POLUAREA SI AUTOEPURAREA

INTRODUCERE

1.4. Protectia calitatii apelor ca factor de baza al protectiei

mediului inconiurator
Apele reprezinta, fara indoiala, un element de baza al mediului inconjurator.
Pentru acest motiv protectia calitatii apelor capata in prezent dimensiuni majore.
aceasta problema fiind pe primul pllan in problematica apararii mediului
mconjurator de poluare.
In conceptia moderna, prin protectia calitatii apelor intelegem domeniul de
activitate care se ocupa cu toate problemele care privesc catitatca cursurilor de apa,
apelor statatoare, apelor maritime si apelor subterane, aceste probleme referindu-se
atat la fenomenele care se petrec in ape ca urmare a tulburarii echilibrului natural
al calitatii datorita interventiei omului, cat si la masurile si activitatile de
gospodarire judicioasa si protectie a calitatii resurselor de apa mentionate mai
inainte.
Din acest punct de vedere epurarea apelor uzate, ca eel mai eficient mijloc
actual de curatire a apelor uzate care urmeaza a fi reintegrate in resursele naturale
de apa, ca mediu receptor, constituie o activitate conexa acvtivitatii de protectie a
calitatii apelor.
In mod practic s-ar patea spune ca activitatea de protectie si gospodarire a
calitatii resurselor de apa se desfasoara pe apele naturale", in timp ce activitatea
de epurare a apelor uzate se desfasoara pe uscat".
Din acest motiv, de activitatile de protectie si gospodarire a calitatii apelor
trebuie sa se ocupe, in mod direct, organek de gospodarire a, apelor, in timp ce de
problemele epumrii apelor uzate, probleme intim legate de procese tehnologive
sfacifice, trebute sa se ocupe, in mod direct, cei ce piroduc aceste ape, fiiind
absolut indispensabil ca acestia sa caracterizeze calitatea apelor uzate produse, sa
cerceteze, in strinsa legatura cu procesele tehnologice, modul cel mai eficient de
curatire a acestor ape uzate, sa proiecteze si si construiasca statiile de epurare,
conform tehnologiei de epurare adoptate si sa descarce in receptori apele uzate in
conformitate cu conditiile stabilite de gospodarii calitatii apelor.
1,1. Poluarea mediului si dezvoltarea social-economica

Vorbind despre mediul in care traim ne referim la biosfera, acest invelis atit de
subtire, a carui grosime nu atinge decat cam o sutime din raza Pamantului. Biosfera
contine toate organismele vii si constituie mediul fizic al ianteractiunii lor. In urma
unei evolutii de milioane de ani, biosfera a ajuns sa cuprinda un imens mecanism de
viata care intercepteaza energia chimica, pria fotosinitez si o distribute in diverse
moduri. Ea cuprinde sisteme structurate ca padurile, muntii, lacurile, fluviile si
oceanele, fiecare din acestea cuprinzand producatori primari (ca plantele verzi),
consumatori (ca ierbivorele), serii succesive de predatori si agenti de descompunere.
Substantele chimice necesare vietii sint implicate in circuite gigantice neintrerupte,
prin intermediul apei si aerului si prin evolutia lenta a continentelor. Activitatiie

umane introduc continuu si inevitabil in media, in cantitati crescande, materie si

energie. Uneori aceste activitati vin doar sa amplifice unele fenomene naturale.
Materialele sau energia introdusa in mediul ambiant sunt numite poluanti atunci
cand sunt prezente in concentratii ce depasesc anumite limite si cand au urrnatoarele
categorii de defecte:
-vatamatoare sanatatii oamenior (efecte acute sau pe termen lung);
-afectarea negativa a simtamantului de confort prin ofensarea vazului,
auzului, mirosului a sentimentelor de frumos;
-producerea de dezechilibre ecologice, manifestate prin disparitia unor specii de
vietuitoare si proliferarea excesiva a altora.
Omul foloseste in masura mica direct energia solara. El recurge mai ales la energia
solara concentrate in combustibilii fosili solizi, lichizi sau gazosi acumulati In
decursul unor perioade indelungate. Aceasta enrgie este utilizata pentru a scoate din
echilibru diferite sisteme, statornice in decursul erelor geologice, in interesul
satisfacerii novoilor elementare de trai, precum si pentru realizarea unor conditii de
confort. Astfel, omul:

defriseaza padurile pentru a obtine terenuri agricole;

rascoleste solul la suprafata pennru cultivarea de plante utile; aceasta implica
inlaturarea unei mari diversitati de plante si animate cu un numar limitat de plante de
cultura;

- rascoleste solul la suprafata a pentru a extrage materiale utile (exploatarea la zi

a carbunilor fosili si a altor minereuri);

- extermind anumite specii de animate pe care le considera daunatoare

intereselor sale, desi acestea s-au aflat multa, vreme in echilibru cu celelalte elemente
ale diferitelor ecosisteme;
-aduce la suprafafa solului, in contact at biosfera, materiale care se aflau
in stare de echilibru in interiorul scoartei (combustibili fosili si o mare varietate de
metale sau metaloizi aflate In combinatii cu continut scazut de energie, solubile sau
insolubile), care in decursul timpului au reusit sa se sustraga marilor circuite de ale
apei si aeruiui;

- produce din mineralele extrase substante cu continut energetic mai ridicat

(metale, metaloizi, acizi, baze, saruri);

- creeaza, pornind de la materii prime minerale si organice, un numar

impresionant de substante organice noi, neintalnite in natura;

-realizeaza masini si unelte care ii usureaza munca si ii permite sa isi

amplifice considerabil capacitatea de a modifica mediul fizic;

- produce bunuri variate pentru satisfacerea nevoilor sale vitale sau a unor
nevoi aditionale, care se amplifica in mod accelerat.
Insasi producerea energiei necesare pentru toate aceste transformari se face cu
pretul unor actiuni intense asupra mediului ca: aducerea la suprafata a unor volume
mari de steril care necesita intinse suprafete pentru depozitare, degajarea unor
cantitati uriase de oxizi de carbon si de sulf in atmosfera, producerea de zguri si
cenusi, producerea de energie termica reziduala, producerea de deseuri radioactive
etc.
La inceputul existentei sale, omul nu a exercitat influente modificatoare

importante asupra mediului, din doua motive principale:

tehnologia folosita era foarte limitata;
- numarul oamenilor era redus si densitatea lor medie foarte mica.
Din nefericire si irigarea terenurilor agricole poate fi uneori dezastruoasa. Se
stie ca apele de suprafata se incarca in drumul lor, in contact cu rocile intalnite, cu
sauri minerale. De regula aceste saruri se concentreaza in mari si oceane. Daca insa
apele acestea de rau sunt folosite pentru irigatii, datorita evaporarii are loc o
conceatrare treptata de saruri in sol, care in cele din urma fac terenul neadecvat
pentru agricultura. In afara de aceasta, irigatiile facute fara grija duc la cresterea
nivelului apelor freatice si in ultima instanta la inmlastinarea terenurilor.
Efectele poluarii apei nu sunt nici ele mai putin dramatice. Apa a fost din
totdeauna un purtator potential de agenti patogeni, care in multe randuri au
provocat epidemii catastrofale. Se poate cita o epidemie de holera din evul mediu
care a ucis cam jumarate din populatia Europei. In ultimul secol in emisfera vestica
a globulut (Europa si America) febra tifoida, iar in cea estica (Asia) holera, au fost
principalele boli cauzatoare de mortalitate. Apa transporta si alte microorganisme
transmitatoare de disenterie, hepatita infectioasa, gastro-enterite. Cresterea
nivelului de trai al populatiei a redus considerabil; bolile infectioase, dar nu a
inlaturat total pericolul lor.
Accidentele dramatice cauzate de ape poluate au fost relativ rare, intrucat
consumatorul poate intrerupe utilizarea apei pentru baut atunci cand constata
caracteristici anormale ca:
- turbiditate excesiva;
culoare, gust sau miros neplacute;
-efecte imediate asupra starii de sanatate.
Totusi au fost inregistrate cazuri de urmari grave asupra sanatatii oamenilor,
provocate de poluarea apelor.
In tarile industrializate sunt tot mai dese cazurile cand unele bazine acvatice
sunt atat de degradate incat apa nu mai poate fi folosita pentru alimentare. Apa
distribuita in unele orase din tarile puternic industrializate este colorata, are gust si
miros neplacut iar populatia prefera sa consume exclusiv ape minerale si bauturi
racoritoare imbuteliate. Lacurile expuse la poluare cu elemente fertilizante prezinta
fenomene de imbatrinire accelerata (eutrofizare).
Apele curgatoare vehiculeaza cantitati crescande de substante cunoscute a avea
efecte cancerigene (hidrocarburi aromatice mono si policiclice, amine aromatice,
crom, mercur, cadmiu, nichel, etc).
Poluarea apelor este suparatoare si prin modificarca neplacuta a aspectului raurilor
sau a lacurilor in care apa device colorata, este tulbure, prezinta zone acoperite cu
spuma, raspindeste mirosuri neplacute.
Din cele expuse rezulta ca cresterea populatiei si urbanizarca accentueaza
efectele de poluare a mediului.
Experienta dovedeste ca exista o proportionalitate destul de riguroasa intre
volumul productiei industriale si cantitatea de poluanti generati de aceasta, ceea ce
este o urmare a faptului ca, pentru o tehnologie data, se formeaza aceeasi cantitate
de poluanti pe unitatea de prodius finit.

Ritmurile inalte ale industrializarii, implica o crestere in acelasi ritm a

producerii de poluanti. Acesta inseamna sanse marite de deteriorare a mediului
ambiant si impune deci adaptarea unor masuri de protectie adecvate si in primul
rand a unor masuri preventive.
1.2.Capacitatea mediului inconjurator de a asimila poluanti
Multe din efectele negative pe care le-a avut activitatea omului asupra mediului au
fost rezultatul descarcarii concentrate, in spatii limitate, de materiale si energie. De
fapt, mediul are o mare capacitate de a asimila poluanti datorita mai ales diluarii dar
si ca urmare a unor interactiuni chimice si biologice cu poluantii. Inainte de a
adopta masuri costisitoare de retinere a poluantilor din afluentii descarcati in mediu
trebuie utilizata cu discernamant si capacitatea de asimilare a mediului. Apele de
suprafata au, ca si atmosfera o capacitate importanta de a / atenua efectele
poluantilor, pe de o parte prin diluare, iar pe de alta prin procese de precipitare
absorbtie sau adsorbtie, neutralizare, oxidare sau reducere etc. Daca consideram,
pentru ilustrare cazul fluviului Dunarea, al carui debit minim de dilutie este de 2
000 m3/s introducerea a 1 700 t/zi saruri minerale ar conduce la o crestere a
concentratei acestor saruri an apa fluviului de numai 1 mg/1.
1.3. Cai de reducere a poluarii mediului
Mecanismul prin care are loc poluarea mediului sugereaza masurile prin care ar
putea fi limitata sau inlaturata aceasta poluare.
Caile generate care trebuie urmate in acest scop sunt urmatoarele:

marirea gradului de valorificare a resurselor;valorificarea produselor

secundare si a deseurilor;

adoptarea de tehnologii de productie cu efecle poluante scazute sau

nepoluante;

depozitarea finala, in condiiii de securitate, a deseurilor solide si lichide;

scoaterea din uz a unor produse cu potential de poluare ridicat si inlocuirea

lor de allele inofensive;

introducerea de norme de consum severe pentru materiile prime;

intarirea disciplinei in productie; asigurarea unei participari constiente a

maselor de oameni la protejarea calitatii mediului prin educarea in spiritul dragostei
fata de natura, ca un bun comun al omenirii.
In mod special adoptarea de tehnologii cu efecte poluante nule sau scazute,
este foarte importanta. Cantitatea de poluanti generate pe unitatea de produs
poate fi redusa sensibil prin modificarea tehnologiilor de fabricate.
Folosirea combustibililor nucleari in locul celor clasici a inlaturat, practic
complet, evacuarea de gaze in atmosfera si a redus foarte mult volumul deseurilor
solide rezultate din proces.
Inlocuirea coudensatoarelor barometrice cu condensatoare de suprafata a
permis recuperarea si recircularea unor materiale utile si reducerea consumerilor
specifice de apa.
In lume se fabrica anual sute si poate chiar mii de noi substance chimice
dintre care unele prezinta o mare stabilitate, deci sunt foarte persistente daca
patrund in mediu. Aceste substante se folosesc mai ales drept mase plastice, sau ca

plastifianti pentru material plastice, ca detergenti si solventi, ca aditivi pentru

alimente sau combustibili, ca pesticide etc. Ca urmare a folosirii, aceste substance
ajung pe sol, in apele de suprafata sau subterane, in atmosfera sau alimente. Unele
din aceste substante s-au dovedit a avea efecte daunatoare pronuntate asupra
sanatatii omului, asupra ecosistemelor si asupra omului in general. O parte din ele
au fost mai minutios studiate decit altele dar evolutia lor dupa ce patrund in mediu
a fost urmarita cu atentie. Exista inca multe substante introduse de om in mediul
inconjurator a caror repartitie si efecte sint putin sau deloc cunoscute.
Unii poluanti, deosebit de persistenti si cu nocivitate ridicata, au constituit
subiecte mult discutate de cercurile de specialitate si de opinia publica mondiala.
Anumiti detergenti nedegradabili biologic au impresionat la un moment dat
prin toxicitatea lor pentru orgaxusmele acvatice si prin paturile groase de spuma
cu care au acoperit unele statii de epurare sau cursuri de apa, in prezent
neplacerile au fost aproape total inlaturate prin introducerea in uz a unor
detergenti care pot fi descompusi cu usurinta de catre microorganismele prezente
in natura.
Hidrocarburile clorurate, incepand cu DDT-ul au fost folosite pentru
combaterea antidaunatorilor. Sperantele initiale puse in aceste substante au fost
risipite de efectele constatate dupa cativa ani de folosite. S-a confirmat ca
hidrocarburile clorurate sint otravuri neselective. Ele omoara nu numai insecte ci si
pesti, pasari, si chiar mamifere. Sint distruse atat inscetele ierbivore, cat si cele
carnivore, precum si alte vietuitoare cu rol foarte important in inlaturatea
daunatorilor in afara de aceasta, la utilizarca indelungata, eficienta hidrocarburflor
dor urate in combaterca daunatorilor scade, mentinandu-se insa ridicata, in raport
cu vietuitoarele inofensive.
Specialisti fac eforturi pentm a gasi altfel de metode de combaere a
daunatorilor decat prin toxice persistente si nespecifice. In acest sens an fost
create insecticidele organo-fosforice, care an o persistenta scazuta, dar prezinta si
ele dezavantajul de a fi neselective.
Hidrocarburile clorurate care se forrneaza in cursul sterilizarii cu clor a
apelor de baut constituie, de curand, o preocupare intensa a specialistilor.
Prezenta acestor substante in apa potabila a fost pusa in evidenta doar recent, ca
urmare a perfectionarii tehnicilor de analiza. Exista teama ca aceste substante
favorizeaza, aparitia unor forme de cancer la consumatori. Formarea
hidrocarburilor clonirate in apa, in timpul sterilizarii cu clor este conditionata de
prezenta in apa a unor substantc organice.
Specialist urmaresc in prezent cu atentie marita efectele unor metcale grele
mai ales ale mercurului si cadmiului, intrucit s-au acumulat date dovedind ca,
chiar in concentratii mici in apa si alimente, combinatiile acestor elemente au
efecte nocive grave asupra sanatatii oamenilor. Se fac eforturi pentm a reduce la
minimum utilizarca acestor metale.
Fabricarea unor intemediari utilizati in industria colorantilor organici cum ar
fi benzidina, a fost total interzisa in unele tari.
Vorbind despre numeroasele substante chimice create de om si utilizate in
diverse domenii de activitate trebuie remarcat ca ritmul de aparitie a acestor

substante este mult mai mare decat ritmnl in care ele pot fi testate in mod serios
din punct de vedere al efecte!or pe care le pot avea asupra sanatatii oamenilor si
asupra calitatii mediului.
In present este acceptata tot mai mult ideea de a atribui fabricantilor
intreaga responsabilitate pentru produsele lor, mergand pana la faza cand
acestea nu mai sunt uitilizabile si cind trebuie ori sa fie reintegrate in mediu, ori
sa fie refolosite.
CAP 2

. Sisteme de masurare a calitatii apei prin control

automat
Gospodarirca rationala a apelor necesita cunoasterea temeinica a resurselor de
apa atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
In conditiilc actuale ale cresterii poluarii apelor, determinarea calitatii acestora
prin metode de laborator manuale, clasice, pe langa faptul ca necesita un volum
important de munca, in general de calificare ridicata si un interval de timp relativ
indelungat pentru obtinerea rezultatelor analizelor, nu permite decat obtinerea unor
date cu caracter sporadic asupra evolutiei caracteristicilor calitative ale apelor.
Prin controlul automant al calitatii apelor, care repvezinta, un domeniu foarte
important pe plan momdial, se inlatura neajunsurile aratate mai inainte ale
determinarilor de laborator manuale, putindu-se obtine in mod practic aproape
instantaneu, inregistrarile grafice sau numerice ale variabilelor indicatorilor calitatii
apei, care pot fi determinati automat, in intervale foarte scurte (de ordinul minutelor
sau chiar al secundelor). In acest mod este posibil, in cazul unor poluari accidentale
sa se asigure reaiizarea si a unui sistem de alarmare eficienta, care sa permita luarea
unor masuri corespunzatoare de gospodarire a calitatii apelor in situatiile critice.
.Dintre sistemele de masurare
utilizate se indica urmatoarele tipuri
representative:
a) Sisteme cu senzori pentru masurare plasati direct in apa (in sectiunea de
control) fixati, de exemplu, pe o pila de pod sau pe un pilot etc.
Avantajul acestui tip de amenajare coasta in faptul ca apa, ale carei
caracteristici sunt masurate, nu este extrasa in acest scop din mediul ei natural
evitadu-se astfel modilicari posibile ale uuor indicatori de calitate mai sensibili,
Dezavantajele sistemului se datoresc in special dificultatilor de alcgere a unui
stoc de plasare reprezentativ.
b) Sisteme de alimentarea cu apa prin conducte a aparaturii de masura care
este plasata in cabine special amenajate. Aceste sisterne se subimpart la randul lor
dupa modul de alimentare cu apa a aparaturii in:
- Sisteme cu alintenktre prin pompare,
- Sisteme cu alimantare prin gravitatie.
Ultimul sistem este practicat de exemplu in cazul plasarii cabinei cu aparatajul
de masura in dreptul pilei unui baraj, la o inaltime cuprinsa intre nivelul amonte si
cel aval, astfel ca sa se asigure alimentarea cu apa prin gravitatie a dispozitivelor

de masura, ceea ce reprezinta avanantajul principal. Acest. mod de rezolvare

permite evitarea produceri unor modificari ale calitatii apei, care s-ar putea
produce prin efectul pomparii sau ai aspiratiei (modificarea concentratiei
oxigenului dizsolvat etc).
Alte avantaje ale sistemului ar fi reducerca lungimii conductelor de aductiune,
precum si apararea de deteriorari la viituri.
Un dezavantaj al majoritatii sistemelor avad alimentarea cu apa prin conducte
se datoreste, in special, pericolului infundarii sau blocarii acestor condacte cu
suspensii, corpuri solide etc.. ceea ce impune aplicarta unor masuri supltmentare in
exploatare;
c) Sisteme cu aparatura de masura plasata pe corpuri plutitoare sau pe nave, la
aceste sisteme se obtine realizarea unui punct de masura (sau a mai maltor puncte)
la adancime constanta, fata de nivelul apei ceea ce ar reprezenta avantajul
principal.
Sistemul cu aparatura de masurare plasata pe nave prezinta in plus avantajul
mobilitatii, ceea ce permite corrtrolul cu aceeasi aparatura in mai multe sectiuni.
d) Sisteme cu aparatura de masura plasata in apa (sisteme sumersibile).
Relativ la frecventa utilizarii diferitelor sisteme, se indica orientativ
urmatoarea repartizare procentuala pe tipuri:
primul 10%;
al II-lea 75%;
al treilea 10%:
al patrulea 5%.
2.2. Caracteristicile calitative ale apei care se masoara prin instalatiile
de control automat
2.3.

Indicatorii de calitate caracteristici ai apei care sunt mai frecvent masurati cu

instalatii de control automat:
1)
Temperatura apei (eventual in paralel cu a aerului) are un rol important in:
- evaluarea calitatii apei (gradul de saturare cu oxigen, consumul biochimic de
oxigen);
- pentru conditiile de formare a ghetii iarna;
- pentru asigurarea cu apa de racire;
-la evaluarea gradului de poluare termica.
-Masurarea temperaturii nu ridica in general dificultati tehnice, precizia de
masurare fiind de ordinul a 0.2C, cu un domeniu de masurare cuprins intre 5 si
+480C.
2) Oxigenul dizolvat in apa prezinta o mare importanta ca indicator general de
baza al calitatii apei. Se utilizeaza diferite tipuri de senzori pentru masuratori, care
prezinta inca unele dificultati in ceea ce priveste constanta valorii determinarilor.
Precizia masuratorilor este de 2%, cu un domeniu de masurare cuprins intre 0 si 25
mgO2/l.
3) Conductivitatea eledrica, ca indicator al continutului de saruri dizolvate,
prezinta interes in special pentru cursurile de apa la care concentratia sarurilor este
crescuta catre limila critica. Precizia masuratorii este cuprinsa intre 1 si 5% cu un

domeniu corespunzator unor conductivitati cuprinse intre 0 si 60 S * cm-1 sau

concentratii corespunzatoare pentru reziduul fix intre 0 si 1 000 mg/L
4) Concentratia ionilor dt hidrogen (pH) prezinta importanta de obicei in
conditii speciale, in aval de descarcarile unor ape uzate industriale acide sau
alkaline. Precizia masurarii este de 1 % pentru un domeniu de pH de la 0 la 12.
5) Turbiditatea este utilizata pentru aprecierea incarcarii apelor cu materii de
suspensie, insa rezultatele nu sunt inca total satisfacitoare, din cauza varietatii mari
a particulelor in suspensie, ceea ce face sa nu se poata asigura o corelatie
corespunzatoare cu concentratia reala a materiilor in suspensie. Sunt in studiu
experinente pentru determinarea automata directa a incarcarii cu materii solide in
suspensie din ape.
6) Potenitalul de oxido-reducere este masurat in general numai pentru apele
poluate puternic. Precizia masurarii este de la - 600 la +600 mV.
7) Concentratia fenolilor se masoara, in cazuri speciale, cu o prccizie de 10 %
si pentru un domeniu cuprins de la 0,002 pana la 2 mg/1.
8) Radiatia solara care se masoara cu diferite sisteme, este exprimata
in cal/cm2 min pentru un domeniu de masurare cuprins intre 0 si 2,4 cal/
cm2*min si cu o precizie de 15%.
In afara de indicatorii de calitate citati, pentru perspective se prevad instaltitii
automate pentru masurarea cancentiratiei de substante organice, cloruri, amonin,
calciu, nitrati, fosfati, sulfati, sulfuri, cationi metatlici si cianuri.
2.3. Inregistrarea, transmisia si prelucrarea datelor, organizarea retelei
informationale
2.4.

Inregistrarea datelor la statiile de control automat se face de obicci grafic prin

inscrierea valorii parametrilor rnasurati pe banda de filtrare sincronizata in functie
de timp, uneori aceasta efectuandu-se simultan pentru mai multi parametri de
calitate pe aeeeasi banda de hartie. Se pot utiiiza si inregistrari numerice pe benzi
perforate si pe benzi magnetice, pentru eventuatele corectii ale erorilor posibile
este foarte utila, inregistrarea grafica, care permite o verificare vizuala mai rapida.
Concomitent cu verificarea sistematica periodica a valorilor parametrilor de
calitate rnasurati se impune o verificare a sincronizarii timpului, efectuandu-se
totodata corecturile necesare.
Pentru transmiterea la distanta a datelor, la un post central, se utilizeaaza
sistemele de teletransmisie.
Inregistrarea magnetica. pe banda si introducerea directa a datelor in calculatoare
sint de asemenea in stadiu de realizare.
Prelucrarea datelor obtinute se face cu metode statistice moderne, in a obtinerii
valorilor caracteristice, medii zilnice, lunare, anuale, precum a unor valori
extreme pentru anumite perioade reprezentative.
Sistemul care permite citirea si inregistrarea continua, la o statie centrala, a tuturor
valorilor momentane ale parametrilor de calitate a apei, provenite de la un numar
mare de statii de control automat, ofera avantajul deosebit de a asigura controlul
continuu al situatiei calitatii apei in reteaua hidrografica si detectarea imediata a
perturbatiilor, datorita aparitiei unor elemente nocive, ca urmare a unor descarcari

periculoase de ape uzate.

Pe aceasta baza se pot alcatui sisteme de alarmare pentru statiile de tratare a apelor
de alimentare, a statiilor care asigura epurarea apelor uzate etc. Organizarea retelei
informationale pentru controlul automat al calitatii apelor trebuie sa includa in
primul rind sectiunile de baza (de ordinul I), pentru urmarirea calitatii apei,
precum si eventual unele sectiuni auxiliare (de ordinul II), in functie de conditiile
specifice locale ale fiecarui bazin hidrografic in parte.
Se recomanda sa se coreleze alcatuirea retelei informationale cu planurile de
gospodarire a calitatii apelor , astfel incit odata cu controlul calitatii apei si
asigurarea unor masuri de prevenire si alarmare, aceasta sa permita si verificarea
masurilor si ipotezelor preconizate prin planuri si sa asigure fondul de date de
baza, necesar reactualizarii acestor documentatii.
2.4. Realizari pe plan mondial in domeniul controlului automat al calitatii
apelor
2.4.1. Sistemul de supraveghere globala a calitatii apelor
Acest sistem urmareste urmatoarele obiective:
- sa obtina si sa distribuie informatii pentru si de la diferite agentii locale, statale,
interstatale, sau alte unitati social-educative, industriale, publice sau particulare;
- sa determine evolutia de durata si dinamica calitatii apei;
-sa asigure un sistem rapid de informatii pentru protctia calitaiii apelor si a
folosintelor de apa, incluzand controlul indicatorilor de calitate in raport cu
prevederiile standardelor de calitate a apei.
Aceasta activitate de supraveghere are componentele principale descrise in
continuare.
2.4.1.1.
Supravegherea manuala.
Reteaua de supraveghere manuala este alcatuita din 200 sectiuni de
prelevare a probelor de apa (de ordinul I) pentru urmarirea calitaiii apei, dintre care
in 120 sectiuni se fac prelevari dd catr Departamentul pentru protectia mediului
inconjurator, iar in restul sectiunilor de catre celelalte agentii de stat, municipale
sau de catre Industrie. Sectiunile au fost selectionate astfel ca sa fie reprezeutative
pentru calilatea apei in fiecare bazin hidrografic.
Frecventa prelevarilor variaza de la doua la patru ori pe an, in sectiunile de
prelevate din lacuri, la doua pe luna in sectiunile de prelevare pe rauri in aval de
sursele principale de poluare.
Supravegherea publica.
Pentru a se mari volumul de date ai retelei de supraveghere manuala,
pentru a stimula interesul publicului si pentru a se obtine informatii in legatura, cu
incidentele care dus la afectarea calitatii apei a fost initiata o activitate publica de
supraveghere a calitatii apei. Particularii sunt incurajati sa telefoneze la
Departamentul pentru protectia miediului, pe cheltuiala acestuia, si sa semnaleze
conditiile anormale pe raurile si lacurile care sunt sub observatie, asa cum ar fi
poluarile vizibile de substante uleioase sau reziduri chimice, fenomene care produc
mortalitati ale pestilor etc.
2.4.1.2.

2.4.1.3.

Supravegherea aeriana prin teledetectie.

Fotografierea si detectarea de la distanta, din avioane, a poluarilor este
folosita cu caracter experimental. In fotografia aeriana filmele in alb-negru sau in
culori pot arata prezenta substantelor nocive sau efectele speciale datorate
materiilor in suspnsie sau uleiurilor plutitoare. Filmele in infrarosu, folosite
impreuna cu filmele in culori, pot indica prezenta algelor si a altor vegetatii
acvatice.Detectarea de la distanta poate asigura si evidentierea temperaturii apelor
de suprafata si cu ajutorul razelor ultraviolete poluarea cu uleiuri.
2.4.1.4.
Supravegherea automata.
Controlul
automat
al
calitatii
apelor
are urmatoarele obiective principale: detectarea depasirii valorilor limita
standardizate pentru anumiti indicatori de calitate ai apei sau alte conditii de
nedorit ale calitatii apei, astfel incit actiunile de remediere sa inceapa cit
mai repede; # asigurarea datelor de baza pentru imbunatatirea evaluarilor
privind calitatea apei, incluzind si datele necesare modelelor matematice
pentru protectia calitatii apelor sau pentru proiectarea obiectivelor care asigura
protectia calitatii apelor; evidentierea variatiei calitatii apelor in intevale scurte.
Amplasamentele statiilor automate sint alese in functie de urmatoarele
criterii; fluctuatii rapide ale calitatii apei sau ale debitelor; potential ridicat
privind poludrile accidentale; conditii hidrologice, sau altfel de conditii,care
permit evaluari continue ale modificdrii calitdtii apei.
2.4.1.5.
Prelucrarea si utilizarea datelor.
Pentru
datele
obtinute
manual
s-a pus la punct o forma, de prezentare, ca rapoarte de cooperare ale tuturor
factorilor care fac prelevari de probe, pentru a servi atit ca o inregistrare initiala a datelor, cit si pentru prelucrarea la calculatorul electronic.
Programele suplimentare ale calculatorului electronic permit ca datele sa fie
regasite, fie sub forma unor valori individuale, dupa data si timpul de colectare, fie
prelucrate statistic (ca maxime,minime,mediiaritmetice si deviatii standard),
precum si ca repartitii pentru fiecare sectiune sau grup de sectiuni.
Rezumate anuale (anuare) sint tiparite in mod obisnuit pentru o difuzare mai
larga, la beneficiarii folosintelor de apa. si la alte persoane interesate. In plus este
intocmit un sumar lunar al datelor (AQUA), obtinute de la sistemul automat de
supraveghere pentru fiecare parametru de calitate si fiecare sec-tiune, indicindu-se
numarul de probe, valoare orara maxima, media zilnica maxima, valoarea medie
lunara, media zilnica minima, valoarea orara minima si procentul valorilor care
indeplinesc conditiile de calitate normate ale cursului de apa respectiv. Pe masura
ce sistemul de control automat se completeaza, pentru fiecare bazin hidrografic,
datele pot fi folosite nu numai la verificarea si perfectionarea modelelor matematice
pentru simularea si prognoza influentelor asupra calitatii apei ca urmare a evacuarii
de ape uzate, dar si pentru a se stabili rapid actiunile de remediere necesare in cazul
depasirii normelor calitatii apei sau al semnalarii alt or conditii nesatisfacatoare ale
calitatii acesteia.
2.4.2.

Sistemul ORSANCO.

Sistemul ORSANCO pentru controlul automat al calitatii apei riului

Ohio si al afluentilor sai reprezinta primul sistem pe plan mondial care s-a initiat
inca din anul 1960 de catre cele 8 state situate in bazinul hidrografic respectiv, care
au alcatuit Comisia interstatala Ohio River Sanitation Commission" (prescurtat
ORSANCO).
In anul 1971 sistemul ORSANCO cuprindea in total 14 statii automate de
control, din care 8 pe riul Ohio si 6 pe afluenti, o statie centrala pentru primirea
datelor si un centru de prelucrare automata a acestora. Toate statiile automate erau
echipate cu transmitatoare pentru liniile telegrafice, inchiriate in exclu-sivitate
pentru acest sistem.
Transmitatoarele locale, de la statiile automate, convertesc semnalele analogice
intr-o frecventa. cuprinsa intre 5 si 15 c/s si aceasta asigura o modu-lare de 100% a
curentului electric direct de 62,5 mA, care trece prin lirriile de transmitere. Toate
statiile automate sint legate intre ele in serie si in final cu statia centrala. Ele sint
alimentate cu energie electrica. de la retea, astfel ca sa fie asigurata sincronizarea
lor in timp. Toate semnalele sint convertite in forma, analoga si inmagazinate intrun inregistrator potentiometric la statia centrala. Tolerantele intregului sistem sint
sub 0,5%.
Fiecare dintre statiile automate este echipata. pentru a masura o parte sau toti
parametrii urmatori: valoarea pYi; potentialul de oxido-reducere; clorurile; oxigenul
dizolvat; conductivitatea ; temperatura; intensitatea radi-atiei solare. Echipamentul
statiilor automate este montat fie in cadrul statiilor municipale de tratare a apelor
pentru alimentarea cu apa, fie in cadrul centra-lelor electrice amplasate de-a lungul
riului. Acest sistem prezinta o serie de avan-taje, in primul rind pentru ca
pompindu-se constant mari volume de apa. probele obtinute sint reprezentative, se
elimina apoi intr-o mare masura pericolul unor acte de vandalism asupra
echipamentului statiilor, se economiseste costul unor constructii separate si al unor
sisteme de pompare proprii si in final pentru ca. personalul local poate fi utilizat
pentru intretinerea curenta a aparaturii. Intretinerea curenta, cuprinzind curatirea
senzorilor si celulelor respective, se face la intervale de o saptamina. O intretinere
de specialitate, suplimentara, este asigurata la intervale de doua saptamini pe baza
unui contract incheiat cu firma Schneider Instrument Comp. care a furnizat si
instalat echipamentul pentru controlul automat al calitatii apei.
Cu ocazia acestei intretineri de specialitate, de doua ori pe luna, se efectueaza si
etalonarea fiecarui sistem parametric, pentru a se asigura o toleranta a
determinarilor automate sub 1%.
Echipamentul pentru prelucrarea datelor de la statia centrala cuprinde un
calculator electronic de tipul IBM 1 130, 2B, cu posibilitati de stocare pe discuri
magnetice si de tiparire automata a datelor sub forma de sumare.
Este interesant de aratat ca in lipsa pre-lucrarii automate, avind in vedere
numarul mare de date obtinute intr-un singur an, prelucrarea acestora prin metode
manuale ar necesita 150 oameni/an. Deosebit de avan-tajele economisirii de
personal, sistemul de telemetrie si de prelucrare on-line" a date-lor la calculatorul
electronic permite si inclu-derea unor semnale de testare pentru indica-rea

tolerantelor sistemului, asigurarea unor posibilitati de alarmare si de prelevare automata. de probe in caz de alarmare, inclu-siv posibilitati de eliminare automata a
da-telor care nu se incadreaza in limitele de toleranta admise.
2.5. Aparatura si senzori utilizati in controlul automat al calitatii apei
2.5.1. Masuratori intensive si extensive.
Masuratorile parametrilor de calitate a apei in sistem automat se pot realiza pe
doua cai principale.
Prima cole se bazeaza. pe masuratori in situ" cu senzori sau traductori
electrochimici, fara modificarea carcteristicilor apei prele-vate pentru determinarile
calitative.
A doua cale se bazeaza pe utilizarea unor procedee analitice automate, la umed,
prin adaugarea de substante chimice in apa prelevata, masuratorile facindu-se dupa.
ce au avut loc reactiile chimice corespunzatoare.
Un exemplu pentru aplicarea primei metode il reprezinta aparatura pre-zentata
schematic in figurile 2.1 si 2.2.
Cel de al doilea sistem de masuratori automate al parametrilor de calitate a
apelor este reprezentat prin aparatura de laborator de tipul Autoanalizo-rului
Technicon (figurile 2.3 si 2.4).
Diferenta principal dintre aceste doua moduri de a aborda problema
masuratorilor automate se bazeaza pe faptul ca masuratoarea in situ", cu traductori
electrochimici, este un tip de mdsurdtoare intensivd, in t imp ce procedeele
automatizate cu reactii chimice sint masuratori extensive sau de tip capacitiv.
Parametrii inteusivi se bazeaza pe masuratorile de activitate, care sint diferite in
functie de potentialul chimic al sistemului:
= 0+ RT In a;
(2.1)
; 0 = potentialele chimice ale starii de fapt si respectiv de referinta ;
a
= activitatea, data, la scara molara;
R
= constanta gazelor;
T
= temperatura in grade Kelvin.
Activitatea a poate fi corelata empiric cu concentratia C astfel:
a = C,
(2.2)
in care este o constanta de proportionalitate, cunoscuta. sub numele de
coeficient de activitate.
In consecinta, masuratorile de tip intensiv nu pot fi utilizate pentru determinarea unui element chimic anumit decit in cazul in care coeficientului de
activitate y se presupune ca. este egal cu unitatea. In apele naturale si uzate. ca
rezultat al prezentei unor elemente de interferenta, ca dt exemplu factorii de
salinizare sau desalinizare, aceasta. ipoteza. poate sa. nu fie valabila. si coeficientul de activitate poate devia de la unitate. De obicei se utilizeaza factori de
corectie atunci cind se fac masuratori intensive, pentru a se tine cont de schimbarile
in taria ionica. si efectul unor anumite interferente. Exemple pentru astfel de
masuratori pot fi ale reactiei ^H, obtinute cu electrozi de sticla, ale duritatii" cind
se utilizeaza electrozi cu membrana. (masuratori potentiometrice) si pentru
oxigenul dizolvat" determinat voltametric cu electrozi cu membrana. In aceste
exemple, masuratorile se bazeaza pe deter-minarea activitatii ionilor de hidrogen, a

ionilor metalici bivalenti, de exemplu Ca 2+ si Mg2+ si respectiv a oxigenului

molecular. Acest tip de masuratori este principial deosebit de masuratorile bazate pe
titrarea aciditatii, a determinarii duritatii apei prin titrari EDTA si a oxigenului
dizolvat cu procedeul Winkler. In primul caz masuratorile intensive se bazeaza pe
determinarea activitatii, in timp ce in al doilea caz masuratorile de capacitate se
bazeaza-pe calcule stoichiometrice ale numarului total de ioni ori molecule din
solutia test.
In tabelul 2.1 se prezinta, in paralel, exemple din ambele tipuri de masuratori,
intensive si extensive.

229

iffj"

inregistrors
grafica

, Prekyator '.

ttlAe

Apa dihtie

frv.
'O.

O Ap& curaio

itti! TiJ-f

imprimare
eg; to is

RBacsh' automat
de probe
Pompo D~Gportie,ii7!d
de apa
iWilumetricG)

Loiorifnecru

Fit(. 7.^. Schema. siste^niliii Teclinicon ..Aiitoanalixatoi*".

Oetafia pompa proportionate

co haricrc oe her

Deiaiii sistem de preievare continue[ s i filtrcre

Dsioiii pompore si filtrare

^_= mrars
TV)J n}/1
u)
in > /}
> ,it i i A '

////////// ///AJ-j-Jj

fpTTTTn
Uf> ft / // / / ///// / / //.// / // // // / /

/////]
':'/.- /f/JJ/, '/J7jJJJi// / // < / '
Fig. 7.5. State ami Technicon AuroanaJizator". Detain ?i aiicxc
Tabclul 2-1- Exemple de masuratori intensive si extensive
Sisteme de masuratori

Intensive
t'^>nrientrnfit c!e ioui da hidi'ofteit
ToBcsntrJitia In elcctrom Dm i late
datorita metalelor

PH
pZa*-r si Mg2+ AQ,

Extensive
Acidftatc sau alcalinitatc Titr&ri
Hedox. Metode de titrate EDTA
Metoda de titr&re <:n brucin&
Metoda. de tilrare Winkler

en EM

ffrl = - log (7{H+)

pE -i logflfe")
p&i - log a((~i!**-)

pNOs - log a(NOj') Aoj cu

EM = activitatua oxiRtnv-Ini
oVtcrrniiUttu. cu dectrozi en
nu:mbraaa

2.5.2. Sistemul cu senzori electrochimici.

Senzorii electrochimici utilizati pentru sistemele de supraveghere
automata a calitatii apei in situ" pot fi impartiti in urmatoarele categorii de
senzori, pe baza tipului de masuratoare: conductometrici; %
potentiometrici; 9 voltametrici. In tabelul 7.4 se prezinta exemple de tipuri
de senzori folositi pentru aparatura de control automat a calitatii apei si
formulele de baza, utilizate de metoda respective.
Tabelul 2.2. Senzori electrochirnici
Tipul senzorului

Determinarea

Conductometric
Potenf iometric:
ekctrod de sticla.
clectrod de metal inert (Potentialul
Redox)
electrozi potentiometrici cu membrana
Cu membrana voltametric. ' (oxigen
dizolvat)

i
Em = constanta -j-----In |_tfj +
Fja, j
ZF
pn = log afj+
pE = - log ae = EHI(2.3. RTF'1)
Cationic = pM+ = log a^+
Anionic = pA~ = log a^id = \:FAPm-~\a0i

L = conductanta specifics.
Kc = constanta celulei
C( concentratia ionica
"ki -- conductanta ionica echivalenta,
Zi = valenta ionului
Em = potentialul de electrod masurat
F = constanta lui Faraday

Kj = coeficientul de selectivitate
ia = curcntul de difuzie
A = aria suprafetei electrodului
Pm = coeficientul de
permeabilitate al
membranei b
= grosimea
membranei

Conductivitatea electrica. este o estimare grosiera. a tariei ionice a

solutiei test de analizat. Ea este independenta de concentratia ionica Ct de
ioni, de conductanta ionica echivalenta \, de incarcarea ionica Zt si de
viscozitatea apei. Masurarea conductantei nu poate fi folosita. ca o indicatie
a concentratiei, decit in cazul in care se mentin constante toate celelalte
variabile din ecuatia concentratiei. Rezulta. ca egalitatea concentratiei a
doua. ape diferite poate sa nu insemne egalitate din punct de vederc al
totalului substantelor dizolvate.
Sistemele pot?ntiometrice cu electrod de membrana, la care s-a ajuns de
curind, sint pe cale de-a fi incorporate cu succes in sistemele de control al
calitatii apei. In tabelul 7.5 se prezinta lista unor electrozi disponibili in
prezent si citeva din caracteristicile lor de functionare. Potentialul masurat
este functie de cantitatea de ioni liberi si acesti electrozi sint insensibili
pentru speciile de ioni complexati, ceea ce consituie unul din principalele
avantaje ale acestor sisteme de electrozi.
Electrozii cu membrana voltametrici pentru masurarea concentratiei
oxigenului dizolvat, de tip galvanic sau polarografic, sint larg intrebuintati
in sistemele de supra veghere automata a calitatii apei. Curentul de difuzie
al electrodului este proportional liniar cu activitatea oxigenului dizolvat din
solutia test.

Tipul
de
electrod
Bromura
Cadmiu
Calciu
Cloruri
Cianuri
Cupru
Fluorura.
lodura
Plumb
Xitrati
Sulfuri
Duritate

Tabelul 2.3. Electrozi potentiometrici de membrana

Domeni
Intc rferente prmcipale
ul pH
0-14
1-14
5,5-11
0-14
0-14
0-14
0-8,5
0-14
2-14
2-12

CN-, I",
Ag+,
Zn2+
Br",
S2",
Ag+,
OHs2-,
Ag+,
I-,
C02Zn2+

s=2
2

Hg +,
Fe +,
I-,
IHg=+

2
2

Cu=+
Ft +, PL2+
Pb2+, Cu + Xi=+
C2- CK-, sex-, NH3
Fe3+

CK-2+
Hg , Cn=+
Cu2+ FL2+
Br", s2-, 2
NOJ cx-,
HC'Gj-,
s2o- Cu +, Ni2+, Ba2+, Sr2+
Fe3+

OA-,

In sistemele de control automat al calitatii apei bazate pe dispozitive de masuratori

in situ", partea cea mai criticabila. este senzorul, si increderea pe care o acordam
sistemului de control depinde in general de gradul in care ne putem bizui pe sisiemul de
senzori utilizat. Este esentiala o intelegere clara a caracteristicilor de functionare ale
senzorului si a raspunsului dinamic al aces-tuia in conditiile de masuratori de teren.
Aceasta incredere privind masurato-rile efectuate trebuie sa se bazeze pe o etalonare
corespunzatoare, o utilizare si intretinere adecvata, precum si pe promptitudinea de a
detecta micile nere-gularitati, care ar putea denota defectiuni initiale posibile ale
sistemului.
Caracteristicile primare ale senzorilor sint definite in functie de urmatoarele elemente:
sensibilitate; timpul de rdspuns; 9 selectivitate; % sfabili-tate pe termen lung;
acuratetd; precizie.
Caracteristicile secundare ale senzorilor sint acelea care definesc efectul urmatorilor
factori: temperatura; debit; 9 tdrie ionicd; 9 reactie pH; 9 inlerferente electroactive
sau active de suprafata.
2.6. Controlul automat si testarea biologica
a calitatii apei
Controlul automat al calitatii apei se limiteaza, deocamdata, la o serie de indicalori
generali de calitate ai apei.
Pentru indicatorii specifici ai calitatii apei, care prezinta insa un interes deosebit, mai
ales in scopul asigurarii unui control eficient in vederea alarmarii in cazul depasirii
limitelor admisibile, aparatura de control automat esteintr-un stadiu experimental pentru
acei indicatori specifici, care pot prezenta interes in practica. la controlul calitatii apei.
Pentru a. suplini aceasta lipsa,. apare indidat ca la statiile automate de control sa se
experimenteze includerea, alaturi de aparatura automata pentru determinarea indicatorilor
generali de calitate ai apei si a unor dispozitive de testare biologica denumite ,,/ish-test".
Asemenea dispozitive sint utilizate in prezent cu bune rezultate, de exemplu, la o serie de
statii automate din R.F.G.
Dispozitivele de testare biologica sint alcatuite din acvarii, alimentate in flux
continuu cu apa. din riu, din acelasi sistem de prelevare care asigura. si alimentarea cu

apa. a statiei pentru analiza automata, aceasta facindu-se in paralel pentru cele doua.
obiective.
In acvariile pentru fish-test" se mentin pesti in conditii corespunzatoare cu ale
apelor de testat, pentru urmarirea efectelor toxice ale poluantilor asupra acestor
organisme acvatice. Urmarirea comportarii pestilor, pentru testarea biologica se face de
regula. cu intermitente, de 12 ori/zi, odata cu suprave-gherea functionarii aparaturii
automate, necesitind un anumit instructaj al persqnalului respectiv.
In paralel cu dispozitivele de testare biologica este necesar sa functioneze si un pr
elevator continuu de probe or are de apa; in cazul semnalarii unor efecte toxice la pesti
aceste probe urmeaza. a fi supuse unor analize manuale speciale, in vederea evidentierii
eventualelor elemente sau substante toxice din apa. In situatii normale insa. probele de
apa, dupa. ce se colecteaza. pe un interval de 1224 h, se evacueaza la canal sau se
efectueaza asupra lor determinari analitice de rutina.
In cazul ivirii unor mortalitati a petilor din dispozitivul fish-test, aceasta constituie
un semnal de alarmare pentru eventualele poluari accidentale. Fish-test-ul, ca orice sistem
biologic de testare, prezinta si unele limitari si dificultati, legate in special de
sensibilitatea diferita. a organismelor indivi-duale, ca si de modul de interpretare a felului
de comportare al acestora de cutre personalul de supraveghere. Totusi, in lipsa altor
posibilitati, si avind in vcdere ca. aceste dispozitive de testare biologica pot fi realizate
relativ fara mari dificultati, apare deosebit de utila. folosirea lor in cadrul statiilor de control automat al calitatii apei.
2.7. Telemetria In cadrul controlului automat al calitatii apei
Includerea statiilor automate intr-un sistem de telecomunicatii permite un control mai
sigur al datelor obtinute de la aceste statii, ceea ce asigura atit valorificarea unui numar
apreciabil din totalul determinarilor efectuate pe teren, cit si urmarirea, la intervale relativ
scurte, a preciziei acestor determi-nari, prin verificarea cu ajutorul telemetriei a calibrarii
aparaturii automate.
Cu ajutorul telemetriei aplicatd la controlul automat al calitatii apei se poate asigura
o verificare automata, atit a calibrarii senzorilor cu solutii etalon, cit si separat a
sistemului electronic al fiecarei statii automate in parte; se poate asigura si alarmarea
eficienta in cazul unor poluari accidentale la depasirea limitelor prestabilite pentru
anumiti indicatori de calitate a apei, caracteristici in sectiunile date.
Un sistem de control automat al calitatii apei, complet integral, include in sistemul de
telemetrie si o legatura on line" cu un calculator electronic, care pe linga. verificarile
aratate mai inainte si prelucrarea datelor furnizate de statiile automate, ar putea, pe baza
unui model matematic adecvat si tinind seama de rezultatele determinarilor efectuate, sa
elaboreze prognoze asupra evolutiei calitatii apei. Totodata acest sistem ar putea, pe linga
initierea unei alarmari in cazul depasirii valorilor admisibile pentru anumiti indicatori
caracteristici de calitate a apei, sa avertizeze, pe baza prognozelor elaborate, asupra
posibilitatilor de aparitie in viitor a unor situatii critice pentru cali-tatea apei, ceea ce ar
avea o importanta deosebita. pentru asigurarea din timp a masurilor adecvate la folosintele
de apa mai pretentioase din punct de vedere calitativ.

2.8. Utilizarea teledetectiei, ca metoda de control automat, la supravegherea calitatii

apelor
Realizdrile deosebite obtinute in domeniul tehnicilor spatiale si al inregistra-rilor
efectuate din aer, in diferite benzi ale spectrului electromagnetic, au creat premise
favorabile pentru o gama larga de utilizari ale teledetectiei ca metoda d.e control automat
si in activitatea de supraveghere a calitatii apelor.
I.C.P.G.A. a'efectuat o serie de investigate privind posibilitatile de utili-.zare a.
teledetectiei in domeniul supravegherii calitatii apelor de suprafata.
Intrucit in cuprinsul notiunii de teledetectie este inclusa o foarte mare varietate de
metode si tehnici de investigatie, care au toate caracteristica comuna. de a studia
fenomene sau a masura parametri specifici de la o anumita distanta, de obicei relativ
importanta, se poate face o clasificare a acestora in teledetectie satelitard, subsatelitard si
de la sol.
2.8.1. Posibilitati de utilizare a teledetectiei prin termoviziune, de la sol, pentru
studiul poluarii termice. Cercetari privind posibilitatile de utilizare a teledetectiei prin
termoviziune, de la sol, pentru studiul poluarii termice s-au efectuat in colaborare cu
Institutul de mecanica fluidelor si constructs aero-spatiale din Bucuresti, cu un sistem de
termoviziune tip AGA.
Experimentele s-au efectuat la scara. naturala de pe sol, de la o inaltime de K 1215
m deasupra oglinzii apei lacului Mamaia, pentru studiul poluarii termice provenite de la
descarcarea apelor calde de racire ale unei termocen-trale._
Inregistrarile prin termoviziune de la sol s-au realizat din doua pozitii, respectiv in
directia de evacuare si transversal acestei directii.
Sistemul AGA Termovision utilizat consta. dintr-o camera specials, pentru inregistrari
in infrarosu si de afisare a imaginii termice obtinute. Sistemul este de tip pasiv, fund
sensibil la radiatiile proprii emise de fiecare corp, nefiind astfel necesara. iluminarea zonei
cu o sursa speciala de raze infrarosii.
243
In cadrul experimentarilor efectuate s-au utilizat obiective avind deschi-derea de
10 si 45, in cele doua pozitii mentionate, luindu-se drept referinta temperatura apei
chiar in punctul de evacuare a apelor calde si verificindn-se valorile temperaturii
obtinute prin termoviziune, cu temperaturile masurate cu termometre cu mercur
pentru apa din zona de dispersie in lac, in dreptul unui sir de 10 balize plutitoare
echidistante la 10 m, fara ca sa. apara. diferente intre cele doua masuratori termice.
Ca urmare a experimentarilor efectuate, s-au pus in evidenta posibilita-tile largi
pe care ie prezmta. sistemele de termoviziune pentru studiul poluarii termice a
apelor de suprafata, atit din pozitii inalte de pe sol, cit si prin inregis-trari obtin ite
prin montarea instalatiei aeropurtate pe elicopter.
2.8.2. Posibilitaji de utilizare a teledetectiei prin aerofotografiere in
domeniul supravegherii calitatii apelor.
Cercetari privind posibilitatile de utilizare a teledetectiei subsatelitare prin
aerofotografiere, in domeniul supravegherii calitatii apelor, s-au efectuat in
colaborare cu Institutul de geodezie, fotogrametrie, cartografie si organizarea
teritoriului.
In prezent intr-o serie de tari dezvoltate, aerofotografierea reprezinta un mijloc

important pentru investigarea prin teledetectie a unor aspecte variate ale poluarii
apelor de suprafata. O serie de surse de poluare pot fi detectate prin
aerofotografiere, punindu-se in evidenta si aspecte ale dispersiei unor poluanti in
apele de suprafata, in cazul in care exista diferente specifice de culoare sau- ale altor
caracteristici optice. Acestea pot fi puse in evidenta uneori chiar si in cazul unor ape
de suprafata cu un grad ridicat de poluare. Petele de ulei de la suprafata apei pot fi
detectate folosind aerofotografii in alb-negru in conditii favorabile de reflexie a
luminii solare. Detectia optima a petelor de ulei apare insa in domeniile spectrului
albastru sau ultraviolet al luminii, fund citate ca domenii mai slabe eel infrarosu,
rosu si galben sau verde, precum si combinatii ale acestora. De exemplu, prin
aerofotografiere in alb-negru au fost puse in evidenta, in zona de reflexie a luminii
solare, dire de uleilasate de vase navigind in zona NE a portului Constanta.
Prezenta unor descarcari si aparitia in aerofotografii a unor semne de poluare
chiar difuze, in zonele respective, poate constitui o metoda de detec-tare a unor
eventuale deversari sau scapari accidentale.
Scar a la care se realizeaza aerofotogr afiile prezinta., de asemenea, o anumita
importanta pentru evidentierea unor aspecte ale poluarii apelor de suprafata. Pentru
supravegherea cu caracter zonal a descarcarii apelor uzate si a unor eventuale semne
de poluare a apelor de suprafata sint recomandabile aerofotografii la o scara. mai
mica, respectiv la scara 1:25 000 pina la 1:60 000, urmate de aerofotografii la o
scara mai mare in zonele de interes, unde se observa. fenomene sau surse de
poluare. Pentru identificarea unor detalii la sursele de poluare, in zone de descarcari
de ape uzate, depozite de reziduuri, zone miniere, docuri etc., se recomanda scara
1:2 000 la 1:10 000.
Pentru punerea in evidenta a unor fenomene de poluare biologica prin alge,
aerofotografiile in infrarosu de la altitudini de 6 000 m sau mai inalte sint
recomandabile uneori executate simultan cu aerofotografii color in spectrul vizibil
sau combinate cu imagini obtinute de la mica altitudine (300 m).
Poluarea cu materii in suspensie produce o crestere a turbiditatii apelor de
suprafata si duce la modificari ale caracteristicilor optice, care pot fi relativ usor
puse in evidenta prin aerofotografiere, chiar si in imagini alb-negru.
Utilizarea acrofotografierii ca un mijloc suplimentar in studiile de dispersie a
apelor uzate a luat o amploare crescindd in ultimii ani. Mijloacele clasice de studiu
al dispersiei folosesc uzual ca trasori, coloranti, avind o anumita. fluo-xescenta.,
determinindu-se dilutiile din ape cu fluorometre, care pot detecta concentratii foarte
reduse ale acestui gen de trasori.
Metodele clasice prezintd o serie de neajunsuri, legate in primul rind de
procurarea aparaturii speciaie de determinare a concentratiei prin fluorescenta sau a
colorantilor, asigurarea de nave si ambarcatii pentru prelevari de probe, perturbarea
prin circulatia acestor nave a conditiilor naturale de dispersie, timpul relativ lung de
prelevare a probelor etc.
0 serie de metode uzuale de studiu al dispersiei folosesc ca trasori substante
radioactive si tehnici asemandtoare de prelevare a probelor, facindu-se insa. masuratori de radioactivitate pentru punerea in evidenta a dispersiei. Apar in plus
dezavantaje legate de necesitatea folosirii unor radioactivitati relativ ridicate si de

aplicarea masurilor de protectee adecvate.

Avind in vedere aspectele legate de radioprotectia zonei litoralului roma-nesc.
organele sanitare interzic folosirea trasorilor radioactivi in mare, in perioada
sezonului balnear.
2.8.3. Posibilitati de utilizare a teledetectiei satelitare in domeniul su-pravegherii
calitatii apelor. Cercetarile privind posibilitatile de utilizare a teledetectiei satelitare
in domeniul supravegherii calitatii apelor de suprafata se efectueaza pe baza
inrcgistrarilor satelitare in alb-negru ale NASA din S.U.A. Aceste inregistrari
efectuate prin satelitii de tip LAND SAT, cuprind simultan imagini obtinute in 4
benzi ale spectrului electromagnetic denumite conventional MSS 4, 5, 6, si 7, avind
lungimile de unda. cuprinse intre 0,5 0,6; 0,60,7; 0,70,8 si 0,81,1.
Prin miscarea satelitului pe o traiectorie aproximativ NS si prin utilizarea unui
sistem de baleiaj perpendicular pe aceastd directie se obtine acoperirea, la o
trecere, a unei portiuni de teren de x 185 X 185 km, CM inregistrdri distincte in cele
4 benzi.
In concluzie rezulta:
1) Teledetectia prin termoviziune prezintd largi posibilitdti de aplicare in.
studiul poluarii termice a apelor de suprafata, putindu-se obtine direct imagini ale
spectrului termic cu izotermele caracteristice, cu diferen^e de temperatura de la 0,5
la 2C. Umiditatea relativa mai ridicata de 75% a aerului ar putea produce
perturbari ale masuratorilor termice. Inaltimea de zbor pentru inregistrarile prin
termoviziune aeropurtata le recomanda. de 300400 m. Pentru inregistrarile
efectuate de la sol pot fi necesare si restitutii topografice ale imaginilor obtinute.
Teledetectia prin aerofotografiere in alb-negru sau color, de la diferite inaltimi,
la scari cuprinse intre 1:2 000 si 1 :25 000, permite o supraveghere in conditii
optime a unor variate aspecte ale poluarii apelor de suprafata cu hidro-carburi,
materii in suspensie, vegetatie acvatica, datorita. unor deversari neper-mise etc.
Totodata este posibila. urmarirea evolutiei poluarii la intervale de timp adecvate
pentru optimizarea masurilor de combatere a poluarii si de protectie a apelor. Prin
aerofotografiere pot fi usor detectate unele descarcari nepermise si evaluate
cantitativ mortalitati in masa. ale pestilor sau alte pagube produse de poluare.
Teledetectia prin aerofotografiere permite de asemenea o imbunatatire calitativa
importanta in studiile de dispersie in mare a apelor uzate.
3) Teledetectia satelitard este adecvata urmaririi la intervale relativ scurte si pe
o perioadd indelungatd, a unor fenomene de interes deosebit pentru protectia
calitatii apelor, care afecteaza arii foarte vaste, ce mi ar putea fi altfel studiate.
Puterea de rezolutie este in prezent limitata, astfel ca detalii mai mici de x 70/70 m
pentru inregistrarile satelitilor de tip LAND SAT si de at 1 000/ 1 000 m pentru
inregistrarile satelitilor de tip NOAA (meteo) nu sint puse in evidenta.
Periodicitatea obtinerii datelor de la satelitii LANDSAT este de 918 zile, iar
pentru cei de tip NOAA este de 1 2/zi.
Dezvoltarile in viitor ale tehnicilor satelitare, coroborate ca dezvoltarea de
masuratori la sol si prin aerofotografiere, precum si prin prelucrarea la calculator a

inregistrarilor obtinute pe benzi magnetice, vor putea spori posi-bilitatile de

investigate si aplicatiile practice ale teledetectiei in domeniul supravegherii
automate a calitatii apelor.

Fig. 7. H. Prelevator automat de probe medii orare ARPO-3, tip ICPGAFig. 7.15. Prelevator automat de probe medii
orare ARPO-3, tip ICPGA.

In principiu acestea constau dintr-un sistem de alimentare cu un

debit constant de a; 50 ml/min a fiecarui vas de recoltare (capacitate
31). trecerea alimerrtarii de la un vas la altul efectuindu-se prin
intermedial unui element de comanda meca.no-electric, care are rol
de generator de impulsuri cu frecventa de 1 impuls/h. Dispozitivele
sint destinate colectarii si stocarii probelor de apa pentru
determinarea uttor parametri de calitate prin analize de laborator,
parametri care nu pot fi urmariti prin masuratori automate, in scopul
obtinerii unei imagini cit mai complexe privind calitatea apei.
Prelevatoarele de acest tip pot fi folosite atit ca elemente
componente ale unor statii automate complexe de control al calitatii
apei, sau indepen-dente, alaturi de dispozitivele' fish-test" instatiile
de control de complexitate medie.
Comparativ cu alte tipuri de prelevatoare. dispozitivele realizate
la ICPGABucuresti, se preteaza mai bine supravegherii continue a
calitatii apelor de suprafata, costul aparaturii afe-rente fiind sensibil
mai redus (tabelul 7.11).

Fig. 7.16. Preievator automat

de probe medii orare ARPO-4,
tip ICPGA