LITERATURA 5.12.

2013
Literatura crestina si Sfantul Augustin. Sfarsitul Imperiului Roman si diviyarea
acestuia. Civiliyatia bizantina. Evul Mediu - spiritualitate, arta, modele umane.
CURS 9
Literatura crestina: - Prima limba a crestinismului a fost greaca (Biblia a fost tradusa in
greceste in sec III I. Hr la Alexandria, sub dinastia Ptolemeilor, iar Evangheliile au fost
scrise direct in greceste sau traduse imediat in greceste).
Crestinismul primitiv: - Primii aparatori ai noii credinte: apologetii din sec II d Hr,
autorii primelor forme de literatura crestina ex: Tertulian, Nascut in Cartagina, a devenit
ulterior crestin, preot si aparator al credintei. A scris o critica a paganismului ( Ad
nationes) si o aparare a crestinismului (Apologeticum), criticand idolatria religiilor
pagane, invocand necesitatea rigorismului religios, predicand postul si interzicand fuga
de persecutii. O opera de elocinta, uneori obscura, scrisa cu o pasiune nepotolita in limba
latina. Ofera crestinismului occidental un prim arsenal de argumente teologice.
Crestinismul devine religie de stat: - Sub imparatul Constantin (Sec IV d HR) are loc
sfarsitul persecutiilor crestine; crestinismul devine religie de stat.
- Sfantul Ieronim (sec IV d. Hr) traduce Scriptura in limba latina (denumita Vulgata), pe
baza textului grecesc si a celui ebraic.
- Dorea sa scrie o mare istorie a crestinismului.
- Talent de polemist si rigoare exegetica.
Sfantul Augustin: - Sfantul Augustin (354 430). Mare filosof si teoretician.Nascut in
Numidia (Africa), din tata pagan si mama crestina. In tinerete, a fost atras de meniheisem
si retorica. Convertit in 396, s-a consacrat ulterior instruirii credinciosilor si luptelor cu
ereticii. Bogata opera filosofica, dogmatica si morala. A pretuit ideea unui Dumnezeu al
iubirii, care iarta greselile trecutului si care i-a daruit har si gratie divina, ajutandu-l sa-si
domine instinctele sale.
- Sunt faimoase Confesiunile sale, 13 carti in care isi relateaza cu pasiune si drama
elanurile mistice si eforturile religioase. A dus o lupta sustinuta impotriva ereziilor si a
schismelor crestine.
Arta crestina veche: - Chiar si dupa victoria sa (sec IV e.n.) noua religie, crestinismul, a
continuat sa fie influentata de paganism. Exista si o perioada de tranzitie, numita
antichitate crestina sau arta crestina veche, cu un caracter foarte contradictoriu si
raspandita pe intreg teriroriul Imperiului Roman.
- Apare biserica cu plan central si biserica de tip longitudinal (bazilica), orientata spre
rasarit, avandu-si modelul in vechea arhitectonica romana.
- Primele reprezentari ale lui Dumnezeu in biserici sunt tributare traditiilor Greciei antice
dar treptat se impune reprezentarea orientala, cu barba, privire severa si atitudine
solemna.
Sfarsitul Imperiului Roman: - Sec III d hr. granitele Imperiului Roman sunt
amenintate de triburile germanice la nord si de persi la est; marile migratiuni occidentale
din Europa medievala reprezinta sfarsitul valorilor antichitatii.
- 330 imparatul Constantin fondeaza Constantinopolul, care va deveni capitala
Bizantului.
- Dupa moartea imparatului Constantin si declararea crestinismului ca religie de stat
(391), in anul 395 Imperiul Roman se imparte in doua: de Apus si de Rasarit.

Imperiul Roman de Rasarit vs. Imperiul Roman de Apus: - RASARIT: - Denumit si

Imperiul Bizantin (sau Bizant). Capitala Constantinopol (cucerita de turci in 1453).
Crestinism rasaritean dezvoltat din filosofia greceasca, mai ales din neoplatonism.
Accent teologic pe esenta mistica a lui Dumnezeu si pe contemplatie.
- APUS: - Cu capitala la Ravenna. Cade in scurta vreme cucerit in 476 de Odoacru.
Crestinism dezxvoltat din filosofia romana. Accent teologic pe raportul omului cu
Dumnezeu pe atitudinea morala a omului si pe viata activa in mijlocul comunitatii.
Civilizatia Bizantina: - Crutata de atacurile popoarelor migratoare, datorita unei asezari
strategice convenabile a capitalei.
- Bizantinii se considerau romani, dar dupa sange erau pe jumatate barbari.
- Continuatori ai Imperiului Roman, insa mult influentati de monarhiile orientale si de
civilizatiile barbare din jur.
- Stat condus de doua mari puteri: imparatul si Biserica (strans influentata de imparat);
- Reprezentarea lui Iisus ca imparat, tronand pe tron in mare slava (Iisus Pantocrator) este
o veche transpunere in ierarhia clericala, unde capul bisericii este reprezentat dupa
modelul suveranului pamantean.
Iisus Pantocrator, Muzeul Manastirii Ratesti poza.
Arta bizantina: Arta bizantina (pictura religioasa, fresce, mozaicuri, miniaturi) este strict
aubordonata bisericii si ceremonialurilor de cult; arta laica nu are insemnatate.
- Arta plastica renunta la iluzia mimetica (reprezentarea realitatii ) si transpune esenta
lumii in simboluri.
- Sec VIII-IX disputa iconoclasta impotriva icoanelor; sinodul din Niceea se pronunta
pentru pastrarea icoanelor, dar aceasta solutie concesiva va impune cu si mai multa forta
principiul dogmatica in reprezentarile artistice.
- In literatura, Bizantul nu a creat mari valori: limba literara, foarte diferita de cea uzuala,
a fost sufocata de afectare, manierism si artificialitate.
- In artele vizuale, insistenta de a urma regulile si incremenirea in tipare artistice vechi.
EVUL MEDIU: - Perioada cuprinsa intre sfarsitul sec IV/inceputul sec V e.n. si aparitia
Renasterii (sec XV).
- Dupa unii istorici, plasat convetional intre 476, caderea Romei si 1453, caderea
Constantinopolului.
- O mie de ani in care limba latina devine limba oficiala a culturii si a bisericii si in care
dispar modelele Antichitatii.
- Perioada perceputa cultural ca un mileniu de intuneric, adica de obscurantism religios
intretinut de Biserica.
- Perioada a ereziilor (gnoze dualiste provenite din orient) si a Marii Schisme (1054), prin
care Biserica Catolica se desparte definitiv de cea Ortodoxa.
- In teritoriile locuite de triburi nelatine asezate pe un val de romanitate se produc sinteze
intre culturile locale si cea latina (celtii, druizii, teutonii, scandinavii).
Renasterea Carolingiana: - Sfarsitul sec V ia nastere in Europa imperiul francilor,
care reuneste diferite principate barbare.
- Sfarsitul sec VIII sec IX un moment cultural atipic renasterea carolingiana un
curent artistic care antreneaza oameni de litere, filosofi, neoplatonicieni, miniaturisti,
arhitecti. Sunt imitate modele altice si bizantine: Catedrala de la Aachen (sec IX) imita
biserica San Vitale din Ravenna; are loc o scurta revenire la modelele de frumusete ale
antichitatii.
Invatamant si stiinta in Evul Mediu european: - In sec XII apar primele universitati
(Paris, Bologna, Oxford, Cambridge, Padova, Napoli)

- Invatamant- monopolul spiritual al teologiei (invatamant teologic-scolastic); sunt

introduse treptat si disciplinele stiitifice
- Stiinta europeana medievala (medicina traditionala hipocratica si galenica, disectiile
interzise de Biserica; chimie dominata de conceptiile si practicile alchimistilor) se afla in
general sub nivelul stiintei orientale si arabe a epocii.
Organizare feudala: - Vechiul imperiu Roman se dezmembreaza in mici unitati,
independente economic si politic; apare oranduirea feudala; marea masaa sclavilor din
antichitate este inlocuita de o noua forma de inegalitate sociala, axata pe munca
pamantului de catre tarani.
- Ca si in plan politic, comunitatea religioaaa crestina se decompune in numeroase unitati
bine organizate economic, guvernate de episcopi si manastiri.
- Din sec XI se dezvolta si o patura oraseneasca.
Arhitectura medievala: stilul romanic: - Stilul romanic- inspirat din modul de
constructie al monumentelor romane.
- Domina Europa de Vest in sec XI si prima jumatatre a sec XII.
- Raspunde necesitatilor societatii feudale timpurii.
- Aparitia catedralei romanice, inrudite cu castelul fortificat medieval (ziduri groase,
ferestre inguste, intrare flancata de turnuri).
Catedrala romanica (materialitate, forta ) Poza.
Stilul gotic: - Se dezvolta din a doua jumatate a sec XII, pe fundalul dezvoltarii oraselor
si al breslelor mestesugaresti.
- Catedrala gotica alternanta plinuri/goluri in favoarea golurilor; un spatiu interior mai
spiritual, mai imaterial; arcul frant (ogival), un stil mai pur si mai unitar decat romanicul.
- Inaltimea ei sugereaza impulsul ascendent al omului spre Dumnezeu, iar dimensiunile si
lumina filtrata prin vitralii coplesesc masele cenusii care aspira spre mantuire.
- Sistemul iconografic al catedralei gotice defineste constiinta omului medieval; Vechiul
si Noul Testament, pocalipsa, legendele sfintilor, vechi mituri, poeme epice si credinte
populare obscure (mii de personaje si de legende reprezentate pe peretii catedralei)
- Statuile gotice definite, ca si arhitectura, prin verticalitate si energie spirituala.
Modelul uman in lumea medievala: - Un dublu ideal, incarnat in figurile razboinicului
si a calugarului (in Cantecul lui Roland apare chiar figura calugarului luptator)
- Lupta in numele Bisericii impotriva sectelor crestine si a necredinciosilor
(aparitiamaniheismului religios, Cruciadele).
- FIgura cavalerului importanta meritului personal (consacrarea in rang de cavaler cu
cuvintele Soix Preux! Fii viteaz!); totodata insa, capata otot mai mare importanta starea
sufleteasca, pasiunile (sentimentale sau religioase) ale eroului (Siegfried, Tristan).