1.Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica.

Antreprenoriatul reprezinta activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor,

desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiative,in numele lor,pe riscul
propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri.Antreprenoriatul
reprezinta abilitatea de a crea si de a construi ceva practic din nimic ,capacitatea de a sesiza oportunitatile,acolo
unde vad altii haos,contradictie si confuzie.
Caracteristicile de baza ale intreprinderii antreprenoriale sunt:
1.
inovatia- afacerile antrepren.de succes se bazeaza pe inovatii,obtinerii in urma realizarii a unui nou
produs sau serviciu,aplicarii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,lansarii pe o noua piata de desfacere.
2.
crestere rapida- depinde de domeniul de active. Si se bazeaza pe inovatiile din domeniu.
3.
dezvoltare cu grad marit de risc- se datoreaza inovatiei semnificative si cresterii, iar totul in ansamblu se
face pt ridicarea profitabiliatii.

2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului

-structura populatiei si dinamica ei pe viitor

-nivelul invatamintului general si antreprenorial

-atitudinea societatii fata de intreprinzatori
-sustinerea din partea statului
fiscala-scutirea de la impozite,TVA pt anumite categorii de produse
financiara:directa si indirecta
organizatorica-oferirea unor conditii favorabile pt crearea antreprenoriatului
-existenta infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului
-existenta business-ingerilor-persoane ce sunt gata sa ofere experienta lor si bani
-companiile de risc-aceste companii vin cu finante
-beneficii personale care pote sa le obtina individual
-existenta unor persoane care doresc sa initieze o afacere si sa-si asume riscul

3. IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriat

In sectorul IMM intra 3 categorii de intreprinderi:

micro -pina la 9 angajati
mici -pina la 49 angajati
medii -pina la 249 angajati
Daca se respecta 2 din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o afacere mica;
-afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii.
-angajatii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.Piata de desfacere nu este obligatoriu locala.
-capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii.
-afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica.
IMM contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.

4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie.Deosebiri si momente comune.

n Republica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - numrul de angajai.
Pn la 20ntreprindere mic
ntre 20-75 ntreprindere mijlocie
Mai mult de 75 ntreprndere mare
n prezent n SUA sunt dou criterii cantitative: volumul vnzrilor totale sau numrul de salariai. EUROSTAT (Oficiul
de Statistic al Uniunii Europene), care ntocmete rapoarte periodice privind firmele mici i mijlocii folosete un singur
criteriu pentru clasificarea acestor firme i anume numrul de persoane ocupate. Se disting astfel microntreprinderi (0-9
persoane); ntreprinderi mici (10-99 persoane), ntreprinderi mijlocii - (100-499 persoane).
n Marea Britanie sunt trei criterii pentru a defini firma mic sau mijlocie. Pentru ca ea s fie definit astfel
ntreprinderea trebuie s corespund la dou.
la mic
Cifra de afaceri nu depete 1,4 mil. lire
Numrul de angajai nu mai mare de 50 mediu pe sptmn.
Capitalul nu mai mare de 0,7 mil. lire
la mijlocie
Cifra de afaceri < 5,75 mil. Lire
Numrul de angajai < 250 mediu pe sptmn. Capitalul < de 2,8
mil. lire
n Romnia, criterii cantitative sunt numrul de angajai i cifra de afaceri anual. Criterii de mrime a micilor afaceri
n Romnia.

Pn n 1999
Numr angajati Cifra afaceri anuala
ntreprindere mic
pn la 25
ntreprindere mijlocie
26 -200 10 mil. - 20mld.
Din1999
microntreprindere-Pn la 9
ntreprindere mic-pn la 10-49
ntreprindere mijlocie-50-249

10 mil. - 2mld.

5. IMM si rolul acestora in economia contemporana.

6.

Reprezentind coloana vertebrala a economiei,IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce stau in fata
oricarei societati.Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata-32%,prestarii
serviciilor-26%,industriei prelucratoare si constructii-12%.Cresterea nr. de IMM se explica printr-o serie de factori ca:
skimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor
cresterea nr. somerilor
diversitatea si individualizarea cererii
modificarile in structura organizatorica
mondializarea economiilor nationale
reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor
Rolul micului business se manifesta prin :
Mentinerea echilibrului economic-micul business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei economice si
stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie;contribute la formarea locurilor de munca.
Satisfacerea cererii- diversitatea produselor/ serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea cererii
consumatorilor.
Incurajarea inovatiilor- influenteaza dezvoltarea tehnologica.In SUA ,micului business ii revin 55% din totalul
inovatiilor,in Germania si Japonia-20-30%.Spre deosebire de intreprinderile mari care ce lucreza simultan asupra
realizarii mai multor proiecte,IMM isi concentreaza tot potentialul lor creative si material spre spre elaborarea uneia
sau a doua inovatii.Aceasta face ca procesul inovational in IMM sa fie mai productiv
Stimularea exporturilor Cresterea nr. IMM exportatoare duce la activizarea intregului sistem de comert
extern,largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor.In cadrul economiilor nationale,IMM
exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe cu partenerii straini si de a
atrge noi investitii.
Crearea noilor locuri de munca un aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe persoane initiaza si
activeaza in propria intreprindere ,creindusi un loc de munca propriu.

Fenomenul antreprenorial in R.M.

Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au
demonstrate avantajele unei noi economii,in care accentul se pune pe initiativa particulara.Totusi despre dezvoltarea
micului busuness in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata Legea cu privire la sustinerea si
protectia micului business.In prezent in R.M avem 39000 de IMM(2007).In prezent, in medie pe tara, intr-o
intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este comertul,pe
al 2-lea loc intreprinderile prestatoare de servicii.Situatia se explica prin faptul ca in comert sunt necesare investitii
mai mici si este posibila o recuperare rapida a investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a mijloacelor banesti,iar
profiturile se obtin kiar de la inceput.In ceea ce priveste forma de proprietate,aici predomina intreprinderile private.Un
interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care caracterizeaza spiritual
antreprenorial.In 93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000 de loc. In prezent el sa amplificat de 4 ori
fiind egal cu 17 intreprinderi.

7.Sustinerea de stat a antreprenoriatului-experienta straina

In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business 1994, precum si un
sir de alte legi si acte normative care presupune crearea unor condiii favoravile de ordine legislative, economic i
organizatoric, menite s contribuie la nviorarea antreprenoriatului. Ca urmare a alegerii vectorului European, RM
a aderat la cartea europeana pentru ntreprinderi mici elaborat de comisia uniunii europene n scopul promovrii
antreprenoriatului capabil s nregistreze o cretere economic durabil s creeze locuri de munc mai multe i
mai bune i o mare coieziune social. Susinerea de ctre stat a afacerilor mici din RM prevede : susinerea
financiar, fiscal i asigurarea unui cadru legislativ-instituional. ntreprinderile mici din RM pot beneficia de
creditul fiscal care reprezint scutirea temporar de la plata n buget a impozitului pe venit, pot beneficia de o
scutire de la plata impozitului pe venit pe o perioad de trei ani: ntreprinderile micului business, gospodriile
rneti, cooperativele de ntreprinztor agricole i de prestri de servicii cu condiia livrrii a cel puin 75 % din
volumul total al produciei proprii. O deosebit importan pentru dezvoltarea cu success a micului business are

asigurare unui cadru legislativ i instituional. Pentru a mbunti situaia, guvernul acord o asisten tehnic i
financiar unor proiecte strine, realizeaz reforma regulatorie ce presupune reviziunea tuturor actelor legislative
care reglementeaz activitatea de antreprenoriat.

8.Sustinerea de stat a antreprenoriatului in R.M.

Recunoscind responsabilitatile ce revin autoritatilor guvernamentale in facilitarea si sprijinirea initiativei particulare,in
R.M. a fost elaborate Legea cu privire la sustinerea si protectia micului busuness care presupune crearea unor conditii
favorabile de ordin legislative, economic si organizatoric ce au menirea de a contribui la inviorarea
antreprenoriatului.La sf. Anului 1994 a fost creat Fondul pt Sustinerea Antreprenoriatului Si Dezvoltarea Micului
Business.Printre sarcinile de baza,este acordarea de credite avantajoase agentilor micului business.
Creditul Fiscal reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit.Conform datelor
Inspectoratului fiscal de stat,pina in 1997,numai 95 de intrep.au inkeiat Acordul privind creditul fiscal,suma caruia
constituia 3,4 ml.lei.In 98 ,odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal,creditul fiscal a fost anulat si numai , in anul
2000 ,sa intors din nou la inlesnirea data.In present,intrep.micului business , care desfasoara activ. de productie sau
presteaza serv. au dreptul la o reducere de 35 % ,in ddecurs de 2 ani ,a cotelor impozitului pe venit,cu conditia
asigurarii cresterii numarului scriptic annual al salariatilor cu 20% fata de anul fiscal precedent.In present se poate
beneficia de credit fiscal pe o perioada de 3 ani .Creditul se acorda cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului
fiscal vor fi repartizate pt dezvoltarea productiei proprii..Se fac unele incercari de organizare a incubatoarelor de afaceri
si parcurilor tehnologice,care vor asigura protectia intreprinderilor,oferindu-le unele facilitate si servicii.

9.Beneficii si riscuri individuale in antreprenoriat

Beneficii:

Obtinerea profitului
Independenta(de pe urma banilor)
Autorealizare
Obtinerea unui statut social
Crearea propriului loc de munca
Asigurarea unui venit relativ,stabil
Stabilirea unui propriu program de lucru
Riscuri:

Posibilitatea de a da faliment
Riscul de a pierde banii investiti
Cere mult timp si effort
Responsabilatea mare(fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti)
Stres
Posibilitatea de a suporta un esec personal
Concurenta neloiala

10.Definirea conceptului de intreprinzator

Intreprinzatorul- persoana ce initiaza o afacere si isi asuma riscuri.
Factorii importanti ce asigura succesul intr-o afacere sunt:
-metodele de management
-personalitatea intreprinzatorului
R.Cantellon:Intreprinzatorul este persoana care activeaza in conditii de risc fiind gata sa obtina un venit cit si sa-si
asume unele pierderi.
J.Baptiste Say-Intreprinzatorul este persoana ce scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate redusa si le transfera
intr-un domeniu cu productiv. inalta si randament ridicat.
J.Shumpeter- a constatat ca forta motrice a dezvoltarii economice este Intreprinzatorul.El a fost primul care a asociat
activitatea intreprinzatorului cu activitatea inovationala.
In opinia lui exista 5 tipuri de inovatii:

-lansarea unui nou produs sau perfectionarea produsului existent

-aplicarea unei noi tehnologii
-lansarea pe o noua piata de desfacere
-utilizarea unei noi surse de materie prima
-o noua metoda de conducere
D.McClleland a fost preocupat de analiza motivelor ce impune la initierea unei afaceri.In opinia lui exista 3 nevoi
majore:-de realizare
- de putere
-de afiliere
Intreprinzatorul- persoana foarte energica cu potential ridicat,care are nevoie de realizare.
P.Druker- Intreprinzatorul este persoana care cauta mereu skimbarea,o identifica,raspunde la ea si o exploateaza ca pe
o oportunitate.
H.Stevenson- Intreprinzatorul este acea persoana care foloseste in avantajul sau oportunitatile pietii fara a alua in
consideratie resursele limitate.
Deasemenea se mai foloseste notiunea de intreprinzator social- persoana ce desfasoara activitatea de antreprenoriat
intr-o organizatie non-profit.
Intraprenor care desfasoara activitate de antreprenoriat dar nu este proprietar.
Infoprenior- care desfaora activitate de antreprenor in domeniul informatiei.

11. Caracteristicile ntreprinztorului de succes.

Cum nu exist o definiie unic a conceptului de ntreprinztor, aa nu exist un etalon al ntreprinztorului de succes.
Sintetiznd opiniile unor specialiti recunoscui din domeniul antreprenoriatului (Stevenson, P.Drucker, Sasu,
Nicolescu)putem spune c trsturile social-psihologice cel mai frecvent atribuite ntreprinztorului de succes sunt:
nevoia de realizare (se manifest prin faptul c acesta singur i stabilete standarde nalte, el vrea sa-i demonstreze sie
n primul rnd c este capabil s realizeze ceea ce i-a propus, apoi i la ceilali, pentru a obine respectul din partea lor),
spiritul de inovator (i creativitatea sunt caracteristici care deosebesc ntreprinztorul de manager .Nu e neaparat s
propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce alii nu au fcut nc, a face mai bine cu cheltuieli mai mici.),
ncrederea n sine, (se bazeaz pe propriile fore i mai puin crede n soart sau noroc, persoanele care cred n propriile
fore, sunt mai rezisteni la insucces) ;
sesizarea oportunitilor (ntreprinz de succes se lanseaz primul n domeniul pe care alii l cred neprofitabil, tiind
cnd i cum s dea lovitura),
capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata s-i asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de regul
sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori pot constitui un factor motivaional care i face s desfoare o
activitate. Asumarea riscului este puternic influenat de experien, vrst, educaie i cultura afacerii),
perseverena (realizarea cu insisten a scopului propus, fcnd fa dificultilor care pot aprea),
potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7 zile n sptmn i m mult de 8 ore, i n primii ani fr
concediu, de aceea rezist la acest mare efort doar acei cu mult energie).

12. Profilul ntreprinztorului moldovean.

Pentru a avea o imagine mai complet despre profilul ntreprinz moldovean, s-a fcut un chestionar, care coninea
ntrebri referitoare la portretul social al ntreprinztorului moldovean, precum i de ordin general privitor la
ntreprindere.
S-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii (74%), femeile (26%),femeile mai putin se implica in afaceri
deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda ajutor sotului in realizarea ideii de afcaeri.
Majoritatea intrepr au virsta mijlocie 35-44 ani(36%), 45-54ani (30%), 25-34 ani (22%), 55-64 ani (7%), 18-24 ani
(5%).Dupa nivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. 39%-studii tehnice; 26%-economice; 5%-specialisti i
agricultura; 5%-in medicina; 24%.alte specialitati. Dupa motivul lansarii in afaceri avem 56% care s-au lansat din
dorinta de a obtine venituri, 22% din nevoia de realizare; 20,1% doresc sa-si aplice in practica cunostintele obtinute la
facultate; 18,9% sa-si realizeze propriile idei; 8,8%-sa fie independenti; 3,8%-sa obtina recunoastere sociala; 5%-altele.
Mai mult de 2 ani isi desfasoara act-tea de intreprinzator 87,5%. Cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in
perioada 2000-2001(22,7%), mai putine in primii ani de tranzitie la economia de piata (6,8%). Domeniul de act-te
predomina afacerile din comert (40%) din total, urmate de cele prestatoare de servicii (29%). 10% din acestea practica
m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert producere; comert-prest de servicii-producere.
Constructiile ocupa locul 4 (7%), domeniul producerii 6%, cite 3% in agricultura si transport si 2% altor domenii.

Situatia intreprinderii cca 80,8% o considera buna sau relativ buna, 7,2%-medie; 3,2%-rea sau chiar critica si 8,8%
nu au raspuns. Problemele cu care se confrunta: cca 43,4% impozitele; lipsa specialistilor (23,9%); finantarea
afacerii (18,2%), alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a gajului, precum si
perioada redusa de creditare. Deasemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat, legislatia
imperfecta, coruptia. Pe ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie, utilaj invechit si probl
incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in 2 categorii a) de ordin intern; (se refera la utilizarea eficienta a
resurselor disponibile i la o mai buna gestiune a afacerii) b)extern (politica statului in domeniul sustinerii
afacerilor mici, in special in ceea ce priveste: 1)politica fiscala(prin micsorarea cotei si a nr impozitelor);2)politica
regulatorie(ce ar spori la reducerea birocratiei si a actelor de coruptie) 3) politica financiara (prin diversificarea
resurselor financiare si reducerea costului acestora)).

13. Surse de noi idei de afaceri.

Una dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se refera la
identificarea ideilor de afaceri si la selectarea ideilor oportune. O sursa importanta de noi idei de afaceri este piata.
Realizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1)ce produse sau servicii lipsesc pe piata;2)care necesitati
sunt nesatisfacute, sau prost satisfacute; 3)care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor existente; 4)tendintele
macroeconomice (demografice, sociale, tehnologice etc).
Surse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, Internet-ul, cataloage, publicatii (brosuri, carti) este
binevenita si crearea asa-numitelor dosare ale afacerii, unde sa se gaseasca toata informatia selectata din presa,
Internet, de la expozitii,etc. Astfel colectind m multa informatie din surse variate, potentialul intreprinzator poate sa-si
formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. O alta sursa importanta pot deveni alte afaceri, inclusiv
concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinzator la noi idei de afaceri.

14. Afacere oportuna-concept si necesitatea determinarii oportunitatii.

OPORTUNITATE este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential
comercial si aduce un venit acceptabil.
Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a jucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu
intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele procesului
de evaluare a ideii de afaceri. EVALUAREA permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri,
determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.Procesul de evaluare poate avea un
caracter neformal sau formal. In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea
este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si
persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unui
credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va
expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti,
atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru
aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.
Dac dup evaluarea neformal ideea de afaceri nu a fost respins, este binevenit evaluarea formal a
acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate
reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va
realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,
descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru

ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii
produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea
de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea
produselor/serviciilor.
Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.
Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate;
experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.
Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul
de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau
pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de
riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n
considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i
concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani,
timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

15. Tehnicile de creativitate aplicate n cutarea noilor idei de afaceri.

Dac cercetarea pieei, analiza necesitilor clienilor i studierea concurenilor nu a permis gsirea unei
noi idei de afaceri, atunci ntreprinztorul, apeleaz la creativitate.
Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o
serie de tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile. Astfel, pentru gsirea unor noi idei
de afaceri pot fi aplicate aa tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental etc.
Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rearanjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.

Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a
genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:
- Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau
oamenii?
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a
lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde
pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia
acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul
dat, se caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce
produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?

Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la
etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce va fi dac voi face asta altfel?

Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se

utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?
BRAINSTORMING-ul O alt metod de stimulare a creativitii reprezint brain-storming-ul sau "asaltul de idei".

Aceast metod poate fi aplicat atunci cnd exist o echip de entuziati, care doresc s se lanseze n
afaceri, dar nu tiu exact cu ce s se ocupe. Pentru aplicarea cu succes a metodei respective este necesar de
inut cont de
cteva reguli de baz:

Nici o idei nu trebuie criticat. Indiferent de faptul dac este o idei bun
sau proast, aceasta va fi acceptat.

Chiar i cele mai caraghioase i exagerate idei trebuie primite cu

entuziasm. Deseori cele mai neobinuite i neordinare idei sunt i cele mai reuite. Nimeni nu trebuie s se
team s spun orice i trece prin minte, astfel ideea fiind privit complet din alt punct de vedere.

Cantitatea, nu calitatea conteaz - cu ct mai mare este numrul de idei, cu att este mai mare
probabilitatea c va fi gsit ideea oportun.

Orice idee trebuie dezvoltat. Combinaiile i ameliorrile ideilor existente vor contribui la gsirea
unei idei mai reuite. La ncheierea edinei din multitudinea de idei nscrise se selecteaz ideea de afaceri
care are cel mai mare potenial n opinia membrilor echipei.
HARTA MENTAL
sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului de
gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea gndurilor n
schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat idee de afaceri.

16. Metode neformale de evaluare a oportunitilor de afaceri.

In cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca:
Acceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea
este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si
persoanele straine vor accepta produsul/serviciul este mai mare.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci p/u solicitarea unui
credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va
expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna
intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti,
atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
1. Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. Pentru
aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta
oportunitatilor: Se deosebete afacerea de altele?
2. Are perspectiv de cretere?
3. Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani?
4. Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor?
Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului
Tehnica BEST poate fi folositoare numai n cazul n care corect a fost determinat punctajul pentru
fiecare rspuns, n caz contrar concluziile fcute nu vor reflecta situaia real.

17. Metode formale de evaluare a oportunitatilor de afaceri.

Evaluarea formal a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de
afaceri. studiul de fezabilitate reprezint o analiz mai rapid i mai puin complex a oportunitii de
afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmtoarele componente de baz:
Produse i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat a produselor i serviciilor, cu
indicarea caracteristicilor calitative i a avantajelor acestora.
Piaa i clienii - la compartimentul respectiv ntreprinztorul analizeaz detaliat: piaa pe care se va
realiza produsul sau se va presta serviciul; tendinele de dezvoltare a pieei alese (piaa n cretere,
descretere sau staionar); mrimea pieei date i cota pe pia a ntreprinderii; msurile ntreprinse pentru
ptrunderea pe piaa respectiv i lrgirea poziiei pe pia; caracteristica clienilor (cine vor fi cumprtorii
produselor sau serviciilor, ce factori i vor determina s cumpere, care va fi frecvena de cumprare, puterea
de cumprare a clientului etc); modalitile de stabilire a preurilor; canalele de distribuire; promovarea
produselor/serviciilor.
Concurenii se studiaz potenialii concureni, punctele lor tari i slabe.
Personalul se prezint caracteristicile angajailor-cheie; descrierea obligaiilor i limitelor de autoritate;
experiena n conducere; componena personalului; formele de angajare i motivare a personalului.

Finanele necesare se analizeaz: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul
de utilizare a acestora; veniturile i cheltuielile posibile; fluxul de mijloace bneti; punctul critic sau
pragul de rentabilitate; bilanul.
Evaluarea riscurilor - fiecare afacere n procesul de desfurare a activitii sale va ntmpina o serie de
riscuri, care creeaz unele dificulti sau stopeaz, n general, realizarea planului. Este necesar de a lua n
considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac nu evitarea complet a riscului, atunci reducerea lui.
Realizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu obinerea unor rezultate pozitive. Chiar i
concluzia negativ este pozitiv pentru ntreprinztor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani,
timp, munc pentru realizarea unei idei care iniial nu are anse de succes.

18. SCAMPER esena metodei i modalitatea aplicrii.

Tehnica SCAMPER: Cuvntul SCAMPER provine de la primele litere ale cuvintelor englezeti:
S
- Substitute / Substituire
C
- Combine /Combinare
A
- Adapt /Adaptare
M
- Minify or Magnify /Minimizare sau Magnificare
P
- Put some part of it to other uses /Pune n alt utilizare
E
- Eliminate an aspect of it / Eliminare
R
- Reverse an aspect of it /Reversare sau rcaranjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:

naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;

punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.

Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a
genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:
- Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau
oamenii?
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a
lrgi utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin? Unde
pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia
acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul
dat, se caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce
produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:

Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?

Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la
etapa rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce va fi dac voi face asta altfel?

Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se

utilizeaz? Cum pot s obin un efect invers?

19. Cauzele abandonrii ideii de afaceri

Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat urmtoarele
riscuri:

Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este mare;

piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic;

nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac
piaa este atractiv;

nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate
fi angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;

suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu
va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont propriu, iar
ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus.

Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.

20.Planul de afaceri concept i necesitatea elaborrii.

Un rol important n noile condiii joac planul de afaceri, care permite evaluarea situaiei curente i
determinarea aciunilor de depire a punctelor slabe i minimizarea riscurilor.
Planul de afaceri este un document confidenial, n care sunt scrise obiectivele i scopurile ntreprinderii,
demonstrndu-se n detaliu modalitile de actualizare a acestora.
Elaborarea planului de afaceri cere de la ntreprinztor timp, cunotine i resurse. ns exist mai
multe motive pentru care acesta merit s fie elaborat, deoarece:
*
planul ofer posibilitatea de a anticipa pe hrtie problema, fie aceasta-i un punct Slab sau un risc,
nainte ca ea s apar n realitate. ntreprinztorul obine rezerva de timp pentru a le preveni sau a le
gestiona, astfel diminueaz influena negativ a acestora asupra afacerii;
*
fr un plan bine gndit nici banca, nici investitorul nu va acorda resurse financiare, chiar dac
ideea de afaceri este minunat i atractiv. i unii, i alii au nevoie de un document neformal, n care s fie
evaluat afacerea i perspectivele dezvoltrii acesteia;
* planul de afaceri este un document informativ privind afacerea. Cu mult mai mult ncredere trezete
ntreprinztorul care tie ce vrea s fac i planific cum va evalua afacerea n urmtorii 2-3 ani, dect cel
care se bazeaz numai pe ziua de azi;
*
planul de afaceri este un instrument de gestiune i control, deoarece se stabilete nu numai unde
dorete s ajung ntreprinderea n viitor, dar i determin cum i ce msuri sunt necesare de ntreprins
pentru a ajunge.
Planul de afacere se recomand a fi elaborat n cazul:
iniierii afacerii - pentru aprecierea realitii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor acesteia i
calcularea resurselor necesare pentru realizarea ideii de afaceri i evaluarea riscului posibil etc;
cumprrii unei afaceri existente - se evalueaz nivelul riscului la care este supus ntreprinderea
extinzndu-se
obinerea creditelor - prezentarea planului de afaceri este o condiie obligatorie a instituiei financiare,
care are posibilitatea nainte de a oferi mprumutul solicitat s evalueze perspectivele dezvoltrii afacerii,
precum i ansele recuperrii fr probleme a sumei mprumutate;
atragerea investitorilor - orice investitor, nainte de a oferi investiii pentru a calcula profitabilitatea
plasamentului, va analiza situaia la ntreprinderea n care investete. In cazul dat se elaboreaz planul de
afaceri al proiectului investiional; a
ncheierea contractelor - n cazul unor contracte de colaborare de lunga durat i pe sume mari, partenerii
de afaceri solicit prezentarea planului ntru minimizarea riscurilor antreprenoriale.
determinarea strategiei - n planul de afaceri ntreprinztorul stabilete direciile activitilor de
perspectiv, evalueaz resursele disponibile, punctele tari i cele slabe ale afacerii, oportunitile i
riscurile, determinnd ncotr-o va merge afacerea si cum va atinge obiectivele stabilite.

21. Pla
nul de afaceri Etapele intocmirii
1.

Etapa de pregatire:

Etapa de culegere a informatiei

Determinarea tipului planului de afacere in dependenta de scopul planului

Stabilirea structurii planului de afaceri :

a)
b)
c)
2.
3.

a) complet
b) plan sumar
c) plan operational
Impartirea responsabilitatilor:
singur
un delegate
un consultant
etapa de scriere
Structura si continutul compartimentului de baza:
Pagina de titlu

Cuprins
Sumar
Comparimentul I descrierea afacerii si obiectivele
II Produsele /serviciile
III Planul de mk
IV Planul operational
V Managmentul si personalul
VI evaluarea riscurilor
VII prognoze financiare
VIII anexe

22. Planul de afaceri recomandatiile privind intocmirea

1.
Planul trebuie sa fie concis ,dar si complet sa contina inf. de baza privind #. Marimea
optima a planului 20 30 pagini.
2.
tb sa fie scris clar , folosind termeni accesibili.
3.
stilul in descriere tb sa fie coerent si precis , iar fraza sa aiba singura semnificatie.
4.
tb sa fie usor de inteles si de urmat.
5.
nu tb sa fie incarcat cu scheme si desene.
6.
calculele financiare e bine sa fie prezentate in tabele acces
7.
pentru a evidentia cei mai importanti indicatori e bine ca acestia sa fie regasiti in plan
de 2- 3 ori, in comentariu,in tabel si intr-o figura.
8.
coperta tb sa fie atractiva, insa nu tipatoare
9.
tb sa aiba aspect atragator
10.
pentru a evita personalizarea e indicata descrierea de la persoana a III, in unele cazuri
poate fi utilizata prezentarea la persoana I singular sau plural
11.
ideile tb sa fie formulate la modul activ
12.
daca in plan sunt folosite acronime, termeni de argou, e necesar de definit acesia in
glosar
13.
daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de tinut
cont de structura propusa,folosindu-se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori.
1.

2.
3.
4.

5.

6.

23.Planul de afaceri structura si continutul compartimentelor de baza

Coperta contine inf. privind denumirea completa a #, scopul intocmirii planului, perioada
pentru care afost emis, adresa juridica, nr de telefon,fax,nume prenumele directorului, semnatura lui, data
intocmiririi planului. Daca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica denumirea
bancii.
Cuprinsul include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor
Sumarul sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scopul
planului, scurta caracteristica a #, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, inf.
despre personal.
Compartimentul I Descrierea afacerii si obiectivele e necesar de prezentat inf. despre
denumirea oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autorizatiilor
necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele
afacerii formulate confor regulei SMART: S - specific, M masurabil, A- adaptabil , R realiste , T
orientate in timp , aici realizindu-se analiza SWOT.
Compartimentul II Descrierea produselor/ serviciilor descrierea detaliata a produselor
cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, calitate,
asortiment, cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale
produsului.
III Planul de mk contine analiza:
Pietei tendintele pietei, marimea ei, cota # pe piata
Clientii cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de
cumparare,puterea de cumparare
Concurentii analiza comparativa a concurentilor (3-5 concurenti), preturile,strategiile folosite,
Strategia preturilor modalitatile de stabilire a preturilor

Distributia si vinzarea produselor care vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz.
directa, vinz. cu amanuntul

Promovarea metodele de reclama, bugetele publicitare

7.
IV Planul operational procesul tehnologic , echipamentul, spatiile de care dispunem,
capacitatea de productie, pretul, contractele cu furnizorii
8.
V Managmentul si personalul componenta personalului #, formele de angajare a
personalului,salarizarea pers. , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers.
9.
VI Evaluarea riscurilor - se evalueaza:

Riscurile ce pot aparea in activitatea # : procurare materiei prime, preturi, proces de

productie, realizarea productiei, neachitari

Riscuri politice

Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile

10.VII Planul financiar sunt 3 prognoze de baza:

Progna privind rezultatele financiare (include veniturile planificate, costul vinzarilor, ch

comerciale,generale si administrative)

Privind fluxul mijloacelor banesti

Prognoza bilantului
10.
Anexe copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu
produsul, rezumatul testarii prod. ,curriculum vitae, bilanturile pe anii precedenti.
24. Planul financiar. Pragul de rentabilitate si utilitatea practica a calculului
Pragul de rentabilitate reprezinta acel volum de vinzari ,la care veniturile, consumurile si ch perioadei
sunt egale, iar # nu obtine nici profit si nici pierderi.
Pentru calcularea pragului de rentabilitate consumurile si ch # se divizeaza in 2 : fixe si variabile.
Consumurile si ch fixe (Cft) - nu se modifica o data cu modificarea volumului de productie sau a volumului
de vinzarilor
Cons. si ch variabile (C vu) se modifica o data cu marirea sau micsorarea volumului de productie sau al
celui al vinzarilor.
Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele omogene:
PR =Cft / Pu Cvu (Pu- pret unitar, Cvu ch variabile unitare, Cft Ch fixe unitare)
Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele neomogene:
Cvt
PR= Cft / 1- -----------(Vv volumul vinzarilor,)
Vv
utilitatea practica a calculului pragului de rentabilitate : pragul de rentabilitate permite luarea deciziilor
manageriale cum ar fi : stabilirea valorii minime a pretului de vinzare, determinarea sumei maxime de
consumuri si ch totale, calculul momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru, justificarea capacitatii
de productie.
Stabilirea valorii minime a pretului de vinzare : se stabileste pornind de la constatarea ca in pragul de
rentabilitate veniturile din vinzari sunt egale cu cons. si ch. Totale
Pvm = Cft / Q +Cvu
Stabilirea sumei maxime de cons. si ch. Totale: cunoscind pragul de rentabilitate, se determina suma
max. De cons. si ch. Totale
Calcularea momentului temporar al atingerii situatiei de echilibru:
MT = Nr de zile * Vv (PC) / Vv (Vv(PC)- volumul vinzarilor in punctul critic)
25. Deschiderea unei noi afaceri avantaje si dezavantaje
Avantaje:

Implimentarea nelimitata a propriilor idei

Satisfactia de a crea o afacere de la zero

Evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar

Posibilitatea de a selecta, motiva si dezvolta independent personalul

Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie
Alegerea amplasamentului afacerii
Dezavantaje:

Costul ridicat legat de lansarea in afaceri, procurarea echipamentului

Timp indelungat pt lansare
Alegerea unei afaceri care nu este cea mai potrivita. Evaluarea arata ca ideea are
perspective, insa realitatea a demonstrat ca nu-i asa.
Saturatia pietei sau existenta unei concurente puternice
Riscul legat de realizarea unei idei noi
Eforturi personale mari pt a lansa afacerea
26. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico- juridice de baza
Fondatorul tb sa decida daca:
Este capabil sa lucreze in echipa sau prefera sa se bazeze numai pe propriile puteri?
E pregatit sa-si asume complet responsabilitatea sau doreste sa o imparta cu o alta
persoana
In ce domeniu doreste sa se lanseze
Cum va fi tinuta evindenta contabila
In functie de raspunsurile date intreprinzatorul alege statutul #.
Conform legislatiei R. M activitatea de antr. Poate fi desfasurata in calitate de pers. Fizica intreprinzator
individual, sau in calitate de pers. Juridica.
Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei
sa desfasoare genul de activitate de intrepr. Indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.
In baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de
panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in
termen de 3 zile.Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura.
Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de
seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca
a titularului.
Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi
transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential
numarul clientilor pers. juridice.
Intreprindere individuala - cea mai accesibila forma. Poate fi intemeiata de o singura pers. sau de
membrii unei familii, nu permite investitii sau riscuri mari, modalitatea de inreg. e simpla. Este dificil de a
atras lucratori inalt calificati, deoarece un profisionist poate sa ceara o remunerare mai mare decit intr. ii
poate oferi. Forma respectiva poate fi utilizata cind veniturile sunt nu prea mari, iar riscurile reduse.
Gospodaria de fermieri - particularitatea formei consta: poate fi practicata doar in sectorul agrar, trebuie
sa se bazeze pe cel putin 50% din munca personala a membrilor ei, inregistrarea se face la priamria
localitatii la care se afla lotul de pamint.
SRL poate fi fondata de o singura pers. Fizica sau juridica, iar numaru maximal nu trebuie sa depaseasca
50 persoane. Avantaje: usor de format, riscuri financiare mai mici, conducerea relativ simpla, asociatii
raspund in limita cotei lor. Dezavantaje : existenta obligatoria a capitalului social, posibiliatea aparitiei unor
dezacorduri intre asociati, dificultati relative in obtinerea unor sume de capital.
SA E societatea comerciala a carei capital social este in intregime impartit in actiuni. SA este persoana
juridica si poate fi de tip inchis si deschis. Avantaje: transferarea proprietetii, o durata de viata indelungata,
raspunderea proprietarului in limita valorii actiunilor ce-i apartin. Dezavantaje: cheltuieli si formalitati mari
pentru inregistrare, cunducere complicata.
Cooperativa de productie - e fondata de 5 sau mai multe persoane, raspunderea este in limita aportului
adus, capitalul social nu e indicat.
Societate in nume colectiv: 2 sau mai multe pers. ,max 20, asociatii poarta raspundere nelimitata
Societate in comandita: asociatii sunt comanditari (conduc) si comanditati (nu conduc)
27. Patenta de intreprinzator alternativa de desfasurare a activitatii de intreprinzator

Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei
sa desfasoare genul de activitate de intrepr. indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.
In baza patentei se poate desfasura : comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de
panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in
termen de 3 zile, de catre Inspectoratul Fiscal de Stat. Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul
unde se va desfasura.
Beneficiile patentei: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de
seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca
a titularului,desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea licentei
Limitele patentei: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi
transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential
numarul clientilor pers. Juridice.

28.Determinarea denumirii afacerii

Aspectul juridic:
Afacerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei
afaceri care e deja inregistrata
Pentru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autorizatia
Guvernului sau acordul rudelor
In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea
organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective
Pentru Intr.Individuala, societate in nume colectiv si societate in comandita denumirea include
numele de familie
Daca mai multe persoane au prezentat pentru inregistrare nume ce coincid sau se aseamana,
dreptul de inregistrare il are firma care a depus prima cererea
Aspectul comercial:
Sa prezinte o idee unica si originala originalitatea poate fi obtinuta prin imprumutarea
unor cuvinte din alta limba
Sa fie sugestiva sa trezeasca asocieri pozitive, legate de domeniu de activitate
Sa fie concisa si laconica optimal 2-3 silabe
Sa fie estetica sa trezeasca emotii pozitive
Sa fie usor de pronuntat, scris si memorat
Sa nu dea interpretari confuze in alta limba
Sa tina cont de evolutia afacerii

29. Finisarea procedurii infiintarii unei afaceri

Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea
acesteia urmatoarelor organizatii de stat:Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de
platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de 10 zile de la data de inregistrare a
intreprinderii
Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al
primelor de asigurari medicale in termen de 10 zile; CNAS; CNAM
Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala)
Obtinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii.
Obtinerea autorizatiilor
Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de
contribuabil de plaitor al taxelor si impozitelor in cadrul bugetului public national
Inregistrarea la departamentul statistica.

30.Licentierea activitatii de antreprenoriat

Licenta pt practicarea unor genuri de activitate este un act prin care se atesta capacitatea si dreptul
titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta
marfurilor si serviciilor.

Licenta se elibereaza de Camera de Licentiere. De Primarie se elibereaza doar pt : comertul cu amanuntul

al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal, orasanesc si in localitati. Termenul de
licentiere si pretul sunt stipulate in Legea privind licentierea.

31. Procurarea unei afaceri-avantajele si dezavantajele.

Procurarea unei afacei deja existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in celelalte cazuri,
inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate avantajele si dezavantajele.
Avantajele procurarii unei afaceri :
Durata de lansare este relativ mica, deoarece deja intreprinderea exista, care dispune de personal
calificat, utilaje necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii.
Obtinerea unor venituri imediate.
Existenta unei amplasari favorabile.
Folosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunoscut pe
piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime.
Existenta personalului calificat.
Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si
experienta in domeniul respectiv.
Dezavantajele :
Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile.
Existenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si de
timp.
Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar.
Mostenirea unei reputatii indoielnice.
Existenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii care
necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere.
Amplasament nefavorabil.
Dificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta din
partea personalului.

32. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente.

1.
2.
3.

Procesul de cumparare a unei afaceri existente incepe cu :

gasirea afacerii pe care dorim sa o procuram.
determinarea motivului vinzarii.
diagnosticarea afacerii :
diagnoza tehnica :
echipamentul existent si tehnologia utilizata.
nivelul calitatii productiei si nivelul inovatiilor.
diagnoza resurselor umane :
calificarea personalului.
Experienta.
Stagiu.
Virsta.
Relatii din colectiv.
Marimea salariilor.
diagnoza financiar-contabila :
cheltuielile suportate de intreprindere si veniturile obtinute.
Situatia fluxurilor de numerar.
Rentabilitatea.
Lichiditatea financiara.
Capacitatea de plata.
diagnoza comerciala :
tendinte de dezvoltare a pietei.
Marimea pietei si cota pe piata.

Clientii si structura clientelei.

Concurentii.
Amplasamentul.
Produsul.
diagnoza juridica :
se analizeaza documentele referitoare la legalitatea constituirii afacerii si contractelor
incheiate, la dreptul de proprietate, fondatori, cota acestora in capitalul social al societatii.
Informatia despre terenul pe care este amplasata afacerea, caracteristicile fizice ale
cladirii,etc.

4.

evaluarea costului efectiv

Evaluarea reprezinta procesul de determinare a valorii intreprinderii la o data concreta, tinindu-se cont de factorii
fizici, economici, sociali si de alta natura care influenteaza asupra valorii intreprinderii.
5.
negocierea conditiilor contractuale.
6.
incheiere contractului de vinzare-cumparare, care este legalizat de notar, urmat de transferul de
proprietate.

33. Metode de evaluare a costului afacerii.

1.
2.
3.
4.

Valoarea intreprinderii este o anticipare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata sau din cumpararea ei pentru
exploatarea viitoare.
Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare :
metoda bazata pe comparatie presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi ca la
afacerile similare vindute anterior. Aceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in obtinerea
informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential.
metoda veniturilor viitoare permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine in
viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data este avantajoasa
sau reprezinta o pierdere.
metoda patrimoniala presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net contabil
si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea contabila a datoriilor :
Activul net = Total Activ ( DTL DTS)
metoda mixta reprezinta o combinare a mai multor metode. La aceasta metoda se ia in considerare atit
activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodwill-ul. Goodwill-ul reprezinta excedentul valorii globale a
unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din activul bilantului la aceeasi
data.

34. Franchisingul evolutia, definitia si tendintele dezvoltarii.

Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte surse scutirea
de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franchisingul reprezinta intelegerea intre
vinzator (franchiser) si cumparator(franchisee) privind oferirea unor drepturi (de a folosi marca comerciala, tehnologia,
etc) in schimbul unei plati pe o anumita perioada de timp.
Primele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului XIX-inc. Sec. XX cind compania
Singer(companie de producere a masinilor de cusut) si General Motors in SUA au inceput sa realizeze produsele lor
prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.
Sistemul de franchising sia luat avintul in SUA intre anii 50-60 ai sec. XX.
In Europa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii 70 in Franta. In prezent, din tarile
europene, cel mai raspindit franchising este in Germania.
In RM aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1997 a Legii cu privire la franchising. Avem inca un numar
redus de frachisee, printre care Mango , La Boucherie , Mcdonalds , Fornetti , etc.

35. Tipuri de franchising

In literatura de specialitate se disting mai multe clasificari ale tipurilor de franchising :

1 dupa obiectul oferit in franchising:
franchisingul numelui franchiserul ofera franchiseelui dreptul de a folosi marca sa comerciala.
franch comercial oferirea dreptului de a realiza produsele sale pe un teritoriu limitat.
franch corporativ franchiserul ofera un pachet complet al afacerii, care a fost deja probat si
cunoscut pe piata.

2. dupa profilul participantilor :

- producator producator ;
- producator vinzator cu ridicata ;
- producator vinzator cu amanuntul ;
b)
- vinzator cu ridicata - Vinzator cu ridicata
- vinzator cu ridicata vinzator cu amanuntul
c)
Vinzator cu amanuntul vinzator cu amanuntul ;
d)
Intreprinderea prestatoare de servicii - Intreprinderea prestatoare de servicii
3. dupa numarul de intermediari :
a) francising direct presupuna incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, asigurindu-se o
legatura strinsa dintre franchiser si franchisee.
b) master franchising master franshisingul devine un element de legatura dintre franchiser si franchiseele locale
si joaca un rol de franchiser in regiunea data, incheiind contracte cu subfranchiseele, precum si verificind respectarea
acestora.
a)

36. Evaluarea sistemului de franchising

Inainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avantajele si dezavantajele ce le
ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea aparea in urma incheierii acestora.
Exista citeva etape in cadrul sistemului de franchising :
1)
Autoevaluarea intreprinzatorul decide daca el este gata sa renunte la independenta sa
in afacere, este dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchisei
2)
evaluarea franchiserului se cauta raspuns la urm. Intrebari :

durata de activitate a franchiserului pe piata.

are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza ?

cine este proprietarul franchisei ?

cite franchise sunt ?

cine sunt celelalte franchise ?

ce tipuri de sustinere ofera franchiserul ?

care sunt conditiile contractului de franchising ?

cit de populara este marca ?

pretul ?

ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza

franchisingului ?
La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit
franchiserului, cit si franchiseeului :
Avantajele franchiserului :

posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere.

Obtinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. Indiferent de tipul de franchising,

franchiseeul trebuie sa plateasca :
taxa initiala unica-reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marca
franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser
royalty- taxa periodica pe drepturile de marca, ce reprezinta recompensa pt dreptul de a obtine o
franchise.

Reducerea cheltuielilor legate de distributia si marketingul produselor, deoarece, acestea sunt partial
acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate:
Taxa pt publicitate- se calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata.

Conducerea mai eficienta si mai profitabila.

Avantajele franchiseeului :

Franciseeul are o sansa mai mare de succes

Investitii initiale mai reduse

Asistenta manageriala si de marketing

Produse si servicii de calitate standard

Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor.

Dezavantajele franchiserului :

Acordarea unui sprijin tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului de
franchising
Dificultati in efectuarea controlului
Afectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza
Dificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei
Dezavantajele franchiseeului
Firma nui apartine niciodata cu adevarat
Costul ridicat al franchisei si contributia la profit
Respectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate
Linie limitata de produse
Aria geografica limitata
Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.\

37. Contractul de franchising

Baza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. Deseori
acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la 3
pina la 15ani, exceptie face compania McDonalds, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 20ani.
Deoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor
drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Franchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile
contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor.

38. Dezvoltarea franchisingului in RM

Pina in prezent, numai in SUA, Romania si RM au fost adoptate legi speciale pt activitatea de franchising. Legea
RM cu privire la franchising contine in sine dispozitii care , in cazul initierii unei afaceri de franchise, permite reglarea
optima a raporturilor de franchising. Spre deosebire de tarile occidentale, unde franchisingul a capatat o evolutie stabila
si ascendenta se manifesta printr-un succes considerabil, in RM, cu parere de rau nu a avut loc efectul dorit, desi exista
de jure si de facto o lege speciala si posibilitati reale de implementare a ei.
Beneficiile pt operare in RM includ forta de munca eftina si costurile scazute pt publicitate. Totodata exista si un
nivel scazut al puterii de cumparare, precum si calitatea joasa a serviciilor pe piata. Deoarece o buna parte a bunurilor
si serviciilor oferite de intreprindeerile ce reprezinta companii straine st destinate clientilor cu venituri medii si mari,
volumul de vinzari al acestora depind in mare parte de situatia economica din tara si cresterea puterii de cumparare a
populatiei.
Principalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising in Moldova
sunt : comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale, serviciile menajere, sfera
constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele ramuri din sfera productiei. . Avem inca
un numar redus de frachisee, printre care Mango , La Boucherie , Mcdonalds , Fornetti , etc.
Reiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de sprijinire a dezvoltarii
franchisingului in RM :
Impulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe piata ;
Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului ;
Si nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.

39. Alegerea amplasamentului unui magazin

Este deja proverbiala afirmatia ca exista 3 factori care conditioneaza succesul afaceii amplasamentul,
amplasamentul si inca amplasamantul . un magazin poate prospera in cazul unui amplasamant favorabil.
La alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei
unde va fi amplasata aceasta ; venitul mediu al unei familii ; capacitatea de cumparare a clientilor ; virsta
cumparatorilor ; preferintele acestora ; cererea la oficii si apartamente ; preturile la spatiile comerciale si locative si
compararea acestora cu preturile din alte sectoare .
De asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti factori ca :
Numarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia.
Natura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse

Intensitatea traficului pietonal.

Apropierea concurentilor.
Vecinatatea cu alte afaceri
Numarul locurilor de parcari.
Costul amplasarii.
Conditiile contractului de incheiere.
Imaginea localului.
Reglementari si norme specifice.
Accesibilitatea pt clienti.

40. Alegerea amplasamentului afacerii din domeniul prestarii serviciilor

41.

Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se
ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joaca un rol decisiv. Intreprinzatorul se
deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. In cazul dat este important nu atit amplasamentul cit
posibilitatea de a ajunge repede la client, solutionind problema aparuta. Insa, de ex. in cazul unei frizerii, un atelier de
confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe de
consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea unor
servicii unicate.
La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm factori :
Existenta transportului public.
Existenta unui numar suficient de locuri de parcare
Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii.
Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea.
Marimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.

Alegerea amplasamentului. Intreprinderea producatoare

Aici se va tine cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece modificarea
amplasamentului, de regula, necesita mari costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea
acestuia la noul loc, pregatirea spatiilor,etc.
Criterii pt alegerea amplasamentului:
Disponibilitatea fortei de munca calificate
Apropierea de sursele de materie prima
Apropierea de pietele de desfacere pt bunurile finite
Accesul la caile de transport
Costul transportului
Costal si calitatea utilitatilor
Prevederile legale referitoare la protectia mediului inconjurator
De asemenea, se ia in calcul specificul activitatii.

42.

Evaluarea variantelor de amplasament

Pt evaluarea variantelor de amplasamnet, una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevanti
pt decizie sau analiza factoriala. Initial se enumera cei mai importanti factori legati de decizia localizarii.
Fiecarui factor i se atribuie un coeficient de la 0 la 1 in functie de importanta acestuia pt decizia de localizare, cu
conditia ca in suma sa se obtina coeficientul 1. urmeaza evaluarea fiecarei varinate, prin notare de la 1 pana la 5 puncte.
Astfel inmultind coeficientul cu numarul de puncte, se obtine scorul pt fiecare factor si fiecare varianta. Astfel, acea
varianta de amplasament care are cel mai inalt scor total poate fi considerata cea mai promitatoare varianta.

43.

alternative de amplasare afacerea la domiciliu

Este o metoda netraditionala de amplasarea a afacerii, de regula, aceasta afacere este una micro, activitaea careaia poate
fi realizata la distanta.
Avanataje:
reducerea cheltuielilor pt chiria oficiului
cheltuieli legate de intretinere, plata pt energia electrica pot fi trecute la cheltuielile intreprinderii
reduecrea cheltuielilr de timp pt deplasarea la serviciu
practicarea unui regim liber si flexibil

Dezavantaje:
este dificil de delimitat obligatiunile de serviciu si cele de familie
autoizolarea la domiciliu cere o autodisciplina de la intreprinzator pt a-l motiva spre realizarea
obiectivelor propuse

44.

incubatorul de afaceri alternativa de amplasare a noii afaceri

O alta alternativa de amplasare a afacerii. Incubatorul reprezinta o institutie specializata, ce ofera spatii intreprinderilor
mici nou create pe un termen de la 1 pana la 3 ani.
Avantaje:
pretul pt chirie este mic
exista o dotare minima pt desfasurarea activitatii de birou, reducandu-se cheltuilile necesare pt
demararea afacerii
afacerile incubate benficiaza de servciii de secretariat, telefon, fax, copiator, bufet, etc
se beneficiaza de asistenta si suport profesional din partea administratiei si a consulatantilor
incubatorului
Dezavanataje:
amplasarea este temporara si peste 2-3 ani intreprinderea incubata tb sa paraseasca oficial

45.

afacerea virtuala
dezvoltarea rapida a intrenetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ce isi desfasoara activitatea
numai in sistemul on-line, fara a avea nevoie de un spatiu fizic. Exemple de afaceri virtuale pot servi magazinele
virtuale, motoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. Aici amplasarea se refera la amplasarea afacerii in spatiul
internet si tb de ales domeniul (adresa ce identifica afacerea in reteaua internet). In RM, de regula , se practica domenul
md.

46.

cheltuielile de initiere a afacerii mici

Pentru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele afacerii, veniturile
asteptate.
Initierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse financiare de la banca
sau de la investitori este mica. De aceea, necesarul de mijloace financiare necesare pt pregatirea si inceperea activitatii ,
se determina prin planul de afaceri, atunci cand se va evalua viabiliattea afacerii sale.
Astfel, este oportun de a alacatui o lista a cheltuielilor necesare pt pregatirea si lansarea afacerii.
In primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale, indispensabile pt
inceperea afacerii:
inregsitrarea afacerii
confectionarea stampilei
deschiderea contului bancar
licentierea activitatii
obtinerea autorizatiilor necesare
O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamentului: cumpararea sau
inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si echipamentului reprezinta alt domeniu de
investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea stocurilor de materii prime si materiale necesare pt
desfasurea activitatii.
Alte cheltuieli ar fi:
cheltuieli legate de promovare editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicitare,
publicarea anunturilor in ziare etc
cheltuieli legate de salarizarea personalului
taxe si impozite
cheltuieli neprevazute

47.
I.

sursele de finantare a unei afaceri

Realizarea potentialului economic si dezvoltarea lui depind, in mare masura, de posibilitatile de finantare.
Sursele de finantare pot fi:
surse interne
economiile personale principalul mijloc de finantare pt intreprinzatori, mai ales la etapa de
lansare in afacere. Avantajul este lipsa obligatiei de rambursare a imprumutlui. Insa aceste surse sunt limitate.

Profitul se efectueaza la o etapa mai avansata de dezvolatre a afacerii

Amortizarea aceasta metoda este mai putin utilizata
surse externe
imprumuturi
surse comerciale, utilizarea carora cere o anumita rambursare, de ex. creditul bancar
imrumuturi de la parteneri de afaceri
companiile de asigurari
surse financiarede dezvoltare: agentii de stat ce finanteaza sectorul IMM
liniile de crediatre a BERD, BIRD, BM, FMI
proiecte, programe internatioanle
surse netraditionale: leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc
asociatii de economii si imprumut

II.

48.

49.

creditul bancar procedura de obtinere si determinarea costului acestuia

Creditul bancar reprezinta o sursa de finantare externa, utilizata pt completarea capitalului necesar lansarii si dezvoltarii
cu succes a afacerii.
Procedura de creditare:
vizita initiala prezentarea dosarului cerere, planul de afaceri, rapoarte financiare pt ultimii 3
ani, contracte de intentii, informatii despre bunurile ce vor fi gajate, documente de constituire a intreprinderii
analiza si vizita pe teren
convocarea comisiei de creditare se aplica principiul 5C
client cine este el, ce reprezinta, imaginea lui
capacitatea de plata
contributia clientului (cate % din costul creditului)
existenta gajului (gaj inregistrat si amanet, gaj de ipoteca, gajul marfurilor, gajul de
intreprinzator)
conditiile generale
incheierea contractului de creditare/imprumut, se anexeaza graficul de rambursare a creditului
Pentru determinarea costului creditului se calculeaz rata nominala a dobnzii bancare, care reprezint partea din
profit ce o cedeaz ntreprinztorul bncii pentru folosirea creditului.
Nivelul dobnzii bancare difer in funcie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de
scadenta etc., pentru calcularea lui se folosete urmtoarea relaie:
D = (C x Rd x T)/(360 x 100)
unde:
D - mrimea dobnzii;
C - suma creditului;
Rd - dobnda bancara, %;
T - numrul de zile efective de creditare.
In practica, cel mai frecvent, se aplica metoda rambursrii creditului in transe egale, cnd mrimea
creditului se mparte la numrul de rambursri.
Pentru calcularea mrimii dobnzii, folosim metoda rambursrii in transe egale.

leasingul definitie, esenta, evaluare

Leasingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe 3 principii de baza: termen de scadenta, rambursabiliatte si
plata.
Procesul de leasing:
beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a
echipamentului necesar
firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu
beneficiarul
firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului
are loc livrarea echipamentului locatarului
locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului
Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:

1.

financiar prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care
recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o dobanda pt achitarea
mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing
2.
operational se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar la
expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat companiei de leasing.

50.

51.

Avantajele leasingului:
permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse
financiare suficiente,
mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul nu
duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil,
plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului,
peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou
contract de leasing la un pre mai redus,
plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a
efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat,
Dezavantajele leasing ului:
lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj,
suport riscul uzurii morale a echipamentului.

factoringul avantaje si limite

Termenul factoring provine din limba latin de la cuvntul factor ce semnific o persoan , care
activeaz n numele i pentru alt persoan.
Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau alt firm-factor de la client,
numit aderent, a creanelor (facturilor) sale comerciale nainte de scaden.
O firm poate conveni cu cei care cumpr mrfuri de la ea s-i plteasc facturile ntr-o perioad de
timp viitoare, stabilit n momentul tranzaciei (ex. 30 zile). Dac firma are nevoie de bani imediat, poate
apela la serviciile unei companii factor p/u ncasarea mai rapid a contravalorii mrfurilor vndute pe credit
de 30 zile.
n rezultatul acestei operaiuni ntreprinderea vinde creanele sale firmei factor, care n decurs de 2-3
zile achit de la 70 pn la 90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma ntiineaz clientul c
datoriile lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele se vor soluiona prin intermediul ei. Restul
sumei 10-30% fiind achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la client
suma prevzut n factur.
Comisionul pentru servicii constituie 0,5 2,5% de la valoarea contractului, incluznd plata pentru risc i
administrarea facturilor.
Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor este de 13 luni.
Avantajele factoringului:
ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar,
se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor
Dezavantajele factoringului:
costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile fcute
anticipat,
transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma
factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele.

particularitatile activitatii intreprinzatorului in cadrul afacerii mici

Managemntul si antreprenoriatul sunt 2 aspecte diferite ale unuia si aceluiasi proces. Intreprinzatorul care nu poate
conduce este sortit infrangerii.
Mg antreprenorial ansamblu de tehnici, metode si proceduri ce permit intreprinderii sa-si stabileasca obiectivele si sa
le atinga prin planificare, organizare, motivare si control.
Particularitati:
in cadrul afacerii mici, intreprinzatorul este si managerul afacerii

managerul proprietar este intotdeauna la curent cu totul ce se petrece in intreprindere

deciziile se iau rapid
stilul de conducere ce este practicat este puternic influentat de personalitatea acestei persoane
Stilurile manageriale modul specific de a gandi, de a actiona, de a se comporta, un sistem de modalitati si actiuni cu
scop bine determinat, de interventie in activitatea celor condusi prin influentarea lor activa.
Ele pot fi:
autoritar
democrat
permisist

52.
I.
II.

III.
IV.

continutul functiilor manageriale in cadrul afacerii mici

Functiile manageriale:
planificarea ce, ce resurse, unde se vrea a ajunge (plan de afaceri)
organizare ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii resurselor umane, materiale,
financiare de care disoune intreprinderea, cu maxima eficienta.
Exercitarea functiei de organizare presupune:
stabilirea gruparea si structurarea activitatii
crearea si distribuirea rolurilor ce decurg din activitatile de grupare si structurare
desemnarea responsabilitatilor pt rezultate
stabilirea unor reguli detaliate si sisteme de lucru
antrenare/motivare actiunea managerilor de atragere a personalului pt caintreprinderea sa
functioneze normal si sa obtina performante economice, sociale. Motivarea este de fapt, un proces in care oamenii aleg
alternative de comportament in scopul de a-si atinge telurile personale.
Control un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt
identice cu cele stabiliate anterior
Etapele:
Se stabilesc standarde
Se masoara rezulatele
Se compara rezulatele efective cu cele planificate
Stabilirea abaterilor
Masuri de corectie

53.Afacerea virtual-afacerea secolului 21

Internetul a deschis oportunitati nebanuite in lumea afacerilor.
O afacere online poate fi demarata cu succes de catre un singur om, care lucreaza acasa, stand in fata
calculatorului. Va pot spune, din propria experienta, ca o afacere pe Internet este pe deplin realizabila,
folosind resurse financiare minime si intr-un timp relativ scurt.Afacerile online sunt un tip de afaceri
pentru care viitorul se vede foarte bine.Afacerile online sunt si vor fi intotdeauna profitabile.Dar, cum
fiecare domeniu de afaceri are o oaie neagra, asa si domeniul afacerilor online are o oaie neagra; sau mai
bine zis sute de turme de oi negre.Daca nu stii la ce ma refer, vreau sa iti spun ca exista "afaceristi" care iti
promit marea cu sarea si care iti promit ca dupa o luna vei fi extrem de bogat, iti vei permite o vila luxoasa,
ultimul tip de masina, etc ... Daca vrei sa te imbogatesti cu acest tip de afaceri online atunci acceseza siteurile web care iti ofera "averea ta de milioane de dolari la o distanta de un click".NU te informa despre
aceste afaceri online pe care ti-le ofer, decat daca te-ai saturat de restul prostiilor pe care le-ai citit sau le-ai
vazut pana acum..Daca acum compania are afaceri profitabile, asta inseamna ca s-au straduit extrem de
mult ca sa ajunga acolo, si nu au ajuns intr-o luna asa cum iti promit cei cu "afaceri online" de bilioane de
dolarii, si sa-o cumperi chiar acum, ca prietenii lui i-au zis ca e nebun ca da pachetul sau ghidul lui de
afaceri online profitabile asa de ieftin si etc ... stiti voi.Bun si sa va mai intreb un lucru important - Cat
costa sa inchiriezi cel mai mic, ieftin, intunecat spatiu comercial din orasul tau ? 200 Euro pe luna ? 300 ?
100 ? 50 ? Ei bine pe internet ai spatiu "comercial" atat cat vrei si poti sa il ai chiar si in centrul comercial
de afaceri al internetului.Si nu te costa mai mult de 3 USD pe luna
AVANTAJE
Afacerea ta va "lucra" 24 ore din 24,7 zile pe saptamana inclusiv in timpul tau liber.
Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice.
Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare.

Site-ul tau va "lucra" in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire,
nu conteaza starea de spirit a celui care cumpara.
Venitul va fi generat sub forma de venit pasiv. Venitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii
unui produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, 2, 3,
20... fara sa te implici in vanzare!
Poti face cate site-uri doresti: 3, 10, 100..; tu hotarasti, generand profit aferent.
Procesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari.
Nu ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. Tot ceea ce iti este necesar este un
spatiu web (hosting) adecvat.
Nu ai nevoie de angajati, secretara sau sefi. Cu ajutorul celor mai bune soft-uri iti vei putea
automatiza afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe "pilot automat".
Cel mai mare avantaj este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii (de ex. din Australia
sau Peru), avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul
lucru necesar fiind computerul tau conectat la Internet.
Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse software si template-uri. Pretul il hotarasti doar
tu.

54.Analiza SWOT.Fomularea scopul si obiectivele afacerii.

Pozitia cea ma favorabla pentru intreprindere este cadranul I-SO,in cazul dat se recomanda aplicarea
strategiei de crestere,prin concentrarea pe un segment de piata o nisa sau un p[rodus.De
exeplu,intreprinderea mica,in domeniul confectiilor se specializeaza in confectionarea imbracamintei
pentru barbate renuntind la fabricarea imbracamintei pentru copii sau dame.Daca intreptinderea se plaseaza
in cadranul II-ST poate fi aplicata srategia de diversificare, prin adaugarea la produsele cunoscute a unor
noi produse sau servicii.De expelu o intrepridere se ocupaatut de asamblarea cit si de comercializarea
calculatoarelor.Cadranul III-WT caracterizeaza cea mai dificila situatie a intreprinderii cind predomina
pericolelesi exista multe puncte slabe in activitatea intreprinderii.Pentru a schimba situatia se recomanda de
aplicat strategia de restringere care poate fi aplicata prin reducerea investitiilor si a
persolnalulu,reducerea cheltuielilor p[entru publicitate,stoparea fabricarii unor produse sau vinzarea unor
active sau chiar lichidarea intreprinderii.In cazul plasarii in cadranul IV-WO intreprinderea poate aplica
strategia de reorientare sau de depasire a slabiciunilor proprii.Pentru aceasta sse recomanda fuzionarea
cu alt intreprinderii sau reorentarea.DE exeplu o intreprindere mica ce presteaza servicii de transport de
pasageri in raza municipilui,si-a reorientat activitatea spre oferirea in chirie a automobilelor.si prestarea
serviciilor de reparatie.Specialisttii in domeniul managementului strategic recomanda ca analiza SWOT sa
fie efectuata cu regularitate p-u a servi punct de plecare In stabilirea strategiilor viitoare si definirea
obiectivelor intreprinderii.

55. erorile cele mai frecvente in gestiunea unei afaceri mici

Erori:
Alegerea ideii care nu este cea mai potrivita
Lipsa unei echipe manageriale
Lipsa unui plan
Insuficienta resurselor financiare
Amplasament nefavorabil
Subestimarea competitiei
Lipsa unei strategii de marketing
Lipsa de numerar
Erori in selectarea persoanlului
Lipsa controlului

56. motivele incetarii activitatii antreprenoriale

In cetrea activitatii reprezinta ultima etapa a procesului antreprenorial. Motivele pot fi de diferit ordin,
incepand cu oboseala, stresul, tensionarea intreprinzatorului si dorinta de a se retrag din afaceri, ashimbarea
locului de trai sau propunerea de vanzare a afacerii pana la faliment, sau influenta factorilor politici si
legislativi, evolutia generalaa a economiei, inflatia, rata dobanzii, costul resurselor financiare etc.

57 Continutul functiilor de motivare.

Un rol important in reusita unei intreprinderi mici il joaca capacitatile profesionale ale subordonatilor si
creativitatea lor.Pentru imlicarea angajatilor si dirijarea comportamentelor lor spre ealizarea obiectivelor
generale ale intreprinderi,este necesara indeplinira corespunzatoare a functiei de motivare de catre
manage,rpin mijloace de stmulare motivational,practcarea unui stil de conducere corespunzator situatiei.
Una din cele mai cunoscute teorii motivationale a fost cea a lui A.Maslow si este cunoscuta cu denummirea
de piramida nevoilor.conform acestei teorii nevoile sun repartizate in 5 niveluri:fiziologice,de
securitate,sociale,de stima si de autorealizare.Alta teorie este cea a lui MC Gregor teoria X si Y in caer nu
oti angajatii au acelasi comportament si aceleasi atitudini fata de lucrul lor. De aceea managerul evaluind
contributia acestora poate conventional sa I imparta in 2 grupe X si Y.
Un mare interes privind comportamentul uman este teoria asteptarilor si cea a echitatii.
Potrivt teoriei asteptarlor,edzvolatata de V.VROOM,deoarece nu toti oameni au aceleasi nevoi,motivatia
fiecarui om trebuie adusa in corespundere cu nevoia sa.Pentru aceasta managerul trebuie sa cunoasca
asteptarile fiecarui angajat si sa-l motiveze pornind de la acestea.
Teoria echitatii se orienteaza asupra sentimentelor angajatilor privind efortul depus si rezultatul
obitnut,comparind ulterior cu rezulatul obtinut de alti angajati care indeplnesc acelasi lucru/.Unul dintre cei
mai reprezenativi factori motivationali ai presonalului intr-o intreprindere mica cu toate ca resursele
fincanciare sunt limitate ramine stimulearea material,care poate sa fie sub forma de salarii,premii,ajutoare
materialesau alte beneficii.Pe linga motibatile material la intreprindere mici se folosesc si alte forme de
motivare ca:participarea la conducerea intreprinderii,incurajarea initiative particulare ,introducerea unor
programe flexibile de munca.

58.Continutul functiilor de planificare

Planificarea-este o particularitate a managementului intreprinderii mici consta in aceea ca planificarea
activitatii poarta un character formal.Desi managementul eficint incepe intodeauna cu
planificarea,majoritatea managerilor ignora complet necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare sau ii
acorda o importanta minora.Este f-t redus nr.intreprinderilor mici ce se dispun de un plan de afaceri,care ar
evalua situatia curenta si ar reflecta toate etapele si resursele necesare pentru realizarea cu success a
obiectiveleor si scoprilor fixate.Dupa cum spune si Robinson si J.Pearce ca managerii intreprinderilor mici
se concentreaza asupra realizarii asa numitului plan zi de zi considerilndul mai important p-u
intreprindere decit pe cel strategic.Fenomenul dat este prezent si in R.Moldova,deaorece incertitudinea si
intabilitatea economica,depandenta maer de mediul extern,creeaza mari dificutltati in realizarea
obiectiveleor prop[usede planul strategic.In ce priveste elabaorarea planului de afaceri la intreprinderea
mica,de obice acesta apeleaza la centrele de bussines si alte institutii specializate in intocmirea lor.Cu regret
in majoritatea intreprnderilor mici e neglijate si planificarea financira care poate fi efectuata nemijlocit de
conducerea intreprinderii.Determinind niv.veniturilor si cheltuielilor ,situatia fluxului in numerar
bug.provizoriu etc.Abaterile de la cifrele planificatepot erv drept primul semn al ieshirii de sub control si al
neconformitatii structurii si practicilor managerial cu sarcinile propuse.

59. solutii de depasire a problemelor antreprenoriale

60. metode de incetare a activitatii unei afaceri mici
O caracteristica definitorie a micului business este durata de viata scurta a acestuia si o ridicata rata a
mortalitii.
Studiile de specialitate efectuate in tarile europene au demonstrat, ca 2 din 3 ntreprinderi mici i
nceteaz activitatea la finele celui de-al doilea an de activitate.
Cu toate ca la noi nu exista o astfel de statistica, numrul ntreprinderilor micului business ce se lichideaz este cu mult
mai mare, in comparaie cu ntreprinderile mari.
Metode de incetare a activitatii:
Incetarea temporara a actiivtatii
Incetarea definitiva a activitatii

61. procesul de lichidare a intreprinderii

ntreprinderea se lichideaz prin hotrrea:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

1.
2.
3.
4.

Fondatorilor, in conformitate cu condiiile prevzute de documentele de constituire a ntreprinderii,

inclusiv in legtur cu expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau cu atingerea
scopurilor pentru care a fost nfiinat;

Instanei de judecata in caz de:

faliment al ntreprinderii;
declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule;
nclcarea cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explica
lichidarea ntreprinderii;
expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiva sau dup atingerea scopurilor in care a fost
nfiinat (la cererea procurorului sau a Camerei nregistrrii de Stat pe lng Ministerul Justiiei), daca fondatorii
ntreprinderii nu au luat hotrrea de lichidare;
neprezentarea drilor de seama contabile si statistice privind activitatea ntreprinderii pe o perioada ce depete un an;
alte temeiuri stabilite de Lege.

Fondatorii anun creditorii ntreprinderii despre lichidarea acesteia cu 3 luni nainte de expirarea duratei
de activitate a ntreprinderii sau imediat dup atingerea scopurilor in care a fost nfiinat i dup publicarea in
Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

Termenul limita de naintare a creanelor de ctre creditori trebuie sa fie nu mai mic de 2 luni din
momentul publicrii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului de lichidare.

Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre Comisia de lichidare sau de lichidator, desemnai de

fondatori (asociai) sau de instana de judecata, care publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaia
despre lichidarea ntreprinderii.

Daca in procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete ca datoriile acesteia depesc activele, din care
cauza ntreprinderea nu este in stare sa execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) sunt obligai sa acioneze in
judecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hotrrea cu privire la lichidarea
ntreprinderii.

Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor creditorilor,

intocmeste bilanul de lichidare si l prezint, odat cu predarea bunurilor ramase ale ntreprinderii, fondatorilor
(asociailor) acesteia, instanei de judecata, prin a cror decizie a fost nfiinat.

Creanele creditorilor fata de ntreprinderea ce se lichideaz se executa in urmtoarea ordine:

Creanele cetenilor fata de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau in legtur cu moartea, pe
calea capitalizrii plailor respective pe unitate de timp.
Creanele lucratorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pana la 6 luni
precedente lurii hotrrii de lichidare.
Achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pana la un an precedent lurii hotrrii de lichidare.
Alte creane creditorilor.

Creanele neexecutate din cauza insuficientei de bunuri ale ntreprinderii persoanei juridice (cu excepia
cooperativelor de producie) se considera stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoana fizica se lichideaz si fata de
cooperativa de producie se executa de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii in modul stabilit de Lege.

Fondatorul (proprietarul) sau instana de judecata care a adoptat hotrrea de lichidare a ntreprinderii
sau organizaiei este obligat sa instiinteze in scris despre lichidarea ntreprinderii sau organizaiei oficiului teritorial al
Camerei nregistrrii de Stat in termen de 3 zile de la data adoptrii hotrrii, care consemneaz in Registrul de Stat
nceperea procedurii de lichidare a ntreprinderii sau organizaiei si instiinteaza despre aceasta organele fiscale, vamale,
statistice.

Pentru radierea din Registrul de Stat a ntreprinderii sau organizaiei, se prezint la oficiului teritorial al
Camerei nregistrrii de Stat urmtoarele acte:

o cererea cu privire la radiere;

o
o
o
o
o
o

bilanul de lichidare aprobat de proprietar si autentificat de notar;

documentele de constituire si certificatul de nregistrare ale ntreprinderii sau organizaiei (in original);
extrasul din Registrul de stat confirmnd faptul ca ntreprinderea sau organizaia in procesul de lichidare nu este
fondator al unei alte ntreprinderi sau organizaii si nu are filiale si reprezentante;
actul de confirmare a achitrii integrale cu bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial,
actul de confirmare a nchiderii contului (conturilor) bancar, eliberat de banca (bncile) deserventa;
actul de predare spre nimicire a tampilelor ntreprinderii sau organizaiei, eliberat de organul de politie in a crui raza
aceasta i are sediul;

o
o

copia de pe avizul de lichidare (reorganizare) a ntreprinderii sau organizaiei, publicat in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova;
documentul eliberat de Arhiva de Stat, privind predarea spre pstrare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic
al Republicii Moldova, conform nomenclatorului.

Aceste acte se prezint in termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare de ctre comisia de
lichidare ori lichidatorul ntreprinderii sau organizaiei la oficiul teritorial al Camerei, pentru radierea din Registrul de
Stat. Oficiul teritorial al Camerei va adopta, in termen de 3 zile de la data primirii actelor, decizia de radiere.
ntreprinderea sau organizaia se considera lichidata din momentul adoptrii deciziei de radiere din Registrul de stat si
consemnarea acestui fapt in registru.

62. incetarea definitiva a activitatii unei afaceri

In cetarea definitiva a activitatii de antreprenoriat poate avealoc prin:
vanzarea afacerii, transferarea dreptului de proprietate asupra afacerii in shimbul unie plati
fuziunea sau asocierea cu alte intreprinderi, contopirea intr-o singura afacere a aunor
intreprinderi; la fuziunea intrepriderilor, toate drepturile patrimoniale si obligatiile fiecaruia din ele trec, la
intreprinderea nou infiintata
transferarea ei catre membri familiei,
lichidarea sau declararea falimentului acesteia.