuie
respectai ca atare, dar nu confundai, nu fcui identici, ca e o gogoa
Nimeni nu-i contesta dreptul la o viaa normala daca pori masca de om.
Numai ca daca eti mediocru, nu trebuie sa te instalez n vrf, pentru ca nu e
nici n interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotai. Sfntul sta n fruntea
tablei valorilor pentru ca el face posibila trirea absolutului la scara umana.
Eroul se consuma fcnd istorie i nedepind sfera laicului. Eroul este
admirat aa cum este i geniul dar nimeni nu i se nchina, chiar daca fapta
lui aduce foloase reale omului. n vreme ce sfntul se situeaz dintru nceput n
eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om
mplinit, este fixata doar n timp i n spatiu.
Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sunt
independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul

osos. Omul, ca ntreg nu poate fi gndit dect biblic; tiinific, nu. Moise e mai
valabil dect ultima noutate evoluionist a tiinei.
Eu disting ntre omul modern i omul istoric. Omul etern este omul
primordial, integral creat de Dumnezeu dup chipul i asemnarea Lui. Iar
omul istoric e omul care devine, i raportat la acest primordial, e un fel de
neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din cel ce am fost ntreg, sa fiu
dumicat n epoci, n zile i n clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al
anilor, lunilor, zilelor, i orelor din timpul lui Stefan cel Mare sau de cnd
vorbesc eu acum, ci i al clipelor n care l definesc ca neom. Ca trebuie sa
acceptam: omul etern are un sinonim, homo religiosus. Omul religios e omul
etern. Omul tiinific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea
preaomenescului lui.
Umanitatea o iubeti lesne. Pe om mai greu.
Ordinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea
n afara adevrului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simi.
Chiar cnd vezi un poliist, ca o statuie, pe strada, el nu-i apare coercitiv, ci
regulator.
Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt dect idioii. Altminteri doar
Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, ca nu face dect sa descrie
opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu ncape ndoiala, e un geniu, pentru ca
descrie genial opera lui Dumnezeu.
Personalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se drui. Eroul
este o personalitate, deoarece nu-i mai aparine.
Personalitatea e un ins care influeneaz ambianta prin simpla lui fora
harismatica. Un om cu har. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa aib har.
n majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolva nimic. Dialogurile lui sunt
aporii, adic nfundturi. Platon e n impas permanent. n asta se vede geniul
lui, fata de Kant, care e mai plvan: el are impresia ca rezolva. Platon i da
seama ca nu rezolva nimic.
Eu am afirmat odat ntr-un salon, ca Platon este micarea spiritului
nluntru eternitii. Cnd gndim, toi suntem platonicieni. Daca eu ncerc sa
gndesc universul, trebuie sa mut Biblia n universul ngheat al ideilor
platonice. Asta nseamn meditaia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului
neputincios n fata esenelor.
Fata de mreia lui Cristos, Platon e un personaj mrunel i cuviincios.
Pe Platon poi s-l scuturi i constai ca arhetipurile lui sunt filosofice, dar daca
muti arhetipurile acstea n n religia lui Cristos, devin modurile n care el vede
divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu
demiurg, ceea ce n grecete nseamn meseria.

Cnd Charles Maurras a spus la politique dabord (politica mai nti), a

spus un mare adevr. Fara politica suntem pierdui. Adic ne mpungem ca
berbecii unii pe alii. Un mare om politic e un om care are har. El face posibila
existenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de organizator i legiuitor.
Partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei romnilor; cnd devin
gloabe, poporul romn le trimite la abator.
Poporul romn, din punct de vedere politic, e greu de glorie.
Pai daca i adunam pe toi minitrii romni de la 1900 la 1918, noi am fi
putut furniza Angliei i Imperiului Britanic cel putin cinci minitri Iar cnd
vorbesc de Ionel Brtianu, ar trebui sa ma ridic n picioare, aa a fost de mare
ca om de stat! i a fost inginer Ceea ce nseamn ca politica e o arta, o
vocaie.
Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de
interese. tii cum vad eu diferena dintre omul politic i cel economic? Omul
politic este vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos care se uita la el.
Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea n treaba
ca metoda de lucru la romni.
La ntrebrile fundamentale de ce? i n ce scop? aporetica rurala
romneasca raspunde: d-aia.
A venit odat un franuz la noi, cu nite maini, iar una nu funciona
tocmai cum trebuie. Dar romnul zice: merge i asa! Trebuie sa scpm de
acest mege i asa; ca merge i asa nseamn ca merge oricum. Nu oricum,
nu oriunde, nu oricnd i nu orice.
La pucrie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romnilor
dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii
nu s-au btut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
Prima condiie a unui romn este sa cread este sa cread ca poporul
romn este aa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul vegetal sau
animal Ce face poporul romn e mai putin important dect faptul ca el este
pe lume.
Poporul romn nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Ca
n-avem un Goethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic,
vifornia din spaiul n care s-a desfurat istoric poporul romn ne arata ca
suntem unul din marile popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parca
n-am fost noi n calea rutilor? A reuit vreo invazie s-ai impun stilul i
credinele aici?
n Consiliul de Minitri am vrut sa lmurim problema aceasta, cum sa se
limiteze creterea populaiei, iar eu am fost de prere ca romnii trebuie sa se
nmuleasc ca sardelele, sa creeze o superindustrie ultramoderna, sa se
narmeze pn n dini i sa se duca n vizita rzboinica la popoarele vecine,

culcndu-le la pmnt. i asta am gndit-o n Romnia! mi spunea un

ministru: Suntei cinic, domnule director. I-am rspuns: Nu. Sunt excesiv de
patriot, domnule ministru. Eu gndeam ca naionalist, bineneles. N-am avut
ncotro. Sunt un imperialist
Eu am fcut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunndu-le:
Domnilor, eu as vrea sa creasc populaia Romniei, pn-ntr-acolo nct la
Athne Palace sa poat sa mnnce toi mmliga cu fasole!
Eu aveam nite planuri pentru poporul romn: cucerirea Bulgariei i a
Ucrainei, ntr-o faza istorica, i mai trziu vom mai vedea Dar nu poi cuceri
cu minciuni democratice i cu un popor din care cinci milioane mnnc doar
de trei ori pe sptmn
Cum vad participarea romnilor de acum la mntuirea lor?
Simplu. Ducndu-se la biserica. i folosind tiina ca peria de dini. Tot
ce spune tiina sa nu-i lase cu gura cscat i tot ce spune un popa de la
Cucuietii din Deal sa considere adevr ritualic.
La romni prostia e o infraciune, caci vorba-ceea:Poi umbla doua ore n
galop prin Bucureti i sa nu dai de un prost.
ntotdeauna cnd gndesc n spiritul poporului romn, ma mut cu arme
i bagaje cu sperana n viitor. Un grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena
sau aici, n Bucureti: Noi nu mai suntem, dar voi, romnii, vei fi.
Grecii, cnd i citesc istoria gndiriidin spaiul lor, at trebui, vorba lui
Cioran, sa se sinucid. Capta sentimentul inutilitii i al decadentei. Adic
nu mai poarta numele de greci dect n mod geografic. Att! Ceea ce nu e cazul
cu noi.
Am fcut o mrturisire ntr-o curte cu ase sute de ini, n nchisoarea de
la Aiud. Frailor, am zis, daca murim toi aici, n haine vrgate i n lanuri, nu
noi facem cinste poporului romn ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa
murim pentru el!
Un tmpit mai mare ca mine nu exista. Sa faci 13 ani de temni pentru
un popor de idioi! De asta numai eu am fost n stare
n principiu, am certitudinea invincibilitii poporului romn; i ca aa
cum a ieit din impas cu Ceauescu, va iei din orice impas. aa cum fcut
Unirea Principatelor, mpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca i rusa i
a fcut unitatea naintea unitii Italiei E att de viguros neamul asta al
nostru, ca nu ma ndoiesc ca virtuile l scot din impas. Asta e certitudinea
mea. Istoria lui mi da argumente n sprijinul credinei mele ca poporul romn
nu poate fi nfrnt.
Dumezeu e romn sau daca nu sunt mpotriva lui! n lumea valorilor
prietenia este cteodat o rpimejdie: ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin

sentimentul amiciiei se definete o valoare, ci prin rangul uman la care-i ridici

comunitatea din care faci parte.
Mi-ar fi plcut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni.
Profesorul seamn cu un tmplar ca ia un lemn murdar din noroi, l spala i
face mobila de lux.
Progresul tehnic nu e un adevr, ci o comoditate. Progresul e un util
variabil. Ar fi fost util i pentru greci avionul, sa nu se duca dintr-o cetate ntralta calare pe mgar.
Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. Orice om trebuie sa fie
considerat proprietar individual ipotetic, chiar daca nu poseda nimic.
Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasc sa respecte doi termeni:
taranul stpn la sat i ntreprinztorul stpn n comuna urbana. Dup aia
putem urla ca la terasa.
De cele mai multe ori prostii sunt atei, intelectualiti pn peste poate,
comunitariti i foarte tolerani, n sensul unui dezm al libertii. Au o mare
rezerva fata de cei care vorbesc n termenii credinei i ai naiunii.
Prostii reprezint ideea de repetiie goala: o iau n totdeauna de la
nceput. Sunt invariabili ca orice lucru nenzestrat.
Protestantismul est o religie coborta la rangul de morala pentru
grdinia de copii.
Pudoarea cretin e att de pura, nct carnea eroticului cretin, capta
pecetea spiritului, ceea ce pn la cretini n-a realizat nimeni.
e este raiunea de stat? Este exerciiul nelimitat al puteri, aparent legitim
care mbraca masca interesului public i care se exercita dincolo de bine i de
rau, adic dincolo de ordinea religioasa, morala i de drept. Cnd e vorba de
stri excepionale, ca rzboiul, insurecia, calamitile naturale, ea l
transforma temporar pe cetean subiect purttor de drepturi n obiect al
puterii politice. Raiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania, stare
abuziva, cu durata nelimitata anarhia canaliei de sus, cum a definit-o un
francez.
Eu cred ca rzboiul nu e fcut de oameni; e mult prea serios. l face
Dumezeu. Cum ne da i cutremure, ne da i rzboi.
i spuneam unui comunist sub Ceauescu: uite, ma s-ar putea ca ntr-un
viitor rzboi sa ne bata cu mturile dumanii, sa n-aib nevoie de arme! Ati
plantat pe spinarea fiecrui cetean cte o piele de iepure. Pai atunci, s-a
terminat cu soldatul.
Cei mai crnceni i mai strlucii soldai sunt cei ai popoarelor religioase.
Cnd mori sub drapel, te gndeti ca te duci la strmoi. Dar o armata care
face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, n care fiecare soldat avea o cruce la
gt pe care scria Gott mit uns.

Prima funcie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am ltra
precum cinii. Ne mastem, trim, ne mbolnvim, mbtrnim i murim. i
ntreg peisajul speciei om culmineaz n cimitir. Destinul uman nu e o invitaie
la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinitea metafizica a cimitirelor
este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu filosofia intri n cimitir
cum a intrat prietenul meu Cioran prin disperare.
Cine n-a putut fi nlocuita? Religie! Iar filosofia care speculeaz autonom,
face onanie mintala. i daca vrea sa scoat, sa extrag esentedin tiinele
naturii, e parazit. Att! Nu ndrzneti sa spui despre religie, teologal vorbind,
daca eti cinstit ca a fost nlocuita de filosofie sau de tiin. Un cretin i
spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindete
imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poi!
Religia este principiul uniformizator al speciei umane i este singura
salvare n care se poate vorbi despre egalitate.
Nu poi sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu-l are pe
Dumnezeu, nu e un om ntreg.
Religia transforma poporul ntr-o masa de oameni culi.
ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet i a
rmas religios i un taran analfabet nu exista nici o diferen.
Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depete nivelul
unui popa obscur din Brgan. Pentru ca preotul ala, n ritualul lui din
biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.
tiina se mica asimptotic la absolut. Arta se mica asimptotic la
absolut. tiina este sediul folosului i arta este sediul placerii.
Religia este sediul adevrului transcendent n esen i unic ca principiu
unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz peste ultimele speculaii teoretice
ale tiinei, prin adevrul absolut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al
premiului Nobel ateu. Ce-o s-mi spun el? O baba care cade n fata icoanei
Domnului strbtut de absolut e om, i ala e dihor laureat.
n Ispita de pe munte retro satana Isus spune: mpria mea nu e
din lumea aceasta Asta-i nemaiauzit!Du-te n mpria Lui cu trenul sau cu
racheta daca poi. Nu poi! notam n Univers ca mormolocii, i lumea lui
Cristos se situeaz transcendent ca-n Ispita de pe munte, n mod etern.
Tot ce se face n afara teologiei este ononie de prestigiu.
Revoluia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup
facerea lumii; doar daca te situezi n afara ei i creezi o lume noua. Revoluia
nu adaug nimic Ideilor lui Platon.
Revoluia franceza n-a fost o revoluie, nici revoluia rusa n-a fost o
revoluie. Nu exista revoluii, ci doar tehnici insurecionale n btlia pentru

putere (Curzio Malaparte). Daca e o restructurare a omului, aceasta s-a

ntmplat o singura data n timp, la apariia lui Cristos.
Asa am spus eu n temni: Domnule colonel eram ase sute de ini
ntr-o curte nchisa nu vti fi voi, comunitii, niciodat revoluionari pn nu
vei imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Cristos. n
parabola cu paia rtcit, un pastor prsete o turma ntreaga n cutarea
unei oi. Sa tii, asta se cheama unanimism moral cretin. Fiindc n
universul lui Cristos o celula care mai palpita ntr-un muribund e mai
valoroasa dect toate galaxiile posibile.
Poarta spre Dumnezeu este credina, iar forma prin care se intra la
Dumnezeu e rugciunea. Rugciunea e singura manifestare a omului prin care
acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gndita cretin, rugciunea ne arata ca
umilina nalta, iar nu coboar pe om.
Am spus eu odat ca daca un preot din Brgan, cnd se roag, este
Dumnezeu cu el, atunci preotul ala nlocuiete toat Academia Romna
A ncercat s-mi explice mie un diplomat rus precum ca Moscova i trage
rdcinile de la Roma. I-am spus ca nu se poate, pentru ca toi romanii ar fi
ngheat de frig la Moscova. Am fost ntotdeauna foarte ostil ruilor, pentru ca i
ei ne-au fost noua. mi aduc aminte ca, ntr-o societate de diplomai, mi s-a
spus ca ruii sunt un popor mesianic. Le-am rspuns ca nu: ruii sunt un
popor numeros cu o obrznicie mesianica i care au preluat Bizanul,
considerndu-se continuatorii strlucirii bizantine.
Ruii au un fel de umanitate indefinibila. Am fost la Moscova i nu pot
spune despre ei ca sunt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta
parte, nu cred sa fi ntlnit vreun rus care sa fie normal; asta nu mi-o pot
explica dect prin faptul ca, probabil s-au corcit cu ttarii.
Ce-i nchipuie ruii? C-a fost pus jos Hitler i ei sunt vaccinai? Au
intrat ntr-un teren minat: n spaiul planetar al intereselor anglo-saxone, al
negustorilor stora. Daca eti n calea unui automobil anglo-saxon, apare
rzboiul. Pai ce-i nchipuie muscalii? Ca aia tolereaz sa stai n calea lor? Aia
s-au nvat, anglo-saxonii, sa fie stpnii lumii i muscalii zic niet! Ei astai Pai hai sa ne batem!
I-am asemnat odat pe rui cu vacile care dau douzeci i cinci de chile
de lapte pe zi i apoi se baliga n istar.
Ruii sunt la fel de imperialiti ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun
asta. Ruii sunt mai perfizi. Cnd te ocupa i te declari de acord, spun ca eti
progresist, iar cnd le rupi flcile, ca eti fascist i reacionar. Ruii sunt mai
abili politic dect germanii. Dovada ca au reuit sa fac din braoava asta rosie,
din ruinea asta care e bolevismul, o supraputere mondiala, sa impun
Statelor Unite situarea bolevismului la rang de supraputere.

Ma ntreba un rus cu ani n urma: Domnule Tutea, cum va explicai

dumneavoastr ca noi, ruii, ntindem mna Europei i ea o refuza sistematic?
Foarte simplu, avei un cancer mintal, se chiama cancer ideologic
marxist-leninist. Aruncai cancerul asta la gunoi i Europa nu numai ca va
saluta, dar va i recunoate, cum traditonal ati fost recunoscui, ca parteneri
egali. i atunci Europa se va ntinde de la Atlantic la Vladivostok, iar America va
fi a doua Albanie
Rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am fcut
afirmaia asta, pe care ulterior am retractat-o (ca sa nu se cread ca e vorba de
toi ruii, de marele popor rus), gndidu-m la Gorbaciov. Pentru ca el spune:
Situaia economica a Uniunii vaszic dup 70 de ani de marxism-leninism
e catastrofica. Punct. i apoi opteaz pentru leninism! Adic pentru cadavrul
din Piaa Rosie, care a creat dezastrul asta
Cultura steasc este aparent anonima; anonimatul n aceasta sfera este
o simpla ipoteza de lucru. Nu poi spune ca la sat oamenii gndesc n cor;
oamenii nu gndesc n grupLa baza culturii rneti este tot personalitatea
lor, dar o personalitate anonima, nu ca orenii, care se semneaz unde vrei i
unde nu vrei, pe garduri i hrtie. Adevrurile din lumea rurala rsar asa, ca
brazii, ca fagii
ranii formeaz o comunitate i orenii o societate. Comunitatea e de
natura organica i societatea oraului e de natura construita. Orenii sunt
juxtapui, cum sunt cartofii n sac, n timp ce stenii stau n sat prin reguli de
comportare, convieuire, prin asigurarea sntii i echilibrului mediului
ambiant. Obtea rneasc creeaz doar moravuri rurale, dar nu creeaz
norme pentru o cetate ca cea moderna. Cnd Ion Mihalache a creat Partidul
rnesc i a vrut sa organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat ca
domnul i doamna Mihalache vor ajunge la Cmpulung ntr-o sptmn cu
carul de boi
E foarte greu, cnd ai responsabilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris,
fiindc scrisul te definitiveaz, n sensul ca te arata fara posibilitate de ieire.
Sfntul are for de coeziune a pietrei.
Un sfnt poate fi i analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc ideea de
sfinenie e legata de ideea de minune. Un sfnt poate face o minune. Geniul
face isprvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata n cultul genialitii ca slvire
a progresului n afara. Att. Or, cu ct suntem mai avansai, mecanic i
material, cu att suntem mai departe de esen reala a lumii, de sfinenie.
Singurii oameni care nu pot fi suspectai ca se nfioar n fata morii sunt
sfinii.
A fi sfnt nseamn a fi suveranul tau perfect.

M-a ntrebat odat Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre
Pavel. tii ce i-am spus?
Asta nu-i om, domnule, este toat Mediterana.
Social-democraia este laptele btut al comunismului.
tii ce vor social-democraii? Sa fac i bine, daca se poate, dar sa nu
fac ce trebuie. Social-democraia e anticamera comunismului. Numai ca, daca
prin social-democraie s-a intrat n comunism, nu se poate iei din comunism
tot pe-acolo. E ca o usa care se poate deschide numai dintr-o parte. Socialdemocraii n-au fora activa de lupta. Pai n-au guvernat Germania socialdemocraii? Drept care au fcut pe ei!
Trei ore am vorbit atunci n curtea nchisorii, de Platon i despre Cristos.
Zice colonelul: Va rog sa scriei ce-ai vorbit, ca nu cumva ministrul de interne
Drghici sa spun ca sunt solidar cu dumneavoastr.
Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit
aici, ca nu suntem solidari unii cu alii
Am fost n tineree de stnga din generozitate. Pentru ca, vorba-ceea:
daca pn la 30 de ani nu eti de stnga, n-ai inima, daca dup 30 de ani mai
eti de stnga i nu eti conservator, eti cretin. Confudam n tineree
comunismul cu comunitarismul.
Stnga nu poate guverna. Cnd vine la putere e pustiu.
Toate formele de stnga violeaz cotidian ordinea naturala a lui
Dumnezeu.
Acum vor s-l sfineasc pe Stefan cel Mare A fost cea mai mare
personalitate politica i militara pe care au dat-o romnii n istoria lor. Carol I
zicea: Nu vei mai da unu ca asta chiar daca mai trii nc un milion de ani.
Dacum sa faci sfnt din el? Ca el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva
Un erou national fara egal. Cel mai mare. Da sfnt Cum sa faci sfnt din el?!
Este incorect sa ai dispre fata de tehnica. Eu nu sunt tehnocrat, nsa
recunosc ca n btlia pentru adaptare, tehnica este universal utila. Dar asta
nu nseamn ca tehnica poarta n ea dimensiunea infinitului.
Cnd va disprea ultimul taran din lume la toate popoarele, vreau sa
spun va disprea i ultimul om din specia om. i atunci or sa apar maimue
cu haine.
Taranul este omul absolut.
Nae Ionescu l concepea pe romn ca pe un taran nvat, dens de
credin. Pai nu e realitate! Cum putem muta un om n cioareci n Academia
Romna? Nu poi absolutiza taranul. l poi iubi ca e viguros i ca e romn
autentic. Ca sigur e romn! Daca eu, ca tata a fost popa i maica-mea taranca,
i tot ma ndoiesc ca sunt romn, dar de un taran n cioareci nu trebuie sa te
ndoieti, da-o ncolo de treaba! Ala e romn prin definiie. Ala duce cioarecii la

primrie i i da certificat de romnEu ma gndesc la taran bio-istoric.

Pentru ca el e purttorul bio-istoric al romnilor. Fara cioarecii lui, aici triau
ttarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii Pe cioarecii lui stam.
Eu nu sunt un om pitoresc, eu sunt un om grav. Cred ca suntei de acord ca, la
rangul mintii mele, nu sunt pitoresc. Dar n presa apar pitoresc. i moare de
placere mass-media cnd citete gogoile astea. Zice: aoleu, ce drgu e asta!
Eu nu sunt un om drgu, eu sunt un om solemn.
I-am spus eu printelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar
cum va socotii? Popa, zic. i unde avei parohia?
N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.
Si eu sunt un om greoi de munte, ca Eminescu, fara sa am ndrzneala
sa ma compar cu el un pisc. Dar i eu sunt un om greoi de munte; i de
aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin daca ma uit n trecutul meu, cu
suflu de destin n mod necesar, ci totul este ntmpltor. De aceea am fost
condamnat sa condamn adevrul. Nu sunt spontan, caut continuu, nu sunt
vizitat de inspiraie, totul e iniiere, efort continuu raional, ca asta e iniiere,
cutare personala; caut metodologic mereu o cale ctre adevr i nu ajung
deloc la el. i pn la urma ma rezum la ce se ntmpla n templu, n biserica,
n materie de adevr. E vorba de adevr, nu e vorba de comoditate. Ca sunt
incomod, ca sunt btrn, ca biologia vrstei mi-a luat unele virtui pe care leam avut n tineree, asta nu ma deranjeaz. Ceea ce ma deranjeaz enorm, e ca
nu ajung la adevr cutndu-l. Fiindc cel care-l cautanu-l afla, i-l cauta
neaflnd si, vorbind socratico-crestin, tie nestnd.
Nae Ionescu le zicea unora ca ar trebui sa fac aa ca ala, artnd cu
degetul ctre mine. Da, zice, ala ne va conduce n viitorSi ntr-adevr, i-am
condus pe toila pucrie!
Eu sunt aristocrat prin adopiune ca maica-mea era taranca. Cum
spune Tudor Vianu despre Titu Maiorescu: a fost el boier? Daca nu se duceau
la Viena i n Germania, rmneau doar nite balcanici extraordinar de
inteligeni i eu la fel, daca n-a avea cultura filosofica germana, as fi un siret
din Cmpulung, mi-a permite sa ma joc de-a turca. Noi suntem germani de
limba romna!
Se zice ca i animalele, unele simt nevoia de companie; cic elefantul i
mgarul nu iubesc singurtatea. Eu ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa
triasc singuri. Dar ei au superioritate fata de mine. Sunt foarte invidios pe
elefant i pe mgar: ei mor singuri. Se izoleaz cnd mor. Moartea mgarului e
cea mai glorioasa. Prinii i regii mor n fata asistentei: mor ca nite vaci
Sunt nelinitit de btrnee i nsingurat. Am un regret: ca nu m-am
nsurat, sa am i eu un copil. Am un regret: ca nu m-am nsurat, sa am i eu

un copil. Chiar daca sunt nite javre, copiii, dar oricum Sunt carne din
carnea sunt javre din carnea ta. aa o fi vrut Dumnezeu.
En n-am tins sa devin filosof. Am vrut sa devin legiuitor ceea ce e cu
totul altceva adic sa ma mut n alii. Legiuitorul este unul care i lichideaz
autoinstatisfactiile revrsndu-se, formal sau juridic, n alii. Asta am vrut eu.
Eu m-am vzut ntotdeauna legiuitor, desi n-am avut ocazia sa fiu. Am fost
sftuitor la diferii tmpii minitri. i alunecam peste ei ca apa peste rata
Uite, ca sa ajungi legiuitor ntr-un stat nu-i suficient sa fii un mare gnditor
juridic, adic gnditor al formelor ordinii n societatea umana, ci trebuie sa ai i
o spurcciune de partid. De unul singur poi sa scrii tratate ntregi scrii cri,
dar nu faci cetate.
Desi sunt bolnav i neajutorat, nu mi pare rau ca exist. ncerc eu s-mi
para rau, dar n-are sens. tii de ce? Pentru ca eu constat, n mod evident, ca
exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta
existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reuit sa
intuiasc existenta sa. Sa se triasc pe sine. Eu nu ma pot sinucide
indiferent de starea mea, sntate sau boala fiindc nu m-am fcut eu. N-am
venit cu voia mea pe lumea asta. i nici n-am sa plec de voie din ea. Asta este
jocul fundamental al existentei mele.
Am o consolare ca n grandoarea istorica a poporului romn eu sunt o
rotita invizibila, dar sunt As fi fost neconsolat daca n-a fi trit convingerea
ferma ca mi face cinstea suferinei un mare popor. Asta m-a salvat de la
nebunie. Adic nu fac pucrie pentru ca reprezint un trib de negri, ci un mare
popor, greu de istorie i de viitorul lui strlucit. Asta m-a consolat.
Eu, n tineree, am fost un om de extrema stnga. i la maturitate, de
extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de romn ntreg. Jocul
acesta pe scara de valori politice nu ma mai intereseaz. S-a stins n mine
acum setea de putere. N-o mai am. M-a bucura nsa de un lucru e chiar ceea
ce nu mi-a plcut i am fost toat viaa silit sa fac, fiindc sunt srac: sa fiu
sftuitor. Att.
Eu, daca ma bate un romn, ma consider maghiar sau evreu. Nu pot
ofensa neamul meu n nici un individ. Pentru mine, toi romnii sunt egali
romni. Nu stiu daca sunt neles: romnii n-au nici un viciu dup mine i sunt
egali.
Dumnezeu tie ct de Socrate sunt! Eu nu ma socotesc dect o
oarecare fiina gnditoare. Gndesc i spun ceea ce gndesc. E bine? E rau? Eu
spun ceea ce cred ca trebuie sa spun. N-am fcut niciodat altfel, dar, n
comunism, nimeni nu lua n seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau
consemnate la Securitate, au avut ei grija sa mi le fac arhiva. Cine va vrea
s-mi studieze gndirea va trebui sa bata la usa acestei onorabile instituii.

Sper ca odat i-odat usa asta se va deschide. Nu numai pentru consemnarea

gndirii lui Tutea, ci i pentru alte consemnri.
Nu-mi pot face autobiografia, fiindc nu ma intereseaz trecutul meu, pe
care l detest! N-am nimic comun cu mine n trecut. tii cnd ncepe viaa
mea? Acum, cnd vorbesc cu dumneavoastr i aa mereu. Triesc ca sa scap
de amintirile greoase care puncteaz existenta mea; triesc, ca sa ma detaez,
principiul actualitii. Ca sa scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat,
dezgusttor pe anumite laturi, nu-i asa, i neomenesc ma situez n principiul
actualitii. V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, triesc principiul
actualitii permanente Eu am fost Petre Tutea.
Am avut i discipoli Nu se putea sa nu am discipoli, fiindc sunt un om
vorbre. Toat suferina mea se datorete poftei mele de a vorbi fara restricii
A fost ntrebat un taran, n nchisoare: ce nelegi din tot ce spune Petre
Tutea! Zice: nu neleg nimic, dar e o grozvie!
Eu, de la vrsta de cinci ani, aa mi s-a spus mereu eram cam
inteligent. Am intrat n coala cum intra leul n cireada: o mnnc toat.
Singurul lucru pe care nu l-am putut face n coal a fost idioia parial,
plastica: nu puteam desena un ou.
Cnd am vzut, n nchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant
puteam eu, ca om, s-mi explic asta? i atunci m-am gndit ca exista o for
supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava
asta, ca eu sa scap de nlnuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dez-lantui i
elibera. Iar a vieui acolo, la nchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost
oameni care au murit Atunci s-a nscut n mine credina nelimitata n
atotputernicia i atotbunatatea divina.
Am devenit un gnditor cretin cnd mi-am dat seama ca fara revelaie,
fara asistenta divina, nu pot sti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici daca are
vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul
singur. Cnd mi-am dat seama ca fara Dumnezeu nu poi cunoate sensul
existentei umane i universale.
Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu opereaz la mine.
ntmplrile au alergat peste mine, dar n-au reuit sa ma nimiceasc. Asta m-a
dus cu gndul la Dumnezeu, care e situat deasupra ntmplrilor vieii mele.
Eu am fost asemnat cu Socrate. Att el, ct i eu, n actele cutrii,
cutam la scara noastr de oameni neaflnd i tim netiind. Att. Socrate a
fost pentru mine un model existenial. Dar raportat la Isus i pierde
semnificaia. El a cutat un zeu. Eu, de plida, nu-l caut, c-l am.
Ati ntlnit cumva, prin locurile pe care le-ai strbtut sau pe vreun
bulevard, cuvntul uism sau uianism? N-am fcut coala, desi i Nae

Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat n contact cu mine fara sa ia

ceva n traista.
Am o rugminte fata de Cioran: sa nu ma mai supradimensioneze,
pentru ca aceasta exagerare, venind de la o personalitate ca a lui, mi sdete
n suflet, sau intensifica n mine, sentimentul dureros al nendeplinirii. Acest
sentiment este fructul ntlnirii dintre eul concret i ideal.
Eu am scris mult la viaa mea, dar nu cred ca scrierile mele sunt
antologice i nici elocvente pentru evoluia spirituala a personalitii mele.
Poate eu nsumi m-am mpiedicat sa ma realizez.
M-a ntrebat cineva odat: Ma Petric, tu cnd te aezi la masa de scris
cum scrii?
Sunt emoionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pndit de
demonul originalitii. Urmresc sa nu fiu original i sa fiu cuviincios.
Eti inspirat?
Nu, nu sta niciodat un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Sunt
foarte nelinitit. Eu, care sunt cretin Am doua neliniti; sa nu se afle n
expunerea mea nici o inadvertenta terminologica i nici o impietate.
Nu ma intereseaz daca memoria mea se va pastra venic sau daca or sa
ma uite oamenii. Eu, care sunt mistic, am doua feluri de pagnism: nu pot
suporta prostii, adic nu ma pot detaa de deliciile inteligentei; i pe urma, n
vreme ce la cretini suferina e calea regala a mntuirii, eu nu pot suporta nici
o suferina fizica. Or, asta e model homeric, model pgn.
Nu ma intereseaz trecutul. De cte ori ma ntreab cineva cnd m-am
nscut, spun ca ntr-unul din anii trecui.
De cnd am ieit din pucrie mi se fac din cnd n cnd percheziii i
sunt luat la Securitate pentru ancheta. La nceput ma anchetau grade mici.
Acum am ajuns la nivel de colonel. Unul din tia m-a ntrebat zilele trecute de
ce ponegresc regimul la Restaurantul Scriitorilor. I-am rspuns: Domnule
colonel, eu la Restaurantul Scriitorilor ntlnesc tot felul de lume: oameni
detepi, imbecili, scriitori, curve i popi. Eu nu stiu cu care din tia stai
dumneavoastr de vorba. Dar, dect sa va spun ei, mai bine sa va spun eu
cine sunt: sunt romn, naionalist, cretin, ortodox i militarist. Prerea mea
este urmtoarea: trebuie sa ne nmulim ca sardelele, sa ne narmam pn-n
dini i sa terminam cu popoarele limitrofe, caci n-au ce cauta n Europa. Visul
meu e ca fiecare baba romna sa mulg vaca cu casca militara pe cap.
Eu nu sunt orgolios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojie, mi-aduc
aminte ce-am fost.
Toat viaa am dorit sa ajung n clanul conductor, pentru a face
oamenilor binele cu carul

Treisprezece ani de nchisoare Aveam doar o hinu de pucria. Ne

ddeau o zeama chioara i mmliga fripta. M-au btut M-au arestat acas.
Nici nu tin minte anul Cnd m-au anchetat am leinat din btaie. Iact ca
n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dup aceea la Jilava, la Ocnele
Mari i pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sunt aici. De multe ori mi
doream sa mor. Am avut mereu laitatea de-a nu avea curajul sa ma sinucid.
Din motive religioase Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit
pentru ca nu pot sa ofensez poporul romn spunndu-i ca n mijlocul lui s-au
petrecut asemenea monstruoziti.
M-a ntrebat un anchetator: De ce ai vorbit mpotriva noastr, domle?
N-am vorbit, domle.
Cum n-ai vorbit?
Pai mpotriva voastr vorbete tot poporul romn. Ce sa mai adaug eu?
i mi-au dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi s-a prezentat sentina de
condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?
Am fost solicitat, n nchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca
i Nichifor Crainic. Mi s-a prut ciudat sa fii arestat i sa scrii, sa meditezi.
Adic sa spui: va mulumesc ca m-ai arestat! Asta era o porcrie
nemaipomenita, sa obligi un deinut sa scrie. El poate s-i scrie memoriile,
dar nu pentru tine, ala care-l persecui
Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din
Muscel. La nchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romnesc de rs. i
toi din generaia mea au simit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa
mrturisesc ca sunt tmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe
romnul, ma lsam schingiuit pn la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciai
pentru ceea ce am fcut; important e ca n-am fcut-o niciodat doar declarativ,
ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru
un ideal n mod fizic.
Am o legenda, dar legenda mea nu acoper ideea de statuie. Nu sunt
candidat la rangul de mare personalitate. Oricum, mi-e groaza de o posteritate
pur legendara. nainte eram obsedat de ideea rmnerii a ceva dup mine.
Acum ma mai intereseaz ce rmne dup mine ca zpada de anul trecut. Mam fit asa, un pic, n epoca Eu nu mi supravieuiesc. Ca sa rmi n
epoca trebuie sa fii genial, or eu am fost numai inteligent.
Definiia mea este: Petre Tutea, romnul. Am aparat interesele Romniei
n mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire i suferina. i convingerea mea este ca
suferina rmne totui cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.
Eu n-adun nimic. mi spunea un popa, zice, pai dumneavoastr va risipii
asa, va poate fura oricine Zic: uite, printe, eu, zic, am adoptat concepia
regelui Franei n materie de risipire a ideilor mele. Concepia lui despre cartof.

Cnd au venit cartofii din America, ranii nu-i cultivau. Sa mncam noi
buruiana asta din pmnt Ce a zis regele Franei? Ma, seamn, ma, cartofi
pe moia mea si, cnd or vedea ranii ca i pzesc, or s-i dea seama c-s
lucru bun. Lsai-i sa fure, ca aa se rspndesc cartofii n tara.
Odat, n hol la Athne Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv ca fac
specula. Cu ce? i-am ntrebat. Nu mi-au rspuns. i atunci mi-am adus aminte
de vorba unui prieten de la Cluj: Cu idei, frate, cu idei!
Uneori ma preocupa ideea operei mele. Pentru ca om de stat nu am
fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da atunci ce sunt? Ca nici
ultimul parazit care creste n cutele societii nu sunt Pesemne ca sunt
cineva dificil de fixat.
Ce mai facei, domnu Tutea? Ma simt asemeni unui vultur trist, care
nlat la zenit urineaz asupra veacului douzeci cu un dispre cretin.
Am purtat ideile i credina precum poarta vntul microbii.
Un umanist pur, adic indiferent religios, practica formele vieii de jungla,
mpingnd cruzimea pn la forma gratuita a bestialitii tigrului. Vremea
noastr este plina de astfel de exemplare.
Umanismul este una din formele grave ale rtcirii omului modern, care
pleac din antropocentrismul Renaterii. n Renatere, titanii s-au umflat
prin autocunoaterea necunoaterii. Ei nu se cunoteau pe ei nii i au crezut
ca s-au descoperit ca oameni.
Omul javra asta bipeda, pe care eu l consider animal prost, homo
stultus atunci cnd se screme sa fac singur ordine, adic cnd practica
umanismul, l nlocuiete pe Dumnezeu cu el. Nicieri Dumnezeu n-a avut de
furca cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic, unde s-a
nscut umanismul n Renatere.
Cu ungurii nu putem avea probleme militare: daca dam drumul la toi
caii din Ardeal, fara clrei, n doua ceasuri se pisa n Budapesta.
(Vlad epe) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare
voievod romn, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca l-a i btut. i are
mai ales meritul ca a cobort morala absoluta prin epele puse n cur la nivel
absolut. Dormeai cu punga de aur la cap i i-era frica sa n-o furi tu de la tine.
Asta-i voivod absolut, Vlad epe. Pai fara asta istoria romnilor e o pajite cu
miei!

SFRIT